UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Disciplina: Geomorfologie climatică

Pădurea Amazoniană
CARACTERIZARE MORFOCLIMATICĂ

STUDENT: Dogaru Andreea-Ioana

Specializarea: Geografie
Grupa: 302

București, 2023
Cuprins
1. Așezare geografică și implicațiile acesteia în caracteristicile climatice ............................. 3
2. Caracteristici climatice și importanța în modelarea reliefului ............................................ 4
2.1 Temperaturile și procesele geomorfologice determinate .................................................. 4
2.2 Precipitațiile și procesele geomorfologice determinate .................................................... 6
2.3 Vânturile și procesele geomorfologice determinate .................................................... 7
3. Caracterisicile biopedografice și importanța în modelarea reliefului ................................. 8
4. Procese geomofologice și forme de relief rezultate ............................................................ 8
4.1 Procese bichimice ............................................................................................................. 8
4.2 Procese mecanice (procese versant, procese specifice văilor).......................................... 9
Bibliografie............................................................................................................................... 10
 1. Așezare geografică și implicațiile acesteia în caracteristicile climatice

Pădurea Amazoniană este situată în America de Sud, într-o zonă tropicală și subtropicală,
acoperind aproximativ 6,7 milioane de km² în 9 țări: Brazilia, Peru, Columbia, Venezuela,
Ecuador, Bolivia, Guyana, Surinam și Guiana Franceză.

La nivel local, pădurea amazoniană

acoperă cea mai mare parte a bazinului
amazonian, care se întinde pe aproximativ
7 milioane de kilometri pătrați, și este
înconjurată de lanțurile muntoase ale
Anzilor și ale munților Guiana.
La nivel continental, Pădurea
Amazoniană este o parte importantă a
regiunii tropicale a Americii de Sud, care
include și munții Anzi și alte păduri
tropicale din regiune. Împreună, aceste
regiuni influențează clima și
biodiversitatea întregului continent.
La nivel global, pădurea
amazoniană are un impact semnificativ
asupra climei și a schimbărilor climatice,
deoarece acoperă o suprafață uriașă de
pământ și are un rol important în absorbția
dioxidului de carbon din atmosferă.
Pădurea Amazoniană are un impact Figura 1 Harta Americii de Sud
semnificativ asupra climei prin reglarea Sursa:
circulației aerului și a vaporilor de apă în http://teste.haios.ro/raspuns_intrebare_test.
atmosferă. php?id=3422

Pădurea Amazoniană este un ecosistem complex și vital pentru reglarea

caracteristicilor climatice la nivel local și global.

În primul rând, pădurea Amazoniană are un efect important în reglarea temperaturii.

Prin procesul de evapotranspirație, care este procesul prin care apa este extrasă din sol de
către rădăcinile plantelor și eliberată în atmosferă sub formă de vapori prin transpirația
frunzelor, pădurea ajută la răcirea aerului și la reglarea temperaturii. Acest proces are loc
deoarece în timpul evaporării, energia termică este absorbită de apa din sol și transmisă la
suprafața frunzelor, ceea ce reduce temperatura atmosferei locale.
 În plus, pădurea Amazoniană joacă un rol esențial în ciclul apei. Prin absorbția apei
din sol și transpirația plantelor, pădurea ajută la formarea norilor și la producerea de
precipitații, care sunt esențiale pentru menținerea climei și a biodiversității din regiune. De
asemenea, pădurea joacă un rol important în prevenirea inundațiilor și secetelor, deoarece
absorbția apei din sol și eliberarea ei în atmosferă prin procesul de transpirație ajută la
reglarea nivelului de apă din sol și din râuri.

Un alt aspect important al pădurii Amazoniene este capacitatea sa de a absorbi

carbonul. Prin procesul de fotosinteză al plantelor, dioxidul de carbon din atmosferă este
absorbit și transformat în materie organică. Pădurea Amazoniană este unul dintre cei mai mari
absorbitori de carbon din lume, depășind chiar și oceanele, prin captarea și stocarea acestui
gaz cu efect de seră. Această capacitate de absorbție a carbonului este esențială în lupta
împotriva schimbărilor climatice globale.

Biodiversitatea din pădurea Amazoniană are, de asemenea, un impact semnificativ

asupra climei, prin reglarea ciclului apei și a absorbției carbonului. De exemplu, unele specii
de arbori pot ajuta la menținerea umidității din sol, ceea ce poate îmbunătăți absorbția
carbonului. În plus, această biodiversitate este vitală pentru menținerea unui echilibru
ecologic și pentru a preveni schimbările bruște ale climei.

