Noţiuni şi aspecte ale schimbării

climei în contextul încălzirii globale

Disciplina de igienă
Cătălina Croitoru,
dr. șt. med., conf. univ.
 “Fiecare epocă are propriile sale provocări pentru
sănătatea publică, și în acest secol, o astfel de
provocare sunt schimbările climatice”
(Margaret Chan,
directorul general al OMS)

2
 Schimbarea climei – este cauzată de activitatea umană,
schimbări pe termen lung observate și prognozate ale
indicatorilor medii climatici, precum și variabilitatea
climatică.

Încălzirea globală – creșterea temperaturii medii a

sistemului climatic al Pământului. Începând cu 1970, cel puțin
90% din încălzire se are loc în ocean. Indiferent de faptul
dominant al oceanului în acumularea căldurii, termen
“încălzirea globală” deseori se foloseşte pentru evidenţierea
creșterii temperaturii medii a aerului la suprafaţa solului și
oceanului.

3
Sensibilitate – este gradul în care sistemul este afectat negativ sau
pozitiv, ca urmare a impactului legat de climă. În acest caz, aceste efecte
cuprind toate elementele legate de schimbările climatice, precum și frecvența
și magnitudinea evenimentelor extreme.
Vulnerabilitatea – gradul în care un sistem este susceptibil la efectele
negative ale schimbărilor climatice, sau nu e capabil să facă față problemelor,
şi include şi variabilitatea climei și fenomenele extreme. Vulnerabilitatea este
o funcție a caracter,ului magnitudinii și ratei variației climatice la care este
expus sistemul, sensibilitatea sa, și capacitatea de adaptare.
Potenţial de adaptare – capacitatea unui sistem de a se adapta la
schimbările climatice (inclusiv la variabilitatea climei și fenomenele extreme),
pentru a atenua prejudiciul potențial, a profita de oportunități, sau pentru a
face față consecințelor.

МГЭИК, 2001. Резюме для лиц, определяющих политику. Доклад Рабочей группы II

4
 Clima se schimbă, și asta se întâmplă chiar acum. Nu este vorba
despre un fenomen îndepărtat, care va avea loc cândva în viitor, și
nu doar că temperatura creşte. Este de așteptat ca în unele părți ale
lumi nivelul precipitațiilor anuale, pe termen lung, va fi în scădere,
în timp ce în alte regiuni fluctuațiile precipitațiilor și temperaturii
vor afecta în mod semnificativ perioada de vegetație a unor plante.
În alte locuri, cantitatea precipitațiilor anuale pot rămâne la fel, dar
ele pot cădea la intervale lungi de timp, cu mult mai puternice și cu
durată scurtă, provocând creșterea secetei și inundațiilor. Poate
crește intensitatea furtunilor severe și varietăților lor - uraganele.
Acest lucru are loc ca urmare a activităților umane. Utilizarea
combustibilului, cum ar fi petrolul, cărbunele și gazele naturale, precum
și defrișarea a condus la creșteref semnificativă a conținutului de dioxid
de carbon (CO2) din atmosfera, cât și a altor gaze cu efect de seră.
Gazele cu efect de seră crează efectul de izolare termică (de unde
provine și numele), ne permițându-i CO2 să treacă în atmosferă. Datorită
faptului că efectul de seră este un fenomen natural, a fost numit “efect
de seră necontrolat”, care este una din cauzele încălzirii globale. De la
revoluția industrială, care a avut loc la sfârșitul secolului al XVIII-lea,
conținutul de CO2 în atmosferă, în rezultatul activității umane a crescut
considerabil, iar astăzi este la un aşa nivel care nu a fost observat de cel
puțin 800 000 ani.
5
 Efectul de seră
şi schimbarea antropogenă a climei

6
 Influenţă SCHIMBAREA CLIMEI,
antropogenă cu frecvenţă mare şi puterea
fenomenelor negative

Expunere

VULNERABILITATE
Micşorarea emisiilor Consecinţe şi impact

CONSECINŢE
antropogene de gaze
de seră şi sporirea
Adaptare autonomă ADAPTARE
absorbţiei lor de
planificată
către ecosistemele de
la suprafaţa solului Consecinţe restante

Măsuri de răspuns

7 Consecinţe, adaptare şi vulnerabilitate (materiale МГЭИК, 2001)

 Impactul schimbărilor climaterice poate fi asupra:

 agriculturii,
 resurselor acvatice,
 sănătăţii,
 pădurilor,
 sectorului energetic,
 sectorului transportului.

