UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Disciplina: Geomorfologie climatică

Desertul Gobi
CARACTERIZARE MORFOCLIMATICĂ

STUDENT: Ardeleanu Mihai-Florentin

Specializarea: Geografie
Grupa: 301

București, 2023
 CUPRINS

1. Așezare geografică și implicațiile acesteia în caracteristicile climatice

2. Caracteristici climatice și importanța în modelarea reliefului

2.1. Temperaturile și procesele geomorfologice determinate
2.2. Precipitațiile și procesele geomorfologice determinate
2.3. Vânturile și procesele geomorfologice determinate

3. Caracteristicile biopedogeografice și importanța în modelarea reliefului

4. Procese geomorfologice și forme de relief rezultate

4.1. Procese biochimice

4.2. Procese mecanice (procese de versant, procese specifice văilor)

Bibliografie
1. Așezare geografică și implicațiile acesteia în caracteristicile climatice

Deșertul Gobi este situat în Asia de Est, cuprinzând o suprafață de aproximativ

500.000 km pătrați. Acesta se întinde pe teritoriile a două țări: China și Mongolia, fiind
situat în partea de sud a Mongoliei și în partea de nord a provinciei chineze Gansu și a
regiunilor autonome Ningxia și Inner Mongolia.

Deșertul Gobi este delimitat de munții Altai la nord și de munții Gurvan Saikhan la
sud, iar la est și la vest, granița sa naturală o reprezintă râurile Huang He (Râul Galben) și
Ienisei.

Așezarea geografică a Deșertului Gobi are o mare influență asupra caracteristicilor

climatice ale zonei. Deșertul Gobi se află în zona temperată a Asiei de Est, iar climatul
său este unul arid, cu precipitații reduse și variabile în timpul anului. Aceste condiții
climatice sunt cauzate în principal de faptul că regiunea este situată în interiorul
continentului și este separată de influența mării.

Deși Deșertul Gobi este situat într-o zonă înaltă, cu altitudini de până la 2.500 metri,
acesta este încă un deșert arid și uscat, datorită faptului că este situat într-o zonă de umbră
de ploaie, adică este protejat de munți împotriva influențelor umede ale oceanului. Astfel,
cantitatea de precipitații este foarte mică, uneori sub 100 mm pe an.

În timpul verii, temperaturile din Deșertul Gobi pot ajunge la 40-50°C, în timp ce
iarna temperaturile scad sub -40°C. Aceste fluctuații mari de temperatură sunt cauzate de
poziția geografică a Deșertului Gobi, care se află în apropierea unei zone de joasă
presiune, ceea ce duce la advecția de aer cald și uscat în timpul verii, iar în timpul iernii,
aerul rece și uscat din Siberia pătrunde în regiune.
 Fig 1: Localizarea desertului Gobi în cadrul planetei și în cadrul continentului Asiatic

Sursa: sciencedirect.com

2. Caracteristici climatice și importanța în modelarea reliefului

Climatul arid al Deșertului Gobi are o mare importanță în modelarea reliefului

zonei. Deoarece precipitațiile sunt reduse și rare, procesele de eroziune și sedimentare
sunt foarte limitate, ceea ce face ca relieful să fie în mare parte acoperit de dune de
nisip și stânci erodate.

În timpul verii, temperaturile ridicate și vânturile puternice contribuie la

modelarea dunele de nisip, care sunt uneori atât de mari încât acoperă întreaga
 suprafață a deșertului. În plus, zonele mai ferme ale deșertului sunt erodate de vânt și
acoperite cu piatră, ceea ce creează o suprafață aspră și neuniformă.

În timpul iernii, temperaturile scăzute și înghețul creează procese de

fragmentare a rocilor, care ajută la erodarea și modelarea reliefului. Ghețurile formate
pe vârfurile munților din jurul Deșertului Gobi se topesc și curg în râurile care trec
prin deșert, contribuind la modelarea canioanelor și la creșterea lățimii și adâncimii
râurilor.

2.1. Temperaturile și procesele geomorfologice determinate

Temperaturile din Deșertul Gobi sunt foarte extreme, cu variații semnificative

între zi și noapte și între sezoane. În timpul verii, temperaturile pot atinge valori
maxime de până la 40-50°C, în timp ce iarna temperaturile scad sub -40°C. Aceste
fluctuații mari de temperatură sunt cauzate de poziția geografică a Deșertului Gobi,
care se află în apropierea unei zone de joasă presiune, ceea ce duce la advecția de aer
cald și uscat în timpul verii, iar în timpul iernii, aerul rece și uscat din Siberia
pătrunde în regiune.

