UNIVERSITATEA BUCURETI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

INDICI

CIOBOAT RODICA GEORGIANA

METEOROLOGIE-HIDROLOGIE
GRUPA 118

Indicii ecometrici climatici

reprezint formule de calcul pentru

favorabilitatea climatic, lund n considerare valorile efective ale factorilor
climatici principali(Ptroescu, 1987).
Interpretarea rezultatelor se face fie prin incadrarea lor in tabelele de valori
precalculate, fie prin comparatii spatiale, respectiv altitudinale clasificare
climatelor si calculul indicilor de ariditate respective pluviometrici(de
erozivitate climatic etc.) sunt probleme care i-au preocupat pe unii dintre cei
mai cunoscuti climatologi ai secolului XX(de Martonne, Thornthwaite,
Gaussen). In scopul gsirii unei expresii matematice general valabile a
valentelor ecologice ale unui sit, au luat nastere o serie ntreag de formule si
tabele de interpretare, unele bazndu-se pe factorii climatici, altele pe cei
biogeografic

Indicele pluviometric-hidrotermic

Este un indice reprezentativ pentru regiunile secetoase, unde factorul

ecologic limitativ este disproporia ntre cantitatea de precipita ii i
temperatura sau evapotranspiraia pe care aceasta o determin. Indicele
pluviotermic se calculeaz pentru valori medii anuale sau multianuale,
vernale i estivale, pe baza crora se poate explica frecven a ridicat a
unor elemente floristice xerofile ntr-un anumit teritoriu.
Indicele pluviotermic anual este valoarea care exprim raportul dintre
precipitaiile medii anuale i suma temperaturilor medii lunare care
depesc 10C. Practic, acestea sunt lunile cuprinse integral n sezonul
de vegetaie.

Indicele hidrotermic se calculeaza dupa formula:

I = p x t / 1000,
in care:
p = cantitatea anuala de precipitatii;
t = temperatura medie anual

Indicele de ariditate de Martonne

Ariditatea este o notiune spatio-temporal care exprim un
dezechilibru hidric in geosistem
A=P- ETP
unde P<ETP.
Conceptul de zon arid este expresia spatial a iesirilor de ap
din sistem ce depsesc constant intrrile. In prezent peste o treime din
uscatul Terrei este afectat de ariditate.
Conceptul meteorologic de ariditate are referint temporal,
este un fenomen conjunctural caracterizat de o pluviometrie
slab(perioad arid, an arid). Principalii factori ai aridittii sunt:
precipitatiile, temperatura continentalismul, albedoul sa. Din punct de
vedere biogeografic, insuficienta de ap n sol produce un deficit de
crestere al speciilor vegetale si chiar creeaz vaste discontinuitti in
covorul vegetal.

Indicele de ariditate de Martonne (1925) se calculeaz fie

la nivel anual, fie lunar sau pentru intervalul corespunztor
sezonului de vegetaie. Acest indice permite determinarea
gradului de ariditate al unei regiuni pentru perioade
caracteristice(un an sau o lun), fiind o expresie a caracterului
restrictiv pe care conditiile climatice l impun anumitor
formatiuni vegetale.

 P exprima precipitatiile anuale, sau p precipitatii lunare,

p = cantitatea medie lunara de precipitatii x 12 luni, pentru a
putea comparabile lunile intre ele;
T temperatura medie anuala, sau t- temperatura medie lunara
t = temperatura medie lunara;
10 = coecient care se adauga pentru a nu obtine valori
negative;

Corelarea numerica a indicelui de Martonne cu climatul

caracteristic

Indicele de ploaie Lang (1927)

sau factorul pluvial exprima gradul de umiditate atmosferica si
variatia sa sezoniera sau anuala:
-se calculeaz pentru intervale anuale sau lunare, dar numai
pentru lunile cuprinse n sezonul de vegetaie. Formula are la
baz raionamentul conform cruia umiditatea unui teritoriu
variaz direct proporional cu pluviozitatea total anual i invers
proporional cu temperatura medie anual.
I = p / t,
in care:
p = cantitatea anuala sau media multianuala de precipitatii;
t = temperatura medie anuala sau multianuala

Kppen a remarcat faptul c limita dintre vegetaia arborescent i

vegetaia stepic corespunde arealelor n care acest indice scade sub valoarea de
10 uniti,n timp ce trecerea de la step la vegetaia de deert este marcat de
valorice scad sub 5uniti.

