SCOALA POSTLICEALA SANITARA ARAD

Schimbările climatice

Prof.Hărţău Cristian             Luca Roxana Codruţa

z
Argumentul temei:

   Am ales ca tema de studiu pentru lucrarea

mea "Schimbarile climatice"  deoarece mi
se pare o tema interesanta de dezbatut, dat
fiind faptul ca in ziua de azi, nimeni nu este
atent cu natura si schimbarile ei.
z Incalzirea globala

 este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii

înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului,
precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole,
dar mai ales în ultimele decenii. Fenomene de încălzire globală
au existat dintotdeauna în istoria Pământului, ele fiind asociate
cu fenomenul cosmic de maximum solar, acestea alternând cu
mici glaciațiuni terestre asociate cu fenomenul de minimum
solar.
 z

 Schimbările climatice au deja loc și se preconizează că vor continua:

temperaturile cresc, tiparele precipitațiilor se schimbă, gheața și
zăpada se topesc, iar nivelul mării crește. Fenomenele meteorologice
și climatice extreme care au drept rezultat pericole de genul
inundațiilor și al secetei vor deveni mai frecvente și mai intense în
numeroase regiuni. Efectele asupra ecosistemelor, a diverselor
sectoare economice, a sănătății și stării de bine a oamenilor, precum și
vulnerabilitatea acestora variază la nivel european. Chiar dacă
eforturile globale de reducere a emisiilor se vor dovedi eficace, unele
schimbări climatice sunt inevitabile și este nevoie de acțiuni
complementare de adaptare la efectele acestora.
z
Efecte și vulnerabilitate:
 În Europa, cele mai mari creșteri de temperatură se
înregistrează vara în sudul Europei și iarna în regiunea arctică,
iar cantitatea de precipitații scade în sudul Europei și crește în
nord. Creșterile prognozate ale intensității și frecvenței valurilor
de căldură și ale inundațiilor, precum și modificările ce vor
surveni în distribuția unor boli infecțioase și a polenului, pot
produce efecte negative asupra sănătății umane. Schimbările
climatice constituie și o presiune suplimentară asupra
ecosistemelor, ceea ce duce la deplasarea spre nord și spre
zonele de altitudine mai ridicată a multor specii de plante și
animale. Sunt afectate sectoare precum agricultura, silvicultura,
producerea energiei, turismul și infrastructura în general; cele
mai multe dintre efectele anticipate în Europa sunt negative.
z
Exemple de regiuni europene deosebit de
vulnerabile în fața schimbărilor climatice,
inclusiv zone urbane:

 sudul Europei și bazinul mediteraneean;

 zonele montane;

 zonele de coastă, deltele și luncile inundabile;

 nordul îndepărtat al Europei și regiunea arctică.

  Este nevoie de adaptare, de anticiparea
z efectelor schimbărilor climatice și de luarea
de măsuri adecvate pentru a preveni sau
minimiza efectele. Sunt necesare strategii și
acțiuni la nivel local, național, transnațional
și la nivelul Uniunii Europene. Integrarea în
alte domenii de politică este esențială și are
loc tot mai des – de exemplu, în ceea ce
privește gestionarea ecosistemelor și a
apelor, reducerea riscurilor de dezastru,
gestionarea zonelor de coastă, agricultura
și dezvoltarea rurală, serviciile de sănătate,
planificarea urbană și dezvoltarea
regională. Acțiunile cuprind măsuri
tehnologice, măsuri ecosistemice și măsuri
care vizează schimbări de comportament.
z Schimbările climatice reprezintă eşecul
cel mai mare şi de cea mai mare
amploare de până acum
 În decursul ultimilor 150 de ani, temperatura medie a crescut cu
aproape 0,8ºC în general şi cu aproximativ 1ºC în Europa.
Unsprezece din ultimii doisprezece ani (1995-2006) se numără
printre cei 12 ani cu cea mai mare căldură înregistrată
instrumental la suprafaţa globului (din 1850). Fără o acţiune
globală de limitare a emisiilor, IPCCse aşteaptă ca temperaturile
globale să mai crească cu 1,8 până la 4,0ºC până în 2100.
Aceasta înseamnă că creşterea temperaturii începând cu
perioada preindustrială ar fi peste 2°C. Peste acest prag, este
pe departe mult mai probabil să aibă loc schimbări ireversibile şi
posibil catastrofice.
 Pentru a stopa pierderea biodiversităţii, trebuie reduse în
z mod semnificativ emisiile globale de gaze cu efect de
seră, şi, în acest sens, se stabilesc politici specifice.

