Africa Centrala

Distributia spatiala a populatiei globului

Distributia populatiei mondiale releva puternice inegalitati spatiale, rezultat al unui lung process de evolutie si a unor influente diverse. Din suprafata totala a uscatului, respective 135.000 milioane kmp, doar 1/3 este locuita, regiuni slab populate sau de vid demografic alternind cu mari concentrari umane, marea diversitatea distributiei populatiei fiind dovedita de astfel si de analiza datelor statistice. La nivelul continentelor atrage atentia Asia, care concentreaza aproximativ 60% din populatia mondiala pe un teritoriu care reprezinta doar 30% din suprafata unscatului, fata de Africa care detine 14% din populatia mondiala , America 13% sau Europa 9% din populatia mondiala. Lumea Veche este de departe mult mai populate decat Lumea Noua, Europa si Asia detinand impreuna aproape trei sferturi din populatia mondiala. Distributia populatiei in functie de latitudine releva, de asemenea, diferentieri importante: 90% din populatia planetei traieste in emisefera Nordica, respective 45%, intre 20 si 40 latitudine N si 30% intre 40 si 60 latitudine N. Concentrare uscatului in emisfera boreala explica aceasta disimetrie in ceea ce priveste distributia populatiei , cat si faptul ca noua din zece locuitori ai planetei traiesc aici. Lunad in considerare cele expuse mai sus, utem afirma ca, mai mult de jumatate din populatia mondiala traiese intre 20 si 60 latitudine N si mai ales in Lumea Veche.

Africa Centrala-densitatea populatiei Tara Angola Camerun Centrafricana(Rep) Ciad Congo R. Dem. Congo Guineea Ecuatoriala Gabon Sao Tome si Principe Africa Centrala Populatia(mil loc.) 2011 19.6 20.1 5.0 11.5 4.1 67.8 0.7 1.5 0.2 131 Suprafata (mii kmp) 1246,7 475 620 1284 342 2345 28.1 268 1.0 Densitatea (loc/kmp) 15.7 42.3 8.0 8.9 11.9 28.9 24.9 5.6 200 38.4

In Africa Centrala densitatea populatiei variaza intre slab si moderat, fiind valorii de aprox 38 loc/kmp.

Factorii distributiei spatiale a populatiei (Africa Cenrala)

Factorii care influenteaza distributia spatiala a populatiei cunosc o mare diversitate, uneori fiind foarte complicat de evaluat rolul jucat de fiecare dintre acestia, deoarece factorii explicative nu sunt peste tot aceiasi, iar relatiile dintre ei sunt greu de stabilit. Acestia sunt de 3 feluri: -factori naturali -factori istorici -factori economici Factori naturali: -conditiile climatice in Africa Centrala in unele regiuni precum Gabon, Congo, o parte din R. Dem. Congo si Guineea Ecuatoriala are un climat intertropcal cu caldura constanta si ploi de iarna. Iar Republica Central Africana , Camerun si partea de S a Ciad-ului are o clima intertropicala cu umiditate si si caldura permanenta. Datorita acestui tip de climat Africa Centrala are de suferit mai ales din punct de vedere al sanatatii, de aceea pondere de viata este de aprox. 40 de ani. Vegetatia - este predominant o vegetatie xeromorfa de semidesert , desert( Angola, Ciad) si o vegetatie de savane , paduri rare si de mangrone( in mici puncte din unele regiuni). Soluri- in Africa Cenrala predomina solurile lateritice si rosii-brune si solurile de savanna.

