Schimbari climatice

Cauze
Efecte
Prognoze
Solutii de atenuare
Influenţa temperaturilor crescute asupra funcţiei
tiroidiene – studiu de caz
Chestionar – anul 2000 – realizat de UNEP: Care
vor fi cele mai mari probleme de mediu cu care se
va confrunta secolul XXI?
 Ce sunt schimbarile climatice?
• Sunt fenomene meteorologice surprinzatoare,care se produc
daca balanta intre energia primita de la soare si energia
radiata de Pamint nu mai este in echilibru.
• Manifestare : temperaturile cresc, regimul precipitaţiilor se
schimbă, se produc furtuni, uragane.
• Rol important in aceste schimbari: gazele prezente in cantitati
mici in atmosfera - vaporii de apa, dioxidul de carbon,
metanul si gazul ilariant.
• Gazele absorb o parte din radiatiile infrarosii emise de
suprafata Pamantului in atmosfera ,lasa radiatiile solare sa
patrunda si reduc proportiile radiatiilor termice emise in
spatiu. Aceste actiuni sunt baza efectului natural de sera
• Asa se asigura temperatura necesara pentru a face planeta
locuibila.
• Schimbarile climatice afecteaza mediul sustinator al vietii
 Mediul susţinător al vieţii
• Este acea parte a planetei care furnizează
bunuri şi servicii de mediu necesare
pentru functionarea mediului social
economic
• Are 4 functii care se bazeaza pe
capacitatea de a capta si a transforma
energia solara
 Mediul susţinător al vieţii

• Schimburi de energie cu sistemul solar

Functiile mediului sustinator al vietii
• Funcţie regulatoare: mediul controlează emisiile
cosmice care ajung pe pământ, biodiversitatea,
asimilarea bio-geo-chimica a deşeurilor, circuitul apei
în natură (servicii de mediu).
• Funcţie de producător: asigura energie, combustibil,
oxigen, hrană (bunuri de mediu).
• Funcţia de purtător: ofera spaţii pentru desfăşurarea
tuturor activităţilor (bunuri de mediu).
• Funcţia de furnizor de informaţii: este sursa de
valori arheologice, stiintifice, estetice, etc. (servicii de
mediu).
 Cauzele schimbarilor climatice
Naturale si antropice
• Schimbările climatice naturale au loc în perioade de timp
foarte lungi, ceea ce permite o adaptare a speciilor
vegetale şi animale la condiţiile climatice noi.
Cauze naturale
• Insolaţia (activitatea soarelui)
• Cauze astronomice: excentricitatea variabila a orbitei
terestre din cauza interacţiunilor gravitaţionale dintre
Pământ şi o parte a planetelor.
Consecinţele excentricităţii terestre (situaţie regăsită actual
în emisfera nordică): Pământul primeşte mai puţină
energie vara, dar mai multă iarna, deci verile sunt
“răcoroase” şi iernile sunt “dulci”
 Cauze antropice
• Omul produce o creştere constantă a
concentraţiei gazelor cu efect de seră
(GES)
• Schimbările din cauze antropice sunt
foarte rapide şi în consecinţă ameninţă
enorm mediul social economic
• Teza conform căreia încălzirea climatică s-
ar datora în principal omului există, dar
nu e sustinuta in unanimitate
 Gaze cu efect de seră
• vaporii de apă (H2O),
• dioxidul de carbon (CO2),
• ozonul (O3), metanul (CH4), protoxidul de
azot (N2O)
• gaze industriale: halocarburile (HFC, CFC)
şi hexafluorura de sulf (SF6). Cu excepţia
gazelor industriale, toate aceste gaze apar
şi în mod natural.
 Efectul gazelor de seră
Creşterea constantă a concentraţiei gazelor
cu efect de seră este nefavorabilă,
deoarece provoacă o importantă încălzire
suplimentară.
 Crestere concentratie gaze cu efect de sera

• CO2 –cresterea cantitatii cu 31% - din anul

1750
• CH4 - >151%
• N2O -
 Sursele principale ale GES
produse de om
• arderea combustibililor fosili (a cărbunilor,
ţiţeiului şi a gazelor naturale) folosita în
producerea energiei, transporturi, industrie
şi în gospodării (CO2);
• agricultura (CH4) şi schimbările în
utilizarea terenurilor cum ar fi defrişările
(CO2);
• depozitarea deşeurilor menajere (CH4);
• folosirea gazelor industriale fluorurate.
 Fig. a Emisii anuale de GES antropice în lume, 1970–2004
Fig. b Părţi ale diferitelor GES antropice din emisiile totale, corespunzătoare anului 2004,
în echivalent CO2* Fig. c Contribuţia diferitelor sectoare la emisiile totale de GES
antropice, în anul 2004, in echivalent CO2
 Efectele echimbarilor climatice
Dupa natura lor
• fizice, chimice, biologice, ecologice, social-
economice, estetice
Dupa factorul de mediu afectat
• Aer, apa, sol, flora (terestra, acvatica), fauna
(terestra, acvatica),om si asezari umane, peisaj
Dupa sensul indus in evolutia caracteristicilor
factorilor de mediu
• Pozitive, negative
Dupa importanta
• Slab, mediu, grav(sever);
Dupa modul de manifestare : rare, frecvente,
continue
După modul de manifestare

