Proiect la masuratori si calcule in meteorologie

Proiect realizat de: Badic Ioan-Cristinel

Grupa:115
 CUPRINS

Definirea si descrierea urmatoarelor notiuni specifice materiei

-Prelucrarea de baza a datelor climatologice
-Omogenitatea sirurilor de observatii meteorologice
-Aducerea seriilor scurte de observatii la perioade plurianuale
-Metoda diferentelor, a graficelor de corelatii si a rapoartelor
-Tabelele meteorologice
Formule de calcul si exemple pentru urmatorii indici
-pluviometric – hidrotermic
-de ariditate “de Martonne”
-de ploaie Lang
-Koppen
-Gaussen
-Bagnouls-Gaussen
-Angot
-anomalia standardizata de precipitatii
- de temperatura, de umezeala si de temperatura-umezeala
-climato-turistici(climatic balnear si climato-marin,planetar)
 DEFINIREA SI DESCRIEREA URMATOARELOR
NOTIUNI SPECIFICE MATERIEI

Prelucrarea de baza a datelor climatologice

●
Problemele metodice ale aeroclimatologiei seanalizeaza in raport cu
particularitatile datelor rezultate din observatiile aerologice, precum si
din punctul de vedere al mecanizarii operatiilor de prelucrarea lor.
●
De asemenea, se dau cunostinte elementare referitoarela
prelucrareaobservatiilor efectuate pe navele marine,deoarece datele
observatiilor facute pe mari si oceanesunt absolut necesare pentru unele
capitole foarteimportante ale climatologiei generale, precum si
pentrudeservirea transporturilor maritime.
 Prelucrarea primara si controlul critic al datelor
●
Prima etapa de pregatire a rezultatelor observatiilormeteorologice
pentru analiza climatologica o constituie prelucrarea primara.
Aceasta se realizeaza in conformitate cu instructiunile pentrustatiile
si posturile meteorologiceeditate de Institutulmeteorologic, in scopul
verificarii exactitatii datelor meteorologiceinscrise in registrul statiei
si in tabele.
●
Prelucrarea primara(a datelor rezultate dinobservatiile meteorologice
se realizeaza la statii,iar pentruunele saspecte speciale in cadrul
Institutului meteorologic,de catre specialistii care lucreaza
laboratorul de metodica prelucrarii datelor climatologice.
●
La statiile meteorologice prelucrarea primara consta din
aplicareacorectiilor la valorile citite cu ajutorul instrumentelor
meteorologice,intocmirea tabelelor lunare, descifrarea diagramelor
de la aparateleinregistratoare si controlul tehnic al rezultatelor
observatiilormeteorologice.
●
Toate aceste operatii sunt efectuate conforminstructiunilor, dupa
o metoda unica de prelucrare care se aplica latoate statiile
meteorologice.
●
Astfel, datele notate in registrul statiei sunt corectate cu
corectiiledin certificatele de etalonare, precum si cu corectiile
suplimentare. Notarea valorilor obtinute se realizeaza intr-un
anumit mod si cu unanumit grad de precizie. Spre exemplu,
valorile temperaturii aerului se trec cu precizie pana la zecimi de
grad, cele ale umezeli relative in procente intregi, ale umezelii
absolute, tensiunii vaporilor de apasi presiunii atmosferice pana
la zecimi de milibari,iar grosimea stratului de zapada in
centimetri intregi.
 -Metoda de prelucrare a datelor climatologice
●
In prelucrarea climatologica sunt mai des utilizate mediile
aritmetice simple,cele ponderate, precum si media aritmetica
glisanta.
 -Omogenitatea sirurilor de observatii meteorologice