Africa Centrala este o regiunea cu conditii de clima dificile, de aceea vegetatia are foarte mult de suferit, nici solurile nu sunt prielnice dezvolatrii unei regiuni agricole. Factori istorici: a) -vechimea popularii b) -migratiile populatiei a) Pentru cea mai mare parte a globului, prezenta umana este foarte veche, si cu toate ca este dificil de reconstituit ocuparea treptata a planetei, etapele esentiale sunt cunoscute. Unii antropologi considera locul antropogenezei (transformarea omului din maimuta) Africa, altii Asia, iar altii Asia si Africa. Leaganul omenirii se considera acea arie probabila unde la sfarsitul Tertiarului si inceputul Cuaternarului, s-a desfasurat procesul antropogenezei. Aceasta corespunde zonei calde Eur-Asi-Africane, adica acelei regiuni locuite de vechile maimute antropoide superioare, precum si zonei temperate actuale, care se intinde la sud de paralela de 500 latitudine nordica, zona care atunci (sfarsitul Tertiarului - inceputul Cuaternarului), apartinea tot climatului cald. Rezulta ca aria antropogenezei se suprapune zonelor centrale si sudice din Europa, Asia si Africa. De aici s-a desfasurat popularea lenta, relativ intermitenta, sporadica, la inceput cu caracter nomad, stavilita de opozitia elementelor mediului geografic (munti, ape curgatoare, paduri, mlastini, mari si oceane), largind continuu limitele ariei locuite de om. In Africa omul actual ajunge intre anii 37.000 si 34.000 i.Hr. patrunzand prin nord-est, respectiv istmul Suez sau stramtoarea Bab-el-Mandeb, transformata in istm, ca urmare a scaderii nivelului marii in perioadele reci. b) In cursul secolului al XIII-lea, Eurasia este marcata de invaziile mongole, iar la sfarsitul secolului al XV-lea, descoperirea Lumii Noi a deschis calea unor importante fluxuri migratorii, ce au modificat repartitia populatiei mondiale. Intre secolele XVI-XIX, prin comertul cu sclavi au fost dizlocate din Africa circa 12 milioane de negri pentru a fi folositi ca mana de lucru pe plantatiile din America. Fluxurile migratorii au capatat amploare insa in cursul secolelor XIX si XX. Emigratia Indiana spre Africa Centrala a dislocate 2-3 mil de locuitori. In concluzie, migratiile au jucat un rol important in modificarea distributiei spatiale a populatiei mondiale contribuind fie la umanizarea spatiului geografic, fie la reducerea inegalitatilor existente in repartitia populatiei. Diferentele demografice sunt considerabile in prezent, deoarece populatiile lumii se afla in stadii diferite de evolutie, unele state prezentand o crestere naturala accentuata, ce depaseste 3,5% pe an, in timp ce altele au o fertilitate redusa, cresterea naturala fiind aproape nula. Nivelul cresterii demografice a avut o influenta probabila asupra distributiei populatiei mondiale. Astfel, China, subcontinentul indian, Japonia si Europa au cunoscut o crestere rapida a numarului

populatiei in decurs de mai multe perioade, in timp ce in alte parti ale lumii, ca in Africa, de exemplu, unde densitatile sunt mai reduse, cresterea demografica a fost scazuta sau nula, in ciuda faptului ca au fost populate de timpuriu.

Factori economici: -resursele minerale si energetice -progresul ethnic si inovatia.

Angola

Pozitionare: Este aezat n SV Africii, pe coasta Atlanticului, la S de fluviul Congo. Limite: Namibia (Africa de Sud-Vest, la S), Zairul (N i NE), Zambia (E). Factori fizico-geografici: Este a 7-a tara ca marime din Africa cu o sup. de 1.246.700 km si o densitate a populatiei redusa de 15,7 loc / km2. Angola este format dintr-un platou nalt (peste 1.000 m). Pe coast, se ntinde o cmpie lagunar in care este concentranta majoritatea populatiei. n N, cmpia este lat de 240 km, apoi se ngusteaz. In spatele campiei se inalta muntii interiori ai Angolei cu altitudini cuprinse intre 1000 - 1800 m ce acopera 65% din teritoriul tarii, iar in in partea centrala se afla o regiune dominata de podisuri inalte precum Luanda.
2

Apele sunt bogate cantitativ i repezi, cu cderi de la nlimi mari, izvor important de energie hidroelectric mai ales n preajma capitalei Luanda i a oraului Matala. Rurile: Cwanza, Cuanga, Cuando, Cuene, Cuito, cu excepia cursului inferior al Cwanzei, nu sunt navigabile. Clima este tropicala cu doua anotimpuri unul cald si ploios si altul uscat si mai rece. Regiunile din E si S sunt mai putin populate in comparatie cu cele din N si din zona platourilor centrale unde cantitatea de precipitatii este mai mare si solul mai fertil. Ca vegetatie domina padurile tropicale umede si savanele, ambele adapostind o fauna extrem de variata (multe specii de psri, maimue, acali, lei, elefani i rinoceri). Populaia este compusa din negri bantu in proportie de 98%, restul fiind mulatri si albi. Rata natalitii, 47,5 a mortalitii 20,2, iar speranta de viata este de 39 de ani pentru barbati