8
 Factorii, care influenţează sănătatea umană
ocrotirea
sănătăţii
mediul ambiant, 8 modul de viaţă
condiţiile climaterice
20

50
22

factorii genetici,
fiziologia omului

9 Datele OMS
 Fenomenele meteorologice extreme ca urmare a
schimbărilor climatice
 modificări în frecvența și intensitatea valurilor de căldură, care duc
la boli şi decese cauzate de supraîncălzirea corpului,
 valuri de frig în zonele în care nu sunt tipice condițiile
meteorologice,
 anomaliile precipitațiilor, care implică inundații. Ca urmare apar
focare de boli transmise prin apă,
 anomaliile precipitațiilor, care implică secetă. Lipsa de apă - una
din consecințele directe ale schimbărilor climatice,
 răspândirea bolilor infecțioase în regiunile de sud, transmise de
insecte,
 în latitudinile nordice, înrăutăţirea calității aerului atmosferic.

10
 Chiar dacă, clima Pamantului a fluctuat şi în trecut, în ultimii 100 de
ani, acest lucru are loc mult mai frecvent. Între timp, temperatura
medie la suprafeța pământului a crescut cu aproximativ 0,6-0,7°C
(1,2-1,4°F).
Temperatura medie anuală în R. Moldova variază intre 6,3°C (1980)
la nord pană la 12,3°C (2007) la sud. In perioada 1990-2011,
temperaturile medii lunare au fost cuprinse intre minimum -8,5°C
in ianuarie (1996) şi maximum +33,3°C in iulie (2011). Perioadele
calde durează circa 190 zile.

11
 Actualităţi determinate de impactul valurilor de
căldură:
 Sporirea frecvenţei şi severităţii fenomenelor
meteorologice extremale, inclusiv temperaturile aerului
extrem de înalt în ultimii 10-15 ani.
 Manifestarea efectelor directe şi indirecte
▪ Vara a. 2003 în Europa de Vest – în 12 ţări europene sau
înregistrat 44 000 decese suplimentare
▪ Vara a. 2007 în Europa de Sud-Est – 500 de decese numai in
Ungaria, mii de cazuri de incendii în Grecia, Bulgaria, Serbia
şi alte ţări Balcanice
▪ Vara a. 2010 în Eurasia predominant în vestul Federaţiei Ruse
– cea mai caldă perioada în ultimii 130 ani soldată cu = 11
000 de decese numai în or. Moscova.
12
 Lipsa apei va afecta durata de viață a 16-44 milioane de oameni
până în 2080
─ reducerea cursului redus de apă în timpul verii cu 80% va
duce la
lipsa de apă potabilă și creşterea riscului de contaminare,
─ apele de coastă a mărilor sunt în pericol, ceea ce creează riscul
de infecție în timpul scăldatului și consumul fructelor de mare,
─ se poate înrăutăţi accesul la apă de calitate sigură.

Inundaţiile din Republica Moldova din vara anului 2010 au

cauzat prejudicii şi pierderi totale de 537 milioane MDL sau 42
milioane USD. Sectorul de infrastructură a suferit 66% din
pierderile totale iar sectorul de producţie -25 % din pierderile
totale.