●
Amplasarea si densitatea statiilor meteorologice reprezinta o
operatienecesara in efectuarea observatiilor.
●
Durata de efectuare a unor observatii, este determinata
devariabilitatea evolutiei meteorologice legate de cadrul natural .
Inzonele cu variabilitate neaccentuata sunt necesari circa 30 de
ani, iarin cele accentuate 50 de ani.
●
Analizele pe perioade indelungate, constau in serii de date
foartelungi, continuu si omogene.
●
Utilizarea valorilor introduse in anuare poate fi insotita de la caz
lacaz de aplicarea unor metode si procedee de calcul, de
prelucrare adatelor, precum omogenizarea, prelungirea sirurilor,
etc
●
Exista elemente meteorologice care, prin natura lor inregistreaza
o marevariabilitate pe un spatiu relativ restrans (precipitatiile,
temperatura) comparative cu altele (presiunea) ale caror valori
cunosc o mareuniformitate pe spatii mari. In aceste conditii,
densitatea poate fi diferita.
●
Prin altitudine, expunere si panta, relieful constituie
coomponenta fizico-geografica ale carei influente se detaseaza in
toate cazurile si de caretrebuie sa se tina seama.
●
In situatia unor statii izolate, analiza critica se face coreland
permanentvalorile unor indici !cantitatea de precipitatii si
numarul de zile cu precipitatii", datele instrumentale, etc
●
In cazul statiilor aflate in zona de munte analiza critica se poate
face cu premiza situarii lor in conditii fizico$geografice
asemanatoare.
●
In activitatea de verificare a prognozelor meteorologice,
realizarile dinultimii ani s-au axat pe modernizarea si
completarea sistemului de verificare obiectiva a modelelor
numerice. Arhitectura sistemului deverificare obiectiva a
modelelor numerice a fost conceputa in asa fel incat sa satisfaca
cerinta stiintifica si administrativa.
●
Forma modulara a componentelor majore ale acestui sistem de
verificare cuprinde: pregatirea si controlul datelor prognozelor
numerice si a datelor de observatie ; calculul scorurilor;
realizarea seturilor; sirurilor de verificare (stratificare,
compunere, etc); reprezentarea grafica si transmiterea spre
utilizator.
●
Sunt reprezentate atat diagramele descriptive pentru un numar de
statii meteorologice cat si evolutia lunara a scorurilor pentru
fiecare parametru meteorologic supus activitatii de verificare.
 -Aducerea seriilor scurte de observatii la perioade
plurianuale

●
Aducerea seriilor scurte la perioada plurianuala prin metoda
rapoartelor se realizeaza cu multa usurinta in mod indirect cu
ajutorul graficelor de corelatie. In acest scop datele provenite de
la statiile de referinta se inscriu pe axa absciselor, cele provenite
de la statia cu sir scurt pe axa coordonatelor.
●
Pe grafic, vor fi realizate apoi punctele de intersectie a valorilor
din fiecare an, de la cele doua statii, notandu-se alaturi anul.
Punctele astfel realizate trebuie sa se distribuie in mod
proportional in jurul unei axe inclinate cu 45 grade fata de
coordonate, trecand prin originea axelor. Cantitatea media
plurianuala de la statia cu sir lung se va proiecta pe linia de
dependenta, iar ordonata acestui punct va indica media
plurianuala pentru statia cu sir scurt de observatii.
●
Stabilirea datelor medii de trecere a valorilor prin aceste praguri
în practica curentă, se realizează prin metoda histogramei
elaborată de A.A. Sepelevski. Folosirea histogramei prezintă
avantajul că elimina erorile întâmplătoare și cele subiective, iar
creșterile și scăderile de scurtă durată ale temperaturii medii
zilnice peste sau sub limitele stabilite sunt nivelate.
●
Pentru cunoașerea histogramei sunt utilizate valorile medii
lunare plurianuale ale temperaturii aerului. Pe axa absciselor se
înscriu zilele anului la scara 1mm=1 zi, iar pe cea a ordonatelor
temperatura aerului la scare 1cm =10 .
●
Pentru a se putea urmări ,mai bine variația temperaturii aerului în
sezonul rece reprezentarea valorilor pe grafic începe cu luna
noiembrie, decembrie și ianuarie se vor repeta și la sfârșitul
graficului.
●
Cu ajutorul mediilor lunare plurianuale se contruiesc hisograme
cu lățimea corespunzătoare spațiului lunii respective și înalțimea
egală cu valoarea medie temperaturii aerului din acea lună.
●
Cunoașterea regimului termic al unei regiuni implică și stabilirea
datelor de trecere ale temperaturii medii diurne peste anumite
praguri precum și durata medie a intervalului de timp cu
temperaturi mai mari sau mai mici decât pragurile respective.
Valoarea acestor praguri se alege în funcție de cerințele
sectoarelor de activitate practică sau de caracteristicile regiunii.
Astfel pentru agricultură intereseză în deosebi trecerea
temperaturii medii zilnice a aerului prin -5o , 00, 50, 100 și 150
C.
●
Este posibil chiar ca durata intervalului cu mediile diurne cele
mai ridicate să nu poată fi extrasă de pe histogramă, având în
vedere faptul că mediile lunare plurianuale tind să atenueze
aceste valori. Acestea apar însă după calculele directe din tabele.
 - Metoda diferentelor, a graficelor de corelatii si a
rapoartelor