În cele din urmă, pierderea continuă a pădurii Amazoniene are implicații semnificative
asupra caracteristicilor climatice la nivel global. Defrișarea și arderea pădurii pentru a face loc
agriculturii, tăierea lemnului și alte activități umane au dus la creșterea emisiilor de gaze cu
efect de seră, precum dioxidul de carbon și metanul, care contribuie la încălzirea globală. De
asemenea, pierderea pădurii duce la pierderea biodiversității, care poate afecta ciclul apei și
capacitatea de absorbție a carbonului din atmosferă.

De asemenea, pădurea Amazoniană are un impact direct asupra calității aerului din
regiune. Aceasta reduce nivelul de poluare prin captarea particulelor și a compușilor gazoși
din aer și prin producerea de oxigen. Pierderea acestei păduri poate duce la o creștere a
nivelului de poluare și poate afecta sănătatea populațiilor locale.

2. Caracteristici climatice și importanța în modelarea reliefului

2.1 Temperaturile și procesele geomorfologice determinate
 Climatul are o mare influență asupra formării reliefului, deoarece este principalul
factor care determină procesele de eroziune și sedimentare. În general, temperaturile ridicate
și precipitațiile abundente sunt asociate cu o eroziune intensă și o formare rapidă a reliefului,
în timp ce climatul rece și uscat favorizează eroziunea lentă și modelarea prelungită a
reliefului. În regiunea Amazonului, clima este caracterizată de temperaturi ridicate și
precipitații abundente, ceea ce duce la o eroziune intensă și o modelare rapidă a reliefului.

Temperaturile au un efect puternic asupra proceselor geomorfologice, în special asupra

activității solare și a evaporării. În regiunea Amazonului, temperaturile ridicate determină o
activitate solară intensă, ceea ce duce la evaporarea apei din sol și din plante prin procesul de
transpirație. Acest proces este cunoscut sub numele de evapotranspirație și are un impact
semnificativ asupra disponibilității apei și a ciclului hidrologic în regiune. În plus,
temperaturile ridicate contribuie la creșterea frecvenței și intensității furtunilor, care pot cauza
inundații și alunecări de teren. Evapotranspirația în sine nu este un proces geomorfologic, ci
un proces biologic care implică pierderea de apă din sol și plante prin evaporație și
transpirație. Cu toate acestea, evapotranspirația poate avea un impact semnificativ asupra
proceselor geomorfologice dintr-o zonă, deoarece poate influența cantitatea de apă disponibilă
în sol și poate accelera sau încetini procesele de eroziune și sedimentare. De exemplu, o
evapotranspirație ridicată într-o zonă poate duce la o scădere a nivelului apei subterane, ceea
ce poate crește riscul de alunecări de teren. Deci, deși nu este direct un proces geomorfologic,
evapotranspirația poate avea un impact semnificativ asupra proceselor geomorfologice dintr-o
zonă.

În ceea ce privește modelarea reliefului, temperaturile ridicate și activitatea solară

intensă determinată de acestea au un impact semnificativ asupra proceselor de eroziune și
sedimentare. Eroziunea se produce atunci când apa și vântul îndepărtează solul și rocile dintr-
o zonă, iar sedimentarea are loc atunci când aceste materiale se depun într-o altă zonă. În
regiunea Amazonului, temperaturile ridicate și precipitațiile abundente determină o eroziune
intensă, care duce la o modelare rapidă a reliefului. Acest lucru se poate vedea în formele
unice de relief care există în regiune, cum ar fi râurile largi și adânci și terasele ridicate.
 Figura 2 Media temperaturilor și a precipitațiilor – Para, Brazilia

Sursa:https://www.meteoblue.com/en/weather/historyclimate/climatemodelled/nationa
l-institute-of-amazonian-research_brazil_9253101

În graficul de mai sus, se observă o creștere a temperaturii globale medii în ultimii ani.
Din anii '80, temperatura globală a crescut constant, iar perioada 2015-2020 a fost cea mai
caldă din ultimii 140 de ani, de când au început să fie înregistrate date meteorologice
sistematic.

