Funcţia mediogenă şi de reglaj a

fitocenozei
- Absorbţia şi eliberarea apei, proces continuu şi activ,
dependent atât de structura fitocenozei, cât şi de caracterele
morfo-anatomice ale speciilor componente (ale edificatorilor în
special) ori de adaptările lor funcţionale
 În acet fel, se reglează umiditatea din sol şi din
atmosferă, se eliberează treptat vaporii de apă care
vor reveni după un timp sub formă de precipitaţii
 Duvigneaud, apreciază că, în condiţiile climatului
temperat, plantele consumă cca. 2000-3000 t/ha/an,
din care doar 1% intră în compoziţia substanţelor
organice
 Restul de 99% este eliminat prin transpiraţie, realizând
într-o primă fază un microclimat mai umed la adăpostul
fitocenozei şi astfel, o reducere a evapo-transpiraţiei
din stratele inferioare
 Rolul jucat de vegetaţie în reglajul hidrologic se
apreciază prin aşa-numitul “bilanţ hidric” al solului,
dependent şi el de tipul şi structura fitocenozei:
Bilanţul hidric al solului (l/m²) în principalele tipuri de landşaft
din Pod. Babadagului

Elem Păduri Pajişti Culturi agricole Ogor

de negru
bilanţ martor
Sub – xerofile Sub – xerofile Grâu, Floarea
xerofile xerofile porumb soarelui

Rezerva 298 211 245 174 213 238 165

iniţială

Rezerva 34 18 38 0 -7 -10 2
finală

Rezerva 264 193 207 174 220 248 163

consum
ată
 O dovadă elocventă a reglajului hidrologic exercitat de
vegetaţia forestieră este atenuarea inundaţiilor, adică
a debitelor maxime de viitură
 Această atenuare este cu atât mai mare cu cât
procentul de împădurire şi suprafaţa bazinului
hidrografic sunt mai mari

 Atenuarea vitezei vântului

 Aerul în mişcare poate acţiona atât benefic, cât şi în
mod perturbator asupra grupărilor vegetale,
determinând efecte mecanice, microclimatice şi
morfo-fiziologice în interiorul acestora
Fitocenozele pot atenua doar una dintre caracteristicile
vânturilor şi anume intensitatea, apreciată prin viteza
de deplasare a maselor de aer
De ex într-o pădure factorul de atenuare al vântului
depinde şi de distanţa de la lizieră, acesta crescând
spre interiorul pădurii