Aceste temperaturi extreme au un impact semnificativ asupra proceselor care

determină evoluția Deșertului Gobi. În timpul verii, temperaturile ridicate și vânturile
puternice contribuie la modelarea dunele de nisip, care sunt uneori atât de mari încât
acoperă întreaga suprafață a deșertului. Aceste dune de nisip sunt un proces dominant
în regiune și se mișcă de-a lungul deșertului în funcție de vânt și de poziția lor relativă
față de munți și râuri.

2.2. Precipitațiile și procesele geomorfologice determinate

Precipitațiile sunt foarte rare în Deșertul Gobi, iar această climă aridă și uscată
are un impact semnificativ asupra proceselor geomorfologice din zonă. Acesta este
unul dintre cele mai uscate deșerturi din lume, cu precipitații anuale medii de doar 50
 mm. Acest deficit de apă face ca procesele de eroziune și sedimentare să fie limitate și
creează un mediu în care vânturile puternice sunt factorul predominant care
modelează relieful.

De asemenea, deșertul prezintă o serie de caracteristici geomorfologice

specifice, cum ar fi canioanele, râurile efemere, platourile și stâncile erodate.
Canioanele sunt adesea formate de eroziunea apei, care apare atunci când
precipitațiile rare provoacă scurgeri rapide și puternice ale apei. Aceste scurgeri pot
crește rapid debitul râurilor efemere, care trec prin deșert, și pot contribui la eroziunea
terenului și la formarea canioanelor.

Fig.2: Diagrama climatică a orașului Dalanzadgad, Mongolia

Sursa: Shutterstock.com

2.3. Vânturile și procesele geomorfologice determinate

Vânturile puternice sunt un factor important care modelează relieful din

Deșertul Gobi. Acesta este unul dintre cele mai uscate deșerturi din lume, cu precipitații
anuale medii de doar 50 mm. Acest deficit de apă face ca procesele de eroziune și
sedimentare să fie limitate și creează un mediu în care vânturile puternice sunt factorul
predominant care modelează relieful.
 Dunele de nisip sunt unul dintre cele mai distinctive procese geomorfologice
ale Deșertului Gobi și sunt rezultatul vânturilor puternice care suflă în zonă. Vânturile
transportă particule de nisip și praf, care se acumulează și se organizează în dune de nisip
înalte, care se pot deplasa și migra în funcție de direcția și intensitatea vântului. Aceste
dune sunt adesea aliniate în direcția vântului dominant și pot fi foarte mari, ajungând la
înălțimi de peste 150 de metri.

De asemenea, vânturile puternice pot contribui la eroziunea și modelarea

stâncilor și a altor forme de relief din deșert. Vânturile pot purta particule fine de nisip și
praf, care erodează lent suprafața rocilor și pot contribui la dezagregarea acestora. Acest
proces poate duce la formarea unor forme de relief precum stânci ciudate, turnuri de rocă
și creste de pietre.

În plus, vânturile puternice din deșert pot provoca și eroziunea solului, care
poate avea un impact negativ asupra mediului și asupra comunităților locale. Eroziunea
solului poate duce la pierderea fertilității solului și poate provoca scurgeri de praf și nisip,
care pot afecta calitatea aerului și pot avea un impact negativ asupra sănătății oamenilor și
a animalelor.

3. Caracteristicile biopedogeografice și importanța în modelarea reliefului

Deșertul Gobi are o gamă largă de caracteristici biopedogeografice, care

influențează modul în care relieful este modelat în zonă. Printre cele mai importante
caracteristici se numără vegetația, solul și fauna.

Vegetația din Deșertul Gobi este formată în mare parte din ierburi și tufișuri
rezistente la secetă, care pot supraviețui în condiții deosebit de aride. Această vegetație
poate fi importantă în protejarea solului împotriva eroziunii de vânt și a scurgerii apelor
de ploaie. În plus, unele plante pot produce semințe care pot fi transportate de vânt și pot
fi importante în procesul de colonizare și stabilizare a zonelor de dune de nisip.

Solul din Deșertul Gobi este în general sărac și nisipos, ceea ce poate face
dificilă menținerea vegetației și poate contribui la procesul de eroziune a solului. Cu toate
acestea, există și zone în care solul este mai bogat și mai bine dezvoltat, ceea ce poate
sprijini o biodiversitate mai mare și poate fi important în procesul de formare a reliefului.

