Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ,,George Emil Palade” din Târgu

Mureș
Facultatea de Economie și Drept

Probleme ecologice globale ale mediului:

Efectul de seră

Student: Crăciun Teodora-Alexandra

Specializare: ECTS, III
Profesor coordonator: Bacoș Bogdan, Oltean Flavia

1
 CUPRINS

Capitolul 1. Definirea și enumerarea problemelor ecologice globale ale

mediului...........................................................................................................3

1.1 Efectul de seră, o problemă ecologică globală : scurt istoric, definiție

și particularități..............................................................................................3

1.2 Mecanismul natural al efectului de seră......................................6

1.3 Principalele gaze cu efect de seră și rolul lor .............................8

Capitolul 2. Impactul efectului de seră crescut asupra mediului

înconjurător...................................................................................................10

2.1 Impactul asupra biodiversității și ecosistemelor........................10

2.2 Impactul asupra economiilor, locurilor de muncă și securității

alimentare......................................................................................................12

2.3 Efectele asupra sănătății umane.................................................14

Capitolul 3. Studiu de caz: Efectul de seră în Europa.........................16

3.1 Strategii și soluții pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră în Europa.......................................................................................................16

3.2 Promovarea energiilor regenerabile..........................................19

3.3 Rolul cetățenilor și organizațiilor la soluționarea problemei efectului

de seră............................................................................................................21

Concluzii............................................................................................23

Bibliografie........................................................................................24

2
 Capitolul 1. Definirea și enumerarea problemelor ecologice globale ale
mediului

1.1.Efectul de seră, o problemă ecologică globală : scurt istoric, definiție și

particularități

Problemele ecologice globale sunt preocupări și probleme legate de sănătatea și starea

generală a mediului înconjurator de pe întreaga planetă, care afectează întregul ecosistem terestru
și pot avea consecințe profunde asupra vieții umane și a biosferei în ansamblu. Aceste probleme
includ aspecte precum schimbările climatice, pierderea biodiversității, poluarea mediului,
epuizarea resurselor naturale și altele. Acestea sunt adesea interconectate și pot fi cauzate sau
accentuate de activitățile umane, precum arderea combustibililor fosili, defrișarea pădurilor și
utilizarea excesivă a resurselor naturale. (Fig.1 și Fig 2) Problemele ecologice globale necesită
abordări globale și soluții pentru a proteja mediul și pentru a asigura un viitor sustenabil pentru
toate forme de viață de pe Pământ.1

Fig.1 Arderea combustibililor fosili Fig.2 Defrișarea pădurilor

Sursa: https://www.google.com/search? Sursa:
q=arderea+combustibili https://www.google.com/search?q=defri%C8%99area

Problemele ecologice globale semnificative ale mediului sunt:

 Schimbările climatice: Acesta este unul dintre cele mai importante și

îngrijorătoare aspecte ale problemei ecologice globale. Creșterea concentrației de gaze cu efect
de seră în atmosferă, cauzată în principal de activitățile umane (cum ar fi arderea combustibililor
fosili și defrișarea), duce la creșterea temperaturilor globale, topirea ghețarilor, creșterea
nivelului mărilor și fenomene extreme precum inundații, uragane și secetă.

1
Date culese de pe: https://www.eea.europa.eu/ro/articles/un-mediu-sanatos-este-indispensabil
Accesat la data de: 24.10.2023

3
  Pierderea biodiversității: Dispariția rapidă a multor specii de plante și animale
este o preocupare majoră. Defrișarea pădurilor, distrugerea habitatelor naturale, poluarea și
schimbările climatice pun presiune asupra biodiversității globale și pot avea consecințe grave
pentru echilibrul ecosistemelor.
 Poluarea mediului: Poluarea aerului, apei și solului este o problemă globală care
afectează sănătatea oamenilor, a animalelor și a ecosistemelor. Poluanții chimici, precum
metalele grele și pesticidele, pot avea efecte toxice asupra vieții.
 Deșeurile plastice: Creșterea producției de plastic și utilizarea excesivă a acestuia
au dus la acumularea de deșeuri plastice în oceane și pe uscat. Aceste deșeuri au un impact
negativ asupra faunei marine și a mediului în general.
 Scăderea calității apei: Poluarea apei cu substanțe chimice, nutrienți în exces și
deșeuri poate duce la scăderea calității apei și la probleme de sănătate publică. Scăderea
resurselor de apă dulce este, de asemenea, o preocupare majoră.
 Defrișarea pădurilor: Tăierea excesivă a pădurilor, în special în scopuri
comerciale, reduce capacitatea pădurilor de a absorbi dioxidul de carbon și de a oferi habitat
pentru specii diverse. Aceasta contribuie la schimbările climatice și la pierderea biodiversității.
 Supraexploatarea resurselor naturale: Supraexploatarea resurselor naturale,
cum ar fi pescuitul excesiv și exploatarea excesivă a resurselor minerale, poate duce la epuizarea
acestor resurse și la degradarea ecosistemelor.
 Acidificarea oceanelor: Creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă
duce la acidificarea oceanelor. Acest fenomen poate avea efecte negative asupra vieții marine, în
special asupra organismelor cu cochilii și coraliilor.
 Deșeurile radioactive: Stocarea și eliminarea deșeurilor radioactive sunt o
problemă ecologică majoră, deoarece aceste deșeuri pot rămâne radioactive pentru perioade lungi
de timp și pot avea efecte dăunătoare asupra sănătății umane și a mediului.
 Schimbările în uzul solului: Conversia terenurilor naturale în terenuri agricole,
urbanizarea excesivă și alte schimbări în uzul solului pot duce la degradarea solului și la
pierderea habitatelor naturale.
Printre aceste probleme se numără și efectul de seră. Efectul de seră este un proces
natural care are loc în atmosfera Pământului și care constă în capacitatea acesteia de a reține
căldura radiată de la suprafața terestră. Acest proces se datorează prezenței gazelor cu efect de
seră în atmosferă, cum ar fi dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) și vaporii de apă, care
absorb și reemit radiația termică emisă de suprafața Pământului. Efectul de seră contribuie la
menținerea temperaturilor la niveluri care permit vieții pe Pământ. 2
Cu toate acestea, problema ecologică legată de efectul de seră este legată de intensificarea
acestui proces ca urmare a emisiilor antropogene (cauzate de activitățile umane), în special a
emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste emisii suplimentare contribuie la schimbările climatice
și la încălzirea globală, și, prin urmare, efectul de seră este considerat una dintre cele mai
presante probleme ecologice globale ale mediului.