si 41 de ani pentru femei. Populaie urban 31,5%. Densitatea maxim este n zona central, (Huambo, Matal) de-a lungul cii de comunicaie cu Zairul, care mparte ara n dou pri aproximativ egale. Alte orase in care densitatea este mai mare sunt Lobito, Namibe situate pe coast si Benguela situata langa Atlantic. Aici densitatea este de 3-5 ori mai mare dect n medie pe km2. Populaia este ocupat n special cu agricultura, cu precdere n cultura cafelei fiind principala bogie. Resurse i economie: Resurse variate i importante. n afara pmntului fertil, a pajitilor bogate, pentru punat, exist zcminte de petrol i de diamante, care constituie 95% din export. Producie de energie electric bazat pe hidroenergie; industria lemnului, a mineritului, a finii de pete. Productia de cafea, cea mai important pe ansamblul economiei, a sczut de cteva zeci de ori, n urma conflictelor armate de dup 1975-1976 i n urma naionalizrii marilor companii particulare cnd, dup model marxist, s-a nceput construirea socialismului. Alte resurse: trestie de zahr, nuci de cocos (pentru ulei), porumb; bovine, ovine, porcine. Transporturile: Aeroporturi: la Luanda, Lobito i Namibe, pe coast; la Huambo. O important reea de ci ferate, care legau Angola de Zambia i Zimbabwe, este astzi aproape distrus.

Istoria: A fost descoperita de navigatorul portughez Diego Cao in 1482, iar dupa 1520 a fost transformata in colonie lusitana. Interiorul regiunii era impartit intre diferite regate africane care initial au ramas independente si aveau drepturi politice egale. In 1956 se constituie Miscarea Populara pentru eliberarea Angolei care declanseaza in 1961 lupta armata impotriva autoritatilor coloniale. In 1975 se declara Replublica Populara Angola ce declanseaza un razboi civil intre fostele miscari anti-coloniale. Dupa 16 ani neintrerupti de razboi se inregistreaza o scadere a populatiei de aproximativ 500.000 de oameni

Republica Congo
Pozitionare: Congo este aezat n Africa ecuatorial de V. Limitele: Camerun, Rep. Centralafrican (N), Zair (E i SE), Angola (S), Oc. Atlantic (SV), Gabon (V). Factori fizico-geografici: Strbtut de Ecuator, Congo face parte din podiul central african care coboar n trepte spre ocean. Coasta este o cmpie joas. Spre V, paralel cu Oceanul Atlantic, lanuri muntoase de mic nlime (700-1.000 m). n E; datorit fluviului Congo (Zair) i a afluenilor si, Oubangi i Sangha, se ntinde o cmpie vast, mltinoas. Clima este ecuatorial, cu o temperatura medie in jur de 25oC in anotimpul ploios si 20oC in cel secetos. Precipitaiile, ntre 1.200-1.700 mm/an. Flora este formata din pdurile bogate, de esen preioas, ce se ntind pe 2/3 din teritoriu. Fauna este variat formata din gorile, pisici slbatice aurii, elefani.

Populaia este format din negri bantu i sudanezi, care nglobeaz o multitudine de grupe etnice. Natalitatea este de 28,6 , mortalitatea de 14,5 iar sporul natural de 14,1. Speranta de viata la barbati este de 49 de ani, iar la femei de 51 de ani. Majoritatea populatiei traieste in regiunile de S ale tarii in orase precum: Loubomo, Nkayi circa 60% fiind concentrata in capitala Brazzavile si zonele adiacente, in orasul-port la ocean Pointe-Noire si de-a lungul caii ferate care leaga cele doua orase. Resurse i economie: Congo dispune de resurse variate de paduri tropicale, petrol, minereu de fier, cupru, sare de potasiu, aur, fosfati si multe altele, dintre care cele mai exploatate fiind primele doua resurse precizate. Cu toate acestea dezvoltarea economica a tarii dupa obtinerea independentei a fost lenta. Problemele cu care se confrunta sunt saracia, somajul in masa, infrastructura aproape inexistenta si datoria externa. Economia (agricultura n special) sunt epuizate de experiena marxist a ultimelor trei decenii.). Istoria: Regatul Congo s-a format in sec. XIII si a avut apogeul in sec. XVI. Ulterior a fost ocupat de francezi , iar in 1886 se uneste cu Gabonul in Congo Francez apoi face parte din Africa Ecuatoriala Franceza. In perioada coloniala Republica Congo a fost puternic influentata si modelata de cultura franceza. Dupa obtinerea independentei in 1960 puterea a fost preluata initial de liderii politici marxisti care au impiedicat dezvoltarea tarii, prosperitatea economica si progresul. Din cauza grevei crizei economice si sociale, viata politica a tarii ramane destul de instabila degenerand in ciocniri armate ( la Brazzavile - 1993) ce se transforma in razboi civil intre 1998 - 1999. Intr-o economie ruinata de indelungatul razboi civil 70% din populatie traieste sub pragul saraciei.

