INDICELE DEZVOLATRII UMANE

DEZVOLTAREA poate fi definita, in mod clasic, drept expansiunea ansamblului unei economii, dar si o repartizare cat mai echitabila a bogatiei suplimentare, care antreneaza o ameliorare globala a nivelului de viata si o transformare a structurilor societatii. Acestei definitii, de natura economica, Banca Mondiala ii opune, incepand cu 1990, notiunea de dezvoltare umana punand mai putin accentul pe cresterea economica a tarii (evolutia Produsului National Brut, a balantei comerciale etc.), dar mai ales asupra largirii posibilitatilor umane in ceea ce priveste: speranta de viata, de educatie, de loc de munca si de nivel de viata. Dezvoltarea umana incearca masurarea gradului de dezvoltare, mai mult decat cresterea economica, integrand indicatori calitativi. DEZVOLTAREA UMANA , conform P.N.U.D. (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare), semnifica acele capacitati si indreptatiri ale oamenilor de a-si alege si urma propriile optiuni in toate domeniile vietii. In dimensiunea sa globala, acest concept integreaza ingrijirea sanatatii, educatia, religia, un nivel de viata decent si libertatea politica. Totodata, dezvolatarea umana nu se reduce numai la aceste aspecte ale vietii. Identitatile culturale ale indivizilor trebuie recunoscute, fiind in obligatia statului de a le acorda o atentie majora. Indivizii trebuie sa fie liberi in exprimarea propriilor identitati, fara a fi victimele discriminarii in diferitele domenii ale existentei lor. In concluzie, libertatea culturala reprezinta un drept uman si o parte integranta importanta a dezvoltarii umane. Situatia dezvoltarii umane in lume este inegala: anumite reguli inregistreaza cresteri fabuloase, in timp ce altele stagneaza si, chiar mai mult, se afunda intr-o agravare a saraciei. Astfel, s-a ajuns la concluzia ca planeta nu va putea ajunge la un echilibru si la o stabilitate decat numai in momentul in care toate tarile, bogate sau sarace, se vor angaja pentru punerea in aplicare a unui pact mondial pentru dezvoltarea, al carui scop va fi largirea sferei oportunitatilor oferite intregii populatii. In acest cadru, se recunosc drept cerinte fundamentale urmatoarele: viata lunga si sanatoasa; dobandirea de cunostinte; acces la resursele necesare pentru un nivel de trai decent.

Primul raport al dezvoltarii umane a fost publicat in 1990 si a adoptat ca masura a dezvoltarii umane un indice agregat pe baza a celor 3 componente esentiale ale dezvoltarii umane (longevitatea, nivelul de educatie, standardul de viata).

o La nivel mondial, clasificarea tarilor propusa de Raportul Dezvoltarii Umane este urmatoarea: In functie de nivelul de dezvoltare umana, tarile sunt grupate in 3 categorii: tari cu o dezvoltare umana ridicata (indice egal sau mai mare de 0,800); tari cu o dezvoltare umana medie (indice cuprins intre 0,500 si 0,799); tari cu o dezvoltare umana redusa (indice mai mic de 0,500).

o In functie de valoarea venitului, Banca Mondiala propune 3 categorii de tari (in anul 2001): .cu venit ridicat (P.I.B./loc. egal sau mai mare de 9.206 $ americani); cu venit mediu (P.I.B./loc. intre 746 si 9.205 $ americani); cu venit redus (P.I.B./loc. mai mic sau egal cu 745 $ americani).

o Mari grupuri mondiale: tari in curs de dezvoltare; Europa Centrala si de Est; tari membre O.C.D.E. (Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica).