2
Date culese de pe: http://ames.ro/ce-este-efectul-de-sera/
Accesat la data de : 24.10.2023

4
 Termenul "efect de seră" a fost introdus pentru prima dată în secolul al XIX-lea. În 1824,
fizicianul francez Joseph Fourier a sugerat că atmosfera terestră acționează ca o acoperire de
sticlă într-o seră, păstrând căldura și menținând temperatura la suprafața Pământului. Efectul de
seră a fost detaliat mai mult de către chimistul suedez Svante Arrhenius, care a propus că
creșterea concentrației de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă ar putea crește temperatura
Pământului. Acesta a fost unul dintre primii oameni de știință care au anticipat potențialul
schimbărilor climatice cauzate de activitățile umane. În secolul al XX-lea, cercetările ulterioare
și îmbunătățirile tehnologice au confirmat legătura dintre creșterea concentrației de gaze cu efect
de seră și creșterea temperaturilor globale. Comunitatea științifică a înțeles tot mai mult
importanța acestui proces și a început să monitorizeze și să evalueze impactul schimbărilor
climatice.3
Efectul de seră are câteva particularități importante care îl definesc și care îl fac crucial
pentru menținerea condițiilor adecvate de temperatură pe Pământ:
 Funcționare naturală: Efectul de seră este un proces natural care are loc în
atmosfera Pământului și care este esențial pentru viață. Fără acest efect, temperatura medie a
suprafeței ar fi mult mai scăzută, ceea ce ar face planeta mult mai inhospitalieră.
 Gaze cu efect de seră: Efectul de seră se datorează prezenței unor gaze în
atmosferă cunoscute sub numele de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon (CO2),
metanul (CH4) și vaporii de apă. Aceste gaze absorb și reemit radiația termică emisă de la
suprafața Pământului, contribuind la reținerea căldurii.
 Intensificarea cauzată de activitățile umane: Problema legată de efectul de seră este
legată de creșterea concentrației gazelor cu efect de seră în atmosferă ca urmare a emisiilor
antropogene, cum ar fi cele provenite din arderea combustibililor fosili, defrișarea pădurilor și
producția industrială. Aceste emisii suplimentare cresc capacitatea atmosferei de a reține căldură,
ceea ce duce la încălzirea globală și la schimbările climatice.
 Consecințe pentru mediul și societate: Intensificarea efectului de seră are consecințe
semnificative, cum ar fi creșterea temperaturilor globale, topirea ghețarilor, creșterea nivelului
mărilor și perturbarea modelelor climatice tradiționale. Aceste schimbări pot afecta ecosistemele,
biodiversitatea, resursele de apă și comunitățile umane din întreaga lume.
 Monitorizare și acțiune globală: Comunitatea științifică monitorizează îndeaproape
evoluția efectului de seră și a schimbărilor climatice, iar guvernele și organizațiile internaționale
au luat măsuri pentru a aborda această problemă, inclusiv acorduri internaționale precum
Acordul de la Paris din 2015, care vizează limitarea schimbărilor climatice.

3
Date culese de pe : https://stratos.ro/efectul-de-sera-o-sabie-cu-doua-taisuri-pentru-viata-pe-terra/
Accesat la data de: 24.10.2023

5
 1.2 Mecanismul natural al efectului de seră

Mecanismul efectului de seră este un proces natural care are loc în atmosfera
Pământului și care îi permite să mențină o temperatură potrivită pentru viață. Acest mecanism
implică interacțiunea dintre radiația solară care intră în atmosferă și radiația termică emisă de la
suprafața Pământului. 4Efectul de seră poate fi descris ca fiind rezultatul interacţiunii dintre
lumina solară şi straturile de gaze cu efect de seră din atmosfera terestră, care se întind până la
înălţimi de 100 Km deasupra suprafeţei planetei. Spectrul luminii solare este compus din lumina
vizibilă, radiaţiile infraroşii (percepute de noi, oamenii drept căldură), razele gama, razele X şi
radiaţiile ultraviolete. Când radiaţiile solare ating atmosfera terestră, în jur de 25 de procente din
energia lor este reflectată înapoi în spaţiul cosmic de către nori şi alte particule atmosferice. În
jur de 20 de procente sunt absorbite în atmosfera. De exemplu, moleculele de gaz din straturile
superioare ale atmosferei absorb radiaţiile gama si X. Radiaţia ultravioletă este absorbită de către
stratul de ozon, localizat între 19 şi 48 de km peste nivelul mării, în stratosferă. Restul, în jur de
50 de procente din totalul radiaţiei generate de Soare care ajunge la Terra, în majoritate lumină
vizibilă, trece prin atmosferă şi ajunge la suprafaţa planetei. Solul, plantele şi oceanele absorb în
jur de 85% din energia acestei lumini vizibile, restul fiind reflectat în atmosferă, în special de
suprafeţe reflectorizante precum straturile de zăpadă, gheaţa sau nisipurile deşerturilor. Mai mult,
o parte a radiaţiei solare absorbite de suprafaţa terestră încălzeşte acele zone, care degajă la
rândul lor energie sub formă de radiaţie infraroşie (căldură), deci cu o lungime de undă mai mare
decât cea a luminii vizibile, energie care ajunge şi ea în atmosferă. Anumite gaze care intră în
compoziția atmosferei terestre absorb căldura degajată de această radiaţie infraroşie, se încălzesc
şi încep să emită la rândul lor radiaţie infraroşie în toate direcţiile. O parte se întoarce astfel la
suprafaţa Pământului, încălzind-o suplimentar şi generând ceea ce noi numim, efect de seră, iar o
altă parte este în cele din urmă eliberată în spaţiul cosmic. (Fig. 3)

Fig.3 Mecanismul efectului de seră

Sursa: https://www.scientia.ro/univers/40-terra/57-efectul-de-sera.html

4
Date culese de pe: https://mindcraftstories.ro/mediu/gazele-cu-efect-de-sera-cum-actioneaza-efectul-de-sera/
Accesat la data de: 24.10.2023

6
 Astfel, efectul de seră funcționează ca o "pătură termică" naturală care încălzește
suprafața Pământului. (Fig.5) Acest transfer de căldură creează un echilibru, o veritabilă balanţă
energetică între cantitatea totală de energie care ajunge la Pământ dinspre Soare şi cantitatea
eliberată de planetă înapoi în spaţiu, o balanţă extrem de importantă, vitală chiar pentru
supravieţuirea formelor de viaţă de pe Terra. S-a calculat că prezenţa şi influenţa gazelor cu efect
de seră ridică temperatura medie pe Terra de la -19°C, valoare care s-ar înregistra în absenţa
acestor gaze, la ceea ce în prezent este o medie de 15°C la nivel global.