Gabon
Pozitionare: Este aezat n partea central-vestic a Africii, n bazinul rului Ogooue, de o parte i de alta a Ecuatorului. Limite: Guineea Ecuatorial (NV), Camerun (N), Rep. Congo (E i S), Oc. Atlantic (800 km) S. Factori fizico-geografici: Gabonul este o ar muntoas. Pe coasta Oc. Atlantic se ntinde o fie de cmpie (lagunar n V). Se disting 3 zone: cmpia, podiul i munii. Cmpia joas a litoralului (sub 300 m), care se ntinde pe valea fluviului Ogooue i a afluentului su N'Gounie. Podiul, strbtut de vi cu ruri i cursuri fluviale, pornete de la cmpia de coast i se ntinde spre nordul i estul rii, ptrunznd i ntr-o parte sudic. Munii: n centrul rii, Mt. Ybunyi (1.575 m), cel mai nalt din Gabon, Munii de Cristal (cca. 1.000 m), Chaillu, Achango. Debitul apelor este constant ridicat, fluviul Ogooue este navigabil pe cursul inferior. Clima este tipic ecuatorial: cald i umed. Temperatura medie 22-30C. Perioadele ploioase alterneaz cu cele uscate. Precipitaiile 1.800 mm/an-2.700 mm/an. Flor i faun: Gabonul este acoperit n ntregime de pduri dese, cu lemn preios (okoume, limba, abanos, acaju) iar in podi predominata fiind savana. Faun foarte variat, 80% din cimpanzeii i gorilele Africii se afl aici.

Populaia majoritara este formata din negri bantu (fang, eshira, adouma, mbede), pigmei, n strfundurile pdurilor. Gabonul este tara cu cea mai mica densitate a populatiei din Africa Centrala, majoritatea populatiei ( 5,7 locuitori/km2 ) fiind centralizata n zona rural; maxim concentrare n zonele miniere sau de exploatare a lemnului i n apropierea fluviilor. O imens parte a teritoriului este nelocuit: munii i pdurile. Rata natalitii: 38,5, a mortalitii: 14,3. Rata populatiei urbane: 49%. 7% din populatia adulta a tarii este suferinda de SIDA iar 62% traieste sub pragul saraciei. Resurse i economie: Cele mai importante sunt resursele forestiere (lemnul preios); cacao, cafea, papas, porumb, banane, manioca. Resurse miniere: mangan, fier, uraniu, aur, diamante, petrol. Industria extractiv de petrol, mangan, uraniu; a lemnului (locul al 2-lea n Africa), energia electric. Un mare exportator mondial de lemn preios, petrol, mineral de mangan. Orae: Port Gentil, Lambarene, Moanda-Mounana, Franceville. Istoria: Cei mai vechi locuitori sunt, probabil, pigmeii. n evul mediu este populat de triburi bantu. n 1471-1473 litoralul este cercetat de portughezi, iar n 1839 francezii ncep s se aeze n estuarul fluviului Gabon astfel dezvoltandu-se comerul cu filde i abanos. n 1849, sclavii eliberai fondeaz oraul Libreville. Ocupat de francezi n 1886, Gabon devine colonie, este unit cu Congo Francez (1888-1904); apoi inclus n Africa Ecuatorial Francez (19101958). n 1956 colonia devine autonom, n 1958 este proclamat Republica Gabonez, iar n 1960 este declarat independent. n 1990, dup decenii de partid unic, se instaureaz pluralismul politic. n 1993, alegerile sunt contestate de opoziie.

Guineea Ecuatoriala
Pozitionare. Este aezat n partea central-vestic a Africii. Este alcatuita dintr-o parte continentala si una insulara . Limitele teritoriului Continental: Camerun (N), Gabon (E i S), Oc. Atlantic, Golful Guinea Factori fizico-geografici: Este formata din doua parti distincte una continentala, Mbini cu podisuri si munti scunzi (1525m) si o parte insulara alcatuita din munti vulcanici ce depasesc 3000m (Ins. Bioko). Portiuni intinse din interiorul tarii sunt acoperite de paduri tropicale dese (45% din suprafata) nelocuite din punct de vedere antropic. Clima este ecuatorial, cu o temperatur medie anual de 25C si cu precipitatii extrem de abundente (10.000 mm/an). Flor i faun: Guinea Ecuatoriala este bogata in pduri de lemn preios (okoume, mahon, nuc). Faun bogat, specific pdurii ecuatoriale: broate estoase, balene. Populaia: este format din negri bantu i europeni. Peste 80% din populaie se afl n partea continental dar densitatea este mai ridicata in Ins. Annobon (171 loc/km2) si Ins. Bioko (48 loc/km2), unde se afla si capitala Malabo. Rata natalitii: 41, mortalitatea: 16,2.

