Sunteți pe pagina 1din 71

Judeul Suceava

Localizare

Judeul Suceava este situat n partea de nord-est a rii. Are o suprafa de 8553,5 km (3,6% din suprafaa rii), fiind al doilea jude ca ntindere din ar, dup judeul Timi.
Teritoriul judeului se nvecineaz la nord cu Republica Ucraina, la est cu judeul Botoani, la sud-est cu judeul Iai, la sud cu judeele Harghita i Neam, la sud-vest cu judeul Mure, iar la vest cu judeele Maramure i Bistria-Nsud.

Harta judeului Suceava

I. Populaia

Populaia judeului nregistrat la 01.07.2006 a fost de 705.730 locuitori. Populaia urban reprezenta, la nivelul anului 2006, cca. 43,3% din populaia total a judeului . Populaia din mediul rural reprezenta la 1 iulie 2006 cca. 56,7% din populaia judeului.

Evolutia populatiei intre anii 2000 - 2007 725000 720000


populatie

715000 710000 705000 700000 695000


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Evolutia populatiei

ani

Populatia inregistrata la recensaminte


800000 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 populatia inregistrata

1. Componentele dinamicii populaiei la nivelul anului 2006

Natalitatea: numarul total de nascuti-vii era de 8403, din care 3648 in mediul urban si 4755 in mediul rural. Rata natalitatii - 11,9. Rata general de fertilitate ce reprezinta nascutii- vii la 1000 de femei este de 47,1 . Grupului de varsta 25-29 de ani ii corespunde o rata a fertilitatii de 98,8 .

Rata fertilitatii pe grupe de varsta


nascuti vii la 1000 femei

120 100 80 60 40 20 0 15-19 20-24 25-29 30-34 34-39 40-44 45-49 grupe de varsta
rata fertilitatii

Indicele demografic al nupialitii era de 7,0, cu un total de 4942 de cstorii din care 2507 in mediul urban si 2435 in mediul rural. Indicele divorialitii era de 1,7 cu valori mai mari in mediul urban, de 2,3 si valori sub medie, de 1,3 in mediul rural.

Mortalitatea: 7440 decese, reprezentand o rata de 10,5, cu valori mai scazute in mediul urban- 8,6 si valori mai mari de 12,0 in mediul rural. Mortalitatea infantila: cu o rata de 16,1, ceea ce reprezinta un numar total de 135 de decese.

Durata medie de viata calculata la nivelul anilor 2004-2006 era de 73,33 ani si cu valori distincte in functie de sexe: 70,02 ani pentru barbati si 76,79 ani pentru femei. Bilantul natural: era de 1,4 , in mediul urban avand valori mult mai ridicate de 3,3, iar in mediul rural avand valori negative 0,1.

2. Repartiia geografic a populaiei


Densitatea populaiei este de aproximativ 84 loc./km2. 56,7% din populatia totala a judetului se concentreaza in mediul rural. Orasele cu cea mai mare pondere a populatiei sunt Suceava,Falticeni, Radauti, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului.

3. Structura populaiei

Structura etnic: romani 96,3% rromi 1,3% ucraineni 1,21% rusi-lipoveni 0,38% polonezi 0,38% germani 0,26% maghiari 0,05% evrei 0,02% alte minoritati 0,05%.

Structura confesional:
ortodocsi - 88,3% penticostali - 6,3 % romano-catolici -1,25% adventisti - 0,64% baptisti - 0,5% greco-catolici - 0,24 crestini dupa evanghelie - 0,58% crestini de rit vechi - 0,42% mozaica - 0,02% reformata - 0,02% alta religie - 1,56% fara religie si atei - 0,09%

Structura pe grupe de varste


Populatia pe grupe de varsta in 2007

18,2% 63%

18,8%

0-14 ani 15- 59 ani 60 de ani si peste

Structura pe vrste a populaiei pe medii de reziden confirm faptul c procesul de mbtrnire demografic este mai accentuat n mediul rural, aici ponderea populaiei vrstnice este mai mare de 1,7 ori dect cea din mediul urban. Brbaii sunt numeric majoritari pn n jurul vrstei de 48 de ani, dup care se observ o scdere a populaiei de sex masculin, scderea fiind foarte pregnant dup vrsta de 65-70 ani. Rata de substituire, n anul 2006, calculat prin mprirea populaiei din grupa de vrst de 15-24 ani la populaia din grupa de vrst de 50-59 ani, este supraunitar (1,5), nsemnnd c populaia care va intra pe piaa muncii este mai numeroas dect cea cu vrst de pensionare (pentru fiecare dou persoane care vor prsi piaa muncii vor intra n schimb 3 persoane).