Fig 3. Efectul de seră-Pătura termică a Pământului

Sursa: https://www.mozaweb.com/ro/Extra-Animatii_3D-Efectul_de_sera-47088

Pentru a înţelege importanţa acţiunii gazelor cu efect de seră şi contribuţia lor la crearea
şi menţinerea unui climat propice vieţii pe Terra, putem face o comparaţie cu Marte sau Venus.
Marte are o atmosferă foarte subţire, care conţine gaze cu efect de seră în concentraţii foarte
reduse. Prin urmare, Marte dispune de un efect de seră extrem de redus, cu o suprafaţă în mare
parte îngheţată, ce nu prezintă urme de viaţă. La cealaltă extremă, Venus are o atmosferă care
conţine dioxid de carbon în concentraţii mari, lucru care duce la reţinerea în atmosferă a unui
procent foarte mare din energia radiată de suprafaţa planetei şi, prin urmare, o temperatură medie
la suprafaţa planetei de 462°C , prea mare pentru a putea permite supravieţuirea oricărei forme
de viaţă, cel puţin aşa cum noi o cunoaştem şi înţelegem în prezent.5

1.3 Principalele gaze cu efect de seră și rolul lor

5
Date culese de pe: https://www.scientia.ro/univers/40-terra/57-efectul-de-sera.html
Accesat la data de: 24.10.2023

7
 Gazele cu efect de seră sunt gazele care se găsesc în atmosfera Pământului și care au
capacitatea de a reține căldura provenită de la Soare în atmosferă, contribuind astfel la
menținerea temperaturii globale a planetei la niveluri adecvate pentru susținerea vieții. 6

Principalele gaze cu efect de seră, în ordinea cantității din atmosfera planetei sunt:
 Vaporii de apă – H2O. Aceste gaze păstrează căldura în atmosferă și
amplifică capacitatea dioxidului de carbon de a reține căldura. Ele acționează ca gaze cu efect de
seră și intensifică și alți compuși de acest tip. Dioxidul de carbon este cel mai răspândit gaz cu
efect de seră și este considerat unul dintre cele mai periculoase gaze, deși are un efect relativ
scăzut pe unitate de masă. Pericolul provine din potențialul pe care vaporii de apă îl au pentru a
crea un cerc vicios. Pe măsură ce clima se încălzește, apa se evapora în atmosferă, ceea ce
conduce la creșterea temperaturilor și a ratei de evaporare. Acest proces poate duce treptat la o
încălzire a climei care devine din ce în ce mai dificil de controlat, având efecte devastatoare
asupra umanității.

 Dioxidul de carbon – CO2 este principalul gaz cu efect de seră care este
emis
de activitatea umană. Prin urmare, este principala țintă a încercării de reducere a emisiilor. CO2
– ul este un rezultat natural al respirației animale și vegetale, al descompunerii materiei organice
prin putrezire și al incendiilor naturales au ale erupțiilor vulcanice. În fiecare an, sunt emise
aproximativ 50 miliarde de tone de CO2. Producerea de energie electrică și industria
transporturilor, sunt responsabile fiecare de circa o tremie din totalul emisiilor anuale de dioxid
de carbon. Acest gaz cu efect de seră are cel mai slab efect, dar este cel mai abundent și are una
dintre cele mai lungi durate de viață.

 Gazul metan – CH4 este un gaz incolor și principalul constituent al gazelor

naturale. Emisiile de metan rezultă din producția și transportul cărbunelui, gazelor naturale și
petrolului, din creșterea animalelor și din alte practici agricole, precum și din utilizarea
terenurilor sau din degradarea deșeurilor organice în gropile de deșeuri solide municipale.
Aproximativ 11% din emisiile antropice provin din acest gaz. Cu toate că concentrația de metan
în atmosferă este mai mică decât cea de dioxid de carbon, efectul său de închidere termică este
mai puternic. Vestea bună este că metanul rămâne în atmosferă pentru un timp mai scurt. Se
estimează că în prezent, aproximativ 25% din creșterea anormală a efectului de seră este cauzată
de metan.

 Protoxidul de azot – N2O este produs în principal ca urmare a acțiunii

microbiene din soluri, a utilizării îngrășămintelor care conțin azot, a arderii lemnului și în
producția chimică. Este emis în activități agricole și industriale, precum și prin utilizarea
terenurilor; prin arderea combustibililor fosili și a deșeurilor solide; si prin tratarea apelor uzate.

6
Date culese de pe: https://www.ecogeodrum.ro/gazele-cu-efect-de-sera-tot-ce-trebuie-sa-stii/
Accesat la data de : 24.10.2023

8
Acest gaz reprezintă aproximativ 6% din toate emisiile antropice, iar două treimi din acestea
provin din agricultură. Alte surse ale acestuia sunt provenite din activitățile industriale, arderile
de combustibili fosili sau deșeuri și procesarea apelor reziduale în stațiile de epurare.

 Gazele fluorurate cele mai importante din ziua de azi sunt:

hidroflurocarburile,
perflurocarburile și hexaflorura de sulf. Acestea sunt utilizate ca alternative la compușii care
distrug stratul de ozon. Sunt emise în general de activitățile industriale și comerciale, dar și de
unele bunuri de uz casnic.
Hidrofluorocarburile reprezintă aproximativ 90% din emisiile de gaze fluorurate, iar UE
lucrează pentru a le elimina treptat până în 2050.
Perfluorocarburile sunt compuși artificiali utilizați în mod obișnuit în procesele
industriale de fabricație.
Hexafluorura de sulf este utilizată în mod obișnuit la izolarea liniilor electrice.
Sunt folosite în principal pentru a absorbi căldura în frigidere, congelatoare, aparate de aer
condiționat și pompe de căldură; ca propulsori în spray-urile pentru astm și în cele cu aerosoli
tehnici; ca agenţi de expandare pentru spume şi în extinctoare. Sunt întânite în atmosferă în
cantități mici, dar au un potențial de efect de seră de până la zece mii de ori mai mare decât
dioxidul de carbon. Durata lor de viață este, de asemenea, mult mai mare, supraviețuind în
atmosferă între 2500 și 50000 de ani.