Indicele Koppen
Indicele Koppen se calculeaza pe baza relatiei:
I= p/T + 7 ,unde:
p=cantitatea anuala de precipitatii
T=temperatura medie anuala
7=constanta
La Stana de Vale indicele Koppen are valoarea de 149,3.

Ideile privind gasirea unor clase climatice care sa combine caracteristicile

de temperatura si precipitatii,precum si stabilirea unor limite care sa tina
seama de repartizarea vegetatiei si a solurilor,au fost transpuse in practica in
1918,de dr,Wladimir Koppen de la Universitatea din Graz(Austria).Aceasta
clasificare a fost ulterior revizuita si dezvoltata de Koppen si elevii
sai,devenind clasificarea climatica de uz geografic cea mai larg raspandita.

Bilaul convenional al umiditii (K)

Bilanul convenional al umiditii este expresia matematic

a gradului de favorabilitate climatic pentru vegetaia forestier.
S-a remarcat faptul c valorile subunitare ale acestui indice
exprim favorabilitatea pentru formaiunile de step, iar cele
supraunitare pentru silvostep i pdure. Relaia temperaturprecipitaii joac i n acest caz un rol decisiv n crearea
resurselor de ap care s satisfac nevoile fiziologice ale
plantelor, mai ales c numai o parte din apa de precipitaii
devine rezerv de umiditate n sol.

Indicele Gaussen
evidentiaza numarul de zile ploioase dintro perioda, pe baza
unui coecient al starii higrometrice:
-coecientul 0,9 pentru 40-60 % zile ploioase;
-coecientul 0,8 pentru 60-80 % zile ploioase;
- coecientul 0,7 pentru 80-90 % zile ploioase;
- coecientul 0,6 pentru mai mult de 90 % zile ploioase;
- coecientul 0,5 % pentru zilele noroase si cetoase;

Clasificarea bioclimatic Bagnouls Gaussen

O perioad este considerat arid atunci cnd media precipitaiilor este mai
mic dect de dublul mediei termice (tab.5.2). Acest indice este util n
realizarea diagramei ombrotermice, a crei a doua scar vertical se
construiete pe principiul 1oC = 2mm, respectiv 1oC = 3mm

 Diagrama ombrotermic Gaussen (1954) const n ilustrarea

relaiei dintre temperatur i precipitaii, n scopul identificrii
intervalului cu deficit de umiditate. Construirea diagramei se
bazeaz pe un sistem rectangular dublu scalar, format dintr-o
ax orizontal i dou axe verticale.
Modalitatea de construcie:

- Pe axa orizontal se reprezint lunile anului (1 lun = 1 cm);

- Pe axa vertical stng se reprezint temperatura medie

lunar (1 cm = 5C);

- Pe axa vertical dreapt se trec valorile medii lunare ale

precipitaiilor, la o scar dubl fa de cea a temperaturii (1 cm =
10 mm);
Se construiesc cele dou curbe: cea termic avnd culoarea
roie, iar cea ombric avnd culoarea albastr;
Intevalul cu deficit de umiditate se msoar ntre lunile n care
curba termic o depete pe cea ombric. De cele mai multe
ori, acesta coincide cu perioada estival

Conform indicelui Gams, repartiia precipitaiilor se

face n funcie de altitudine.

p = cantitatea anuala sau media multianuala de precipitatii;

alt = altitudinea statiei meteorologice;

Indicele de continentalitate Gams se calculeaz n scopul evalurii

potenialului pluviometric al unei regiuni pentru dezvoltarea forma iei
forestiere edificate de fag (Fagus sylvatica). Se mai nume te i indicele
de favorabilitate a fagului. Se calculeaz ca raport ntre precipita iile
medii anuale i altitudinea punctului n care s-au efectuat msurtorile.
Valoarea 1 sau n jur de 1 reprezint optimul de dezvoltare pentru fgete.

