Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA BUCURETI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

GEOLOGIE
Sulfuri i sulfosruri

CIOBOAT RODICA-GEORGIANA
METEOROLOGIE-HIDROLOGIE
GRUPA 118

BUCURETI, 2017

CUPRINS
INTRODUCERE 3
GALENA

BLENDA

PIRITA 7
STIBINA

INTRODUCERE
n aceast clas sunt grupate srurile hidrogenului sulfurat (H2S) i mineralele
reprezentnd compui similari bazai pe anioni cu dimensiuni i proprieti
comparabile cu ale anionului S2- (seleniuri, telururi, arseniuri), ca i compui cu
anioni compleci (sulfosruri). Clasa grupeaz un numr mare de minerale, n marea
lor majoritate minereuri (se preteaz la extragerea unor metale). Sunt minerale cu
greutate specific ridicat, n majoritatea cazurilor melanocrate (culoare nchis),
opace, luciu metalic i reele cristalizate cu sisteme de simetrie ridicate. Pot forma
serii izomorfe i, n cteva cazuri, soluii solide cu alte sulfuri sau, n anumite
situaii, cu metalele native. Exemple: Galen (PbS), Blend (ZnS), Pirit (FeS2),
Stibin (Sb2S3), Cinabru (HgS), Covelin (CuS), Pirotin (Fe1-XS) prezint
proprieti magnetice, Calcopirit (CuFeS2), Realgar (AsS), Auripigment (As2S3).

Mineralele din aceasta clasa au rol important in industria extractiva


deoarece constituie cea mai mare parte a minereurilor folosite la extragerea diferitelor
metale.Cele mai raspandite minerale din aceasta clasa sunt sulfurile, care se apreciaza
ca reprezinta 0,15% din masa scoartei terestre, cea mai mare pondere avand-o
sulfurile de fier.

GALENA
Cuvantul galena inseamna in
latina minereu de plumb . Galena mai
este cunoscuta si sub un alt nume, cel de
lead glance (in traducere literala
stralucire de plumb). In acest context,
glance vine de la cuvantul german Glanz,
care inseamna stralucire sau luciu .
De altfel, in limba germana, galena se
mai numeste si Bleiglanz ( stralucire de
plumb ).
Galena face parte din grupul
sulfurilor, se mai numeste si sulfura de
plumb si e un minereu care contine peste
85%
plumb
in
compozitia
sa.
Cristalizeaza cubic si se formeaza de
obicei in filoanele hidrotermale, alaturi de
cuart, pirita sau calcita si are o culoare gri
inchis spre negru.
Pe langa plumb galena mai
poate sa contina si urme de argint si de
aceea nu este doar principalul minereu al
plumbului , ci si unul din cele mai
importante minereuri ale argintului.
alena este principala sursa industriala a
elementului metalic plumb.
Galena este un mineral des
intalnit in filoanele minerale hidrotermale. Printre celelalte minerale alaturi de care
poate fi gasita, se numara sfaleritul, fluorina, cuartul, calcitul si pirita. Aceste
minerale se formeaza prin cristalizare, din lichidele fierbinti care urca in scoarta
terestra prin faliile sau crapaturile stratelor de roci.
Galena este o sulfura de plumb; fiecare molecula a acestui mineral contine un atom
de plumb si unul de sulf.
Galena este un mineral gri-argintiu, atunci cand este proaspat spart, dar
poate fi si plumburiu-tern, mai ales daca a fost expus la aer mai mult timp. Principala
4

trasatura care il face usor de identificat este densitatea sa ridicata, cu valoarea de 7,5
mai mare decat densitatea majoritatii mineralelor comune.
alena este un mineral foarte comun, raspandit pe scara larga. Se gaseste in principal in
filoane modificate de actiunea apei fierbinti (hidrotermale). Mai poate fi prezent si in
stratele de roci care au fost dislocate din pozitia initiala si redepozitate in alta parte
(roci sedimentare).
De asemenea, galena se poate forma in zone care au fost ocupate anterior
de alte materiale minerale, in special dolomit sau formatiuni calcaroase. Aceasta
forma este cunoscuta sub denumirea se depozit de inlocuire.
Unele dintre cele mai importante surse de galena se gasesc in Broken Hill,
New South Wales (Australia); Andreasberg, Freiberg si Muntii Harz (Germania);
Alpii Lombarzi si Sardinia (Italia); Santa Eulalia (Mexic); Kansas, Missouri,
Oklahoma si Wisconsin (SUA). In Insulele Britanice, galena se gaseste in zonele
Liskeard si Truro din Cornwall, precum si in Dealurile Pennine din Derbyshire. In
Romania, cristale de galena deosebit de frumoase s-au gasit la Herja (zona Baia
Mare) si la Rodna.