• efecte reversibile
• efecte ireversibile
La scala spatiala(dupa extensie)
• locale, regionale, globale
La scala temporala
• pe termen scurt , mediu, lung
 Efecte primare(imediate, directe)
• cresc temperaturile
• se schimba cantitatea, intensitatea, agresivitatea, aria si momentul
de distributie a precipitaţiilor
• se produc uragane, furtuni

Efecte secundare(induse)
• inundaţii şi secete mai frecvente
• schimbări în dispunerea zonelor climatice şi de vegetaţie
• alunecări de teren,eroziune eoliana si hidrica
• topirea gheţarilor şi a zăpezii,cu creşterea nivelului mediu global al
mărilor
• inrautatirea calitatii vietii si a starii de sanatate a oamenilor :
foamete, strămutarea unor populaţii, apariţia unor epidemii şi a unor
probleme psihologice, agravarea unor boli
Prognoze la nivel planetar
 Prognoze la nivel european
Scenariile analizate până în prezent evidenţiază
o evoluţie nefavorabilă, in sensul incălzirii
climatice. Sudul Europei ar urma să sufere
mai mult decât nordul, studiile arătând deja o
frecvenţă mai mare a temperaturilor ridicate şi a
perioadelor de secetă mai lungi, provocând
deficit de apă. In aceste regiuni urmează să se
produca si o creştere a intensităţii episoadelor
ploioase, accentuând riscurile de inundaţii
bruşte, concomitent cu creşterea frecvenţei
producerii de viituri rapide
 Comparatie
• Intre modificarile globale de temperatura si
evolutia temperaturilor in Romania
1901-2000 -creşterea temperaturii medii anuale globale: 0,60C – Romania: media
anuală a înregistrat o creştere de doar 0,30C.
In perioada 1901-2006 creşterea a fost de 0,50C faţă de 0,740C la nivel global.
Au existat însă diferenţieri regionale: o încălzire mai pronunţată în sudul şi estul ţării
(ajungând până la 0,8oC la staţiile Bucureşti-Filaret, Constanţa şi Roman) şi
nesemnificativă în regiunile intra-carpatice, cu excepţia staţiei Baia Mare, unde efectul
activităţii antropogene locale a condus la o încălzire de 0,7oC
 Prognoze pentru Romania
• În contextul încălzirii globale, modificările
regimului climatic din România sunt modulate de
către condițiile regionale.
• Astfel, se estimează o creștere a temperaturii
medii a aerului în perioada 2011-2040 cu până
la 1,3ºC în zonele din estul și sudul țării față de
perioada actuală, precum și scăderea cantităților
medii de precipitații în partea de sud și sud-est a
României cu până la 10%.
 Solutii practice de atenuare a efectelor
schimbarilor climatice
• reducerea la nivel colectiv a emisiilor în perioada 2008–
2012 cu 8% în comparaţie cu anul 1990;
• îmbunătăţirea continuă a eficienţei energetice a unei arii
largi de echipamente şi aparate electrocasnice;
• crearea de obligaţii legale cu privire la folosirea energiei
regenerabile cum ar fi energia eoliană şi solară, cea a
apei şi de biomasă, precum şi a combustibililor
regenerabili pentru transport cum ar fi biocombustibilii;
• susţinerea elaborării tehnologiilor pentru captarea şi
stocarea dioxidului de carbon (CSC) emis de centralele
termoelectrice şi de alte capacităţi industriale de scară
largă;
• Adaptarea la noile provocari
Influenţa temperaturilor crescute asupra
funcţiei tiroidiene – studiu de caz
• Grupul de studiu a cuprins 224 de
pacienţi, bărbaţi şi femei cu vârste peste
18 ani cu patologie tiroidiană: hipotiroidie,
hipertiroidie, eutiroidie de novo sau în
tratament care s-au internat în luna iunie
2007 în Institutul C.I. Parhon
• zona geografică, - grupaţi pe regiuni: SV,
SE, Nord, Subcarpaţi
 Pacienti participanti la studiul de caz