 Principalele surse ale gazelor cu efect de seră produse de oameni

sunt:

 arderea combustibililor fosili pentru producerea de electricitate,

transport, industrie şi gospodării;

 schimbări privitoare la agricultură şi la utilizarea terenurilor, cum ar fi

defrişarea;

 depozitarea deşeurilor; şi

 utilizarea gazelor industriale fluorurate.

z

Chiar dacă politicile şi eforturile de reducere a

emisiilor sunt eficiente, unele schimbări climatice
sunt inevitabile. Prin urmare, trebuie să
dezvoltăm şi strategii şi acţiuni de adaptare la
impacturile schimbărilor climatice din Europa şi
în special de dincolo de graniţele acesteia,
deoarece ţările mai puţin dezvoltate sunt printre
cele mai vulnerabile, având cea mai redusă
capacitate financiară şi tehnică de adaptare.
 Schimbările climatice reprezintă un factor de risc din ce în ce
z mai mare pentru ecosisteme, sănătatea oamenilor și
economie în Europa

 Regiunile Europei se confruntă cu creșterea nivelului mărilor și

condiții meteorologice mai extreme, cum ar fi valuri de căldură,
inundații, perioade de secetă și furtuni mai frecvente și mai
intense, cauzate de schimbările climatice, conform raportului
Agenției Europene de Mediu, publicat astăzi. Raportul
evaluează ultimele tendințe și previziuni în ceea ce privește
schimbările climatice și impactul acestora pe teritoriul Europei și
susține că utilizarea unor strategii, politici și măsuri de adaptare
mai flexibile va deveni critică pentru a atenua acest impact.
 z Puncte fierbinți pentru schimbările
climatice Clic pentru a adăuga text
 Toate regiunile din Europa sunt vulnerabile în fața schimbărilor
climatice, însă anumite regiuni vor fi supuse unui impact mai negativ
decât altele. Previziunile arată că sudul și sud-estul Europei vor fi
puncte fierbinți în ceea ce privește schimbările climatice, având în
vedere că aici se așteaptă cel mai mare număr de impacturi negative.
Această regiune se confruntă deja cu creșteri semnificative ale
temperaturile pozitive extreme, dar și cu scăderi ale precipitațiilor și
debitelor râurilor, ceea ce a sporit riscul de perioade de secetă mai
severe, productivitate mai slabă a culturilor, pierderi ale biodiversității
și incendii forestiere. Se așteaptă ca valurile de căldură mai frecvente
și schimbările în distribuția bolilor infecțioase influențate de climă să
ducă la creșterea riscurilor pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor.
  De asemenea, zonele de coastă și zonele inundabile din
părțile vestice ale Europei sunt și ele considerate a fi
z puncte fierbinți, fiind supuse unui risc sporit de inundație în
urma creșterii nivelului mărilor și a unei potențiale creșteri a
inundațiilor cauzate de furtuni. Totodată, schimbările
climatice determină schimbări majore în ecosistemele
marine, cauzate de acidificarea, încălzirea și extinderea
„zonelor moarte”, lipsite de oxigen, ale oceanelor.

 Ecosistemele și activitățile umane din regiunea Arctică vor fi

și ele puternic afectate, mai ales ca urmare a unei creșteri
rapide ale temperaturilor aerului și mării, precum și a
fenomenului asociat de topire a stratului de gheață de pe
uscat și din mare.

