Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie
Specializarea: Meteorologie si
Hidrologie

Formule de calcul si exemple pentru

urmatorii indici
Student: Radulescu Valentin
Grupa: 116

BUCURESTI
NOIEMBRIE 2022
 Cuprins

Introducere................................................................................................3

Capitolul 1: Indicele pluviometric - hidrotermic.....................................4

Capitolul 2: Indicele de ariditate ,,de Martonne’’....................................5
Capitolul 3: Indicele de ploaie Lang........................................................7
Capitolul 4: Indicele Koppen...................................................................9
Capitolul 5: Clasificarea bioclimatica Bagnouls - Gaussen.....................12
Capitolul 6: Indicele Gaussen..................................................................17

Bibliografie..............................................................................................18
Introducere

Indicii economici climatici reprezinta formulele de calcul

pentru favorabilitatea climatica, luand in considerare valorile
efective ale factorilor climatici principali .
Capitolul 1: Indicele pluviometric-hidrotermic

Indicele hidrotermic se calculeaza dupa

formula:
1 = p x t / 1000
in care:
p = cantitatea anuala de precipitatii
t = temperatura medie anuala

Este un indice reprezentativ pentru

regiunile secetoase,unde factorul
ecologic limitativ este disproportia intre
cantitatea de precipitatii si temperatura
sau evapotranspiratia pe care aceasta o
determina.
Capitolul 2: Indicele de ariditate ,,de Martonne’’

Ariditatea este o notiune spatio - Indicele de ariditate ,,de Martonne’’(1925)

se calculeaza fie la nivel anual, fie lunar sau
temporala care exprima un pentru intervalul corespunzator sezonului de
dezechilibru hidric in geosistem. vegetatie. Acest indice permite determinarea
A = P - ETP unde P < ETP gradului de ariditate al unei regiuni pentru
perioade caracteristice(un an sau o luna),
fiind o expresie a caracterului restrictiv pe
care conditiile climatice il impun anumitor
formatiuni vegetale.

P exprima precipitatiile anuale, sau p - precipitatii lunare

p = cantitatea medie lunara de precipitatii x 12 luni
T exprima temperatura medie anuala, sau t - temperatura
medie lunara
10 = coeficient care se adauga pentru a nu se obtine
valori negative
Corelarea numerica a indicelui de Martonne cu climatul caracteristic
Capitolul 3: Indicele de ploaie Lang

Exprima gradul de umiditate atmosferica si variatia sa

sezoniera sau anuala: I=p/t

- se calculeaza pentru intervale anuale sau lunare, dar in care:

numai pentru lunile cuprinse in sezonul de vegetatie.
Formula are la baza rationamentul conform caruia p = cantitatea anuala sau media
umiditatea unui teritoriu variaza direct proportional cu multianuala de precipitatii
pluviozitatea totala anuala si invers proportional cu t = temperatura medie anuala sau
temperatura medie anuala. multianuala
Koppen a remarcat faptul ca liniuta dintre
vegetatia arborescenta si vegetatia sceptica
corespunde arealelor in care acest indice scade
sub valoarea de 10 unitati, in timp ce trecerea
de la stepa la vegetatia de desert este marcata
de valorice scad sub 5 unitati.
Capitolul 4: Indicele Koppen

Indicele Koppen se calculeaza pe

baza relatiei:
I = p / T + 7 unde:
La Stana de Vale indicele
p = cantitatea anuala de precipitatii
T = temperatura medie anuala Koppen are valoarea de 149,3.
7 = constanta

Ideile privind gasirea unor clase climatice care sa combine

caracteristicile de temperatura si precipitatii, precum si stabilirea
unor limite care sa tina seama de repartizarea vegetatiei si a
solurilor, au fost transpuse in practica in 1918 de Dr Wladimir
Koppen de la Universitatea din Graz (Austria). Aceasta clasificare a
fost ulterior revizuita si dezvoltata de Koppen si elevii sai,
devenind clasificarea climatica de uz geografic cea mai larg
raspandita.
Capitolul 5: Clasificarea bioclimatica Bagnouls - Gaussen

O perioada este considerata arida

atunci cand media precipitatiilor este
mai mica decat dublul mediei termice
(tab.5.2). Acest indice este util in
realizarea diagramei ombrotermice, a
carei a doua scara verticala se
construieste pe principiul 1oC = 2mm,
respectiv 1oC = 3mm.
Diagrama ombroetica Gaussen (1954) consta in
ilustrarea relatiei dintre temperatura si
precipitatii, in scopul identificarii intervalului cu
deficit de umiditate. Construirea diagramei se
bazeaza pe un sistem rectangular dublu scalar,
format dintr-o axa orizontala si doua axe
verticale.
Modalitatea de constructie:
- pe axa orizontala se reprezinta lunile anului (1 luna = 1
cm)
- pe axa verticala stanga se reprezinta temperatura medie
lunara (1 cm = 5⁰ C)
- pe axa verticala dreapta se trec valorile medii lunare ale
precipitatiior, la o scara dubla fata de cea a temperaturii (1
cm = 10 mm)

Se construiesc cele doua curbe; cea termica avand

culoarea rosie, iar cea ombrica avand culoarea albastra.
Intervalul cu deficit de umiditate se masoara intre lunile
in care curba termica o depaseste pe cea ombrica. De
cele mai multe ori acesta coincide cu perioada estivala.
Conform Indicelui Gams, repartitia precipitatiilor se
face in functie de altitudine.

p = cantitatea anuala sau media multianuala de

precipitatii
alt = altitudinea statiei meteorologice

Indicele de continentalitate Gams se calculeaza

in scopul evaluarii potentialului pluviometric al
unei regiuni pentru dezvoltarea formatiei
forestiere edificate de fag (Fagus sylvatica). Se
calculeaza ca raport intre precipitatiile medii
anuale si altitudinea punctului in care s-au
efectuat masuratorile. Valoarea 1 sau in jur de 1
reprezinta optimul de dezvoltare pentru fagete.
Capitolul 6: Indicele Gaussen

• Evidentiaza numarul de zile ploioase dintr-o perioada, pe baza unui

coeficient al starii higrometrice:
- coeficientul 0,9% pentru 40 - 60% zile ploioase
- coeficientul 0,8% pentru 60 - 80% zile ploioase
- coeficientul 0,7% pentru 80 - 90% zile ploioase
- coeficientul 0,6% pentru mai mult de 90% zile ploioase
- coeficientul 0,5% pentru zilele noroase si cetoase
 Bibliografie

Sterie C, Nicoleta Ionac, 2010, Legi, Marimi si Simboluri in Meteorologie, Bucuresti

www.scribd.ro
Va multumesc!