Metoda diferentelor
●
Este metoda aplicata la cercetarea omogenitati seriilor de
observatii privind:
●
temperatura si umezeala aerului
●
presiunea atmosferica
●
frecventa valorilor nebulozitatii
●
viteza vantului
●
Aceasta consta in calcularea diferentelor dintre valorile
parametrului climatic studiat , provenit de la cele doua statii
ce se compara.
 Metoda graficului de corelatie
●
Metoda cea mai des folosita in constatarea si inlaturarea
neomogenitatiiseriilor de observatie. Ea se aplica la elemente
climatice caracterizate prin marevariabilitate in timpsi spatiu la
care diferentele nu raman constante, cum ar fi:
●
precipitatiile atmosferice
●
stratul de zapada
●
insolatia
●
fenomenele atmosferice
●
Se utilizeaza valorile provenite de la statii apropiate si amplasate
inconditii de relief asemanatoare.
 Metoda rapoartelor
●
Se aplica la:
●
Prelungirea seriilor scurte ale precipitatiilor atmosferice,
●
Grosimii stratului de zapada,
●
Duratei insolatiei numarul zilelor cu anumite fenomene
atmosferice la care numai rapoartele sunt relativ stabile, de
la an la an si nu diferentele.
 Tabelele meteorologice

●
Datele rezultate in urma citirilor instrumentale si a
descifrariidiagramelor de la aparatele inregistratoare sunt
inscrise in tabelemeteorologice. In functie de elementele
cuprinse, acestea sunt demai multe tipuri:
●
Tabela TM1
●
Pe prima pagina sunt incluse indicatii cu privire la
denumireastatiei, numarul sau de ordine, coordonatele
geografce,altitudinea la care se aseste statia,inaltimea
rezervoruluibarometrului deasupra nivelului marii, tipul
barometrului, numarulsi corectia lui instrumentala, luna si
anul pentru care estealcatuita tabela.
●
Sunt incluse:
●
valorile presiunii atmosferice, suma si media(in milibari)
●
valorile temperaturii aerului,solului, suma si media
●
valorile maxime si minime termice
●
valorile citite la termometrul umed, suma si media
●
valorile tensiunii vaporilor de apa
●
umezeala aerului
●
valorile vitezei vantului
●
valorile grosimii stratului de zapada
●
Tabelele TM1 constituie importante surse de date cu privire la
principalele elmente si fenomene atmosferice. Pe baza lor se pot
analiza oscilatiile interdiurne si frecventa valorilor medii
diurne,maxime si minime ale elementelor meteorologice
●
Tabela TM2
●
Contine datele obtinute la statiile pluviometrice si constituie
sursa de date privitoare la cantitatea de apa provenita din
ploaie sau zapada.
●
In tabela sunt notate pentru fecare zi cu precipitatii cantitatea
de apa de la orele 6 si 17, totalul acestora, grosimea statului
de zapada care acopera solul.
●
Aceste tabele, prin valorile pe care le contin, dau posibilitatea
analizei amanuntite a regimului precipitatiilor atmosferice si
a fenomenelor meteorologice.
●
Tabela TM3
●
Cuprinde datele obtinute din descifrarea pluviogramelor in
raport cu punctele caracteristice.
●
Pe cealalta parte sunt notate valorile privitoare la data,
inceputul ploii si al punctelor caracteristice, cantitatea de apa