În ceea ce privește fluctuațiile de temperatură în regiunea Amazoniană, există variații

naturale sezoniere și interanuale. Sezonul uscat, care se desfășoară de obicei între lunile mai și
septembrie, are tendința de a fi mai cald decât sezonul ploios, care are loc între octombrie și
aprilie. În plus, anii de El Niño, care sunt caracterizați prin creșterea temperaturii apei din
Pacificul de Est, au tendința de a fi mai calzi decât anii de La Niña, care au loc atunci când
apele sunt mai reci decât normalul.

2.2 Precipitațiile și procesele geomorfologice determinate

Precipitațiile au un impact semnificativ asupra proceselor geomorfologice din Pădurea

Amazoniană. Această zonă este caracterizată de cantități mari de precipitații, cu o medie
anuală de aproximativ 2.000-3.000 mm. Aceste precipitații sunt distribuite în mod inegal pe
parcursul anului, cu un sezon ploios care durează aproximativ 6-8 luni, urmat de o perioadă de
uscăciune. Acest ciclu sezonier al precipitațiilor are un impact semnificativ asupra modelării
reliefului.

Unul dintre cele mai importante procese geomorfologice determinate de precipitații

este eroziunea. Cantitățile mari de precipitații pot duce la eroziunea solului, în special în
zonele cu pante abrupte sau în timpul furtunilor. Această eroziune poate duce la modificări ale
reliefului și la modificări ale calității solului. (ex.: lavajul solului, compactarea solului)

Precipitațiile abundente în pădurea Amazoniană pot duce la creșterea nivelului apelor

râurilor și la intensificarea proceselor de eroziune. Materialul erodat este transportat de către
râuri și apoi depus în zonele de depresiune sau în zonele de sedimentare a râurilor mai mari,
numite meandre. Acest proces de depunere a sedimentelor este cunoscut sub numele de
acumulare aluvială și poate fi responsabil pentru formarea de depozite de sedimente în zonele
de câmpie.

Depozitele aluviale sunt formate din sedimente de diferite dimensiuni, de la particule

fine, precum lutul, până la particule mai mari, precum nisipul și pietrișul. Aceste depozite pot
ajunge la grosimi considerabile și pot fi remobilizate și transportate ulterior de către apele
râurilor, în special în timpul inundațiilor.

În plus, procesele de sedimentare pot modela cursurile de apă prin formarea de

meandre și de canale secundare. Aceste canale secundare sunt create de către apa care curge
în zonele de depunere aluvială și pot contribui la crearea de așa-numitele terase fluviale, care
sunt platforme orizontale între canalele secundare și nivelul apelor râurilor.

2.3 Vânturile și procesele geomorfologice determinate

În pădurea Amazoniană, vânturile au un rol limitat în modelarea formelor

geomorfologice deoarece acoperișul dens al pădurii împiedică vântul să acționeze într-un mod
semnificativ asupra reliefului. Cu toate acestea, vânturile pot fi implicate în formarea unor
forme geomorfologice minore, cum ar fi depozite de nisip și pietriș în zonele mai deschise sau
zone de eroziune în apropierea cursurilor de apă. În general, forma predominantă de modelare
a reliefului în pădurea Amazoniană este prin intermediul proceselor de eroziune și
sedimentare, datorate precipitațiilor abundente și a topografiei caracteristice a zonei.
 3. Caracterisicile biopedografice și importanța în modelarea reliefului

Caracteristicile biopedologice ale solului din pădurea Amazoniană sunt determinate de

o serie de factori, inclusiv vârsta solului, textura și compoziția chimică. Solurile din pădurea
Amazoniană sunt adesea clasificate ca soluri lateritice roșii, ceea ce înseamnă că au o cantitate
mare de oxizi de fier și aluminiu în stratul superior. Acest tip de sol este destul de acid și are o
capacitate redusă de a reține nutrienții, ceea ce poate afecta creșterea plantelor.

În ciuda acestor caracteristici, solurile din pădurea Amazoniană susțin o biodiversitate

excepțională, inclusiv mai mult de 10.000 de specii de plante și animale. Acest lucru se
datorează în mare parte capacității solului de a susține o varietate de forme de viață, prin
intermediul ciclului nutrienților și a interacțiunilor complexe dintre plante, animale și
microorganisme.

În ceea ce privește importanța biopedologiei în modelarea reliefului din pădurea

Amazoniană, putem menționa câteva aspecte importante. Solul joacă un rol esențial în
menținerea fertilității și în promovarea creșterii plantelor, care la rândul lor susțin o diversitate
biologică ridicată și contribuie la absorbția dioxidului de carbon din atmosferă.

