III.

Indicele Dezvoltrii Umane

I. INTRODUCERE

Dezvoltarea poate fi definit, n mod clasic, drept expansiunea ansamblului unei

economii, dar i o repartizare ct mai echitabil a bogiei suplimentare, care antreneaz o
ameliorare global a nivelului de via i o transformare a structurilor societii.

Acestei definiii, de natur economic, Banca Mondial i opune, ncepnd cu 1990,

noiunea de dezvoltare uman punnd mai puin accent pe creterea economic a rii
(evoluia Produsului Naional Brut, a balanei comerciale etc.), dar mai ales asupra lrgirii
posibilitilor umane n ceea ce privete: sperana de via, de educaie, de loc de munc i de
nivel de via.
Dezvoltarea uman ncearc msurarea gradului de dezvoltare, mai mult dect
creterea economic, integrnd indicatori calitativi.

Dezvoltarea uman, conform P.N.U.D. (Programul Naiunilor Unite pentru

Dezvoltare), semnific acele capaciti i ndreptiri ale oamenilor de a-i alege i urma
propriile opiuni n toate domeniile vieii. n dimensiunea sa global, acest concept integreaz
ngrijirea sntii, educaia, religia, un nivel de via decent i libertatea politic. Totodat,
dezvoltarea uman nu se reduce numai la aceste aspecte ale vieii.
Situatia dezvoltarii umane in lume este inegala: anumite reguli inregistreaza cresteri
fabuloase, in timp ce altele stagneaza si, chiar mai mult, se afunda intr-o agravare a saraciei.
Astfel, s-a ajuns la concluzia ca planeta nu va putea ajunge la un echilibru si la o stabilitate
decat numai in momentul in care toate tarile, bogate sau sarace, se vor angaja pentru punerea
in aplicare a unui pact mondial pentru dezvoltarea, al carui scop va fi largirea sferei
oportunitatilor oferite intregii populatii.
In acest cadru, se recunosc drept cerinte fundamentale urmatoare 131d38b le:
o viata lunga si sanatoasa;
dobandirea de cunostinte;
acces la resursele necesare pentru un nivel de trai decent.
Primul raport al dezvoltarii umane a fost publicat in 1990 si a adoptat ca masura a
dezvoltarii umane un indice agregat pe baza a celor 3 componente esentiale ale dezvoltarii
umane (longevitatea, nivelul de educatie, standardul de viata).
Un semn al crizei dezvoltarii umane este dat de evolutia indicelui dezvoltarii umane.

INDICELE DEZVOLTARII UMANE (IDU) reprezinta masura sintetica,

relativa, rezultata dintr-un set de norme alese pentru valorile maxime si minime, pentru
fiecare componenta: speranta de viata, educatia si instruirea, nivelul de trai.
 I.D.U. nu are o unitate de masura pentru ca se utilizeaza standardizarea datelor.

unde: Isv Indicele Sperantei de Viata

Ied Indicele Educatiei
Iv Indicele de Venit

unde V nom. valoarea nominala

V min. valoarea minima
V max. valoarea maxima

Ied este format din Ia si Ic, unde Ia Indicele de alfabetizare

Ic Indicele de cuprindere in nvmnt

Venitul pe cap de locuitor (exprimat in dolari internaionali) se calculeaz utilizndu-se

metoda logaritmului deoarece un venit nelimitat (mai mare de 40.000 dolari internaionali) nu
este absolut necesar pentru a atinge un nivel acceptabil al dezvoltrii umane.

Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbubul Haq. Indicele dezvoltrii

umane, pentru majoritatea statelor membre ONU, este actualizat in fiecare an de Programul de
Dezvoltare al Naiunilor Unite si publicat in Raportul de Dezvoltare Umana.
La nivel mondial, a fost elaborat un clasament care permite ncadrarea tuturor statelor
lumii pe o scara cu valori cuprinse intre 0 si 1. Tot odat nici I.D.U. nu a fost considerat un
indicator perfect deoarece nu ia in evidenta, de exemplu, repartiia inegala a veniturilor dintr-o
tara pe sexe sau categorii sociale. De aceea, pentru a rspunde acestui obiectiv, Banca
Mondiala a creat in anul 1996 un nou indicator, indicatorul dezvoltrii umane pe sexe,
indicator suplimentar de analiza a dezvoltrii umane, alturi de I.D.U., precum si ali indici:
Indicele srciei umane si indicele privind participarea femeilor la via politica, economica si
la luarea deciziilor.
In funcie de nivelul de dezvoltare umana, tarile sunt grupate in 3 categorii:
- tari cu o dezvoltare umana ridicata (indice egal sau mai mare de 0,800);
- tari cu o dezvoltare umana medie (indice cuprins intre 0,500 si 0,799);
- tari cu o dezvoltare umana redusa (indice mai mic de 0,500).
In funcie de valoarea venitului, Banca Mondiala propune 3 categorii de tari (in anul
2001):
- cu venit ridicat (P.I.B./loc. egal sau mai mare de 9.206 $ americani);
- cu venit mediu (P.I.B./loc. intre 746 si 9.205 $ americani);
- cu venit redus (P.I.B./loc. mai mic sau egal cu 745 $ americani).
Mari grupuri mondiale:
- tari in curs de dezvoltare;
- Europa Centrala si de Est;
- tari membre O.C.D.E. (Organizaia de Cooperare si Dezvoltare Economica).