Structura populatiei pe grupe de varsta intre anii 2000 - 2007


500000
populatie

400000 300000 200000 100000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 ani tineri adulti batrani

Structura pe sexe

Din totalul populatiei de 705.730 locuitori, 348.839 sunt barbati si 356.891 femei. Populaia feminin reprezenta la 1 iulie 2006 cca. 50,6% din populaia judeului.In mediul urban populatia feminina este mai ridicata - 51,4%, iar in mediul rural mai scazuta 49,8%. Indicele general de masculinitate este de 97 barbati la 100 de femei.In mediul urban acesta scade la 94 barbati la 100 de femei, pe cand in mediul rural creste la peste 100 barbati la 100 de femei.

Structura populatiei pe sexe in functie de mediul de provenienta intre anii 2000 - 2007
250000 200000 150000 100000 50000
2000

barbati - mediu urban femei - mediu urban barbati - mediu rural femei - mediu rural

2002

2004

2006

Structura economic

Populaia ocupat (la data de 01.01.2006) era de 243.400 persoane.din care ponderea cea mai mare, 48,06%, n agricultur i silvicultur, 16,8% n industrie, urmat de comer, nvmnt, transporturi etc. Populaia activ civil era de 259.000 persoane, din care 141.400 brbai i 131.600 femei. Rata omajului n anul 2006 a fost de 4,7 %.

Rata somajului intre anii 2000 - 2007


14 12 10
%

8 6 4 2 0 2000 2001 2002 2003 ani 2004 2005 2006

rata somajului

Structura profesional a populaiei active


Sectorul primar: 46,7% Sectorul secundar: 19,5% Sectorul tertiar: 33,8% Principalele domenii in care activeaza populatia civila ocupata sunt agricultura, silvicultura, industria prelucratoare si comertul. Produsul intern brut in anul 2005 6233,8 mii lei RON.

Numarul mediu al salariatilor pe activitati economice nationale - 2006


30000 Agricultur, vntoare i silvicultur Pescuit i piscicultur 25000 - Industrie extractiv - Industrie prelucrtoare - Energie electric i termic, gaze i ap Construcii Comer 15000 Hoteluri i restaurante Transport, depozitare i comunicaii 10000 Intermedieri financiare Tranzacii imobiliare i alte servicii Administraie public i aprare 5000 nvmnt Sntate i asisten social 0 activitati ale economiei Celelalte activiti ale economiei naionale

20000
numar salariati

4. Mobilitatea teritorial

Micarea migratorie a cunoscut o cretere semnificativ dup 1989. Migraia extern a influenat negativ evoluia populaiei, sporul migratoriu extern fiind n cretere, de la 0,02 n anul 2000 la 0,4 n anul 2006. A crescut migraia intern, fluxul migraiei urban-rural depindu-l n ultimii ani pe cel rural-urban.

Migratia interna determinata de schimbarea de domiciliu - 2006

6000 5000 numar de 3000 migranti 2000 1000 0 urban rural 4000 plecati sositi

5. Educaia

Reeaua colar este format din aproape 1.000 uniti destinate nvmntului precolar, primar, gimnazial i liceal. In municipiul Suceava funcioneaz o unitate de nvmnt superior - Universitatea "tefan cel Mare"care are n componen patru faculti i un colegiu de administraie. n judeul Suceava 5 minoriti au organizat nvmnt n limba matern (ucrainean, polonez, rus, rrom i german) optndu-se pentru predarea limbii ca disciplin de nvmnt i pentru nvmntul bilingv. Limba i literatura matern, istoria i tradiiile minoritilor se predau n 60 de coli: 41 pentru minoritatea ucrainean, 9 pentru minoritatea polonez, 7 pentru ruii lipoveni, 2 pentru rromi i una pentru germani, fiind studiate de 2600 elevi. Polpulatia scolara totala in anul scolar 2006 2007 era de 145.092.