Populaia urban 42%. Speranta de viata este de 52 de ani la barbati si 57 de ani la femei. Resurse i economie: Aflata multa vreme in topul celor mai sarace tari ale lumii, a facut eforturi considerabile pentru dezvoltare in ultimul deceniu al secolului XX cu asistenta internationala FMI. Se remarca prin extractia petrolului si a gazelor naturale, petrolul asigurand 90% din valoarea exporturilor. Este exploatat din greu si lemnul pretios (okume). Agricultura concentreaza cea mai mare parte a populatiei active ( culturi de arbori de cacao si cafea). Istorie: Insulele Fernando Poo i Annobon sunt descoperite de navi gatorii portughezi n 1469 i 1471; sunt cedate Spaniei n 1778 (tratatul de la EI Pardo). La jumtatea sec. al XIX -lea, spaniolii ocup teritoriul continental african (Rio Muni) din dreptul celor dou insule numindu-se mpreun Guineea Spaniol. n 1959, aceasta devine provincie spaniol. n 1964 obine autonomia, n 1968 i proclam independena, sub numele de Guineea Ecuatorial. n 1973 ncepe lupta pentru alegeri legislative pluraliste. Se instituie un regim de dictatur sngeroas. Se rup legturile cu Spania, o treime din populaie emigreaz. n 1979, lovitur de stat, puterea este preluat de Consiliul Militar Suprem. Se restabilesc legturile cu Spania. n 1992,Guineea Ecuatorial se angajeaz ntr-un regim pluralist.

Sao Tome si Principe

Pozitionare: situata la 300 km de tarmul vestic al Africii. Factori fizico-geografici: Este un stat insular format din doua insule de origine vulcanica cu altitudini de 2240m ( Sao Tome ) si 948m ( Principe ). Desii nu au fost inregistrate eruptii in istoria apropiata nenumeratele cratere si piscuri acoperite de lava ne indica faptul ca activitatea vulcanica de aici este recenta iar vulcanii de pe insula nu sunt considerati stinsi. Clima este ecuatorial, cu precipitaii bogate (1800 - 2500 mm/an). Flora i fauna: Vegetaia este luxuriant, tipic ecuatoriala dar sa redus semnificativ ocupand astazi 28% din supragata tarii in favoarea terenurilor agricole. Faun specific pdurilor ecuatoriale umede: diverse specii de maimue, de reptile, de psri viu colorate. Populaia este alcatuita din negri bantu in proportie de 90% si mulatri. Cea mai mare parte a populaiei triete n So Tome, dar densitatea maxim este n ins. Principe (peste 190 loc./km2) Rata natalitii: 35, mortalitatea: 10,2; populaia urban 47%. Speranta de viata la barbati este de 64 de ani la barbati iar la femei 67 de ani. Resursele i economia: Economia se bazeaz pe monocultura de cacao. Se practic pescuitul pentru consum intern. Alte resurse: manioc, porumb, batate, nuci de cocos, copra, banane, cafea, arahide de pmnt, lemn preios, guano. Industria nu este dezvoltat fapt care claseaza Sao Tome si Principe printre tarile cele mai srace ale lumii. Istoria: Cele dou insule, Sao Tome i Principe, sunt descoperite n 1470 i respectiv 1471 de navigatorul portughez Pedro de Escobar. n 1552 devin colonie a Portugaliei. Din. sec. al XVII-lea se aduc sclavi negri de pe continent ca mn de lucru pe plantaiile de trestie de

zahr, de cafea i de cacao. n 1951 insulele devin provincie a Portugaliei. n 1975, la 12 iulie, cele dou insule i obin independena sub numele de Republica Democratic Sao Tome i Principe. Dup 1990, prin referendum constituional, se consacr pluripartitismul, iar n 1991 au loc primele alegeri prezideniale libere.

Camerun Suprafaa: Locuitori: 475.000 12,8 mil. (27 loc. km2 km2)

Pozitionare: Camerun este aezat pe coasta occidental a Africii subecuatoriale guineze, avnd 320 km de litoral la Oceanul Atlantic. Limite: Nigeria (V i NV), Ciad (E), Africa Central (E), Congo, Gabon i Guineea Ecuatorial (S), Oc. Atlantic (SE).