Fig.6 Principalele gaze cu efect de seră

Sursa: https://www.google.com/search?q=gaze+cu+efect+de+sera+imagini&tbm=isch&ved

Rolul principal al acestor gaze cu efect de seră este de a menține o temperatură medie a
planetei care să permită viața. Cu toate acestea, acumularea excesivă de gaze cu efect de seră, în
special a dioxidului de carbon din cauza activităților umane, a dus la creșterea semnificativă a
temperaturii globale, cunoscută sub numele de încălzire globală. Aceasta are consecințe serioase,

9
cum ar fi creșterea nivelului mării, schimbări în modelele meteorologice și climatice, topirea
ghețarilor și evenimente meteorologice extreme.

Capitolul 2. Impactul efectului de seră crescut asupra mediului

înconjurător

2.1. Impactul asupra biodiversității și ecosistemelor

Gazul cu dioxid de carbon care iese din coșurile de fum din fabrică și de evacuare a
mașinilor, distrugerea pădurilor și, astfel, scăderea producției de oxigen, deodorantele și
parfumurile utilizate pot fi prezentate printre principalele motive care măresc efectul gazelor cu
efect de seră. Putem spune că rezultatele efectului de seră pot provoca un fel de încălzire globală.
Ecosistemele forestiere au un rol crucial în absorbția CO2 prin procesul de fotosinteză.
Defrișarea masivă și degradarea pădurilor reduce capacitatea lor de a captura și stoca CO2,
contribuind astfel la creșterea concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă. Creșterea
concentrației de CO2 are două surse principale: arderea combustibililor fosili și defrișarea.
Anual, aproximativ 6,5 miliarde de tone de CO2 sunt eliberate în atmosferă prin arderea
combustibililor fosili. Estimările privind cantitatea de CO2 generată prin defrișări variază
considerabil, dar se concentrează în jurul valorii de 1,5 miliarde de tone pe an. Bioxidul de
carbon nu este singurul gaz care contribuie la poluare, dar este cel mai important, generând 55%
din efectul de seră.7
Creșterea generală a temperaturii poate avea consecințe profunde asupra ecosistemelor.
Cercetătorii de la Cornell University și Cambridge University au constatat că o creștere de doar
3-4 grade C`elsius în temperaturile globale poate pune în pericol resursele de hrană și poate avea
un impact semnificativ asupra multor țări, în special asupra celor subdezvoltate sau în curs de
dezvoltare. Creșterea medie a temperaturii pe termen lung va determina producătorii să renunțe
la anumite culturi și să adopte soiuri rezistente la noile condiții climatice, implicând în același
timp și utilizarea de tehnologii agricole noi, inclusiv cele de producție datorită apariției în diverse
zone a agenților patogeni și dăunătorilor.
Un exemplu semnificativ al impactului schimbărilor climatice asupra ecosistemului din
regiunea de sud-est a Europei, inclusiv România, este observabil în uscarea masivă a speciilor de
ulm și salcâm, în timp ce stejarul și mesteacănul produc semințe cu capacitate redusă de
germinare. Se anticipă o creștere a prevalenței ierburilor invazive și a noilor dăunători specifici
acestei zone cu caracter submediteranean. Aceste consecințe asupra agroecosistemelor sunt
profund îngrijorătoare și cer o intervenție promptă și sustenabilă.
Schimbările climatice au potențialul de a afecta calitatea solului, disponibilitatea
resurselor de apă, ciclurile de reproducere ale plantelor și animalelor, procesul de polenizare și
distribuția speciilor. Toate aceste aspecte au un impact semnificativ asupra producției agricole.
Variabilitățile de temperatură provoacă modificări frecvente în modelele de precipitații,

7
Date culese de pe : https://www.sanatateaplantelor.ro/impactul-modificarilor-climatice-asupra-biodiversitatii-in-
zona-de-sud-est-a-romaniei-consecinte-bioinvazii-si-factori-decizionali/
Accesat la data de: 24.10.2023

10
contribuind la răspândirea fenomenului deșertificării în Europa, inclusiv în România. Aceste
schimbări pot intensifica riscul invaziei insectelor și pot favoriza apariția bolilor, cu implicații
atât asupra biodiversității, cât și asupra recoltelor. (Fig. 7)

Fig.7 Impactul efectului de seră asupra agriculturii

Sursa: https://www.sanatateaplantelor.ro/impactul-modificarilor-climatice-asupra-biodiversitatii

De asemenea, creșterea temperaturilor și modificările în modelele de precipitații duc la

schimbări semnificative ale habitatelor naturale. Anumite specii animale și vegetale pot fi forțate
să se mute sau să se adapteze la noile condiții. Ecosistemele fragile, cum ar fi cele din zonele
polare sau de munte, sunt deosebit de vulnerabile la aceste schimbări. (Fig.8 )

Fig.8 Modificări în ecosistemele naturale

11
 Sursa: https://www.google.com/search?q=ecosisteme+polare+distruse&tbm=isch&ved=2ahU

2.2 Impactul asupra economiilor, locurilor de muncă și securității alimentare

Impactul efectului de seră asupra economiilor, locurilor de muncă și securității alimentare

este semnificativ și se manifestă în mai multe moduri:

a. Impactul asupra economiilor:

 Costuri ridicate ale dezastrelor naturale: Evenimente extreme, precum inundațiile,

uraganele și incendiile de pădure, care sunt legate de schimbările climatice și efectul de seră, pot
avea costuri semnificative asupra economiilor. Aceste costuri includ repararea infrastructurii,
reconstrucția și ajutorul acordat victimelor.
 Pierderi în agricultură: Agricultura este vulnerabilă la schimbările climatice. Creșterea
temperaturilor, schimbările de precipitații și fenomenele meteorologice extreme pot reduce
producția de alimente și calitatea recoltelor, ceea ce afectează prețurile alimentelor și veniturile
agricultorilor.
 Impactul asupra sectorului energetic: Efectul de seră are, de asemenea, un impact
semnificativ asupra sectorului energetic. Creșterea emisiilor de carbon și dependența de resursele
fosile poate duce la fluctuații de prețuri ale energiei și la vulnerabilitatea la perturbări în
aprovizionare.
 Impactul asupra industriei turismului: Schimbările climatice pot afecta destinațiile
turistice prin creșterea temperaturilor și distrugerea ecosistemelor naturale. Acest lucru poate
duce la scăderea veniturilor din turism și pierderi de locuri de muncă în sectorul turismului.

