Indicele Dezvoltarii Umane studiu de caz: JAPONIA

Indicele Dezvoltarii Umane (IDU) reprezinta o modalitate de masurare a nivelului de trai cu

ajutorul compararii a trei elemente esentiale, ale acestuia:

Longevitatea/speranta de viata la nastere

Educatia
Standardul de viata

Spre deosebire de PIB (Produsul intern brut) care ia in consideratie doar prosperitatea materiala a
populatiei, IDU are in vedere toti factorii socioeconomici importanti pentru o analiza cat mai
relevanta a situatiei dezvoltarii umane la nivel global.
Dezvoltarea umana reprezinta capacitatea oamenilor de a-si exprima/urma optiunile in toate
domeniile calitatii vietii (ingrijirea sanatatii, accesul la educatie, participarea la viata sociala,
economica si politica). Astfel, se considera a fi cerinte fundamentale ale calitatii vietii
urmatoarele aspecte: o viata indelungata si sanatoasa, dobandirea de cunostinte, accesul la
resurse care sa poata asigura un nivel de trai decent neafectat de conditiile economice pe care le
are, la un moment dat, o societate.
In prezent in fiecare an se updateaza statistici care evidentiaza evolutia Indicelui Dezvoltarii
Umane al tarilor analizate. Acesteste rapoarte furnizeaza o apreciere globala a progresului si a
diferitelor strategii urmate de state pentru realizarea progresului si a bunastarii materiale.
Nivelul IDU variaza pe o scala cuprinsa intre o si 1, nivelul dezvoltarii umane fiind cu atat mai
ridicat cu cat este mai apropiat de valoarea 1. S-au stabilit valori minime si maxime pentru
indicatorii componenti ai IDU:

Speranta de viata la nastere: valoarea maxima este de 83,6 ani iar valoarea minima este

de 20 ani
Indicele educational: durata medie a scolarizarii este de 12,9 ani iar durata minima este
0; Gradul de alfabetizare variaza de asemenea intre valoarea minima de 0 si cea maxima

de 100%. Durata asteptata a scolarizarii are ca valoare maxima 19,9 si minima:0.

Standardul de viata (P.I.B/locuitor Paritatea Puterii de Cumparare, exprimata in
USD): valoarea minima este de 100 si cea maxima de 119.000.

IDU reprezinta astfel suma a 3 indici: a sperantei de viata, a indicelui nivelului educatiei si a
indicelui venitului ajustat PIB/locuitor.
In functie de IDU, statele lumii sunt impartite in 4 categorii:
-

State cu un nivel al IDU foarte ridicat

State cu un nivel al IDU ridicat
State cu un nivel al IDU mediu
State cu un nivel al IDU scazut

Exista si cateva state/teritorii absente din statistici, pentru care accesul la acesti parametrii nu
este facilitat (ex: Somalia, Sudan, Monaco, Ile. Marshall,etc).
Din categoria statelor cu un nivel al IDU foarte ridicat mentionam Norvegia (cea mai dezvoltata
tara la nivel global), Australia, Elvetia, Olanda, Sua, Japonia, Luxemburg, Argentia, si lista
continua pana la numarul de 49 state ce se incadreaza in aceasta categorie privilegiata.
Statele cu nivel al IDU ridicat sunt in numar de 52, atat din Europa (Ungaria, Romania, Rusia,
Ucraina, Albania), cat si din Orientul Mijlociu, Asia sau Caraibe (Turcia, Iordania, Thailanda,
China, Columbia, Ecuador, Rep. Dominicana, etc).
Cu un nivel al IDU mediu se prezinta diverse state din Africa, Asia sau America de Sud/Centrala,
din care amintim doar cateva: Ile. Maldive, Mongolia, Egipt, Africa de Sud, Zambia, Congo,
Rep. Moldova, Bangladesh, etc). In acesta categorie se incadreaza in total 42 state.
Cel mai scazut indice al IDU se inregistreaza in Africa si anumite state din Asia. Valoarea
maxima a acestui nivel considerat scazut este intregistrata de Nepal ( valoarea: 0.537 ). Niger
este statul cu cel mai scazut indice al IDU, raportat in statistici cu valoarea de 0.335.

Dinre alte state care oscileaza intre cele 2 valori amintim: Pakistan, Mozambic, Zimbabwe,
Etiopia, Guinea, etc).

Daca analizam valorile Indicelui Dezvoltarii Umane la nivel mondial, constatam ca statele care
au I.D.U. cel mai ridicat sunt acelea care au si o economie puternic dezvoltata, precum : S.U.A.,
Canada, Japonia, Australia si majoritatea tarilor din Europa Occidentala, Centrala si de Nord,
precum Germania, Franta, Spania, Italia, Marea Britanie, Benelux, Austria, Elvetia, Danemarca,
Norvegia, Suedia, Finlanda etc. La acestea, I.D.U. este peste 0.800, componentele indicelui
(Indicele sperantei de viata, Indicele educatiei si Indicele de venit) avand deasemenea valori
ridicate. Deasemenea, tarile cu dezvoltarea umana cea mai scazuta sunt cele din Africa,
deoarece acolo gradul de educatie este foarte mic si deasemenea sunt state sarace din punct de
vedere economic, i nu pot asigura un PIB/loc. cu valori ridicate. Acest indice nu poate defini
singur limitele categoriei tarilor. Este necesar sa se ia n considerare criteriile istorice, analiza
gradului de inegalitate n privinta repartitiei resurselor, existenta sau amploarea formelor de
saracie profunda, prezenta sau absenta infrastructurilor sociale.
Speranta de viata este foarte importanta, deoarece acest factor poate modifica foarte mult
Indicele Dezvoltarii Umane. De exemplu, in Japonia speranta de viata este mult mai mare decat
in Zimbabwe, deoarece intervin neajunsurile din domeniul alimentatiei i ngrijirilor medicale.
n tarile industrializate exista n medie, un medic la circa 285 de locuitori, n schimb ce n
Africa, unui medic i revin aproximativ 20.000 de locuitori. De ademenea, n numeroase state
din Asia, doar 56 % din populatia adulta tie sa citeasca i sa scrie, n timp ce rata alfabetizarii
la aceeai categorie este de aproape 90 % n cea mai mare parte a Americii Latine i de 86 %
n China, fara a aminti cele mai dezvoltate tari la nivel mondial, precum S.U.A., Canada,
Norvegia etc.

