ÎNCĂLZIREA

GLOBALĂ
SUBTITLE COMES HERE
 Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii
înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor.
Fenomene de încălzire globală au existat dintotdeauna în istoria Pământului,dar in
ultimul secol mediile temperaturiilor au inceput sa creasca considerabil .

2
Temperatura medie a aerului în apropierea
suprafeței Pământului a crescut în Ultimulul
secol cu 0,74 ± 0,18 °C
Opinia dominantă este că încălzirea se datorează
activității umane, în special prin eliberarea de
dioxid de carbon în atmosferă prin arderea de
combustibili fosili.
Cea mai mare parte a creșterii temperaturii
medii în a doua jumătatea a secolului al XX-lea se
datorează probabil creșterii concentrației gazelor
cu efect de seră, de proveniență antropică

3
Încălzirea globală are presupuse efecte
profunde în cele mai diferite domenii. Ea
determină sau va determina ridicarea
nivelului mării, extreme climatice, topirea
ghețarilor, extincția a numeroase specii și
schimbări privind sănătatea oamenilor.
Împotriva efectelor încălzirii globale se duce
o luptă susținută, al cărei aspect central este
ratificarea de către guverne a Protocolului
de la Kyoto privind reducerea emisiei
poluanților care influențează viteza încălzirii.

4
CAUZELE
ÎNCĂLZIRII
 DIOXIDUL DE CARBON
Carbonul este elementul principal care asigură viața. Ca și alte elemente chimice,
el este angrenat în natură într-un circuit. Cea mai mare parte a combinațiilor sub
formă gazoasă este formată din dioxidul de carbon.

Actual carbonul este eliberat din litosferă în atmosferă sub formă de CO2 prin
activități antropice (arderea combustibililor fosili). Se consideră că în ultima
jumătate de secol au fost emise în atmosferă cantități foarte mari de CO2 și
metan, care, prin efectul de seră au dus la începerea fenomenului de încălzire
globală.
Începând cu anul 1958 Roger Revelle a început să măsoare concentrațiile
de CO2 din atmosferă. Acestea au fost măsurate Mauna Loa, în Hawaii.
Aspectul în dinți de fierăstrău al curbei se datorează anotimpurilor.
Majoritatea uscatului, pe care crește vegetația, se află în emisfera nordică.
Primăvara și vara vegetația asimilează CO2 necesar creșterii frunzelor, ca
urmare concentrația de CO2 din atmosferă scade. Toamna și iarna frunzele
se descompun eliberând CO2 și concentrația lui în atmosferă crește. Din
grafic se vede că concentrația de CO2 a crescut de la 316 ppm în părți
volumice în anul 1960 până la cca. 385 ppm în iarna anului 2007.
 EFECTUL DE SERĂ
Efectul de seră este un fenomen natural prin
care o parte a radiației terestre în infraroșu este
reținută de atmosfera terestră. Efectul se
datorează gazelor cu efect de seră care reflectă
înapoi această radiație.
Efectul actual al existenței gazelor cu efect de
seră este că temperatura medie a Pământului
este cu cca. 33 °C mai mare decât ar fi în lipsa
lor.
OZONUL
Ozonul din straturile superioare ale atmosferei,
deși este extrem de necesar pentru viață prin
faptul că reflectă radiația în ultraviolet a
Soarelui, reflectă selectiv radiația în infraroșu
emisă de sol, ceea ce face ca el să producă un
efect de seră. Efectul de seră global al ozonului
este greu de estimat exact, ultimele rapoarte
estimează acest efect la cca. 25 % din efectul
dioxidului de carbon.
7
 EFECTUL ANTROPIC
Activitatea umană în perioada industrializării a dus la
Emisii de dioxid de carbon ca urmare a arderii combustibililor
fosili pentru transporturi, încălzire, climatizare, producerea
curentului electric în termocentrale și în industrie. Creșterea
emisiilor de CO2 este agravată de defrișări, care se datorează
tot activității omului, defrișări care reduc cantitatea de CO2
absorbită de plante.
Emisii de metan, ca urmare a activităților agricole, cum ar fi
creșterea vacilor și cultivarea orezului, datorită scăpărilor
prin neetanșeitățile conductelor de transport și distribuție a
gazului metan precum și datorită utilizării solului.
Emisii de N2O ca urmare a folosirii îngrășămintelor
chimice și a arderii combustibililor fosili.
Emisii de compuși halogenați datorită utilizării
freonilor în instalațiile frigorifice, în instalațiile pentru
stingerea incendiilor și ca agent de propulsie în
sprayuri, precum și datorită utilizării hexafluorurii de
sulf ca protecție împotriva arcurilor electrice.
Creșterea concentrației aerosolilor, ca urmare a
activităților industriale, de exemplu mineritul la
suprafa
8
EFECTE ALE
ÎNCĂLZIRII
 Efecte asupra hidrosferei
RETRAGEREA ȘI DISPARIȚIA
GHEȚARILOR, TOPIREA RIDICAREA NIVELULUI MĂRII
ZĂPEZILOR