inregistrata de la inceputul ploii, durata intervalului si
intensitatea ploilor pe intervalul dat.
●
Tabela TM4
●
Contine valorile orare ale precipitatiilor atmosferice obtinute
din descifrarea pluviogramelor.
●
In partea de jos a tabelelor sunt inscrise totalurile lunare ale
cantitatilor de apa calculate pentru fecare interval orar.
●
Tabela TM5
●
Cuprinde valorile orare obtinute in urma descifrarii
diagramelor de la termograf, barograf si higrograf.
●
Pagina a doua cuprinde coloane cu valorile pentru cele 24 de
ore ,sumele pentru fecare zi, decada si luna, media lunara
pentru fiecare zi si luna.
●
Tabela TM6
●
Aceasta tabela este alcatuita pe baza datelor obtinute in urma
desfasurarii heliogramelor. Sunt notate datele cu privire la
durata stralucirii soarelui pentru fiecare ora din zi si pentru zi
din luna. Sunt cuprinse, de asemenea, sumele zilnice si cele
lunare orare, suma duratei efective, a duratei posibile, fractia
de isolatie, maximul in 24 de ore, numarul zilelor cu soare si
fara soare.
●
Tabela TM7
●
Contine date cu privire la depunerile de gheata pe
conductorii aerieni.
●
Notatiile din tabela se refera la data, diametrul si grosimea
depunerii, greutatea acesteia, durata cresterii depunerii de
gheata si durata fenomenului.
●
Datele cu privire la frecventa si cantitatea depunerilor de
gheata cuprinse in tabela pot fi valorificate in scopul
inlaturarii pagubelor provocate de acestea.
●
Tabela TM11
●
In cadrul acestei tabele sunt notate valorile medii lunare care
sunt cuprinse in partea de jos a tabelei TM1 , acestea fiind
repetate de12 ori pentru toate lunile din an.
●
Alaturi de aceasta tabela de sinteza mai sunt alcatuite si
tabela TM12- de sinteza anuala pentru precipitatii
atmosferice, tabela TM13- de sinteza anuala a precipitatiilor
masurate cu pluviograful si tabelele TM16- de sinteza anuala
a duratei de stralucire asoarelui. Sistematizarea datelor
meteorologice pentru un sir lung de ani deobservatie a fost
realizata cu ajutorul tabelelor de lustrii.
 FORMULE DE CALCUL SI EXEMPLE PENTRU
URMATORII INDICI

- Indicii pluviometrici – hidrotermi

●
Este un indice reprezentativ pentru regiunile secetoase, unde
factorul ecolologic limitativ este disproportia între cantitatea
de precipitaii si temperatura sau evapotranspiratia pe care
aceasta o determină. Indicele pluviotermic se calculează
pentru valori medii anuale sau multianuale, vernale si
estivale, pe baza cărora se poate explica frecvena ridicată a
unor elemente floristice xerofile într-un anumit teritoriu.
●
Indicele pluviotermic anual este valoarea care exprimă
raportul dintre precipitaiile medii anuale si suma
temperaturilor medii lunare care depăsesc 10 C. Practic,
acestea sunt lunile cuprinse integral în sezonul de vegetatie.
●
Indicele hidrotermic se calculeaza dupa formula.
●
I = p * t/1000
●
In care:
●
p / cantitatea anuala de precipitatii
●
t / temperatura medie annual
Indici de ariditate “de Martonne”