Japonia scurta analiza al IDU

Desi principalul lucru prin care se remarca este Indicele Sperantei de Viata (cu o cifra de
83,6 ani), vom analiza pe scurt acest stat a carei evolutie impresionanta poate fi cheia catre
constientizarea si aplicarea de masuri astfel incat fiecare tara sa intampine o astfel de crestere a
bunastarii generale.
ntinzndu-se pe o suprafa relative mica, de 378.000 km, numrnd 127 milioane de locuitori
i nedeinnd bogii naturale importante,Japonia nu s-ar ncadra n tiparul de putere mondial.
Catalogat drept un pitic geopolitic, din cauza lipsei celor trei atuuri, care pot oferi statutul de
putere mondial unui stat: teritoriu, populaie i resurse, Japonia rstoarn teoria geopolitic
potrivit creia puterea purcede din cele trei elemente enumerate mai sus i scoate la naintare un
model de dezvoltare ntreprins n perioada postbelica, bazat pe creaie i nu pe resurse.
Cu o dezvoltare accelerata, Japonia a devenit de la un tinut exotic indepartat si obscur (cum era
cunoscuta acum 150 ani) la statutul de putere modiala de neinlocuit pe scena internationala.
Dezvoltarea economic a Japoniei reprezint un aspect al modernitii naiunii impresionant.
Japonia se putea luda deja cu o sum de factori cheie ai produciei la nceputul perioade de bum
economic, deinnd for de munc pe care o exploata la maximum. Astfel c Japonia deinea
for de munc n numr considerabil, for de munc colit, for de munc asculttoare,
capital acumulat n sectorul privat, firme cu o oarecare experien, o cantitate acceptabil de
surse energetice de baz. Deficitul de tehnologie, incluznd att echipament ct i expertiza, a
fost repede compensate prin importarea de echipament strin, angajarea de numeroi consilieri
tehnici occidentali i trimiterea japonezilor la studii n strintate.
Pentru a nelege cum a ajuns s fie o superputere economic nu este de ajuns s examinm
numai dezvoltarea economic. Efortul postbelic al Japoniei de a obine supremaia economic nu
poate fi separat de cel antebelic de a cpta supremaia imperialist a rii sau chiar de marile
ambiii din secolul al VII-lea de a fi considerat n mod hotrt o naiune civilizat. Este necesar
s fie luat n calcul progresul naiunii sub cele mai largi aspecte. n secolul al XVIII-lea, Japonia
se putea luda cu oraul cel mai mare din lume i populaia cea mai afalbetizat.

In spatele acestui expansionism se afl un set de ideologii, utile pentru a justifica aceast
dezvoltare a Japoniei. Printre cele mai rspndite ideologii se aflau conceptul de mprat absolut
i divin i ideea unei Japonii care ocup i controleaz Asia pentru a o elibera - o idee specific
japonez de imperialism antiiperialist.
Astfel c, Japonia poate fi considerat o putere att regional, ct i internaional, datorit
factorilor economici, militari, educaionali i politici. Aceast dezvoltare pe care a cunoscut-o, a
fcut din Japonia o putere demn de luat n seam, o putere care are un mare potenial pe care i-l
afirm pe toate planurile, de la tehnologie la domeniul politic i militar.

CONCLUZII:
In urma scurtei observatii, atat a situatiei generale a dezvoltarii umane a statelor lumii cat si a
parametrilor specifici care determina aceasta situatie, putem concluziona faptul ca statele cu cel
mai mare grad de dezvoltare sunt cele care au si cea mai puternica economie, educatie, sistem
sanitar si conditii economice dezvoltate. Desi e tentant sa credem ca aceasta stare de dezvoltare
privilegiata este rezervata doar anumitor state (mai inzestrate din punct de vedere al
resurselor/suprafetei,evenimentelor sociale si politice istorice), Japonia este doar unul dintre
exemplele positive care demonstreaza clar faptul ca initiativa si mobilizarea colectiva sustinuta
pentru scopul propus (de dezvoltare si creare a unui cadru de viata civilizat) poate depasi
anumite dezavantaje existente.

Bibliografie:

GEOGRAFIE ECONOMICA MONDIALA, Seminar i Lucrari practice, Daniel

Peptenatu, Cristian Draghici, Andreea-Loreta Cepoiu, Editura Universitara, Bucureti,
2005
Internet - http://ro.wikipedia.org
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/japonia-un-miracol-nimic-o-putereinternationala
http://geopolitics.ro/japonia-un-pitic-geopolitic-sau-un-gigant-internationa