II. INTERPRETAREA HRII

Daca analizam valorile indicelui dezvoltrii umane la nivel mondial, constatam
ca statele care au I.D.U. cel mai ridicat sunt acelea care au si o economie puternic dezvoltata,
precum : S.U.A., Canada, Japonia, Australia si majoritatea tarilor din Europa Occidentala,
Centrala si de Nord, precum Germania, Frana, Spania, Italia, Marea Britanie, Benelux,
Austria, Elveia, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda etc. La acestea, I.D.U. este peste
0.900, componentele indicelui (Indicele speranei de via, Indicele educatiei si Indicele de
venit) avand deasemenea valori ridicate.
Cel mai ridicat I.D.U. ii revine Irlandei si Norvegiei, ce inregistreaza 0.968, Australiei
cu 0.962 si Canadei, cu 0,961. Statele din aceasta categorie au inregistrat o crestere progresiva
inca din anul 1975 pana in prezent, nesuferind deloc descresteri in ceea ce priveste Indicele
Dezvoltarii Umane. De exemplu, Norvegia, Statele Unite ale Americii si Luxemburg sunt
state care se remarca prin Indicele de Venit, inregistrand valori maxime, egale cu 1,000.
Aceste state au deasemenea cele mai mari valori ale PIB-ului/locuitor. Astfel, Norvegia are
41.420 $/loc, SUA inregistreaza 41.890 $/loc, iar Luxemburg depaseste orice alta valoare
inregistrata la nivel mondial, de 60.228 $/loc.
In ceea ce priveste Indicele Sperantei de Viata se remarca Japonia cu 0,954 si o
speranta de viata de 82,3 ani, apoi Islanda cu 0,941 si o speranta de viata de 81,5 ani si Elvetia
cu 0,938 cu o speranta de viata de 81,3 ani. Indicele de Educatie inregistreaza cele mai
ridicate valori in state precum Australia, Irlanda, Finlanda, Danemarca si Noua Zeelanda,
unde atinge valori de 0,993. Raportul Mondial al Dezvoltarii Umane are in vedere Hong
Kong-ul, interpretat separat de China, care reuseste sa patrunda in lista tarilor cu I.D.U.
ridicat, avand un indice de 0,937. Tari precum Coreea de Sud sau Singapore au inregistrat o
crestere evidenta a Indicelui Dezvoltarii Umane, de la 0,713 respectiv 0,729 la 0,921 respectiv
0,922, intre anii 1975-2005, in schimb ce restul statelor inregistrau peste 0,800 inca din 1975.
Tot in categoria tarilor cu Indicele Dezvoltarii Umane ridicat intra si acele state care au
indicele cuprins intre 0,800 si 0,899. Aici intalnim restul tarilor din Europa (mai putin Ucraina
si Republica Moldova, ce se incadreaza in lista tarilor cu I.D.U. mediu), Mexicul, tari din
America de Sud (Brazilia, Argentina, Chile, Uruguay), Arabia Saudita, Rusia, Libia (este
singurul stat din Africa cu I.D.U. ridicat) etc. In aceasta categorie, aproximativ 30% dintre
state au fost introduse pentru prima oara in Raportul Mondial al Dezvoltarii Umane, dupa anul
2004. Printre acestea se numara Brunei, Qatar, Saint Kitts si Nevis, Tonga si altele.
Majoritatea tarilor cu Indicele Dezvoltarii Umane cuprins intre 0,800 si 0,899 au
inregistrat cresteri progresive din anul 1975 pana in zilele noastre, dar sunt si state care, dupa
ce au inregistrat valori ridicate ale I.D.U., au decazut treptat de la an la an (din anul 1985) si
abia dupa 2000 au revenit la valori ridicate ale indicelui. Printre aceste se numara cele 3 Tari
Baltice, Estonia, Letonia si Lituania, Croatia, Bahamas, Bulgaria, Romania, Belarus si
Federatia Rusa. De exemplu, Estonia inregistra in anul 1985 un indice egal cu 0,820, iar in
1990 si 1995 s-a sesizat o scadere a acestuia pana la 0,813 respectiv 0,792, iar in anul 2000,
aceeasi tara avea I.D.U. de 0,829, crescand pana la 0,860 in anul 2005. Si tara noastra,
Romania, are aceeasi soarta. De la I.D.U. de 0,792 in anul 1985, scade pana la 0,777 in 1990
si pana la 0,772 in 1995, iar in anul 2000 inregistreaza o crestere pana la 0,780. In 2005
Romania se numara printre tarile cu un Indice de Dezvoltare Umana ridicat, ocupand locul 60,
la nivel mondial, cu 0,813. Pintre tarile care au progresat evident in ceea ce priveste Indicele
Dezvoltarii Umane, se numara Mexicul, care de la 0,694 in anul 1975 ajunge la 0,829 in 2005,
Omanul, de la 0,487 in 1975 creste pana la 0,814 in 2005, Arabia Saudita, de la 0,611 in 1975
ajunge pana la 0,812, Malayezia, de la I.D.U. in 1975 de 0,619 pana la 0,811 in anul 2005 si
Brazilia, care in 1975 inregistra un indice de 0,649 si reuseste sa creasca pana la 0,800 in anul
2005, fiind la limita dintre I.D.U. ridicat si mediu.
Federatia Rusa, in ciuda dezvoltarii evidente din ultimii ani si a statutului de mare
putere pe care l-a capatat de-a lungul anilor, are un Indice destul de scazut, din cauza sperantei
de viata reduse la nastere, de 65 ani si a PIB-ului relativ scazut,de 10.845 $ americani.
Valoarea PIB-ului este relativ scazuta deoarece suprafata tarii este foarte mare si deasemenea
sunt foarte multi locuitori. Din categoria tarilor cu Indicele Dezvoltarii medii, fac parte tari
care au indicele cuprins intre 0,700 - 0,799, 0,600 - 0,699 si deasemenea intre 0,500 - 0,599.
Prima categorie, cu I.D.U. cuprins intre 0,700 - 0,799 cuprinde majoritatea tarilor din
Asia precum China, Mongolia, Turcia, Iran etc, dar si Ucraina si Republica Moldova din
Europa, state din America de Sud precum Columbia, Peru, Venezuela, Ecuador etc, si state din
Africa, precum Algeria, Tunisia si Egipt.
La tarile cu I.D.U. mediu, valoarea cea mai mare a acestuia o are Dominica, din
America Centrala, cu o valoare de 0,798, urmata de Santa Lucia cu 0,795 si Kazakhstan cu o
valoare apropiata de 0,795. In ceea ce priveste Indicele Sperantei de Viata, in fruntea listei se
afla Belize cu 0,849 si 75,9 ani speranta de viata la nastere, urmata de Dominica, cu 0,844 si
75,6 ani speranta de viata la nastere, si Ecuador, cu 0,828 si 74,7 ani speranta de viata la
nastere. Dupa Indicele de Educatie, cele mai dezvoltate sunt Kazakhstanul cu 0,973, Ucraina
cu 0,948 ssi Guyana cu 0,943.