13
 În perioada 1887-1980, temperatura medie anuală a aerului la stația
meteorologică Chișinău a crescut în medie, în fiecare 10 ani, cu circa
0,05 o C, ceia ce recalculat pentru 100 ani constituie o creștere cu 0,5oC.
Aplicînd aceiași metodologie pentru perioada 1981-2010, s-a stabilit
o creștere medie pentru fiecare zece ani cu circa 0,63o C, cea ce
recalculat pentru 100 ani constituie 6,3o C.
Concomitent este necesar de menționat că sporul brusc al
temperaturii medii anuale pentru perioada 1981-2010 este determinat
de o creștere esențială a temperaturii medii a aerului pe durata
anotimpului de primăvară, vară și toamnă.
Tendințele de evoluție a valorilor medii anuale şi sezoniere ale
precipitaţiilor pentru cele două perioade evaluate sunt pozitive pentru
toate anotimpurile, cu excepția sezonului de primăvară (1891-1980) și
vară (1981-2010), pentru care tendințele de evoluție au fost negative.
De notat totuşi, că tendințele de creştere uşoară a valorilor medii
anuale şi sezoniere ale precipitaţiilor nu sunt semnificative din punct de
vedere statistic, cu excepția celei anuale pentru perioada 1891-1980.
14
 O analiză a datelor climaterice naţionale a stabilit, că frecvenţa
secetelor în Republica Moldova, în medie într-o perioadă de 10 ani,
constituie 1-2 secete la nord, 2-3 secete în partea centrală şi 5-6
secete la sud.
Frecvența acestora sporește, în deosebi, în ultimele trei decenii.
Astfel, în perioada 1990-2012, 10 ani au fost marcaţi de secete, ceea
ce a condus la reducerea semnificativă a recoltelor.
În anii 1990, 1992 şi 2003, secetele au continuat pe parcursul
întregii perioade de vegetație a plantelor (aprilie - septembrie).
Secetele dezastruoase din 2007 şi 2012 au afectat peste 70 la
sută din teritoriul ţării, acestea fiind cele mai grave secete din
întreaga perioadă de înregistrări instrumentale.
Inundaţiile, de asemenea, afectează periodic Republica Moldova.
În ultimii 70 de ani, au fost raportate 10 inundaţii majore în zona
fluviului Nistru și rîului Prut, iar trei din acestea au avut loc în
ultimul deceniu (2006, 2008 şi 2010).
15
 Consecinţele acţiunii fenomenelor extremale
Bolile aparatului circulator
(hipertensiunea, ateroscleroza, cardiopatia
schimbările temperaturii ischemică, infarctul miocardic, insuficienţa
cardiacă, miocarditele)
Bolile sistemului respirator
(pneumonia, bronşitele)
leziuni, boli diareice, malnutriţie,
precipitaţiile abundente
infecţii respiratorii, depresie, anxietate
boli respiratorii (ex., astmele bronşice),
poluarea aerului atmosferic
cardiovasculare
creşterea frecvenţei cazurilor de
dizenterie, enterite şi colienterite,
poluarea apei
holeră, salmoneloze, febra tifoidă şi
paratifoidă etc.
eliminarea polenului în aer stări alergice
secetă malnutriţie
strămutările grupurilor sărăcie, depresie, anxietate, malnutriţie
16 mari de populaţie în masă etc.
 Grupurile deosebit de vulnerabile şi sensibile la noile
condiţii de climă după starea de sănătate
Probleme de sănătate Grupurile vulnerabile
Boli netransmisibile
Boli şi decese legate de valurile de Persoanele în etate, cu boli cronice, nou-născuţii şi copiii,
căldura femeile gravide, săracii din zonele urbane şi rurale,
agricultorii, alte persoane care muncesc la aer liber
Boli şi decese legate de calitatea Copiii, persoanele cu boli respiratorii şi cardiovasculare,
proastă a aerului atmosferic sportivii, agenţii de circulaţie etc.