b. Impactul asupra locurilor de muncă

 Sectoare vulnerabile: Sectoare precum agricultura, pescuitul și construcțiile pot fi mai

afectate de schimbările climatice și efectul de seră. Evenimente meteorologice extreme, cum ar fi
seceta sau inundațiile, pot duce la perturbări în lanțurile de aprovizionare, ceea ce poate duce la
pierderi de locuri de muncă.
 Oportunități de locuri de muncă în sectorul ecologic: Cu tranziția la energii
regenerabile
și tehnologii mai curate, se deschid noi oportunități de locuri de muncă. Industria energiei solare,
eoliene, reciclării și a altor sectoare ecologice poate contribui la crearea de locuri de muncă. 8

Schimbările climatice pot afecta disponibilitatea forței de muncă din cauza deteriorării
condițiilor de sănătate ale populației și a constrângerilor suplimentare în materie de sănătate la
locul de muncă (temperaturi mai ridicate la locul de muncă, pericole naturale mai frecvente și
8
Date culese de pe: https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20191030STO65415/impactul-
schimbarilor-climatice-asupra-sigurantei-alimentare-si-oceanelor
Accesat la data de: 24.10.2023

12
mai intense care împiedică oamenii să ajungă la locul de muncă). În plus, mai multe sectoare
economice sunt foarte vulnerabile din cauza dependenței lor de condițiile climatice normale.

Se estimează că schimbările climatice vor aduce schimbări la nivelul producției sectoriale.

Investițiile majore în adaptare ar putea oferi oportunități de ocupare a forței de muncă și de
venituri în activități precum consolidarea sistemelor de protecție costieră, a clădirilor și a
infrastructurii (verzi), gestionarea apei și relocarea așezărilor expuse. Cu toate acestea, continuă
să existe incertitudini cu privire la posibilele efecte nete ale acestor investiții asupra creării de
locuri de muncă.

c. Impactul asupra securității alimentare:

 Reducerea producției alimentare: Schimbările climatice influențate de efectul de seră

pot duce la secetă, inundații și creșterea temperaturilor, afectând producția agricolă. Acest lucru
poate duce la scăderea disponibilității alimentelor și la creșterea prețurilor, ceea ce afectează
securitatea alimentară.
 Riscuri pentru culturi și stocuri: Schimbările climatice pot crește riscuri, cum ar fi
răspândirea bolilor și infestarea dăunătorilor, care afectează negativ producția și calitatea
alimentelor.
 Impactul asupra pescuitului: Încălzirea globală și acidificarea oceanelor pot afecta
pescuitul, reducând disponibilitatea peștelui și a fructelor de mare, ceea ce influențează
securitatea alimentară a comunităților care depind de aceste surse de hrană. 9

Fig.9 Impactul asupra planetei

Sursa: https://www.google.com/search?q=impactul+gazelor+cu+efect+de+sera
9
Date culese de pe: https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20191030STO65415/impactul-
schimbarilor-climatice-asupra-sigurantei-alimentare-si-oceanelor
Accesat la data de: 24.10.2023

13
 2.3 Efectele asupra sănătății umane
Sănătatea noastră este strâns legată de mediul în care trăim, astfel încât o climă în
permanentă schimbare deja are un impact negativ asupra siguranței și stării noastre de bine. Fără
intervenție, schimbările climatice vor avea consecințe catastrofale și de amploare. Valurile
extreme de căldură, topirea ghețarilor, secetele pe scară largă, incendiile devastatoare și creșterea
nivelului de dioxid de carbon sunt doar câteva dintre efectele secundare grave ale unei planete
aflate în primejdie. Într-un ecosistem vast și interdependent precum cel al Pământului, în care
oamenii, animalele, plantele și vremea lucrează împreună pentru a susține viața, orice schimbare
radicală a climei declanșează un efect de undă asupra tuturor formelor de viață. În ultimii 20 de
ani, încălzirea globală a fost motivul apariției de incidențe tot mai mari a multor probleme
complicate de sănătate.
De exemplu, creșterea temperaturilor este asociată cu o creștere de peste 50% a deceselor
cauzate de căldură în rândul persoanelor de peste 65 de ani și sunt, de asemenea, legate de
creșterea incidenței afecțiunilor cardiace și pulmonare, bolilor mintale, reacțiilor sistemului
imunitar, cum ar fi alergiile și multe alte tulburări.
Bolile cardiovasculare se clasează ca principală cauză de deces la nivel mondial. Printre
alți factori, schimbările climatice au un impact semnificativ asupra sănătății inimii noastre.
Creșterea temperaturii corpului ne face să respirăm mai repede și ne obligă inima să muncească
mai mult, ceea ce, la rândul său, are un impact asupra dilatației vaselor de sânge care reglează
tensiunea arterială și mecanismele de coagulare a sângelui. În plus, impactul negativ al
schimbărilor climatice asupra calității aerului, care este determinat parțial de o creștere a
incendiilor de vegetație alimentate de secetă și de concentrații mai mari de particule toxice în aer
este, de asemenea, asociat cu afectarea inimii. 10
Schimbările climatice cresc deja riscul de cancer. Cancerul de piele ca urmare a creșterii
radiațiilor UV și cancerul pulmonar din cauza poluării aerului sunt două exemple simple, dar
există factori suplimentari mai puțin evidenti în joc. Temperaturile mai ridicate, secetele,
inundațiile și alte fenomene meteorologice cauzate de schimbările climatice au, de asemenea, un
impact asupra calității și disponibilității alimentelor noastre. Potrivit unui studiu pe modele, se
estimează că ar putea exista 534.000 de decese legate de climă la nivel mondial, inclusiv decese
cauzate de cancer, până în 2050, ca urmare a schimbărilor în aprovizionarea cu alimente și a
consumului redus de alimente sănătoase precum fructele și legumele.
Un alt aspect care nu trebuie ignorat este accesul la îngrijirea cancerului. Dezastrele
legate de vreme pot duce la perturbări în sistemul de sănătate. Inechitățile existente sunt agravate
și mai mult de implicațiile schimbărilor climatice. 9 În țările cu venituri mici și medii, accesul la
îngrijire și sisteme optime este deja limitat astăzi, iar condițiile meteorologice extreme vor face
accesul la screening-ul sau tratamentul de bază al cancerului și mai dificil. Evenimente extreme
legate de schimbările climatice, cum ar fi uraganele și inundațiile, pot cauza stres, anxietate și
depresie. Îngrijorările cu privire la incertitudinea schimbărilor climatice și impactul asupra
viitorului pot afecta și mai mult sănătatea mentală.
10
Date culese de pe: https://www.bayer.com/ro/ro/schimbarile-climatice-si-sanatatea
Accesat la data de: 24.10.2023

14
 Organizatia Mondială a Sănătății (OMS) consideră că schimbările climatice
reprezintă cea mai mare amenințare la adresa sănătății în secolul 21. Schimbările climatice
afectează siguranța, sănătatea și bunăstarea oamenilor prin:

 Impactul direct - prin amplificarea intensității și frecvenței evenimentelor

meteorologice extreme (cum ar fi valuri de caldură, inundații și incendii de
vegetație).
 Impactul indirect - prin înrăutățirea calității aerului, schimbările în răspândirea
bolilor infecțioase, modificările calității alimentelor și a apei și efectele asupra
sănătății mintale.

