Ultimii 11 ani au fost cei mai calzi ani de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Temperaturile globale medii au crescut cu 0.74°C în ultimii 100 de ani, iar tendinţa în
ultimii 50 de ani este de dublare a mediei (0.13 °C pe deceniu).
Nivelul apelor va creşte cu 2 până la 43 cm.
Preşedintele Insulelor Maldive a prezidat, în octombrie 2009, o şedinţă a Guvernului ţinută
sub apă, la o adâncime de şase metri, pentru a atrage atenţia asupra pericolului reprezentat de
încălzirea globală şi de creşterea nivelului oceanului planetar. Peste 80% din suprafaţa ţării se situează la
o înălţime mai mică de un metru deasupra nivelului mării. Un raport ONU din 2007 a avertizat că este
posibil ca, din cauza schimbărilor climatice, Maldivele să devină practic de nelocuit în următorii 90 de
ani. Tot pentru a atrage atenţia asupra schimbărilor climatice, miniştrii din Nepal au făcut o şedinţă de
guvern pe muntele Everest (decembrie 2009), la o altitudine de 5700 de metri, doar cu câteva zile
înainte de summitul de la Copenhaga, care este dedicat schimbărilor climatice.
În dorinţa asigurării standardelor de viaţă moderne schimbăm compoziţia atmosferei
contribuind astfel la intensificarea fenomenului schimbărilor climatice.
Cel mai important impact al activităţilor umane moderne este degajarea unor mari cantităţi
de dioxid de carbon şi metan în atmosferă, în primul rând ca urmare a utilizării combustibililor fosili, care
este responsabilă de creşterea cu 50% a concentraţiilor de gaze cu efect de seră.
Producerea energiei prin arderea combustibililor fosili este una din principalele surse de
emisii de gaze cu efect de seră.
Agricultura intensivă este responsabilă de 15% din totalul emisiilor (în principal metan).
Metanul rezultă şi ca urmare a creşterii animalelor (30% din emisiile de metan), a cultivării orezului (20%
- 33% din emisiile de metan), precum şi din depozitarea şi tratarea deşeurilor.
Distrugerea pădurilor adaugă încă 15% la totalul emisiilor. Pădurile reprezintă rezervoare de
dioxid de carbon, iar dispariţia lor afectează grav capacitatea planetei de a absorbi dioxidul de carbon
produs de oameni.
Transporturile, fiind aproape în întregime dependente de petrol şi derivaţi ai săi pentru
combustibili, au o contribuţie importantă la emisiile de gaze cu efect de seră. Folosirea în exces a
autoturismelor în locul deplasărilor pe jos, cu mijloace de transport în comun sau cu bicicleta, contribuie
toate, câte puţin, la poluarea mediului şi la intensificarea efectului de seră.
Din varietatea de deşeuri pe care oamenii le elimină în mediu, unele (cele organice , menaje-
re sau din agricultură), prin descompunere anaerobă (în lipsa aerului) produc metan.
Sectorul industrial a creat în diferite scopuri o serie de gaze cu puternic efect de seră şi cu
durată mare de viaţă în atmosferă.
Fiecare din activităţile noastre de zi cu zi produce gaze cu efect de seră. Statisticile din 2004
arată că emisiile produse de gospodării şi furnizorii de servicii reprezintă 15,5% din totalul emisiilor de
gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană (25 de state).
1
 Cum ne afectează schimbările climatice?

În anii '90, numărul catastrofelor naturale a fost de trei ori mai

mare decât în anii '60. Majoritatea acestor dezastre şi daunele pe care le-au
produs au fost cauzate de fenomene meteorologice extreme.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, mai mult de 150.000 de decese se
înregistrează anual din cauza schimbărilor climatice. Crucea Roşie arată că mai mulţi oameni au fost
strămutaţi din cauza dezastrelor naturale decât de război.
În special populaţia săracă este prima lovită de aceste schimbări, deşi de multe ori ea are
cea mai redusă contribuţie la producerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Provocarea schimbărilor
climatice este dublată de vulnerabilitatea cauzată de sărăcie, iar defrişările, deşertificarea şi
insecuritatea hranei, înrăutăţesc situaţia.
Dintre toate segmentele economiei, agricultura este cea mai sensibilă la modificările
climei. Modificarea regimului precipitaţiilor afectează deja rezervele de apă.
Sănătatea populaţiei depinde de asigurarea hranei, a apei potabile, a unor locuinţe
sigure, de condiţii sociale şi de mediu pentru controlarea bolilor infecţioase. Toţi aceşti factori pot fi
influenţaţi de schimbările climatice. Creşterea temperaturii va afecta frecvenţa afecţiunilor cardio-
vasculare şi respiratorii, mai ales în mediul urban şi în rândul populaţiei vârstnice.
Diversitatea biologică (diversitatea de specii vegetale şi animale), de mare valoare
ecologică, economică, va fi ameninţată de schimbările climatice rapide.
Temperaturile mai ridicate vor duce la creşterea nivelului mării (volumul apei creşte
când aceasta se încălzeşte) şi la topirea gheţarilor şi a calotei glaciare. Aceasta va determina creşterea
volumului de apă din oceanele lumii şi a nivelului mării. Estimări pe termen mediu arată că nivelul mării
va creşte cu o medie de 5 cm pe deceniu. În zonele costiere se găsesc nu numai ecosisteme valoroase,
ci şi peste 50% din populaţia globului, care va fi expusă la dezastre naturale precum furtuni, inundaţii,
eroziunea coastei şi incursiuni ale apei sărate. Deşerturile şi ecosistemele aride şi semiaride pot deveni
şi mai aspre. Cu puţine excepţii, deşerturile se preconizează să devină mai fierbinţi.
În ţările dezvoltate cel mai mare consumator de
ŞTIAŢI CĂ... energie nu este industria, ci populaţia şi
transporturile!

SUA constituie 4% din populaţia TERREI şi totuşi

Starea de stand-by a aparatelor
electronice într-o ţară dezvoltată
consumă producţia de energie a unei
centrale medii.
produce 25% din emisiile de gaze şi substanţele
poluante.
Firmele mari de asigurări din lume mai nou se
gândesc dacă nu ar fi indicate unele măsuri de
precauţie cu privire la unele pagube produse de
schimbările de climă.
Bibliografie:
“Educaţie pentru mediu în contextul schimbărilor climatice”
-Ghid pentru profesori, ian. 2008;
“Economisind energia, protejezi mediul!” – Asociaţia de Protecţia
Mediului şi a Naturii Rhododendron, 2004.