Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sursa: http://www.geocities.com/dmarioara
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Geografie umana
Depresiunea Colinara a Transilvaniei Depresiune vs. Podis Treapta de altitudine 500-700 m Altitudini ridicate in est (pana la cca. 1000 m) Cea mai mica altitudine Lunca Muresului (confluenta cu Sebesul 240 m); Relief structural: - centrul depresiunii (platouri
structurale si vai asimetrice) - est: dealuri cutate (cute diapire)
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Geografie umana
Formatiuni sedimentare tertiare Latura de est: formatiuni vulcano-sedimentare? Conglomerate eocene: contactul cu M. Meses, Magura Preluca, M. Vladeasa si Gilau-Muntele Mare Miocen (Badenian): Pod. Somesan, Dealurile Nasaudului; (sare) Depozite sarmatiene: Campia Transilvaniei (gaze)
Caract. geologice si orografice
Clima si hidrografie Vegetatie si soluri Geografie umana
Asezare
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Geografie umana
Asezare
Climat de dealuri; Climat de adapost; Influente oceanice (climat umed si moderat termic); Precipitatii: 600-800 mm/an Vanturi de Vest - foehn Depresiunea Fagaras: Vantu Mare
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Geografie umana
Somes: Somesul Mic (M. Apuseni) si Somesul Mare (M. Rodnei); Mures: Tarnava, Sebes, Aries, Ampoi Olt: Homoroadele, Cibin cu Sadu si Hartibaciu
Vegetatie si soluri Geografie umana
Asezare
Clima si hidrografie
Lacuri:
Masive de sare: Ocna Sibiului Ocna Dej, Sovata; Iazuri: Geaca, Zau, Catina
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Geografie umana
n strns rela ie cu caracteristicile climei i reliefului (altitudine, orientarea culmilor, expozi ia, declivitatea etc.).
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Geografie umana
Peisaje puternic antropizate Asezarile si caile de comunicatie s-au dezvoltat predominant de-a lungul vailor. Orasele mari (Cluj, Sibiu, Targu Mures) concentreaza cca. 50 % din totalul populatiei urbane Terenurile agricole- 67 % din suprafata depresiunii, mai extinse in Podisul Secaselor, Campia Transilvaniei si Podisul Somesan.
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Geografie umana
Subdiviziuni
I.
1. 2.
Unitatea centrala
Podisul Somesan Campia Transilvaniei Podisul Tarnavelor
3.
II.
1.
Unitatile marginale
Depresiunile sudice si vestice Subcarpatii Transilvaniei
2.
1.
Podisul Somesan
NV Depresiunii colinare a Transilvaniei
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Podisul Somesan
N si E: Subcarpatii Transilvaniei (Subcarpatii Lapusului + Dealurile Nasaudului) E si S: culoarele Someselor- Campia Transilvaniei + Dl. Feleacului S si V: M. Apuseni V si N: Dealurile SilvanoSomesene
Asezare
Caract. geologice si orografice Clima si hidrografie Vegetatie si soluri Subdiviziuni
Podisul Somesan
1. Cuprinde masive deluroase, podisuri, depresiuni, culoare de vale 2. Altitudini cuprinse intre 300 800 m 3. Alt. max Pod Huedinului (Tiglau 840 m) 3. Relief asimetric: cueste si suprafete structurale
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Podisul Somesan
3. Spre margini exista roci paleogene, in centru formatiuni miocene 4. Calcare abrupturi de cuesta
Sat Galgau Almajului
5. Fromatiuni friabile procese de versant 6. Roci eruptive Magura Ciceului 7. Conglomerate paleogene (Gradina Zmeilor)
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Podisul Somesan
1. Majoritatea raurilor sunt tributare Somesului
2. Climat de dealuri
3. Influente oceanice
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subunitati
Podisul Somesan
Relieful si interventia antropica isi pun amprenta asupra aspectelor biopedogeogra fice Resurse: carbune brun (Depr. AlmasAlmasAgrij), calcare eocene (Podisul Boiului), gipsuri (Aghires), ape minerale
Subunitati
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Podisul Somesan
2. Podisul Boiului - Calcare eocene (N -platou calaros) - Doua subunitati: a) Podisul Boiului propriuzis b) D. Magura-Toci
Asezare Caract. geologice si orografice Clima si hidrografie Vegetatie si soluri
Subunitati
Podisul Somesan
3. Dealurile Ciceului - Formatiuni miocene - Formatiuni magmatice (riodacite Magura Ciceului) 4. Depr. Almaj-Agrij Almaj- Depresiune de contact - Alunecari masive (Sanpetru Almasului) - Cueste si abrupturi petrografice (Magura Moigradului, Gradina Zmeilor) Oras: Jibou
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subunitati
Magura Moigradului
Podisul Somesan
5. Dealurile Bobalnei -Retea hidrografica radiar divergenta; - relief structural tipic; -Tufuri vulcanice (Tuful de Dej) martori (D. Bobalna); -Alunecari de teren (alternanta straturilor impermeabile si permeabile); -Regiune agricola si industriala (sare Ocna Dejului); - Subunitati: D. Garboului (N), D. Dejului (S), despartite de valea Olpretului.