Unii oameni sunt mai vulnerabili la efectele schimbărilor climatice asupra sănătății, cum ar fi:
 Copiii sunt mai vulnerabili din mai multe motive. De exemplu, copiii sunt mai
sensibili la bolile provocate de caldura si la deshidratare si sunt mai sensibili la expunerea la
poluarea aerului si la fumul degajat ca urmare a incendiilor de vegetatie. Sistemul lor imunitar nu
este pe deplin dezvoltat, ceea ce creste riscul de infectii. De asemenea, ei depind de adulti pentru
a fi in siguranta in timpul situatiilor de urgenta.
 Femeile insarcinate prezinta un risc crescut de insolatie in timpul valurilor de
caldura din cauza solicitarilor fiziologice ale sarcinii. Atat ele, cat si bebelusii lor sunt deosebit
de sensibili la expunerea la poluarea aerului si la fumul degajat din incendiile de vegetatie.
 Persoanele in varsta si cu afectiuni cronice preexistente sunt mai predispuse
la deshidratare, boli provocate de caldura, infectii si exacerbarea bolilor cronice cardiace si
pulmonare.

Oamenii din zonele defavorizate, persoanele cu venituri mici si alte categorii populationale
vulnerabile sunt expuse unui risc crescut, in parte din cauza inegalitatilor in ceea ce priveste
accesibilitatea limitata la asistenta medicala sau la alte servicii sociale. Oamenii care traiesc in
comunitati rurale indepartate sunt, de asemenea, mai expusi riscului de evenimente climatice
extreme, cum ar fi inundatii, furtuni, seceta sau incendii forestiere.11

11
Date culese de pe: https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/schimbarile-climatice-ne-afecteaza-sanatatea
Accesat la data de: 24.10.2023

15
 Capitolul 3. Studiu de caz: Efectul de seră în Europa

3.1 Strategii și soluții pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

în Europa

Europa emite o cantitate semnificativă de gaze cu efect de seră în atmosferă. Principalele

surse de emisii includ producția de energie, transportul rutier, agricultura, industria și clădirile.
Mai jos avem câteva date statistice cu privire la gazele cu efect de seră din Europa, și anume:

Cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră în UE în anul 2019

După cum arată graficul de mai jos, CO2 este gazul cu efect de seră eliberat în cea mai mare
cantitate. Este produs în mod obișnuit de activitățile umane. Alte gaze cu efect de seră sunt emise
în cantități mai mici, dar captează mult mai multă căldură decât CO2. Metanul, de exemplu, este
de 80 de ori mai puternic decât CO2 într-un interval de 20 de ani.12

Emisiile de gaze din UE

6% 2%

11%

81%

Dioxid de carbon (CO2) Metan (CH4)

Protoxid de azot (N2O) Hidrofluorocarburi (HFC)
Grafic 1. Emisiile din UE în funcție de substanța poluantă în 2019
Sursa: https://www.eea.europa.eu/ro

Emisiile de gaze cu efect de seră pe sectoare

Graficul de mai jos prezintă emisiile de gaze cu efect de seră din UE în 2019, defalcate pe
principalele sectoare sursă.

12
Date culese de pe: https://www.eea.europa.eu/ro
Accesat la data de: 24.10.2023

16
 Emisiile de gaze pe sectoare

3% Energia
11%
9% Procesele industriale și utilizarea
produselor

Agricultura
77%
Gestionarea deșeurilor

Grafic 2. Emisiile de gaze pe sectoare în 2019

Sursa: https://www.eea.europa.eu/ro

Energia este responsabilă pentru 77,01% dintre emisiile de gaze cu efect de seră din UE în
2019, iar dintre acestea transportul reprezintă aproximativ o treime. Emisiile de gaze cu efect de
seră din agricultură contribuie cu 10,55%, procesele industriale și utilizarea produselor cu 9,10%,
iar gestionarea deșeurilor cu 3,32%.

Emisiile de gaze cu efect de seră pe țări în UE

Graficul de mai jos enumeră țările UE în funcție de emisiile totale de gaze cu efect de seră în
2019. UE este al treilea cel mai mare emițător, după China și Statele Unite, și este urmată de
India și Rusia.

Emisiile de gaze pe țări

900000 809799
800000
700000
600000
500000 442985 418281
390745
400000 314529
300000
180309
200000 122639 116651 111767
85631
100000
0
ia ța ia ni
a ia a
hi
a ia ia ia
an an Ita
l
lo an nd lg ân ec
rm Fr o S p Ol
a Ce Be m G r
P Ro
Ge

Grafic 3. Emisiile de gaze cu efect de seră pe țări în UE în 2019 (exprimat în kilotone)