BLENDA
Principalul minereu al zincului se numeste
sfalerit, o sulfura de zinc si fier care este destul de
greu de idetificat, pentru ca apare in aceleasi filoane
cu galena, de multe ori acestea fiind lipite unul de
celalalt. Sfaleritul a fost deunimt de minerii germani si
blende (orb), tocmai de aici provine si denumirea de
blenda, mai des folosita la noi in tara, fiind asemanator in ceea ce priveste culoarea si
forma cu galena dar fara sa contina plumb. Numele mineralului de sphalerit provine
din limba greac sphaleros, ce nseamn neltor, iar acest nume se datoreaz
faptului c mineralul poate fi uor confundat cu alte minerale.
Exista mai multe specii de sfalerit si anume:
-marmatitul care este bogat in Fe
-blenda rubin care are o culoare rosiatica
-schalenblena straturi masive in care sfaleritul se gaseste impreuna cu galena
5

In ceea ce priveste culorile, variaza


de la negru pana la rosu (culoare
asemanatoare cu cea a rubinului), sau chiar
galben.
Blenda este un mineral rspndit, din
clasa sulfurilor, cu formula chimic ZnS i
cu un raport metal/sulf de 1:1. Cristalizeaz
n sistemul cubic, cu cristale tetraedrice i
dodecaedrice, i mai poate apare sub form
de agregate fibroase masive de diferite
culori. n structura cristalului, atomii de
zinc i sulf sunt coordonai tetraedric. Acest
tip de structur este asemntoare cu cea a
diamantului.
Prile elementare (zinc i sulf) ale
blendei sunt amplasate simetric n sistemul
cubic.
Din punct de vedere chimic este o
sare a acidului sulfhidric [H2S] cu zincul.
Mineralul poate fi uor confundat cu
magnetitul, rutilul, care au la fel o duritate
mic (3,5 - 4); din aceast cauz varietile
nu se folosesc ca pietre preioase.
Blenda ia natere n roci magmatice
(pegmatite) sau hidrotermale fiind frecvent
asociat cu galena i alte minerale sulfurice,
sau magnetit i Pyrrhotin ca minereu n
calcare.Printre locurile unde a fost gsit mineralul putem aminti: Madan n Bulgaria,
Aomori n Japonia Dzhezkazgan n Kazahstan, Cananea n Mexic, Dalnegorsk n
Rusia, Trepa n Serbia, Bansk tiavnica n Slovacia, Santander n Spania,
Franklin/New Jersey, Big Four Mine/Colorado, Galena/Illinois i Joplin/Missouri n
SUA.

PIRITA
Pirita este de fapt o sulfura de fier,
sulfurile de fier fiind unele dintre cele mai
raspandite minerale de sulfura metalica din
lume. Este asemanatoare aurului din punct
de vedere al culorii si stralucirii, pirita fiind
denumita popular si aurul prostilor.
Se gaseste sub diverse forme, dar de
obicei cristalizeaza cubic, cateodata la
suprafata acestor cristale cubice apar si
striatii, si se caracterizeaza in special prin
culoare sa galbena dar si prin faptul ca in
momentul in care este lovita cu ciocanul sar
scantei, pirita fiind folosita in vremurile de
demult chiar la aprinderea focului. Pirita
mai poate sa fie gasita si sub forma de
granule la fel cum se vede in poza de mai
sus.Are in compozitia sa un continut mare
de fier si in ceea ce priveste duritate pe
scara Mohs ajunge la 6, 6.5.
Pirita este un mineral din clasa
sulfurilor, cu formula chmic FeS2, de
culoare glbui-armie cu reflexe verzui i
care cristalizeaz n sistemul cubic.Anionul
din pirit este un ion de bisulfur S22,
care structural este asemntor peroxizilor.Cristalele sunt frecvent idiomorfe, aprnd
sub forme de cuburi, octaedri sau dodecaedri pentagonali.
Culoarea aurie a piritei a determinat denumirea ei n limba german Katzengold (aurul pisicii) denumirea provine de fapt de la cuvntul Ketzer (eretic). n compara ie
cu aurul, pirita este ns mai plastic i mai dur. Alte minerale cu care se poate
confunda sunt marcasita i calcopirita. Se mai numete i aurul nebunilor.
Este una dintre cele mai rspndite sulfuri, fiind ntlnit n roci magmatice i
metamorfice bogate n magneziu i fier (roci de culoare nchis), roci hidrotermale i
roci sedimentare sau n acumulrile de crbuni (pirita framboidal).
Supus fenomenelor de oxidare la suprafa, sau n prezena apei de infiltraie, se
transform n hidroxid de fier amorf (limonit) dup mai multe etape intermediare.
Din punct de vedere economic este important pentru obinerea acidului sulfuric,
fierului i cuprului, sau ocazional la obinerea aurului.
7