●
Conceptul meteorologic de ariditate are referintă temporală,
este un fenomen conjunctural caracterizat de o pluviometrie
slabă (perioadă aridă, an arid). Principalii factori ai ariditătii
sunt: precipitatiile, temperatura continentalismul, albedoul
sau din punct de vedere biogeografic, insuficienta de apă în
sol produce un deficit de crestere al speciilor vegetale si chiar
creează vaste discontinuităti in covorul vegetal.
●
P exprima precipitatiile anuale, sau p : precipitatii lunare,
●
p = cantitatea medie lunara de precipitatii *12 luni, pentru a
putea ; comparabile lunile intre ele
●
T temperatura medie anuala, sau t- temperatura medie lunara
●
t = temperatura medie lunara
●
10= coefcient care se adauga pentru a nu obtine valori
negative
●
Indicele de ariditate “de Martonne” (1925) se calculează fiela
nivel anual, fie lunar sau pentru intervalul
corespunzătorsezonului de vegetatie. Acest indice permite
determinarea gradului de ariditate al unei regiuni pentru
perioade caracteristice(un an sau o lună), fiind o expresie a
caracterului restrictiv pe care conditiile climatice îl impun
anumitor formatiuni vegetale.
●
Indicele de ploaie Lang

Sau factorul pluvial exprima gradul de umiditate atmosferică și

variația sa sezoniera sau anuala:
se calculează pentru intervale anuale sau lunare, dar numai
pentru lunile cuprinse în sezonul de vegetație. Formula are la
bază raţionamentul conform căruia umiditatea unui teritoriu
variază direct proporţional cu pluviozitatea totală anuală şi
invers proporţional cu temperatura medie anuală.
I = p / t,

p = cantitatea anuala sau media t = temperatura medie anuala sau

multianuala de precipitatii multianuala
 Indicele Koppen
●
Indicele Koppen se calculeaza pe baza relatiei: I= p/T + 7
●

●
p=cantitatea anuala de T=temperatura medie 7=constanta
precipitatii anuala
●
Ideile privind gasirea unor clase climatice care sa combine
caracteristicile de temperatura si precipitatii,precum si
stabilirea unor limite care sa tina seama de repartizarea
vegetatiei si a solurilor,au fost transpuse in practica in
1918,de dr,Wladimir Koppen de la Universitatea din
Graz(Austria).Aceasta clasificare a fost ulterior revizuita si
dezvoltata de Koppen si elevii sai,devenind clasificarea
climatica de uz geografic cea mai larg raspand.
 Indicele Gaussen
Evidentiaza numarul de zile ploioase dintro perioda, pe baza
unui coeficient al starii higrometrice:
coeficientul 0,9 pentru 40-60 % zile ploioase;
-coeficientul 0,8 pentru 60-80 % zile ploioase;
coeficientul 0,7 pentru 80-90 % zile ploioase;
coeficientul 0,6 pentru mai mult de 90 % zile ploioase;
coeficientul 0,5 % pentru zilele noroase si cetoase;
Diagrama ombrotermică Gaussen (1954) constă în ilustrarea
relației dintre temperatură și precipitații, în scopul identifcării
intervalului cu defcit de umiditate. Construirea diagramei se
bazează pe un sistem rectangular dublu scalar, format dintr-o axă
orizontală și două axe verticale.
Intevalul cu deficit de umiditate se măsoară între lunile în care
curba termică o depășește pe cea ombrică. De cele mai multe ori,
acesta coincide cu perioada estivală.