Sursa: https://www.eea.europa.eu/ro

17
 Soluțiile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt acțiuni și strategii
destinate să limiteze cantitatea de gaze cu efect de seră (GES) eliberate în atmosferă, cu scopul
de a reduce schimbările climatice și de a proteja mediul înconjurător. Aceste soluții pot fi
implementate la nivel global, național, regional, local și individual. Iată câteva dintre cele mai
eficiente soluții:
a. Eficiența energetică:
 Îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri, transport și industrii pentru a reduce
consumul de energie și emisiile asociate.
 Utilizarea tehnologiei avansate pentru monitorizarea și controlul consumului de energie.
b. Transportul durabil:
 Promovarea transportului public, carpooling-ului și vehiculelor electrice sau cu emisii
reduse de carbon.
 Dezvoltarea de infrastructură pentru biciclete și piste pentru pietoni pentru a reduce
utilizarea mașinilor.
c. Agricultură durabilă:
 Adoptarea de practici agricole durabile care reduc emisiile de metan și dioxid de azot și
promovează stocarea carbonului în soluri.
 Utilizarea de tehnologii de agricultură de precizie pentru a reduce utilizarea de pesticide
și îngrășăminte.
d. Conservarea pădurilor și gestionarea forestieră durabilă:
 Stoparea defrișării și promovarea reîmpăduririi.
 Gestionarea responsabilă a pădurilor pentru a crește capacitatea acestora de a absorbi
CO2.
e. Promovarea construcțiilor ecologice:
 Construcția și modernizarea clădirilor cu eficiență energetică pentru a reduce consumul
de energie și emisiile de GES.
 Utilizarea materialelor de construcție cu emisii reduse de carbon.
f. Cooperare internațională:
 Colaborarea între țări pentru a atinge obiectivele globale de reducere a emisiilor și pentru
a promova schimbul de tehnologii și cunoștințe.
 Participarea la acorduri internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris, care vizează
limitarea creșterii temperaturii globale.
g. Reglementări și politici guvernamentale:
 Implementarea legilor și reglementărilor care să promoveze energia curată, eficiența
energetică și reducerea emisiilor în diferite sectoare economice.
 Punerea în aplicare a sistemelor de taxe și cote pentru emisiile de carbon pentru a
penaliza emisiile excesive.13

13
Date culese de pe: https://www.sgs.com/ro-ro/services/solutii-privind-emisiile-de-gaze-cu-efect-de-sera
Accesat la data de: 24.10.2023

18
 3.2 Promovarea energiei regenerabile

În lupta împotriva schimbărilor climatice, utilizarea energiei regenerabile capătă o

relevanță specială. Energiile regenerabile sunt cele care sunt obținute din surse naturale
inepuizabile și generează electricitate fără a contribui la încălzirea globală. Energiile regenerabile
sunt surse de energie curate, energie verde, inepuizabile și din ce în ce mai competitive. Acestea
diferă de combustibilii fosili, în principal prin diversitatea, abundența și potențialul de utilizare în
orice parte a planetei, dar mai ales prin faptul că nu produc gaze cu efect de seră - cauze ale
schimbărilor climatice - sau emisii poluante. În plus, costurile acestora evoluează constant în jos,
în timp ce tendința generală a costurilor combustibililor fosili este opusă, indiferent de
volatilitatea lor actuală. Unul dintre punctele lor forte este că au un impact asupra mediului foarte
redus, deoarece pe lângă faptul că nu utilizează resurse finite, nu generează poluanți. Energiile
regenerabile sunt, de asemenea, cunoscute sub numele de energii alternative sau energii verzi. 14
Energiile regenerabile au primit un sprijin semnificativ din partea comunității
internaționale prin „Acordul de la Paris” semnat la Summitul Mondial al Climei desfășurat în
decembrie 2015 în capitala Franței. Acordul, care a intrat în vigoare în 2016, stabilește pentru
prima dată în istorie un obiectiv global obligatoriu, prin care cele aproape 200 de țări semnatare
se angajează să-și reducă emisiile, astfel încât creșterea temperaturii medii a planetei la sfârșitul
acestui secol este „mult sub” două grade, limita peste care schimbările climatice au efecte mai
catastrofale și chiar pentru a încerca să o lase la 1,5 grade.

Câteva tipuri de energii regenerabile:

 Energia eoliană - generarea de electricitate se realizează cu forța vântului. Morile de
vânt din parcurile eoliene sunt conectate la generatoare de electricitate care se transformă
în energie electrică. (Fig. 10)
 Energia solară - radiația solară este absorbită prin panourile solare și transformată în
energie electrică care poate fi stocată sau alimentată în rețeaua electrică. (Fig. 11)
 Energie hidraulică sau hidroelectrică - este obținută din râurile și cursurile de apă
dulce. Folosește forța apei în cursul său pentru a genera energie electrică și este produsă
în mod normal în baraje. (Fig. 12)
 Energia geotermală - este o formă de energie obținută prin exploatarea căldurii naturale
a Pământului. Această căldură este produsă de rocile încălzite de la adâncimi mai mari
decât cea a suprafeței Pământului. Energia geotermală poate fi folosită pentru a genera
electricitate sau pentru a furniza căldură în case și clădiri. (Fig. 13)
 Biogaz - este produs prin fermentarea deșeurilor organice de origine vegetală sau animală
în absența oxigenului. Biogazul, compus din gaz metan și dioxid de carbon, poate fi
utilizat ca orice alt combustibil ce alimentează o mini centrală de cogenerare, producând
simultan căldură, apă caldă și energie electrică.

14
Date culese de pe: https://www.energiaregenerabila.com/
Accesat la data de : 24.10.2023

19
  Biomasa- reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. Aceasta
include absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale
organismelor vii. Biomasa este prima formă de energie utilizată de om, odată cu
descoperirea focului.15

Fig.10 Energia eoliană Fig.11 Panouri solare

Sursa: https://agrobiznes.md/avantajele Sursa: https://solarcenter.ro/energia-solara

Fig.12 Energie hidraulică Fig.13 Energie geotermală

Sursa: https://www.enciclopedie.info/energie Sursa:
https://restartenergy.ro/energie-geotermala/energia-
geotermala/

15
Date culese de pe: https://www.viessmann.ro/ro/blog/ce-este-biomasa.html
Accesat la data de: 24.10.2023

20
3.2. Rolul cetățenilor și organizațiilor la soluționarea problemei efectului de
seră

Următorii 7 ani sunt decisivi pentru a limita creșterea temperaturii globale peste 1,5 °C.
Pentru a contribui cu toții la efortul global de limitare a schimbărilor climatice la 1,5C , este
nevoie ca fiecare cetățean să se încadreze anual într-un „buget” individual de emisii de CO2.
Pentru a rămâne sub pragul de 1,5 C, fiecare persoană de pe Pământ ar trebui să emită în medie
doar 2 tone de CO2 pe an până în 2030 , aceasta este aproximativ jumătate din amprenta medie a
fiecărei persoane de pe Pământ, în prezent. Conform datelor furnizate de către Parlamentul
European, emisiile totale de gaze cu efect de seră în 2019 în România au fost de 5,8 tone metrice
pe cap de locuitor. Este important ca fiecare cetățean să consume mai responsabil și să contribuie
activ, la nivel individual.16
Cetățenii au un rol esențial în reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) și în
combaterea schimbărilor climatice. Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari
amenințări la adresa mediului și a societății în ansamblu, iar reducerea emisiilor de CO2 este un
pas crucial pentru a atenua aceste efecte. Câteva moduri prin care cetățenii pot contribui la
reducerea emisiilor de CO2 sunt:

a. Reducerea consumului de energie:

 Eficiența energetică a locuințelor: Izolarea locuinței, instalarea ferestrelor termopan,
utilizarea becurilor cu LED și a electrocasnicelor eficiente energetic pot reduce consumul de
energie.
 Reglarea temperaturii: Reducerea temperaturii în timpul iernii și creșterea temperaturii în
timpul verii în locuință poate reduce consumul de energie pentru încălzire și răcire.
 Oprirea dispozitivelor electronice: Oprirea echipamentelor și a aparatelor electronice
atunci când nu sunt în uz poate reduce consumul de energie.

b. Utilizarea transportului durabil

Autoturismele individuale reprezintă peste 80% din traficul în transportul terestru de
călători, ceea ce le face principalul responsabil pentru amprenta de carbon.
 Pentru distanțe scurte, cetățenii pot alege bicicleta în locul mașinii. Această poate reduce
emisiile de dioxid de carbon privind transportul cu 67%, la nivel de comunitate.
 Pentru distanțe lungi, pot alege trenul sau autocarul. Autocarele sunt unul dintre cele mai
sustenabile mijloace de transport de pasageri: de 6 ori mai puțin poluante comparativ cu
autoturismul personal. Un autocar transportă până la 80 de pasageri și este în medie plin în
proporție de 60%, demonstrând beneficiile ecologice ale trecerii la transportul colectiv de
pasageri. În medie, o călătorie de 400 km cu un autocar pe distanțe lungi economisește 6,6 kg de
emisii de CO2 per pasager doar prin înlocuirea mașinii.
 Achiziționarea de mașini cu emisii scăzute de CO2 sau electrice poate avea un impact
semnificativ asupra emisiilor totale.
Chiar dacă toate cele 242 de milioane de mașini din Europa ar deveni neutre din punct de
vedere al emisiilor de dioxid de carbon, probleme precum congestia traficului ar rămâne.

c. Reducerea risipei alimentare

16
Date culese de pe: https://www.ziuasustenabilitatii.ro/solutii-pentru-cetateni/
Accesat la data de: 24.10.2023

21
 Producția, transportul și manipularea alimentelor generează emisii semnificative de
dioxid de carbon (CO2). Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice,
având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de
seră antropogene globale. Ele reprezintă si o risipă de resurse limitate, precum pământ, energie și
apă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor. Pentru fiecare kilogram de alimente
produse, sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de CO2. Reducerea consumului de carne și produse
lactate și creșterea consumului de alimente de origine vegetală poate contribui la reducerea
emisiilor provenite din agricultură.17

d. Sprijinirea energiilor regenerabile

 Achiziționarea de energie verde: Optarea pentru furnizori de energie care oferă opțiuni de
energie regenerabilă poate sprijini tranziția la surse de energie mai curate.

e. Conștientizarea și implicarea civică

 Implicarea în mișcări de mediu și susținerea politicienilor și inițiativelor care promovează
reducerea emisiilor de CO2.
 Educația și informarea despre schimbările climatice și impactul lor.
Cetățenii joacă un rol cheie în reducerea emisiilor de CO2 prin alegerile și comportamentele
lor de zi cu zi. Prin conștientizare și acțiune, fiecare individ poate contribui la protejarea
mediului și la combaterea schimbărilor climatice.

Concluzii
17
Date culese de pe: https://www.ziuasustenabilitatii.ro/solutii-pentru-cetateni/
Accesat la data de: 24.10.2023

22
 Concluzia privind gazele cu efect de seră este că acestea sunt compuși chimici care, atunci
când se acumulează în atmosferă, contribuie la efectul de seră și la schimbările climatice globale.
Efectul de seră în sine este un fenomen natural care menține Pământul la o temperatură adecvată
pentru viață, dar creșterea concentrației de gaze cu efect de seră cauzată de activitățile umane a
dus la încălzirea globală și la schimbările climatice semnificative.
Este esențial să se reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru a limita creșterea
temperaturilor globale și pentru a minimiza impactul schimbărilor climatice asupra mediului și
societății. Acest lucru implică adoptarea unor surse de energie mai curate, creșterea eficienței
energetice, reducerea emisiilor din transport, agricultură și industrie, conservarea pădurilor și a
zonelor umede și adaptarea la schimbările climatice.
Cooperarea internațională și eforturile globale sunt cruciale în abordarea acestei probleme,
deoarece schimbările climatice nu se limitează la o țară sau o regiune și afectează întreaga
planetă. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă un pas esențial pentru protejarea
mediului și pentru asigurarea unui viitor mai durabil pentru generațiile viitoare.
Încălzirea globală cauzată de efectul de seră este o problemă majoră. Dacă emisiile de gaze
cu efect de seră continuă ca și până acum, ne vom confrunta cu niște consecințe severe: creșterea
nivelului mării, condiții extreme de vreme, acidifierea oceanelor, extincții în masă. Totuși, există
încă șanse să reparăm ce am stricat, însă cu cât amânăm schimbările mai mult, cu atât se fac mai
multe distrugeri ireversibile.

Bibliografie

23
1. https://www.eea.europa.eu/ro/articles/un-mediu-sanatos-este-indispensabil
2. http://ames.ro/ce-este-efectul-de-sera/
3. https://stratos.ro/efectul-de-sera-o-sabie-cu-doua-taisuri-pentru-viata-pe-
terra/
4. https://www.scientia.ro/univers/40-terra/57-efectul-de-sera.html
5. https://www.ecogeodrum.ro/gazele-cu-efect-de-sera-tot-ce-trebuie-sa-stii/
6. https://www.sanatateaplantelor.ro/impactul-modificarilor-climatice-asupra-
biodiversitatii-in-zona-de-sud-est-a-romaniei-consecinte-bioinvazii-si-
factori-decizionali/
7. https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/
20191030STO65415/impactu-schimbarilor-climatice-asupra-sigurantei-
alimentare-si-oceanelor
8. https://www.bayer.com/ro/ro/schimbarile-climatice-si-sanatatea
9. https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/schimbarile-climatice-ne-
afecteaza-sanatatea
10.https://www.eea.europa.eu/ro
11.https://www.sgs.com/ro-ro/services/solutii-privind-emisiile-de-gaze-cu-
efect-de-sera
12.https://www.energiaregenerabila.com/
13.https://www.viessmann.ro/ro/blog/ce-este-biomasa.html
14. https://www.ziuasustenabilitatii.ro/solutii-pentru -cetateni/

24