Factori

fizico-geografici:

Un relief predominant de podis, relativ inalt, taiat de vai adanci si strabatut de lanturi muntoase precum Masivul Adamaoua, in partea centrala si Masivul Mandara in nord care inchid campia Benoue. In partea de Sud - Vest predomina campia litorala, unde se ridica izolat vulcanul stins Camerun cu atitudinea maxima de 4 095 in vf. Fako. Bogata retea hidrografica, dar in general, cu rauri relativ scurte. Apele importante: Kuakua, Camerunul i Vuri. n vi i pe aflueni exist numeroase lacuri: Elefante, Sodem, Gran Endu (208 m adncime) n craterul unui vulcan stins. Clima subecuatoriala in partea de sud, una dintre cele mai dure de pe continent, fierbinte, extrem de umed, cu doua anotimpuri ploioase. Pe coast temperaturile variaza intre 20-32C, iar precipitaiile: 5.000 mm/an, n unele zone ce depesc 8.000 mm/an. n restul rii, predomina un climat tropical, cu precipitaii de aprox. 1.250 mm/an. Flor i faun: Pdurile tropicale dense i umede ocup 1/2 din teritoriul rii. In partea de nord se intalnesc savane, zone arborescente, mlatini. Faun bogat: gorile, girafe, antilope, elefani, etc. Populaia: Negri bantu (majoritari) 40%, negri sudanezi, hamii i arabi. Aproape 4/45 din populatie, este concentrata in jumatatea vestica, in principal in partea de nord-vest si litoral, cat si

in jurul capitalei Yaounde.Rata natalitii: 39,4, mortalitatea: 10,7; populaia urban: 44%.Speranta de viata la barbati este 54 de ani si 55 de ani la femei. Peste 60% din populaie este ocupat n agric. Resurse i economie: Camerunul are o economie relativ diversificata, datorita resurselor petroliere, retelei bune de drumuri si solul adecvat pentru culturi agricole, astfel este unul dintre cele mai puternice state subsahariene si unul dintre cei mai mari producatori de cacao din lume. Alte resurse: hidroenergetice, lemn de esen preioas (mahon, abanos); cafea, cacao, mei, sorg, porumb, batate, manioc. Creterea animalelor: bovine, ovine, caprine. Zcminte de bauxit, cupru, cositor, n nord si nord-vest in prelungirea Muntiilor Camerun iar capitala economica a tarii fiind orasul-port Douala. Orase principale : Yaounde, Douala, Garoua, Bamenda.

Istoria: n 1860, britanicii i germanii intervin prin misionari. n 1884, primul tratat prin care Camerun devine colonie german, apoi este mprit de ctre Liga Naiunilor n dou zone, sub mandat britanic (NV) i francez (E). n 1960, Camerunul francez devine independent, nordul Camerunului britanic se unete cu Nigeriu, iar sudul cu Camerunului devine republica federal. n 1966, se instaureaz un regim cu partid unic pana in 1990. Din punct de vedere istoric, populatia Camerunului a fost rezultatul unor valuri succesive de migratori de-a lungul ultimilor 500-1000 de ani. Disparitia padurii tropicale a dus la migrari in masa ale sudanezilor musulmani spre regiunile din nord si ale triburilor Bantu spre regiunile din vest si sud ale tarii. Astfel a rezultat o populatie mixta in zonele inalte, in vestul si centrul tarii. Coruptia si degradarea mediului se numara printre probleme cu care se confrunta camerun in ultimele decenii.

Republica Centrafican

Suprafaa: Locuitori:

3,1

mil.

620.000 (5

loc.

km2 km2)