Clasificarea bioclimatica Bangnous-Gauseen

●
O perioadă este considerată aridă atunci când media
precipitatiilor este mai mică decât de dublul mediei termice .
Acest indice este util în realizarea diagramei ombrotermice, a
cărei a doua scară verticală se construieste pe principiul 1oC
= 2mm, respectiv 1oC=3mm.
●
-Modalitatea de construcție:
Pe axa orizontală se reprezintă lunile anului (1 lună = 1 cm);
Pe axa verticală stângă se reprezintă temperatura medie lunară (1
cm = 5⁰C);
Pe axa verticală dreaptă se trec valorile medii lunare ale
precipitațiilor, la o scară dublă față de cea a temperaturii (1 cm =
10 mm);
Se construiesc cele două curbe: cea termică având culoarea
roșie, iar cea ombrică având culoarea albastră;
Indicele pluviometric lunar Angot
Indicele Angot este expresia matematică a raportului dintre
precipitatiile medii anuale si cele lunare. In ansamblul său,
această formulă pune in evidentiază nuanta climatică a fiecărei
luni(valorile subunitare indică lunile secetoase, iar cele
supraunitare lunile ploioase) Poate fi reprezentat grafic utilizând
valorile reale(curba de variatie fiind de o acuratete mai bună sau
generalizat(acordând valoarea 0.5 pentru toate lunile la care
rezultatul a fost subunitar si 5.5 pentru cele supraunitare)
-Intervalele ploioase (k>1) şi intervalele secetoase (k<1)
-În funcție de numărul de zile din lună, se calculează, pentru
fiecare din an raportul: k= P/ p, unde P= q/n, iar P= Q/ 365
unde :

q - cantitatea medie zilnică de

precipitații dintr-o anumită lună.

n - numărul de zile din luna

respectivă.
Q - cantitatea medie
multianuală de precipitații.
365 - numărul de
zile dintr-un an.
-Anomalia Standardizata de Precipitaţii
Acesta reprezintă echivalentul anomaliei standardizate a
variabilei aleatorii de la normă: SPI = (xi – x)/σ,
(unde xi şi x reprezintă valoarea meteorologică factologică şi
respectiv a normei climatice, σ - devierea standard), primim
repartiţia normală standard cu media zero şi a dispersiei
echivalentă cu unitatea. Pentru repartiţia normală a valorilor,
acest parametru reprezintă nu altceva decât unitatea devierii
standard. De aceea indicele standardizat poate privit ca numărul
devierilor standard care reda cît de mult valorile factologice se
deosebesc de valoarea medie multianuală calculată pentru o
perioadă îndelungată de timp (de obicei 30 ani).
-Termenul de “Anomalie” este un termen folosit in meteorologie
pentru a indica:
-diferenta intre valoarea medie (diurna,lunara etc) a elementului
meteorologic in punctul respectiv si valoarea medie a paralelei
corespunzatoare punctului.
- între diferenţavaloarea medie (diurnă, lunară etc.) a
elementului meteorologic şi valoarea medie plurianuală a
aceluiaşi element, intr-un punct dat.
Indicii de temperatura, umezeala si temperatura-
umezeala
Indicele Humidex
●
Indicele humidx este o formulă folosită de canadian
meteorologii pentru a incorpora efectele combinate ale
căldurii și umidității . Acesta diferă de indicele de căldură
utilizat în Statele Unite : acesta din urmă folosește
umiditatea relativă mai degrabă decât punctul de rouă .
●
Acesta diferă de indicele de căldură utilizat în Statele Unite :
acesta din urmă folosește umiditatea relativă mai degrabă
decât punctul de rouă .
●
Formula pentru calcularea Humidex este următoarea :
●
Indicele Thorntwaite

●
Indicele global de umiditate Thornthwaite pune în
evidenţă acel segment din cantitatea totală de precipitaţii
care este utilizat de plantă pentru a-şi satisface nevoile de
hidratare.
●
Acest indice derivă dintr-o formulă mai veche ce aparţine
aceluiaşi autor şi care se folosea de alţi doi indici, cel de
eficacitate pluviometrică , respectiv cel de eficacitate termică
în exprimarea gradului de ariditate al climei.
 Indicele Marchand