Dupa Indicele de Venit, in fruntea clasamentului intalnim Thailanda cu 0,745 si un

PIB/loc de 8677 $ americani, urmata de Turcia cu 0,740 si un PIB/loc de 8407 $ americani si
Tunisia cu o valoare a Indicelui de venit de 0,739 si un PIB/loc de 8371.
Printre tarile cu I.D.U. mediu, se numara si China cu 0,777, un stat dezvoltat din punct
de vedere economic, dar cu o rata de dezvoltare educationala scazuta, ceea ce cauzeaza
prezenta acestei tari in clasamentul mediu. China a inregistrat o continua crestere a I.D.U. de-
a lungul anilor, astfel incat in 1975 indicele era de 0,530, iar in 2005 de 0,777. n cadrul
clasamentului cu I.D.U. mediu ntre 0,700 i 0,799 am putut observa ca majoritatea statelor au
nregistrat o cretere progresiva indicelui, dar deasemenea, s-au produs i scaderi brute ale
acestuia, de-a lungul anilor. Este cazul Ucrainei, stat european, care n 1990 a nregistrat un
indice de 0,809, ceea ce o clasa printre statele cu I.D.U. ridicat, iar n anul 1995 a scazut pana
la 0,756, ca dupa 5 ani sa creasca numai pana la 0,761, iar n anul 2005 sa aiba 0,788. Si
Republica Moldova a avut o situatie asemanatoare, n 1990 avand un I.D.U. de 0,740, care
dupa 5 ani a scazut pana la 0,684, n 2000 a mai scazut nca un pic pana la 0,683, iar n 2005 a
nregistrat 0,708.
Tot n categoria tarilor cu I.D.U. mediu intra i statele cu I.D.U. cuprins ntre 0,600 i
0,699, care sunt mult mai putine. Astfel de state sunt India i alte cateva din Asia, Bolivia i
tari din Africa de Sud, dar i Marocul, Gabonul i Guineea Ecuatoriala. Acestea sunt tari care
au progresat de-a lungul anilor, cu exceptia a 3 state, Africa de Sud, Tadjikistan i Bostwana,
care, de la valori ale I.D.U. de 0,745 respectiv 0,705 i 0,674 au ajuns n 2005 la valori de
0,674, respectiv 0,673 i 0,654. Africa de Sud i Bostwana, dei sunt tari destul de dezvoltate
din punct de vedere economic, cu o valoare a PIB-ului/loc mare, de 11.110 $ americani
respectiv 12.387 $ americani, sunt incluse in aceasta categorie medie datorita Indicelui
Sperantei de Viata care este foarte scazut, de 0,430 i 50,8 ani speranta de viata la na tere,
respectiv 0,385 i 48,1 ani speranta de viata la natere.
Din ultima categorie care include state cu I.D.U. mediu, fac parte cateva tari din Asia
precum Pakistan, Yemen, Nepal, Myanmar etc, i tari din Africa precum Mauritania, Sudan,
Uganda, Kenya, Camerun, Ghana, Togo, Madagascar etc. n aceasta categorie, exista i state
care au fost incluse pentru prima data n Raportul Mondial al Dezvoltarii Umane dupa anul
2004. Printre acestea se numara Timorul de Est, Myanmar i Bhutan.
Tarile cu I.D.U. ntre 0,500 i 0,599 sunt tari care au avut de-a lungul anilor o cretere
a indicelui, dar i care au avut valori mai mari ale I.D.U. i acesta a scazut din diferite motive.
Dintre tarile cu scaderi brute ale indicelui fac parte Lesotho, care de la 0,616 n anul 1995 a
scazut dupa 10 ani la 0,549, Swaziland, care de la 0,641 n 1995 a ajuns la 0,547 i
Zimbabwe, care n 1990 a nregistrat un indice de 0,654 iar n 2005 unul de 0,513.
Din categoria tarilor cu Indicele de Dezvoltare Umana scazut, fac parte doua tipuri: cu
indicele ntre 0,400 i 0,499 i cu indicele ntre 0,300 i 0,399. Ambele cuprind numai tari din
Africa. n prima categorie, cu Indicele Dezvoltarii Umane ntre 0,400 i 0,499 se ncadreaza
tari precum Senegal, Nigeria, Angola, Benin, Guineea, Zambia, Coasta da Filde, Repubilca
Congo, Burundi, Rwanda, Ethiopia, Eritrea, Malawi i Tanzania. I.D.U. cel mai mare din
aceasta grupa l are Senegalul, 0,499, urmat de Eritrea cu 0,483 i Nigeria cu 0,470. n ceea ce
privete Indicele Sperantei de Viata, n fruntea listei se afla Senegal cu un indice de 0,622 i
speranta de viata la natere de 62,3 ani, urmat de Eritrea cu Isv de 0,527 i o speranta de viata
la natere de 56,6 ani i Niger cu un indice de 0,513 i o speranta de viata de 55,8 ani.