Indicele pluviometric lunar Angot

Indicele Angot este expresia matematic a raportului dintre precipitatiile
medii anuale si cele lunare. In ansamblul su, aceast formul pune in
evidentiaz nuanta climatic a fiecrei luni(valorile subunitare indic lunile
secetoase, iar cele supraunitare lunile ploioase) Poate fi reprezentat grafic
utiliznd valorile reale(curba de variatie fiind de o acuratete mai bun sau
generalizat(acordnd valoarea 0.5 pentru toate lunile la care rezultatul a fost
subunitar si 5.5 pentru cele supraunitare)

intervalele ploioase (k>1) i intervalele secetoase (k<1)

n funcie de numrul de zile din lun, se calculeaz, pentru
fiecare din an raportul: k= P/ p, unde P= q/n, iar P= Q/ 365
unde :
q - cantitatea medie zilnic de precipitaii dintr-o anumit
lun.
n - numrul de zile din luna respectiv.
Q - cantitatea medie multianual de precipitaii.
365 - numrul de zile dintr-un an.

n funcie de valorile obinute, s-au atribuit calificativele de lun

ploioas-pentru valorile supraunitare- i lun secetoas, pentru valorile
subunitare. Analiza datelor arat in to i anii i la toate sta iile ( cu -excep ia
staiei Cianu-2009), c valorile nregistrate sunt subunitare, respectiv valori
anuale cuprinse ntre 0,97-0,99. Analiza datelor pe lunile anului, arat valori
subunitare (luni secetoase), n perioada septembrie-martie (toamna- iarnaprimvara), si valori supraunitare (luni ploioase) pentru lunile de var
(aprilie-iulie) cand agresivitatea pluvial este maxim.

Indicele Standardizat al Precipitaiilor

La etapa actual este cunoscut o serie de lucrri privind evaluarea
gradului de ariditate a unui teritoriu. Un interes aparte prezint Indicele
Standardizat al Precipitaiilor (SPI, Standardized Precipitation Index)
formulat de Mc.Kee.
Acesta reprezint echivalentul anomaliei standardizate a variabilei aleatorii
de la norm: SPI = (xi x)/,
(unde xi i x reprezint valoarea meteorologic factologic i respectiv a
normei climatice, - devierea standard), primim repartiia normal standard
cu media zero i a dispersiei echivalent cu unitatea. Pentru repartiia
normal a valorilor, acest parametru reprezint nu altceva dect unitatea
devierii standard. De aceea indicele standardizat poate privit ca numrul
devierilor standard care reda ct de mult valorile factologice se deosebesc
de valoarea medie multianual calculat pentru o perioad ndelungat de
timp (de obicei 30 ani).

Termenul de Anomalie este un termen folosit in meteorologie pentru a indica:

- diferenta intre valoarea medie (diurna,lunara etc) a elementului meteorologic in
punctul respectiv si valoarea medie a paralelei corespunzatoare punctului.
- diferena ntre valoarea medie (diurn, lunar etc.) a elementului meteorologic i
valoarea medie plurianual a aceluiai element, intr-un punct dat.

Tetraterma Mayr (TM)

Tetraterma este expresia matematic a mediei termice corespunztoare
perioadei maxim aride a anului suprapus perioadei de activitate biologic
maxim. Ea se calculeaz ca o medie aritmetic a celor mai calde 4 luni
consecutive. Exemplul dat mai sus este valabil pentru formele de relief joase i
medii din Romnia. Dac se dorete calcularea tetratermei pentru staiile de
altitudine (ex: Vf.Omu, Parng .a.) se va observa ca maximele termice lunare
sunt decalate cu 1-2 luni. n acest caz, tetraterma se va calcula pentru perioada
iunie-septembrie, respectiv iulie-octombrie.
Valorile tetratermei pun n eviden restrictivitatea climatic a unui areal
pentru anumite formaiuni vegetale (prin continentalism, altitudine, expoziie
etc.). Folosind date reale, s-a calculat n cele ce urmeaz Tetraterma Mayr
pentru staiile Timioara, Lugoj i Jimbolia.
Ca i n cazul indicelui de Martonne, variaia spaial a valorilor tetratermei
poate fi ilustrat cu ajutorul unui grafic simplu de tip linie.