 Cu toate că anumite regiuni pot avea parte și de anumite

influențe pozitive, cum ar fi îmbunătățirea condițiilor pentru
agricultură în regiuni din nordul Europei, majoritatea
 z

Acestea sunt principalele cauze produse de om și respectiv

principalele efecte pentru încălzirea globală. Oricât de improbabile
par a fi unele dintre ele, adevărul este că pericolul este real și, din
păcate, umanitatea poartă responsabilitatea, prin acțiunile sale ale
căror efecte nu le-a intuit la timp. De-abia acum începem să
înțelegem mai bine cum afectăm planeta și de ce. Deci trebuie să
ne schimbăm modul de gândire și de viață
z
Măsuri

 Limitarea încălzirii globale se reduce practic la limitarea

concentrațiilor de CO2 . Pentru a evita foarte probabila depășire
a celor 2 °C ar trebui ca nivelele de CO2 să fie stabilizate
imediat. Calea propusă este reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră prin reducerea consumurilor energetice și
utilizarea energiei din surse regenerabile.
z
Economia de energie
 Una dintre cele mai bune acțiuni pentru reducerea încălzirii globale
este reducerea consumului de energie prin: Adoptarea de
tehnologii moderne, care nu sunt energointensive. Reducerea
consumului energetic prin reducerea iluminatului artificial. Pentru
popularizare, în 2007 Sydney a avut inițiativa stingerii luminilor timp
de o oră, inițiativă la care au participat 2,2 milioane de case și
agenți economici Eficientizarea transportului prin folosirea
hidrogenului drept combustibil în locul hidrocarburilor, prin folosirea
biodieselului drept combustibil regenerabil și prin înlocuirea
transportului cu camioanele cu cel pe calea ferată. Prin reducerea
consumului de energie scade sarcina termocentralelor.
Proporțional scade cantitatea de combustibil consumată, deci
emisiile de CO2 în atmosferă.
z
Energiile alternative

 În scopul reducerii emisiilor de CO2 se recomandă utilizarea

energiilor care nu se bazează pe tehnologia de ardere, cum
sunt energia solară, energie hidraulică și energia eoliană.
Captarea energiei solare este dificilă, actual recomandările sunt
ca ea să fie captată sub formă de biomasă. Energia hidraulică
exploatabilă actual este limitată și nu poate satisface cererea,
însă ea joacă un rol cheie în acoperirea vârfurilor de sarcină.
Energia eoliană este disponibilă doar în anumite zone, iar
randamentul captării sale este scăzut.
z
Biomasa 
 Arderea biomasei s-a practicat din cele mai vechi timpuri,
oamenii folosind drept combustibil lemnul. Din punct de vedere
al ciclului carbonului arderea plantelor este ecologică. Deși prin
arderea lor carbonul coținut în ele este eliberat în atmosferă sub
formă de CO2 , acest carbon provine chiar din CO2 din
atmosferă, captat în procesul de fotosinteză. Deci arderea
plantelor este un proces de reciclare a carbonului, spre
deosebire de arderea combustibililor fosili, care introduce în
atmosferă noi cantități de CO2 . Totuși arderea lemnului nu este
o soluție bună, deoarece ritmul de regenerare al copacilor este
mic, regenerarea lemnului durând cca. 30 de ani. Tot drept culturi
energetice pot fi considerate culturile de floarea soarelui, soia și
în special rapiță, uleiul rezultat (biodiesel) putând înlocui relativ
simplu combustibilul pentru motoarele diesel ale autovehiculelor.
z
Energia nucleară

 Deși în urma accidentului de la Cernobîl energetica nucleară a

intrat într-un con de umbră, recent, prin prisma reducerii
emisiilor de CO2 , este reluată fezabilitatea acestei soluții. 
z
CONCLUZIA

Pentru a reduce vulnerabilitatea României la impactul

schimbărilor climatice este necesară antrenarea întregii
societăţi pentru îndeplinirea eforturilor de asigurare a
rezilienţei necesare la efectele negative pe care le va
genera fenomenul de încălzire globală în viitor, prin
mobilizarea tuturor resurselor şi aplicarea măsurilor.
z
Bibliografie

  Eea.europa.eu/ro

Meteo.romania.ro

Republica.ro

Madr.ro

Ies.gov.md
z
Poza