Zcmintele de crbuni bruni ce conin pirit. prin ardere se elibereaz bioxidul de


sulf (SO2) care prin dizolvare n apa din atmosfer se formeaz (acid sulfuric) ploi
acide, care polueaz mediul nconjurtor.
Un alt fenomen ia natere n straturile de roci cu pirit, mineralul prin oxidare cu
nitrai se elibereaz azot, ntruct n ap potabil este admis nitrat numai 50 mg/litru,
pe cnd sulfaii sunt admii ntr-o canitate mult mai mare de 240 mg/litru de ap, cu
ajutorul piritei se produce denitrificarea apei.
Testul piritei:
Daca un esantion gasit de tine are a fi pirita, poti sa-l verifici lovindu-l cu un obiect
dur de metal, urmarind daca scoate sau nu scintei. Pirita adevarata se topeste foarte
usor atuncii cind este tinuta desupra unei flacari, dar ea nu trebue incalzita niciodata
in locuri inchise deoarece emana dixid de sulf, el este un gaz otravitor. Pirita este
sfaramicioasa si sensibila la caldura prin urmare trebue sa fii foarte prevazator atunci
cind o slefuesti sau o tai pentru ca minerarlul nu se deterioreze.

STIBINA
Stibnit (Antimonit sau Stibin)
cunoscut i sub numele de sulfur de
antimoniu, este un mineral rspndit n
natur, care face parte din clasa sulfurilor,
avnd raportul sulf : metal (seleniu, telur)
de 1:1. Mineralul cristalizeaz n sistemul
ortorombic, avnd formula chimic Sb2S3,
cu un habitus de cristale lungi, prismatice,
aciculare, aezate radial, sau se poate
prezenta sub form de agregate masive de
culoare cenuie plumburie.
Caracteristic cristalelelor de stibin
este lungimea i forma acicular, cu un
luciu metalic. Acest luciu n contact mai
ndelungat cu aerul devine mai mat i cu
colorai diferite. Duritatea la cristalele dup
gradul de puritate poate fi pe scara Mohs
ntre 2 i 2,5, cu o densitate de 4,6 - 4,7.
Mineralul se poate confunda la variantele
cu habitus neacicular cu galena, de care se
deosebete prin punctul de topire mult mai sczut.Cristalele de stibin pot atinge o
lungime ntre 60 cm (Japonia) i 100 cm (China).
Din punct de vedere etimologic numele mineralului este derivare din antimoniu
- > antimonit. Antimonitul sau stibina fiind cunoscut deja n antichitate de greci,
fiind utilizat la obinerea bronzului i ca pudr cosmetic. Stibina se formeaz prin
procese geologice hidrotermale (la temperaturi n jur de 100 C) ca mineral de
asociaie cu cuarul i aurul.Este frecvent nsoit de minereuri sulfitice i poate apare
n rocile calcaroase.
Mineralul s-a gsit n cantiti mai mari n provincia Hunan n China,
Wolfsberg/Ostharz, n Germania, Shikoku n Japonia, Kadamdzhai n Kirghizstan,
Baia Sprie, Herja[1] i Biu n Romnia, Kremnica n Slovacia i Manhattan n
SUA.
Din punct de vedere economic mineralul are un coninut ridicat n antimoniu
(cca. 71,4%.) Antimonul n natur n stare pur este foarte rar (0,00002% n scoar a
terestr).In industria metalurgic antimonul este folosit ca element de aliaj n
creterea duriti oelului, fiind de asemenea utilizat la baterii, sau n industria
semiconductorilor. In anul 2003 principala ar exportatoare de stibin a fost China.
9

S-ar putea să vă placă și