Pozitionare: Repepublica Centrafricana are o poziie centro-subecuatorial, mrginit de sudul Saharei i nceputul junglei Congo. Limite: Ciad (N), Sudan (E), Zair, Congo (S), Camerum (V). Relief dominat de un podi ondulat cu altitudini de 600-900m, depasind 1000 in est, masivul Bongo (Muntele Binga de 1.388 m); n partea de vest, munii Karre i muntele Gaon (1.420 m). Numeroase cursuri de ap care se vars n Oubangui (2.350 km)- care marcheaza frontiera de sud. Chari care se indreapta spre nord, catre lacul Ciad, afluenti ai fluviului Congo, care culege numerosi afluenti, ambele taie vai adanci, bine impadurite si au cursurile presarate cu cascade. Clima: tropical, cu un anotimp ploios i altul secetos, n sud, sunt pdurile tropicale, clduroas i umed, precipitaii (2.000 mm/an); n centru, o regiune ntins de savan fertil, precipitaii (1.500 mm/an); la nord si nord-est, zon specific celor limitrofe deertului. Temperaturile medii anuale sunt foarte ridicate 24-27oC, ajungand la temperatura maxima de 40oC in timpul sezonului secetos. Flor i faun: Vegetatia caracteristica o constituie zonele ntinse de savan, pduri tropicale umede (12%) in partea de sud-vest. Fauna specifica celor doua asociatii este foarte bogat i variat: girafe, elefanti, leoparzi, bivoli, cainele salbatic african, antilope de apa, antilope africane, crocodili, hipopotami, etc. Populaia: negri sudanezi. Aprox. 60% din populaie triete n zone rurale, in vaile fluviului Oubangui , remarcandu-se capitala si imprejurimile, dar si vaile celorlalte rauri, precum Chari, care se ocup cu agricultura i creterea animalelor, iar restul de 40% n minerit, industrie, construcii. Rata natalitii 44; mortalitatea 18. Rata populatiei urbane: 39%. Speranta de viata la barbati 41 de ani si 44 de ani la femei. Resurse i economie: Repubilca Centrafricana se numara printre cele mai sarace tari din lume si, din cauza absentei unei retele de cai de acces, multe zone au ramas nedezvoltate. Agricultura furnizeaza peste jumatate din produsul intern brut. Se cultiv: cafea i bumbac (pentru export), manioc, porumb, mei, orez, batate, arahide de pmnt, banane, papas. Se extrag: diamante (10-14 carate), petrol. Creterea animalelor (bovine, caprine, porcine) este mpiedicat de existena un or zone extinse infectate de musca ee, care transmite boala somnului; o parte din animale este vaccinat. Producia diamantelor i a aurului este scpat de sub control. Orae principale: capitala Bangui si alte orase precum: Carnot, Bonar, Bambari, Berberati Istoria: n sec. al XIX-lea ara era populat de pigmei, bantu i de noii venii din Sudan, Congo i Ciad. n 1897 terit. Ubangui Chari devine colonia francez, fiind ncorporat n Africa

Ecuatorial Francez. La 1 decembrie 1958 este declarat rep. autonom n cadrul Comunitii franceze, iar n 1960 independent. n 1965, o lovitur de stat l aduce la putere pe Bokassa, autoproclamat preedinte pe via, apoi mprat (1976). n 1981, cu ajutorul Franei, Dacko l alung de la putere pe Bokassa i restabilete republica. n 1991, o alt lovitur de stat duce la regim pluripartit fapt care determina lupta pentru putere respectiv nenumarate conflicte si pierderi umane.

Ciad
Pozitionare: Ciad. este situat n Africa central-nordic i saharian. Limite: Libia (N), Sudanul (E), Rep. Centrafrican (S), Camerun (SV), Nigeria, Niger (V). Nu are deschidere la mare. Factori fizico-geografici: De la nord la sud, tara este traversata de regiuni desertice si semidesertice urmata de o zon de tranziie spre savane, care formeaz Sahelul, iar in nord Ciadul include o parte extrem de arida a desertului Sahara (savana cu tufe si maracini), acoperind 40% din suprafata tarii. Aici sunt localizati si cei mai importanti munti ai tarii, Muntii Tibesti (vulcanici) cu altitudinea maxima 3 415 m in varful Emi Koussi. Clima: este tropical; n N, n zona deertic saharian este arid (precipitaii 20 mm/an), prelungindu-se n Sahel, unde deertul a naintat cu 100 km. n S, precipitaiile din iulieseptembrie cauzeaza cresterea debitelor apelor. Temperatura medie anuala fiind de 24oc. Flor i faun: n zonele uscate, vegetaie ierboas; xerofit (n Sahara) i discontinu, srccioas, de step, n Sahel, ierburi nalte in savana din S i pduri tropicale la grania sudic (12%). Populaia: Exist dou grupe etnice: n N, arabi sau populaii arabizate, n rest, negri sudanezi, saharieni, mprii n numeroase triburi. Cea mai mare concentrare n SV, aprox. 35 loc./km2; n zonele deertic ori semi-deertic, populaia este nomad (i sub 1 loc./km2). Trei sferturi din populaia lucreaza n agricultura. Rata natalitii: 41,6, mortalitatea: 16,3; populaia urban: 21%. Speranta de viata la barbati este 46 de ani si la femei de 48 ani. Resurse i economie: Fr ieire la mare, cu o clim arid, fr resurse minerale, Ciad este una din cele mai srace ri ale lumii. In ultimii ani foametea a afectat in repetate randuri populatia Ciadului, circa 4/5 traind in saracie. 80% din populatie lucreaza in agricultura pentru asigurarea propriului consum (sorg, porumb, orez, fasole, manioc, etc.) Cele mai importante produse de export sunt bumbacul, vitele si produsele de origine animala. Sectorul industrial cu o contributie de 47% la produsul intern brut ofera locuri de munca pt circa 7% din populatia activa. Printre

cele Orae:

mai

importante

materii Sarh,

prime

se

numara

aurul

si

petrolul. Abeche.