• Majoritatea pacientilor studiaţi, cu

patologie tiroidiană (hipo/hipertiroidie sau
guşă polinodulară cu eutiroidie) se
încadrează în zona de SV a ţării.
Necesarul de hormoni tiroidieni, evaluat
prin valoarea TSH-ului, a fost mai mic la
aceşti pacienţi comparativ cu subiecţii din
celelalte regiuni ale ţării, aici înregistrandu-
se temperaturi mai ridicate
 Concluzie (1)
• Valorile crescute ale temperaturilor ambiante înregistrate
în anumite zone într-un interval de timp influenţeaza atât
statusul functional tiroidian cât şi răspunsul la terapie al
pacienţilor cu patologie tiroidiană hipo- sau
hiperfunctională. Acest aspect poate influenţa atitudinea
medicală în ceea ce priveşte aprecierea dozajului
terapiei administrate pacientului cu patologie tiroidiană
 Efectul temperaturilor caniculare
• Temperaturile foarte mari determină accentuarea metabolismului
la nivelul diferitelor ţesuturi, astfel încât ajung să-şi epuizeze
resursele. Se instalează dispnea, frecvenţa cardiacă creşte cu
apariţia tulburărilor de ritm. Sistemul nervos central este şi el afectat,
starea de conştienţă poate fi alterată, pacientul putând deveni
comatos, delirant şi să asocieze convulsii (42-43 ˚C). Cea mai mare
temperatură la care organismul poate supravieţui, după unele studii
este de 45˚C, după altele este de 46.5 ˚C.
Astfel:
• la o temperatură de 38 de grade apar transpiraţii abundente, stare
de disconfort, foame;
• la 39 de grade Celsius apar transpiraţii abundente, vasodilataţie
puternică, hipertermie, dispnee, tahicardie;
• la 40 grade apare leşinul, deshidratarea, starea de slăbiciune,
vărsătura, ameţelile;
• la 41 de grade apare durerea puternică de cap, ameţeala, confuzia,
halucinaţiile, delirul, somnolenţa, palpitaţii şi se accentuaează
dispneea
 Deshidratarea
Principalele indicii sunt
• -gura uscată şi lipicioasă
• -senzaţie de sete
• -durere de cap
• -iritabilitate
• -stare de ameţeală
• -confuzie, letargie
• -crampe abdominale
• -oboseala excesivă
Dacă aceste semnale nu sunt luate imediat în considerare
şi nu sunt amendate rapid pot să apară complicaţii
importante
 Complicatiile deshidratarii(1)
• Crampele de căldurã apar la nivelul abdomenului,
braţelor, membrelor inferioare, mai ales în caz de
transpiraţie abundentã, în timpul unor activităti fizice
solicitante.
Profilaxia crampelor musculare : medicii recomandă pe
parcursul perioadei caniculare
• 1.încetarea activităţii fizice şi repaos în locuri răcoroase
• 2.consumul de sucuri de fructe naturale sau băuturi
energizante diluate cu apã.
• 3.masajul este o altă formă de prim ajutor în cazul
cârceilor supărători, mai ales în cazul copiilor
 Complicatiile deshidratarii(2)
• Şocul hipertermic apare ca urmare a
incapacităţii organismului de a-şi menţine
temperatura normală, aceasta crescând repede
şi depăsind 40 grade Celsius
• Tablou clinic: şocul termic se poate manifesta
printr-o multitudine de simptome, incluzând
slăbiciune extremă, epuizare, cefalee, confuzie,
greaţă, transpiraţii reci sau lipsa transpiraţiei,
colaps, inconstienţă şi eventual convulsii
 Complicatiile deshidratarii(3)
• Insolaţia este la rândul său generată de
caniculă fiind cauzată de expunerea
directă şi prelungită a capului la soare.
• Tablou clinic: dureri de cap violente,
somnolenţă, greaţă şi eventual pierderea
cunostinţei, febră şi uneori arsuri ale pielii.
• Profilaxie: medicii sfătuiesc populaţia să
evite expunerea prelungită la soare între
orele 11.00-18.00
 Riscurile expunerii organismului la
temperaturi ridicate

• RISCUL DE CANCER CUTANAT

• RISCUL CARDIOVASCULAR ŞI RESPIRATOR
• RISCUL DE ALERGII
• MODIFICĂRI ENZIMATICE ŞI HORMONALE
 MĂSURI DE PROTECŢIE (1)
• să se asigure o temperatură ambientală normală
• evitarea plimbărilor în spaţiile deschise în timpul
orelor caniculare
• îmbrăcăminte lejeră şi subţire, în culori deschise,
palarii, ochelari etc.
• rehidratarea cu cantităţi adecvate de lichide
• consumul de citrice este benefic pentru hidratarea
organismului. Bananele sau nucile sunt indicate. Ele
conţin potasiu, necesar organismului pentru
îndepărtarea stărilor de epuizare
• duşuri la temperatura camerei
• renuntarea la alcool
 MASURI DE PROTECTIE (2)
• O remarcă specială trebuie făcută pentru persoanele
care urmează tratamente vasodilatatoare şi cu diuretice
(pentru diferite afecţiuni cardiace). Dozele în această
perioadă trebuie readaptate! Este posibilă întreruperea
administrării unor medicamente sau reducerea dozelor
acestora, deoarece pot produce vasodilataţie (care se
suprapune peste vasodilataţia determinată de temperatura
ridicată) sau pierderea de apă şi electroliţi prin urină (in cazul
diureticelor). Toate acestea pot scădea volumul sanguin
circulant şi tensiunea arterială şi să predispună la accidente
vasculare
 Concluzie (2)
• Organismul uman are capacitatea
extraordinară de a se adapta la cele mai
neobişnuite condiţii de mediu, printre care
şi temperaturile înalte. Fiecare trebuie să
se protejeze însă în condiţii de expunere
la temperaturi extrem de ridicate prin
respectarea unor norme şi recomandări
care să ducă la limitarea efectelor nocive
ale acestor condiţii climatice nefavorabile.
SA PROTEJAM PAMANTUL!