Boli şi decese legate de evenimente Săracii, femeile gravide, persoanele cu boli cronice,
climatice extreme persoanele cu limitări de mobilitate şi cognitive
Boli transmisibile
Boli infecţioase transmise prin apă Persoanele în etate, copiii cu imunitate redusă, persoanele
care nu au acces la apă potabilă de bună calitate, persoanele
care contactează cu reziduuri menajere sau cu ape reziduale
Boli infecţioase transmise prin Persoanele vagabonde, săracii
alimente și apă
Boala Lyme Copiii, persoanele care efectuează lucrări în spaţii forestiere,
grădini publice etc.
Infecţii cauzate de virusuri Lucrătorii care contactează permanent cu fluxul de călători şi
anumite profesii
Malaria Persoanele sosite din zone endemice, persoane cu imunitate
redusă, copiii, femeile gravide, persoanele cu deficienţe
17
genetice
 Riscurile prioritare pentru sănătate
Zonele geografice
Detalii despre
Mun.
dimensiunea riscurilor Nord Centru Sud
Chişinău
Mai multe decese din cauza valurilor de
scăzut mediu ridicat ridicat
căldură

Schimbări în fazele fenologice şi risc

mediu mediu mediu ridicat
înalt de afecţiuni alergice

Risc înalt de secetă şi deficit de apă*

mediu ridicat ridicat ridicat

Sporirea frecvenţei şi intensităţii

scăzut mediu ridicat scăzut
inundaţiilor**

Sporirea cazurilor de boli transmise

mediu ridicat ridicat mediu
prin apă şi prin alimente
Oportunităţi prioritare pentru sănătate
Reducerea mortalităţii cauzată de frig pe
mediu ridicat ridicat mediu
timp de iarnă

18
 Declaraţia Conferinţei a V-ea interministerială
de mediu şi ocrotire a sănătăţii (martie 2010, Parma (Italia):

 Art. B - Protejarea sănătăţii umane şi a mediului de

schimbările climatice
Vom consolida sistemele şi servicii de sănătate, vom asigura
protecţia socială şi a mediului, în scopul sporirii capacității
lor de a se opune oportun efectelor schimbărilor climatice,
cum ar fi evenimente meteorologice extreme şi valurile de
căldură.

19
 Acţiunile de îmbunătăţire a adaptării la schimbarea climei în
sectorul sănătăţii ar putea include:
 Elaboraea unor evaluări integrate a impacturilor de mediu,
economice şi de sănătate ale schimbării climei
 Discutarea şi elaborarea strategiilor de adaptare pentru a fi
utilizate de sectorul medical pentru identificarea riscurilor de
sănătate asociate cu clima din ţară
 Convenirea asupra unui organ d econducere, care va coordona
pregătirea de schimare a climei în aspectul de sănătate publică şi
reacţia la aceasta, definirea rolurilor şi responsabilităţilor
 Examinarea şi fortificarea cauzate de climă, asa cum ar fi
morbiditatea şi mortalitatea asociate cu căldurile
 Identificarea, monitorizarea şi ţinerea în vizor a grupurilor de risc
şi a populaţiei vulnerabile, elaborarea protocoalelor de tratament
pentru problemele medicale cauzate de climă
 Sensibilizarea specialiştilor medicali, a publicului şi grupurilor
celor mai vulnerabile
 Asigurarea accesului sporit la asistenţă medicală în comunităţile
izolate şi a grupurilor vulnerabile (de ex. Persoane în etate, obeze
20
sau cu dizabilităţi)
 Instruirea şi ghidarea specialiştilor medicali şi oferirea consultaţiilor
populaţiei cu privire la măsurile, ce urmează a fi întreprinse în timpul
fenomenelor climaterice extreme, cum ar fi valurile de căldură, inundaţiile şi
seceta
 Modernizarea programelor existente de educaţie şi comunicare
 Crearea unui sistem de monitorizare şi a unui mecanism de evaluare, pentru
aa aprecia eficacitatea pregătirii de calamităţi şi măsurile necesare de reactie
 Aplicarea tehnologiilor noi de masură ştiinţifice (ex. Privind bolile transmise
prin aer,calitea apei)
 Înţelegerea riscului apariţieunor boli şi impacturi de sănătate noi,
necunoscute
 Examinarea costului energiei şi emisiilor de CO2 utilizarea pentru
condiţionarea aerului şi promovarea metodelor alternative de răcire în
rândul populaţiei
 Menţinerea cooperării internaţionale şi regionale

21
 Măsuri de adaptare

 Acţiunile enumerate mai sus sunt măsuri pe termen scurt, menite să

ajute populaţia să depăşească problemele acute.
 Pe termen lung sunt necesare strategii, care ar asigura adaptarea
societăţii şi ar crea oportunităţi pentru a depăşi efectele
schimbărilor climatice.
 Astfel de strategii de fapt depășesc competenţa serviciilor de sănătate
publică – acestea necesită a fi elaborate şi implementate doar cu
concursul întregii societăţi, tuturor ramurilor economiei
naţionale.