Unul din efectele încălzirii globale este

Și ghețarii tereștri suferă un proces de
topire. Observații disparate indică
retragerea ghețarilor începând din anul
1800.
Retragerea ghețarilor alpini, în special în
vestul Americii de Nord, în
Groenlanda,Asia, Alpi, Indonezia, Africa
(Kilimandjaro) și în America de Sud a fost
găsite în raporarte din 2001 drept probă a
încălzirii globale.
creșterea nivelului mării, efect care are
două cauze:
creșterea volumului apei prin dilatare în
urma încălzirii și adaosul de apă provenit
din topirea ghețurilor din calotele polare
și ghețarii tereștri.
Conform rapoartelor, în secolul al XX-lea
nivelul oceanelor a crescut cu 0,1 - 0,2 m,
însă efectul de creștere va mai dura mult
timp

10

ACIDIFIEREA OCEANELOR
Dizolvarea în oceane a CO2 suplimentar
din atmosferă, presupus de origine
antropică, a dus la scăderea pH-ului apei
de la suprafața oceanelor, adică la
acidifierea lor. Se estimează că între anii
1751 și 1994 pH-ul suprafeței oceanelor a
scăzut de la 8,179 la 8,104 (o schimbare
de -0,075)
OPRIREA TERMOSIFONULUI
SALIN
Termosifonul salin este un fenomen de circulație globală a
apelor oceanice.
El începe în nordul Oceanului Atlantic cu mișcarea apelor
sărate reci spre fund, ape care curg de-a lungul
continentelor America de Nord, de Sud și Antarctica până
Click icon to add picture în oceanele Indian și Pacific. Acolo se încălzesc și se ridică
la suprafață, urmând un traseu invers, împinse și de
vânturile alizee. Prin această mișcare o cantitate imensă
de căldură este transportată de la ecuator spre nordul
Europei, care astfel are o climă mult mai blândă decât alte
regiuni de la aceeași latitudine, de exemplu Siberia
Prin topirea ghețurilor arctice, la apele reci se adaugă o
mare cantitate de apă dulce, cu densitate mai mică decât
a apei sărate, ceea ce micșorează presiunea activă care
determină scufundarea apelor reci se consideră că în
secolul al XXI-lea circulația termosifonului salin se va
încetini, iar pe termen lung este posibil chiar să se
oprească definitiv.
11
 EFECTE ASUPRA LITOSFEREI
icon
Încălzirea globală determină ridicarea
temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui,
favorizând incendiile de pădure. Între 20 iunie și
8 iulie 2008 în California se declanșaseră deja 18
000 de incendii, devastând 241 600 ha.În afară
de perturbarea ciclului carbonului, incendiile
pot duce la eroziunea solului, analog cu efectele
despăduririlor. Prin încălzire regiuni mai nordice
devin propice pentru dezvoltarea pădurilor,
astfel că efectul incendiilor de pădure asupra
fenomenului de încălzire globală este incert
Un efect cert este însă eliberarea metanului prin
topirea permafrostului siberian și a gheții. Se
estimează că în următoarele decenii ar putea fi
eliberate până la 70 de miliarde tone de metan,
un gaz cu efect de seră foarte puternic.
EFECTE ASUPRA BIOSFEREI
Există o serie de observații privind influența
încălzirii globale asupra biosferei, observații care
arată destabilizarea locală a climei și dereglarea
anotimpurilor. Aceste observații nu sunt însă
distribuite uniform, 96 % din ele au fost
efectuate în Europa și America de Nord și doar
Click icon to add picture 2,75 % în alte continente. Conform acestora,
anotimpurile apar desincronizat față de
prevederile astronomice, cu un avans local de
până la două săptâmâni. Acest lucru influențează
de exemplu perioadele de migrație ale păsărilor.
Un studiu asupra comportamentului sezonier al
130 de specii de animale a arătat un decalaj de
cca. 3,2 zile pe deceniu, iar în unele zone, de
exemplu la Torino, chiar mai mult, de 4,4 zile pe
deceniu.
12
MULȚUMIM
PRNTRU TIMPUL
ACORDAT
MIRON RODICA

MORARIU RAMONA