Indicele pluviotermic
Este un indice reprezentativ pentru regiunile secetoase,
unde factorul ecologic limitativ este disproporia ntre
cantitatea de precipitaii i temperatura sau evapotranspira ia
pe care aceasta o determin. Indicele pluviotermic se
calculeaz pentru valori medii anuale sau multianuale,
vernale i estivale, pe baza crora se poate explica frecvena
ridicat a unor elemente floristice xerofile ntr-un anumit
teritoriu.
Indicele pluviotermic anual este valoarea care exprim
raportul dintre precipitaiile medii anuale i suma
temperaturilor medii lunare care depesc 10C. Practic,
acestea sunt lunile cuprinse integral n sezonul de vegetaie

Indicii pluviometrici se utilizeaz pentru aprecierea

favorabilitii potenialului hidric pentru dezvoltarea forma iilor
forestiere.
Suma precipitaiilor din lunile cuprinse n sezonul de vegeta ie
(n general intervalul aprilie - octombrie):

Suma precipitaiilor din lunile cu evapotranspiraie maxim, n

care activitatea biologic a plantelor atinge apogeul (iunie - august):

Suma precipitaiilor din lunile cu acumulare a umezelii n

orizontul biologic activ al solului (noiembrie - martie):

Pentru calculul indicelui de ariditate corespunztor

perioadei dorite(care eprezint, in mod obligatoriu, o
succesiune de luni consecutive) se face media aritmetic a
indicilor specifici fiecrei luni.

Valorile Indicelui Standardizat al Precipitaiilor (SPI) n limitele 0.99 <

SPI <-0.99 indic c condiiile de umezeal sunt aproape de norm. Cnd
evaluarea SPI atinge mrimea de -1.0 i 1,0 - se stabilesc condiii anomale n
regimul de umiditate. Pe msura micorrii valorilor indicilor standardizai
crete gradul de ariditate a climei n regiune (tab.1).

Indicele de umiditate Thorntwaite

Indicele global de umiditate Thornthwaite pune n eviden

acel segment din cantitatea total de precipitaii care este
utilizat de plant pentru a-i satisface nevoile de hidratare
(tab.5.3). Acest indice deriv dintr-o formul mai veche ce
aparine aceluiai autor i care se folosea de ali doi indici, cel
de eficacitate pluviometric (1931), respectiv cel de eficacitate
termic (1946) n exprimarea gradului de ariditate al climei.
P- este cantitatea de precipitaii
PE- este evapotranspiratia potenial real
PEc este evapotaranspiraia potenial climatic

Indicele de racire reprezinta o masura a temperaturii

resimtite si depinde de temperatura aerului si de viteza
vantului.
Formula matematica a acestui indice a fost conceputa
pornind de la analiza modului in care, in situatii de temperaturi
scazute si vant intens, stratul termic protector existent in jurul
corpului uman este distrus. Astfel, temperatura corpului devine
mai apropiata de cea a aerului inconjurator, iar senzatia de frig
va fi mai puternica. In situatiile in care temperatura aerului are
valori extrem de scazute (sub -20 de grade), sau cand indicele
de racire coboara sub pragul valoric de -32, se aplica
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2000, privind
masurile ce pot fi aplicate

Indicele de confort termic este un index care coroboreaza

temperatura aerului cu umiditatea relativa (marime fizica egala
cu cantitatea de vapori de apa care exista intr-un amestec gazos
de aer si apa) pentru a determina o temperatura aparenta - cea
resimtita de corpul uman. In mod normal, corpul se raceste prin
transpiratie, proces in timpul caruia apa se evapora, iar ca urmare
caldura retinuta se diminueaza. Atunci cand umiditatea relativa
este mare, rata de evaporare a apei se reduce. Aceasta inseamna o
racire mai lenta a corpului, care retine mai multa caldura decat ar
face-o in aer uscat. Pragul critic este de 80. Acolo unde valoarea
este egala sau mai mare, populatia trebuie sa se protejeze
adecvat.
ITU <= 65: confort
66 <= ITU <= 79: alerta
ITU >= 80: disconfort