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subunitati
Podisul Somesan
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subunitati
Podisul Huedin
D. Capusului Particularitati
Campia Transilvaniei
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Limita Nordica: Somesul intre Dej si Beclean Limita Estica: Raul Sieu, paraul Dipsa (loc. Teaca), paraul Lutu
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Altitudinea max. Dumbralivezi (639 m) Alt. min. Lunca Muresului (265 m) Caracterul orografic este marcat de o culme principala (Teaca la est si Straja la vest) = cumpana de ape dintre Bazinele Somesului si Muresului Orizonturi de tufuri in alternanta cu nisipuri, marne si argile Prezenta braielor, abrupturilor, suprafetelor structurale
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Clima temperat-continentala
Precipitatii
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Defrisarea padurilor
Soluri
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
B A
1. Campia Fizesului - Numita si Campia Somesana (V. Mihailescu, 1936); - Culmi prelungi si sinuoase, orientate sud-nord; - Formatiunile petrografice (argile, nisipuri, tufuri) sunt cutate sub forma de anticlinale cat si domuri; - Fascicule de cute diapire (Gherla,Dej-Unguras, Lechinta); - Litologia alunecari de teren - Exces de umiditate mlastini
Subdiviziuni
Inchisoarea Gherla
2. Campia Sarmasului Numita si Campia Muresana (V. Mihailescu, 1936); Slaba fragmentare a reliefului; Campia propriuzisa a Transilvaniei Cea mai mare raspandire a localitatilor cu apelativul de Campie (Ex. Zau de Campie) Formatiunile petrografice conglomerate, calcare, gipsuri, sare, tufuri, gresii, marne; Prezenta domurilor in partea centrala: Eroziune intensa badlands (Sarmasel)
Subdiviziuni
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Ape freatice- calitate necorespunzatoare datorita continutului chimic bogat in sulfati, carbonati si cloruri acumularea in sol a unor orizonturi de saruri ce reduc fertilitatea Suprafete agricole- peste 85% Aproape 90 % din totalul populatiei lucreaza in agricultura Agricultura- tip cerealier si de crestere a bovinelor si porcinelor Gaz metan- Sarmasel, Sanger, Zau de Campie, Madaras etc. Primele exploatari de gaz metan din RomaniaSarmasel (1909)
Subdiviziuni
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Podisul Tarnavelor
Cea mai intinsa subunitate a Depresiunii colinare a Transilvaniei
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Pod. Tarnavelor
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Pod. Tarnavelor
Culmi largi, orientate pe directie est-vest Culmi secundare influentate de structura geologica sub forma de domuri constitutia petrografica Influentata de argile marnoase si nispuri pannoniene
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Pod. Tarnavelor
Pod. Tarnavelor
Climat continental;
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Pod. Tarnavelor
procese
Soluri de lunca de-a lungul vailor exces de umiditate (paza freatica aproape de suprafata).
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Pod. Tarnavelor
Podisul Hartibaciului
Podisul Secaselor
Subdiviziuni
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Dealuri domoale, altitudinea maxima: Soimusul Mic (700m), altidinea min. confluenta Muresului cu Tarnava Vaile largi- conditii favorabile dezvoltarii asezarilor, industriei si cailor de comunicatie Culmi principale paralele, orientate pe directie est-vest;
Asezare Caract. geologice si orografice Clima si hidrografie Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Formatiuni petrografice: argile marnoase, nispuri pannoniene; structura catacterizata de prezenta domurilor, anticlinalelor si sinclinalelor (N-S);
Asezare Caract. geologice si orografice Clima si hidrografie Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Podisul Hartibaciului
Culmi deluroase, cvasiorizontale, intrerupte de sei deluroase, cu alt. cuprinse intre 550 si 600 m in vest si 700 m in est; Alcatuire petrografica: depozite sedimentare sarmatiene (intre Olt si Hartibaciu) si pannoniene intre Hartibaciu si Tarnava Mare;
Asezare Caract. geologice si orografice Clima si hidrografie Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Podisul Hartibaciului
Structura monoclinala, pe alocuri apar domuri, branhianticlinale; alunecari masive sub forma de monticuli sau glimee: Saes Campuri gazeifere- ex. Rusi
Asezare Caract. geologice si orografice Clima si hidrografie Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Caracteristici generale
Asezare Caract. geologice si orografice
Subunitati
Clima si hidrografie Vegetatie si soluri
Particularitati
Subdiviziuni
Apare suspendat fata de vaile si ariile joase ce il inconjoara; Relief structural: cuestele principale ce domina cele doua Secase cu 200 m si cele secundare Roci friabile pannoniene, dispuse intr-un monoclin cu inclinare generala SVNE;
Subdiviziuni
Podisul Secaselor
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Depresiunea Fagaras
Dominata cu 100-250 m de Pod. Hartibaciului (front de cuesta continuu)
1.
2. Fasii de relief longitudinale (sud dealuri piemontane, centru - campie piemontana, nord lunca Oltului), fragmentate transversal de vaile paraielor din M. Fagaras;
3. Campia piemontana ocupa 85% din depr. si este formata din nisipuri, pietrisuri si luturi nisipoase ;
Asezare Caract. geologice si orografice Clima si hidrografie Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Depresiunea Apoldului
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni
Subcarpatii Transilvaniei
Asezare
Clima si hidrografie
Vegetatie si soluri
Subdiviziuni