2. Reglajul pedogenezei şi protecţia solului

Acţionează atât în suprafaţa ocupată de fitocenoza dată,
cât şi asupra celor situate la distanţe mai mult sau mai
puţin îndepărtate
Pedogeneza este un proces complex şi îndelungat prin
care roca mamă este dezagregată, alterată, produsul
final fiind reprezentat de sol
 Alături de factorii fizici (climatici) şi chimici, de roca
mamă, se apreciază că forţa motrice în procesul de
pedogeneză o reprezintă factorii biologici, între care,
pe prim plan se situează formaţia vegetală
 Aceasta se explică, pe de o parte prin fitomediul
generat de grupările vegetale şi care direcţionează şi
reglează activitatea celorlalte organisme (supra- şi
subterane) din biocenoză, iar pe de alta prin aportul
substanţial de resturi organice, între care celuloza şi
lignina constituie precursorii acizilor humici şi implicit
ai HUMUSULUI
 Ori, în absenţa acestui compus, nu se poate vorbi
despre fertilitate edafică, nici chiar despre sol, ci doar
de un substrat
 Prin activitatea sa, fitocenoza este cea care
determină, în condiţii litologice şi climatice date,
formarea unui tip genetic de sol
 Ea poate, în timp, să modifice evoluţia unui sol format
spre alt tip, cu profil diferit
 De ex. în Câmpia Transilvaniei sunt frecvente
cernoziomurile levigate, generate de acţiunea
formaţiunilor ierboase xero- şi xero-mezofile. Dar o
analiză a profilului de sol evidenţiază faptul că ele s-au
format pe fondul unor soluri forestiere existente
odinioară, element ce le diferenţiază de
cernoziomurile tipice
 La o scară mai redusă a timpului, fitocenoza modifică
anumite proprietăţi fizico-chimice ale solurilor, cum ar
fi: reacţia (pH), troficitatea, fertilitatea (gradul de
aprovizionare cu humus), culoarea, structura, etc
 Această modelare edafică prezintă particularităţi chiar
şi în cadrul fitocenozelor aceleiaşi asociaţii, în funcţie
de gradul de închegare, de înclinaţia terenului, de
stadiul de evoluţie
 Umiditatea solului se menţine la valori optime într-o
fitocenoză bine închegată, comparativ cu una ce
prezintă un grad redus de acoperire, atât prin
ecranarea solului de către părţile supraterane, cât şi
prin întreruperea capilarităţii solului de către sistemul
radicular
 Diminuarea scurgerilor de suprafaţă este unul
din procesele cele mai însemnate în cadrul acestei
funcţii, cu importanţă pentru staţiunea dată, dar şi
pentru grupările vegetale situate la baza versanţilor şi
chiar pentru cele aflate pe marginea cursurilor de apă
 Efectul protectiv în acest sens depinde nu numai de
închegarea şi consistenţa fitocenozelor, ci şi de modul
de creştere a părţii, precum şi de poziţia lor de-a
lungul versantului
 O serie de studii efectuate la noi în ţară au arătat că
valoarea scurgerilor de suprafaţă într-un molidiş de
limită este de aproximativ 1% din cuantumul apei
căzute prin averse, iar în jnepenişurile din apropiere ea
este apropiată de 0%
 De asemenea, într-un molidiş matur din Munţii Retezat
se pierd anual cca. 8-10kg sol/ha, pe când într-o
tăietură de pădure (tot de molid), pierderile sunt de
34-44kg sol/ha/an
 Eroziunile de adâncime sunt net reduse de
covorul vegetal, eficienţă ridicată în cazul pădurilor,
arborii stabilizând atât solurile cât şi roca mamă
datorită sistemului radicular puternic şi adânc, cu
excepţia molidişurilor care au radăcinile superficiale
dar întinse mult pe orizontală
 Din acest motiv, alunecările de teren sunt cel mai bine
fixate printr-o reconstrucţie ecologică bazată pe
folosirea arborilor de talie mică şi arbuştilor într-o
combinaţie care trebuie să ţină cont şi de natura
substratului, de condiţiile climatice locale, de regimul
de umiditate
Depunerile de aluviuni, pe lângă rolul lor în
modelarea reliefului, contribuie la formarea celor mai
tinere tipuri de sol
Vegetaţia, reducând viteza de curgere a viiturilor, va
mări considerabil ritmul depunerii suspensiilor organo
minerale şi astfel, se realizează o protecţie a bazinelor
inferioare faţă de colmatare
Frecventele situaţii de colmatare a unor lacuri sunt
datorate mai ales defrişărilor din bazinele râurilor şi
pâraielor care le alimentează
În SUA, peste 500-600 mil tone de sol sunt transportate
anual în ocean, iar fluviile din India sunt încărcate, în
acelaşi interval de timp, cu cca 6 miliarde tone de sol
fertil, pe care-l transportă în luncile din bazinele
inferioare şi în ocean
Cauza principală este reducerea drastică a suprafeţelor
ocupate de vegetaţia primară, mai ales de păduri,
paralel cu extinderea suprafeţelor cultivate
Fixarea reliefului antropic este realizată tot de către
cenozele vegetale, într-un ritm ce depinde de
proprietăţile fizico-chimice ale materialului de bază
(coeziunea, granulometria, troficitatea, etc), de
capacităţile adaptative ale comunităţilor de plante, de
variabilitatea ecotipică (biodiversitate genetică) a
speciilor componente
Reintegrarea în peisaj şi în circuitul economic ala cestor
forme de micro- şi mezo-relief se poate accelera prin
ameliorarea condiţiilor edafice, care însă presupune
investiţii foarte mari, justificabile într-o perspectivă pe
termen lung
Prin următoare figură exemplificăm distribuţia pe
verticală a speciilor ce colonizează haldele de steril
rezultate de la minele de cărbune în funcţie de
temperatura materialului depus şi respectiv de
expoziţie
 2
0
0
-
7
0
0
º
C

C
h
.
S
e
d
u
m

a
c
r
e

T
h.
V
ul
pi
a
sp
.
D
a
uc
us
ca
ro
ta
T
u
ni
ca
pr
oli
fe
ra

H
.
P
o
a
pr
at
e
n
si
s
Tr
if
oli
u
m
ar
v
e
n
s
e
 3. Reglajul circuitelor biogeochimice
 Fitocenoza este considerată ca placă turnantă a acestei
funcţii de bază a oricărui ecosistem
 Echilibrul gazos al aerului este menţinut, mai ales, ca
urmare a procesului de fotosinteză şi a activităţii
microorganismelor
 În primul caz sunt implicaţi oxigenul şi bioxidul de carbon, în
cel de-al doilea azotul şi bioxidul de carbon
 Circuitul ionilor (cationi şi anioni) se realizează cel mai
adesea în sistem deschis, proces în care fitocenoza
îndeplineşte rolul de motor al întregii activităţi ce se
produce în bioocenoză
 O analiză a ciclurilor biogeochimice ale cerbonului, azotului,
potasiului, fosforului, etc, va evidenţia şi rolul de releu al
fitocenozei, nu doar de motor, aspect important când vorbim
de reglaj
 Energia convertită de fitocenoze stă la baza fiecărui
ecosistem major sau mixt
Piramida energetică evidenţiază, pe de o parte scăderea
producţiei nete şi a consumului respirator, iar pe de
alta creşterea ratei metabolice, începând dela
producătorii primari şi până la carnivorele secundare
(consumatori terţiari)
Şi această situaţie reliefează necesitatea asigurării unei
“baze” constituite din producători primari cât mai
complex structurate şi cu funcţionare optimă
Orice modificare în structura şi funcţionarea acestei
baze, va afecta întregul în ansamblul său