Populatia scolara totala din invatamantul de toate gradele anul scolar 2006 - 2007
40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 tipul de invatamant Precolar Primar (cl.I-IV) Gimnazial (cl.V-VIII) nvmntul special (cl.I-VIII) Liceal Profesional i de ucenici Postliceal i de maitri Superior

6. Sntatea

Sistemul de sntate din judeul Suceava dispune de o reea de uniti sanitare format din: spitale, policlinici, cabinete medicale urbane i comunale n care i desfurau activitatea, la finele anului 2006, un numr de 859 medici, din care 791 n sectorul public i 68 n sectorul privat. Numrul de paturi n spitale era de 3.412.

II. Aezrile omeneti

Din punct de vedere al organizarii administrativ teritoriale judetul Suceava cuprinde : - 5 municipii: - Suceava - municipiu resedinta de judet, Falticeni, Radauti, Campulung-Moldovenesc, VatraDornei; - 11 orase: Gura Humorului, Siret, Solca, Brosteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milisauti, Salcea si Vicovu de Sus; - 96 comune, cu 379 sate.

1. Aezrile rurale

Se disting dupa raspandirea lor in cele doua regiuni naturale : muntele si podisul. Densitatea medie este de 5 asezari rurale la 100km. Densitati mai mari se inregistreaza pe valea Siretului, in bazinul inferior al Sucevei si pe Moldova. Aici sunt caracteristice comunele cu un numar ridicat de sate de dimensiuni mici (Vadu Moldovei 12 sate, Udesti 11 sate).

In zona de munte asezarile sunt in general mici si mijlocii, cu o structura rasfirat adunata sau de tip liniar (sate inlantuite de tipul campulungurilor). Ca si activitate sunt specializate in cresterea bovinelor pentru lapte si carne, in domeniul forestier si exploatari miniere.

Satele din zona podis sunt mai mari, cu structura adunata sau rasfirat adunate. Ca activitate de baza predomina agricultura.

2. Aezrile urbane

Cele mai importante orase din judet sunt: Suceava, Falticeni, Radauti, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului. Populaia urban reprezenta, la nivelul anului 2006, cca. 43,3% din populaia total a judeului . Aproximativ jumatate din populatia urbana a judetului este concentrata in orasul Suceava.

Suceava

Suceava este reedina i totodat cel mai mare ora al judetului. Se numr printre cele mai vechi i mai importante aezri ale rii. Timp de dou veacuri a fost reedin principal a statului Moldova. Concentreaza principalele unitati industriale din judet, este centru universitar, educativ, tiinific, spiritual i publicistic.

Flticeni

S-a constituit pe locul unor stravechi asezari rurale. Avantul fortelor de productie si cresterea schimbului de marfuri au determinat, in a doua jumatate a secolului XVIII stabilirea unui targ periodic la Falticeni (activitate comerciala). In perioada regimului comunist a fost un oras puternic industrializat. Un mare numar de persoane marcante s-au format si au creat aici. Falticeniul este al treilea oras din tara ca numar de scriitori autohtoni.

Rdui
Recunoscut pentru valorificarea superioara a lemnului, orasul era un important centru economic in special inainte de 1989. Municipiul Rdui dispune de nentrecui meteri ce au perpetuat semnificative tehnici populare tradiionale. S-a conturat ca oras dupa introducerea de noi culturi si extinderea cresterii de animale mari (cai).Imigratia fortei de munca specializate a contribuit la aparitia unei mici grupari industriale cu profil variat.

Cmpulung Moldovenesc

Nasterea, dezvoltarea si evolutia asezarii Campulungului Moldovenesc au fost favorizate de pozitia geografica, de bogatiile solului si subsolului. Principalele activitati sunt cele legate de industria exploatarii si prelucrarii lemnului. Prezinta o importanta functie turistica.