22
 Impactul socio – economic al schimbării climei asupra
sănătăţii în Republica Moldova
Categoria Impact asupra
Imactului climei sănătăţii
Temperaturile extreme •Moratlitatea excesivă,
ale aerului şi valurile •Starea sănătăţii mai rea a
persoanelor cu boli cronice,
de căldură
•Schimbări în modelul bolilor
cauzate de alimentaţie,
•Schimbarea distribuirii
bolilor infecţioase,
•Creşterea frecvenţei bolilor
respiratorii.
Inundaţii •Numarul sporit de decese şi
vătămări,
•Număr sporit de boli
transmise prin apă.
Secetă Sporirea fenomenului de
foamete şi subnutriţie.
23
Impact social -
economic
•Creşterea economică redusă,
•Număr sporit de boli şi
afecţiuni, inclusiv boli
transmise prin apă,
•Deplasarea populaţiei,
•Număr sporit de deficienţe
mentale şi de comportament
din cauza stresului,
•Pierderea oportunităţii de
educaţie.
Vezi mai sus
Vezi mai sus
Aprecierea igienică a
iluminării
reprezintă unde
electromagnetice
vizibile cu lungimea
380-760 nm.
 flux de lumină- energia ce provoacă senzaţie de
lumină şi se măsoară în lumen (lm) llm=cu fluxul
Noţiuni generale şi luminos punctiform radiat de un corp solid absolut negru la
temperatura de solidificare a platinei de pe suprafaţa de 0,5305
unităţi de măsură centimetri pătraţi.
iluminare- este densitatea fluxului luminos care
cade pe o suprafaţă iluminată se măsoară în lux
(lx),1 lx reprezintă iluminarea unei suprafeţe de 1 metru pătrat pe care
cade şi se repartizează uniform fluxul luminos de un lumen obţinut de
pe suprafaţa de 0,5305 centimetri pătraţi de platină incandescentă în
momentul de solidificare a ei.
puterea de lumină -densitatea fluxului în spaţiu
într-o anumită direcţie şi se măsoară în candelă
(cd).
nititate - valoarea fluxului luminos de la o
suprafaţă iluminată în direcţia ochilor, se
măsoară în cd/m.
luminozitate - densitatea suprafata de flux luminos
emis de la suprafata. Unitatea de măsură - lumeni
pe metru pătrat (lm/m2) - luminozitatea din suprafaţa de 1 metru
patrat, care emit 1 lumenul fluxului luminos.
 Insuficienţa iluminatului
creează o serie de consecinţe:
• oboseala,
• scăderea capacităţii de munca,
• apariţia unor tulburări de vedere sau
chiar afecţiuni ca miopia etc.
 Un iluminat excesiv de asemeni poate
produce o serie de fenomene negative:

fotofobia,
lăcrimarea,
dureri in globii oculari,
cefalee etc.
Exigenţe igienice faţă de
iluminarea încăperilor:
să asigure un nivel satisfăcător în întreg câmpul
de vedere;
să asigure nivel optim pentru diverse activităţi;
să fie relativ uniformă;
să protejeze ochii de radiaţiile provenite de la
sursă sau reflectarea suprafeţelor;
să asigure radiaţie adecvată pentru evitarea
umbrelor;
lumina de la sursele artificiale să posede un
spectru cât mai apropiat de acel al luminii
naturale.
Indicii ce caracterizează
iluminarea:
componenţa spectrală (a sursei de lumină şi a celei reflectate)
intensitatea
gradul de nititate (a sursei sau a suprafeţei refractare)
uniformitatea
Tipurile de iluminat