De asemenea, procesele biopedologice, cum ar fi ciclul nutrienților, influențează

activitățile de eroziune și sedimentare și, prin urmare, modelarea reliefului. Solurile din
pădurea Amazoniană sunt destul de vulnerabile la eroziune și degradare, iar perturbarea
echilibrului natural al solului poate avea efecte devastatoare asupra ecosistemului.

4. Procese geomofologice și forme de relief rezultate

4.1 Procese bichimice

Modelarea teraselor: Procesele fluviale sunt un factor important în modelarea

reliefului din pădurea Amazoniană. Pe măsură ce râurile curg din Munții Anzi și străbat
platoul brazilian, ele taie canioane adânci și modelează terasele fluviale. Aceste terase sunt
pline de depozite sedimentare bogate în nutrienți, care susțin o diversitate ridicată de plante și
animale.

Modelarea peșterilor și dolinelor: Din cauza solurilor acide din pădurea Amazoniană,
se formează numeroase peșteri și doline în calcar. Acestea sunt create prin procese de
dizolvare a calcarului și pot fi adăpostul unor specii de animale unice.
 Modelarea versanților: Versanții din pădurea Amazoniană sunt adesea instabili din
cauza precipitațiilor abundente și a solurilor neconsolidate. Acest lucru poate duce la
alunecări de teren, prăbușiri și procese de eroziune care modelează și transformă continuu
versanții.

Ciclul nutrienților: Solurile din pădurea Amazoniană sunt bogate în nutrienți, dar
aceștia sunt adesea limitați din cauza solurilor acide și a rapidității cu care aceștia sunt
eliberați din sistem. Procesele biogeochimice, cum ar fi ciclul azotului, carbonului și
fosforului, sunt critice în menținerea fertilității solului și a diversității biologice.

Modelarea lacurilor și mlaștinilor: Lacurile și mlaștinile din pădurea Amazoniană sunt

importante pentru biodiversitatea regiunii și pentru regularea regimului hidrologic. Aceste
zone umede sunt create prin procese de inundare și sunt adăpostul multor specii de plante și
animale.

4.2 Procese mecanice (procese versant, procese specifice văilor)

Din cauza climatului tropical și a precipitațiilor abundente, procesele de eroziune și

alunecări de teren sunt frecvente pe versanții din pădurea Amazoniană. Acest lucru se
datorează faptului că solurile sunt neconsolidate și că apa de ploaie nu este capabilă să se
infiltreze în solul dens. Astfel, apa curge rapid pe versanți și creează canale de scurgere, care
duc la erodarea solului. Aceste procese de eroziune și alunecări de teren pot duce la pierderi
de sol și la degradarea habitatelor naturale.

Văile din pădurea Amazoniană sunt formate prin procese de eroziune care au loc pe
parcursul multor milenii. Râurile și ploile curg prin văi și modelează solul, creând forme de
relief unice, cum ar fi cascadele, cheile și canioanele. Aceste forme de relief creează habitatul
ideal pentru multe specii de plante și animale și sunt importante în menținerea biodiversității
din pădurea Amazoniană.
Bibliografie

"The Role of the Amazon Rainforest in Regulating the Earth's Climate" de Rainforest
Foundation US , https://www.rainforestfoundation.org/the-role-of-the-amazon-rainforest-in-
regulating-the-earths-climate/

"Biodiversity of the Western Amazon" de Rafael L. Oliveira, William E. Magnusson

și Marcelo Menin

"Amazon Rainforest and Climate Change" de WWF,

https://www.worldwildlife.org/pages/amazon-rainforest-and-climate-change

"The Amazon rainforest's crucial role in the fight against climate change" de The
Conversation, https://theconversation.com/the-amazon-rainforests-crucial-role-in-the-fight-
against-climate-change-80539

"Amazon Rainforest: Why it's so important in the fight against climate change" de
BBC News, https://www.bbc.com/news/science-environment-49238749

National Geographic: "Amazon Rainforest",

https://www.nationalgeographic.org/encyclopedia/amazon-rainforest/

WWF: "Amazon rainforest: Climate" - https://www.worldwildlife.org/places/amazon-

rainforest

Rainforest Foundation US: "The Amazon Rainforest: Climate"

https://rainforestfoundation.org/amazon-rainforest-climate/