Dupa Indicele de Educatie, cele mai dezvoltate sunt Zambia cu un indice de 0,655,
urmata de Nigeria cu un indice de 0,648 i Malawi cu indicele de educatie de 0,638.
 Dupa Indicele de Venit, n fruntea clasamentului ntalnim Angola cu un indice de
0,526 i PIB/loc. de 2.335 $ americani, urmata de Guineea cu indicele de venit de 0,524 i un
PIB/loc. de 2.316 $ americani i Senegal cu un indice de 0,482 i un PIB/loc. de 1.792 $
americani.
Tarile din aceasta grupa sunt state care au avut i creteri ale IDU de-a lungul anilor,
dar i state ce au suferit descreteri ale indicelui. Astfel de tari sunt Zambia, care n 1985 avea
un indice al dezvoltarii umane egal cu 0,489, iar n 2005 a scazut pana la 0,434, Coasta de
Filde, cu 0,453 n 1985 i 0,432 n 2005 i deasemenea i Republica Congo, al carei indice a
scazut de la 0,430 n 1985 pana la 0,375 n anul 2000 i a crescut n 2005 pana la 0,411.
Ultima categorie este formata din tarile cel mai slab dezvoltate din punct de vedere
uman, i anume: Ciad, Republica Centrafricana, Mozambic, Mali, Niger, Guineea-Bissau,
Burkina Faso i Sierra Leone, cu cel mai mic I.D.U. la nivel mondial, 0,336. Dintre acestea,
tuturor le-a crescut valoarea indicelui cu trecerea anilor, numai Republicii Centrafricane i-a
crescut pana n anul 1990, iar dupa anul acesta, pana n 2005 a nregistrat scaderi, pana la
0,384.

Bibliografie:

GEOGRAFIE ECONOMICA MONDIALA, Seminar i Lucrari practice, Daniel

Peptenatu, Cristian Draghici, Andreea-Loreta Cepoiu, Editura Universitara, Bucureti, 2005

Internet - http://ro.wikipedia.org