natural
artificial
 Factorii ce influenţează
iluminarea naturală a
încăperilor:
 clima de lumină a teritoriului (rezultată din
gradul latitudinii, poziţia soarelui pe cer, gradul de acoperire a
cerului, transparenţa atmosferei, capacitatea de reflectare a
mediului ambiant);

 orientarea geamurilor (trebuie să asigure o bună

iluminare a încăperilor în mod diferenţiat după destinaţia lor).
Alegerea orientărilor trebuie să aibă în vedere nu
numai iluminarea şi însorirea favorabile, dar şi
prevenirea supraîncălzirii încăperilor sau expunerea
lor la curenţi de aer puternici. În zona climatică a ţării
noastre, orientările optime sînt cele S, SE şi SV;
 continuare
 obstacolele din faţa geamurilor
(clădiri, plantaţii);
au rol însemnat în reducerea iluminatului, în deosebi, în
încăperile de la nivelele inferioare ale clădirilor. Gradul de
umbrire determinat de obstacole, depinde de înălţimea,
distanţa la care se află şi de coeficientul de reflectare a luminii
de către suprafaţa lor. Pentru a evita sau limita umbrirea s-a
stabilit ca distanţa între clădiri să fie mai mare sau cel puţin
egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte.

 tipul, forma, dimensiunile,

amplasarea geamurilor, calitatea
geamurilor, precum şi modul lor de
întreţinere;
 continuare

 mijloacele de ecranare a geamurilor;

 adîncimea încăperii;
 culoarea pereţilor şi mobilierului;
 aglomerarea cu mobilă şi arangarea ei.
Indicii de apreciere a iluminatului natural:
coeficientul de luminozitate
unghiul de incidenţă (de pătrundere) metode
unghiul de deschidere geometrice
coeficientul de adâncime a încăperii
coeficientul de iluminare naturală (CIN)
uniformitatea iluminatului metode
gradul de reţinere a luminii de către geam tehnice
luxmetria
 Caracteristicile
iluminatului natural
Iluminatul natural are acţiune:
◆ termică,
◆ psihofiziologică,

◆ bactericida.
Formele de iluminare artificială:
generala,
locala,
combinata.
Iluminarea locala este destinata pentru
iluminarea locului de munca. Se interzice
folosirea numai luminii locale.
In timpul iluminării combinate iluminarea
generala trebuie sa creeze pe suprafeţele de lucru
nu mai puţin de 10% din valoarea normată.
 Avantajele
lămpilor fluorescente:
1. după spectrul de radiaţie se apropie de
lumina naturala;

2. au o strălucire ne însemnată;

3. asigura o lumina difuza, ce nu formează

umbre pronunţate;

4. asigura o transmitere mai corectă a

culorilor, mai ales la o alegere corecta a
luminoforului;

5. sunt mai econome (aproximativ de 2 ori)

decât cele incandescente.
 Dezavantajele
lămpilor fluorescente:
1. efect stroboscopic, datorită fluxul de
energie în lampă, ce se schimba în
conformitate cu oscilaţiile curentului
alternativ din reţea, in urma căruia
este posibila denaturarea perceperii
vizuale a obiectelor care se rotesc, se
mişca sau îşi schimbă direcţia de
mişcare;

2. senzaţie de semiîntuneric;

3. regulatorul de pornire poate crea un zgomot

monoton.
 Indicii de apreciere a
iluminatului artificial:
coeficientul de reflexie al fondului metode
uniformitatea luminii tehnice
luxmetria
coeficientul “e” metode
metoda “Watt” de calcul
 Nu în zadar se spune, că iluminaţia
bună costă, dar are rezultatele dorite
(K. M. Knoring).
Avantajul iluminării artificiale faţă de
cea naturală

cu ajutorul iluminării artificiale se

poate obţine o lumină stabilă şi de
intensitatea dorită.
 Capacitatea ochiului
de a aprecia puterea
şi intensitatea luminii
se numeşte
sensibilitate
spectrală a ochiului.
Frecvenţa critică de fuziune a imaginilor
optice.

Perioada de latenţă vizuală.

 Mulţumesc
pentru
atenţie !

47
48