Moundou,

Istoria: n preistorie, vntori i culegtori, care au lsat gravuri rupestre.Din sec. al IX-lea pn n sec. al XIX-lea, C. este islamizat de arabi, care se infiltreaz tot mai mult. n sec. al XIX-lea, Lacul Ciad este punctul de convergen al exploratorilor europeni. Tensiuni etnice i confesionale ntre nordul arabofon i sudul negoid, cretin sau animist. n 1979, rzboiul civil se ntinde n fr, mai ales n capitala N'Djamena. n 1980, un acord semnat ntre Libia i Ciad. Libia i Frana intervin cu trupe pentru restabilirea ordinii; ara cade tot mai mult n haos economic, politic.In 1987, o victorie asupra libienilor; n 1988, Libia i Ciadul restabilesc relaiile diplomatice, dar pacea este fragil. n 1990, preedintele este rsturnat de la putere.

Republica Democrata Congo

Pozitionare: Republica Democratic Congo este o ar din centrul Africii, a treia ca suprafa de pe continent. Limite: Republica Centrafrican i Sudanul de Sud la nord, Uganda, Rwanda, Burundi i Tanzania la est, Zambia i Angola la sud i Republica Congo la vest. Republica Democrata Congo are in ansamblu un relief de podisuri joase. In partea centralnordica se afla o vasta zona aproape plana cu altitudini de 300-500 de m , marginita de munti scunzi in partea de sud-vest si vulcanici in est, altitudinea maxima fiind de 5 119m in varful Marguerita. In sud, cuveta bazinului Congo se inalta treptat sub forma unor podisuri, fragmentate de campii si depresiuni dominate de Muntii Mitumba. Peste jumate din suprafata tarii este ocupata de bazinul fluviului Congo si numerosii sai afluenti, reprezentand una dintre principalele artere ale tarii. Un alt fluviu cunoscut este Ubangi, marcheaza granita de vest cu Republica Congo. Clima ecuatoriala si subecuatoriala, cu temperaturi medii anunale de 27oC si precipitatii de 1200 - 1800 mm/an , modificata de altitudine. Climatul este caracteristic de asemenea si padurile tropicale , din bazinul Congo si din zonele joase este excesiv de umed.Umiditatea peste 80%. Vegetatie si Fauna. Bazinul central al fluviului este acoperit de paduri tropicale, iar in nord si sud savana umeda si in sud-est savana uscata. Animale precum : gorile, rinoceri, cimpanzeul pigmeu, girafe, zebre, reptile, papagali, etc. Populatia traiesc peste 200 de grupuri etnice diferite, majoritatea negri bantu. Populatia este mai numeroasa in treimea mediana a tarii, mai densa in vest iar in nord si sud densitatea este de sub

10 loc/km2. Natalitatea 44,7 . Mortalitatea 14,6 . Spor natural 30,1 . Speranta de viata pentru barbati este de 47 de ani, iar pentru femei de 51 de ani. Orasele au reprezentat si ele un factor important in ceea ce priveste raspandirea populatiei si implicit a densitatii, astefel densitatea este mai ridicata in principalele orase, precum Kinshasa, Lubumbashi, Bukavu si in imprejurimile acestora. Economie si resurse Tara bogata in resurse naturale, cum ar fi cupru,uraniu, cositor, zinc, mangan, cobalt, diamante, argint, aur cele mai sarace din lume.Mineritul acopera peste 80 % din veniturile din export ale tarii. In prezent productia a scazut drastic, dovata fiind starea deplorabila a tarii si in urma razboaielor si coruptiei. Majoritatea populatiei se ocupa in agricultura cultura de subzistenta: porumbul, orez, manioc, si cartofi dulci. Culturile pentru export, cum sunt cafeaua, ceaiul, cauciucul natural crescute pe plantaii influenteaza prea putin economia tarii. Istoria inca din secolul al XIVlea s-a facut cunoscut comertul cu sclavi iar o data cu starnirirea interesului puterilor europene au inceput si exploatarile brutale ale tarii si populatiei. Sclavia si tratamentul inimaginabil de brut exercitat de Belgia, au dus la depopulare unor zone. Numarul locuitorilor a scazut cu aproximativ zece milioane. Dupa proclamarea independentei, tara a suferit numeroase revolte, lovituri de stat, si cel mai important si marcant eveniment, razboiul civil cu rebelii Tutsi, in urma carora numarul populatiei a scazut si mai mult. In prezent, tara se afla intr-o perioada de pace, instabila, in urma constitutiei, in vigoare la inceputul anului 2006.