Indicele dezvoltrii umane (IDU, Human Development Index n englez) este o msur comparativ a speranei de via, alfabetizrii, nvmntului i nivelului de trai. n acest fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul dedezvoltare a unei ri dect PIB-ul pe cap de locuitor, care msoar doar prosperitatea material i nu ali indicatori socioeconomici. Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul Haq. Indicele dezvoltrii umane, pentru majoritatea statelor membre ONU, este actualizat n fiecare an de Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare i publicat n Raportul de Dezvoltare Uman. Ultimul indice al dezvoltrii umane a fost realizat n 2006 utiliznd date din 2004. n 2004, Romnia a avut un IDU de 0,805, nsemnnd c ara are un nivel avansat de dezvoltare uman i este situat pe locul 60 din lume. Este pentru prima oar cnd Romnia a atins acest nivel, dat fiind c n 2003, IDU-ul era de 0,796 (locul 64), adic dezvoltare uman medie. Indicele dezvoltrii umane msoar sperana de via, gradul de alfabetizare, educaie, standardul de via i calitatea vieii pentru toate rile. Acesta este un mijloc standardizat de msurare a bunstrii, n special a bunstarii copilului. Acesta este utilizat pentru a stabili dac ara este o dezvoltat, n curs de dezvoltare sau o ar subdezvoltat, precum i, de asemenea, pentru a msura impactul politicilor economice asupra calitii vieii. Indexul a fost creat n 1990 deeconomistul pakistanez Mahbub ul Haq i de economistul indian Amartya Sen.[3] rile se ncadreaz n patru categorii ample de dezvoltare uman, fiecare dintre acestea cuprinde 47 de ri: dezvoltare uman foarte ridicat, dezvoltare uman ridicat, dezvoltare uman medie i dezvoltarea uman redus (46 de ri intr n aceast categorie).

Datorit noilor metodologii adoptate ncepnd cu Raportul de Dezvoltare Uman pe 2010, n noul raportat cifrele IDU sunt mai mici dect cifrele IDU din rapoartele anterioare. Din 2007 pn n 2010, rile din prima categorie erau denumite ri dezvoltate, iar cele din ultimele trei au fost toate grupate n categoria ri n curs de dezvoltare. Unele grupri mai vechi ( ri cu venituri mari/medii/mici) au fost eliminate, deoarece se bazau pe produs intern brut (PIB) n paritatea puterii de cumprare (PPC) pe cap de locuitor, i au a fost nlocuit cu un alt indice bazat pe venitul naional brut (VNB) n paritatea puterii de cumprare pe cap de locuitor. Tara cu cea mai mare scdere n IDU din 1998 este Zimbabwe, a crei indice a sczut de la 0,514 n 1998 la 0,140 n 2010, ara cu cea mai mare scdere ncepnd cu 2009 este Capul Verde, IDU scznd cu 0,170, Mai mult de jumtate din populaia lumii triete n ri cu dezvoltare uman medie (51%), n timp ce mai puin de o cincime populaie (18%) n rile care intr n categoria dezvoltare uman redus. rile cu un indice ridicat sau foarte ridicat reprezint 30% din populaia total. IDU se calculeaz ca medie simpl a acestor trei indicatori, valorile sale indicnd gradul de dezvoltare n ordine invers. Pornind de la aceste aspecte metodologice se poate constata faptul c IDU este un instrument cu reprezentativitate foarte redus pentru evidenierea evoluiilor n domeniul mbuntirii calitii vieii oamenilor. Acoper prea puine arii i mult prea vaste pentru a putea concluziona asupra evoluiilor agregate ale dezvoltrii umane. Ariile respective nu sunt n mod necesar conexe i complementare ceea ce ar putea crea o imagine de ansamblu a indicatorului mult mai aproape de scopul urmrit. Spre exemplu, un grad ridicat de alfabetizare i de cuprindere n nvmnt nu nseamn, n mod necesar, i o valoare ridicat a indicelui PIB real pe locuitor. De pild, n cazul Romniei n intervalul 1995-2005 indicele educaiei era de 0,905 i cu toate acestea indicele PIB-ul real pe locuitor a fost de 0,752. Prin comparaie, n aceeai perioad Oman ocupa o poziie mai bun n ierarhia construit pe baza IDU dei avea un indice mai slab al educaiei ns o cotaie mult mai bun a PIB real pe locuitor. Eterogenitatea subindicatorilor care compun IDU, lipsa de relevan a PIB-ului real pe locuitor ca instrument al evidenierii nivelului de trai i determinarea acestuia ca medie a valorilor componentelor sunt trsturile eseniale care l definesc. Toate acestea fac ca IDU s apar ca o modalitate ndoielnic de expunere a libertii economice n rezultate palpabile sub aspectul dezvoltrii umane.