Fauna din Deșertul Gobi include o gamă largă de specii adaptate la viața în
condiții aride, cum ar fi rozătoarele, reptilele și păsările. Aceste specii pot juca un rol
important în procesul de stabilizare a solului și în modelarea reliefului prin intermediul
activităților de săpare, construirea de galerii și alte activități biologice.

Fig. 3 Imagie cu un tip de vegetație a deșertului Gobi, Mongolia

Sursa: discovermongolia.mn
4. Procese geomorfologice și forme de relief rezultate

Desertul Gobi este caracterizat de o gamă largă de procese geomorfologice și

de relief, care au fost modelate de-a lungul timpului de factori precum vântul, apa și
procesele tectonice.

Eroziunea eoliană - Vântul puternic care suflă prin Deșertul Gobi poate cauza
eroziunea solului și modelarea dunei de nisip. Vântul poate săpare depresiuni și canioane
și poate produce forme spectaculoase precum stânci și coloane de piatră.

Depozitarea de dune de nisip - Vântul poate aduna și depune nisipul în dune,

care pot fi înalte și extinse. Aceste dune pot fi stabile sau pot fi supuse deplasării,
determinate de schimbările în direcția și intensitatea vântului.

Fig.4 Dune de nisip în Deșertul Gobi

Sursa: wikipedia
4.1. Procese biochimice

În Deșertul Gobi, procesele biochimice sunt limitate din cauza condițiilor de

mediu extreme, caracterizate prin temperaturi ridicate, precipitații rare și soluri sărace în
nutrienți. Cu toate acestea, există anumite procese biochimice care au loc în Deșertul
Gobi, cum ar fi:

Fotosinteza - Plantele care supraviețuiesc în deșert sunt adaptate la condițiile de

mediu, iar procesul de fotosinteză le permite să producă propria hrană din lumina
soarelui.

Decompoziția - Microorganismele care trăiesc în sol descompun materia organică,

inclusiv rădăcinile plantelor și animalele care au murit. Acest proces este important pentru
a menține fertilitatea solului.

Ciclul azotului - Microorganismele din sol joacă un rol important în ciclul azotului,
care este esențial pentru funcționarea sistemelor ecologice. Azotul este fixat în sol prin
intermediul bacteriilor și este apoi absorbit de plante și alte organisme.

Evaporarea - În timpul perioadelor de căldură intensă, apa se evaporă din sol și din
plante, iar acest proces contribuie la pierderea de apă din sol.

4.2. Procese mecanice (procese de versant, procese specifice văilor)

Procesele mecanice sunt procese geomorfologice care sunt determinate de

forțele naturale, cum ar fi gravitația și apa, și care modelează relieful prin transportul
și depunerea de materiale. În Deșertul Gobi, există câteva procese mecanice care au
un impact semnificativ asupra reliefului:

Procese de versant - Deșertul Gobi are un relief predominant colinar și

muntos, iar pantele sunt supuse eroziunii prin procesele de versant. În timpul
furtunilor de praf, vânturile puternice transportă particule de nisip și praf, care
erodează versanții și modelează forma reliefului.

Procese specifice văilor - Văile din Deșertul Gobi sunt supuse unor procese
mecanice specifice, cum ar fi eroziunea laterală și eroziunea verticală. Apele de
suprafață, cum ar fi ploile și topirea zăpezii, sunt rare, dar când apar, ele pot fi foarte
puternice și pot provoca eroziunea laterală a malurilor văilor. În plus, văile pot fi
supuse eroziunii verticale, cu torentele care sapă adânc în sol și modelează formele de
relief, cum ar fi canioanele și defilee.

Procese de deflație - Deflația este un proces mecanic în care vântul transportă

particule de nisip și praf, ceea ce poate duce la formarea unor depresiuni de deflație
sau a unor caracteristici de relief precum yardang-uri (forme alungite de relief), cum
ar fi cele din regiunea Yadan din Deșertul Gobi.
 Bibliografie

1. Mongolian Academy of Sciences. (2006). The Natural History of the Gobi. Springer
Science & Business Media.

2. Li, X., Li, Z., Li, Y., & Zhang, Y. (2013). Geomorphological evolution of Badain
Jaran Desert, China: a review. Geomorphology, 198, 159-171.

3. Zhang, J., Mu, G., & Sun, J. (2004). Geomorphology of China's deserts: A review.
Geomorphology, 57(3-4), 217-231.

4. Yang, X., & Scuderi, L. A. (2015). Geomorphology and sedimentology of the deserts
of China. In Treatise on Geomorphology (pp. 261-274). Elsevier.

5. Wikipedia.com/gobidesert