Estimează potenţialul climato-turistic pe baza diferenţei dintre

precipitaţiile atmosferice şi evapotransiraţia potenţială.
Formula prezintă două limite:
2 .nu ia în considerare şi alte
elementer climatice precum
vântul şi temperatura, elemente
ce influenţează mult gradul de
favorabilitate turistică
Sezoane
Probabilități
q
Sezon bun
probabilitate pentru diferenţă negativă > 70%
q
Sezon destul de bun probabilitate pentru diferenţă negativă 50 – 70%
q
Sezon acceptabil probabilitate pentru diferenţă negativă 20-50%
q
Sezon defavorabil probabilitate pentru diferenţă negativă 0-20%
Indicele climatic balnear

Burnet (1963) N = numărul de zile T = temperatura medie a

ploioase din cele 3 luni ale aerului în perioada
ICB = N/T sezonului estival respectivă.

a. Potenţial turistic ridicat: valori < 3;

 b. Potenţial turistic satisfăcător: valori de la 3 la 8;
 c. Potenţial turistic redus: > 8.
Dezavantaje: 
-valoarea rezultată este relativă; nu se poate considera că într-o
regiune activităţile turistice sunt de cinci ori mai mai favorabil
decât în alta;
-nu ia în considerare alte elemente climatice, fiind conceput
pentru estimarea potenţialului turistic în bazinul mediteranean. 
 
Poulter (1962)
Calitatea sezonului estival este evaluată cu ajutorul relaţiei: IS =
18*T + 0.167*I – 0.2*P + 320
Unde:
   IS = indicele
sezonier; 
T = temperature
medie din sezonul
estival;
I = durata de strălucire a
Soarelui însumată în
perioada respectivă;

P = cantitatea de precipitaţii
din sezonul estival.
Indicele Climato-Marin (ICM)

Sezonul favorabil
activităţilor balneare este
indicat de o valoare mai
mare de 20.

Un rezultat negativ
împiedică orice
activitate turistică, în
timp ce unul pozitiv în
timpul iernii favorizează
activităţile turistice.
 Indicele Climato-Turistic Planetar (ICT) -
Mierczkowski (1985)

ICT= 8*Cid + 2*CIa + 4*R +4*S+2*W

CId = indicele de confort obţinut cu ajutorul unei
nomograme care are la bază valorile maxime de
temperatură şi cele minime de umezeală relativă
Cia = indicele de confort mediu obţinut prin asocierea
valorilor temperaturilor medii cu cele ale umidităţii
relative medii;
R = Indice pluviometric;
W = Indicele anemometric unde mişcarea aerului poate
fi de 3 tipuri, în funcţie de contextul termic.
Formula lui Mieczkowski
Conform formulei lui Mieczkowski, fiecare indice
elementar indică cele mai bune condiţii pentru activitatea
turistică atunci când are valoarea 5, deci ICT are valoarea
teoretică maximă de 100. 
Lunile în care valoarea lui ICT atinge sau depăşeşte 80, sunt
considerate excelente pentru activitatea turistică, cele în
care valorile ICT sunt cuprinse între 60-79 sunt considerate
bune sau foarte bune, iar lunile cu valori cuprinse între 40-
59 sunt considerate acceptabile. 
Lunile cu ICT mai mic de 40 sunt defavorabile activităţilor
turistice, iar valoarea ICT este sub 10 activităţile turistice
sunt imposibile.
Bibliografie

●
https://www.academia.edu/9909429/05_INDICI_ECOMETRICI
●
https://ro.scribd.com/presentation/335653007/Probleme-de-baz
%C4%83-in-prelucrarea-datelor-climatologice
●
https://ro.scribd.com/presentation/336831587/Organizarea-Sirurilor-
de-Observatii-Meteorologice-2
●
https://prezi.com/hptv_lqx5gap/datele-trecerii-temperaturilor-medii-
zilnice-prin-prin-anum/
●
https://ro.scribd.com/document/336529329/Masuratori-Si-Calcule-in-
Meteorologie
●
https://ro.scribd.com/presentation/335960792/indici
●
https://www.scribd.com/document/120054040/INDICI-CLIMATO-
TURISTICI