Vatra Dornei

Dezvoltarea ca asezare urbana incepe odata cu valorificarea apelor minerale si a namolului de turba in paralel cu exploatarea si prelucrarea lemnului. Prezinta un profil industrial bine mentinut de-a lungul timpului (prelucrarea industriala a laptelui, valorificarea resurselor de ape minerale). Functie turistica.

Gura Humorului

Se contureaza ca oras odata cu stabilirea in zona a germanilor, polonezilor, ucrainenilor, evreilor, ce desfasurau activitati comerciale. Important centru de exploatare si industrializare a lemnului, centru de coordonare a activitatii miniere din N Moldovei. Functie turistica.

III. Economia 1. Industria

Ramurile industriale reprezentative din jude sunt: - industria lemnului, dezvoltat n corelaie direct cu suprafaa fondului forestier; - industria celulozei i hrtiei, reprezentat prin una dintre cele mai mari societi comerciale din ar n acest domeniu, SC AMBRO S.A. Suceava;

- industria alimentar, care se dezvolt n corelaie direct cu agricultura judeului, pentru c se bazeaz n principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte, carne); - industrie uoar, reprezentat prin societi de confecii i tricotaje, a pielriei i nclmintei;

- industria construciilor de maini, reprezentat prin societile comerciale care produc scule i rulmeni; - industria minier n jude, reprezentat prin exploatarea minereurilor neferoase (minereuri cuprifere, polimetalice, mangan, uranifere), industrie aflat n declin n ultimul deceniu.

La 31 decembrie 2006, pe teritoriul judeului Suceava i desfura activitatea un numr de 24634 ageni economici.
n configuraia principalelor ramuri industriale ale judeului, schimbri importante se produc n permanen, iar dinamica nfiinrilor de societi comerciale noi este n cretere. n anul 2006, activitatea industrial de pe teritoriul judeului Suceava a cunoscut o oarecare descretere fa de anul 2005. Indicele produciei industriale, serie brut, pe total jude, n anul 2006 fa de anul 2005 a fost de 91,6%.

Numarul agentilor economici inmatriculati in functie de obiectul comerul cu amnuntul principal de activitate
construcii

10000 8000 6000

comer cu ridicata hoteluri i restaurante

transporturi terestre

4000 2000 0 domeniul de activitate


fabricarea lemnului i a produselor din lemn industria alimentar i a buturilor industria construciilor metalice i a produselor din metal

2. Agricultura

Terenurile agricole ale judeului ocup sub 40% din suprafaa judeului i sunt cultivate n cea mai mare parte cu cartofi, sfecl de zahr, cereale, plante tehnice. Pomicultura reprezint o activitate important a agricultorilor din bazinele pomicole Rdeni, Flticeni, Preuteti, Vultureti. Dintre speciile pomicole, ca pondere, mrul ocup I loc (77,9% din suprafeele cultivate). Zootehnia este un sector important al agriculturii, locuitorii judeului avnd o bogat tradiie n creterea animalelor.

IV. Turismul

Numrul mare de turiti care viziteaz anual judeul Suceava este explicat prin poziia sa geografic, la intersecia drumurilor dintre nord i sud, est i vest, ct i nenumratele monumente culturale i istorice. Aici se gsesc faciliti pentru sporturile de var i de iarn, pentru pescuit i vntoare, ct i pentru odihn. Relieful din judeul Suceava este variat i cu locuri atractive, cu masive muntoase ce ofer minunate priveliti. Priveliti minunate sunt oferite i de cheile rurilor Bistria Aurie, Moldova i Suceava. Capacitatea de cazare existenta in 2006 era de 7012 locuri, cu un numar de 220 de structuri de primire turistica.

Harta turistic a judeului Suceava

Bibliografie :

http://www.suceava.insse.ro/main.php?id=373 http://www.infosuceava.ro/suceava/index.php?ac tion=prezentare www. apmsv.ro Judetul Suceava Atlasul Romaniei Violette Rey, Ed. Rao, 2007