CONTEXTUL GLOBAL

In ultimii 200 de ani, nivelurile de gaze cu efect de

sera au crescut constant la nivel global, mai ales de
la Revolutia Industriala incoace. Temperatura
globala a crescut la randul ei in mod sustinut
incepand din secolul XX si mai ales din anii 1970 si
continua sa creasca.
 din CO2-ul emis de din efectul de sera a fost un an cu noi recorduri
oameni din 1750 observat in prezent climatice:
incoace a ajuns in este generat de - o temperatura medie
atmosfera in activitatea oamenilor globala cu 1,1°C mai mare
ultimii 40 de ani decat cea din perioada
pre-industriala
- cea mai mica suprafata
acoperita cu ghetari in
zona arctica (4,14 mil km2)

2°C-5°C 2°C 1,5 ° C

sunt limitele cresterii e pragul maxim fixat prin Acordul de la este limita optima fixata prin Acordul de la
preconizate pentru Paris, din decembrie 2015, pentru Paris pentru cresterea temperaturii globale,
temperatura medie globala, in cresterea temperaturii medii globale prin reducerea emisiilor si adaptarea la
diferite scenarii, pana in 2100, fata de perioada pre-industriala. Dupa efectele existente si cele viitoare ale
fata de nivelurile pre- acest nivel, efectele schimbarilor schimbarilor climatice. Mentinerea in aceasta
industriale. climatice ar deveni severe si limita ar reduce semnificativ riscurile si
imprevizibile. impacturile schimbarilor climatice.
 Efectul de sera este un proces natural ce incalzeste suprafata
Pamantului. In spatele lui se afla gaze (vaporii de apa, dioxidul
de carbon, metanul, oxidul de azot si compusii pe baza de
clor si fluor) fara de care planeta ar avea o temperatura
medie de -18°C, iar viata nu ar fi posibila. Gazele cu efect de
sera sunt emise si prin activitati umane. Impreuna, efectul de
sera si cel produs de om fac ca temperaturile sa creasca la
niveluri periculoase pentru viata pe Terra. Schimbarile
climatice din prezent se datoreaza modificarii echilibrului
planetar prin plusul de efect de sera produs de om.

Incalzirea globala Schimbarile climatice

inseamna incalzirea pe termen includ fenomenul de incalzire

lung a planetei. Cea pe care o globala, dar si alte schimbari ale
resimtim se datoreaza cantitatii planetei: cresterea nivelului
mari de gaze de sera emise in marilor si oceanelor, topirea
ultimii 200 de ani. Acestea ghetarilor montani, modificari ale
persista in atmosfera de la cateva perioadelor de inflorire la plante si
luni, la cateva sute sau mii de ani flori, fenomene meteo extreme
si afecteaza, deci, planeta timp etc.
indelungat.
 Efectul negativ al schimbarilor climatice s-a facut simtit pana acum si urmeaza
sa se intensifice pe viitor, prin sporirea unor fenomene meteo extreme precum
inundatiile, secetele si valurile de caldura. Fenomenul afecteaza si va afecta
numeroase domenii, cum ar fi biodiversitatea, agricultura, resursele de apa,
silvicultura, infrastructura, energia, turismul si sanatatea populatiei.

de decese sunt estimate la nivel de decese au fost inregistrate in

global in 2030 din cauza efectelor Europa in 2003, in cadrul celei mai
schimbarilor climatice asupra toride veri de pe continent din
poluarii aerului, arata un studiu istoria recenta. Franta a fost
recent al Universitatii din Carolina cel mai afectata (circa 15.000 de
de Nord. Pentru 2100, numarul lor decese).
ar urma sa creasca la 260.000.
 Cum a crescut temperatura lunara fata de media globala

Sursa - MERRA2 (Modern-Era Retrospective Analysis for Research and Applications)

Anomaliile de temperatura medii pe suprafata pamantului si anomaliile temperaturii la suprafata
oceanelor
 CONTEXTUL LOCAL
Dezindustrializarea
de dupa 1990 a dus la scaderea semnificativa
a emisiilor in Romania. In 2015, nivelul
acestora era cu 56% mai redus decat in 1989.
A ramas insa poluarea istorica mostenita de
la vechiul regim, care consta in peste 1.300
de situri contaminate sau posibil
contaminate in toata tara.

Temperatura
medie anuala a aerului a crescut la nivelul
Romaniei cu 0,8°C din 1901 pana astazi si cu
peste 1°C in S si SE tarii, ca urmare a lunie 2017
efectului global. Tendinta de crestere s-a a inregistrat o crestere de 1,4°C la nivelul
observat mai ales din anii '60, de cand s-au Romaniei fata de media lunilor iunie din 1981-
inmultit statile meteorologice din tara si de 2010. In cazul lunii iulie, cresterea a fost de 0,4°C.
cand a inceput sa se faca simtit si trendul
global.
2012
a fost anul cu cea mai calduroasa vara de
cand se fac masuratori in Romania, prin
numarul si mai ales persistenta zilelor
caniculare, cu temperaturi de peste 35 de
grade, si a noptilor tropicale, cu peste 20 de
grade.

Scenariile
indica cresteri ale temperaturii medii anuale ce
variaza de la ~1,5°C la ~2,5°C pentru perioada
2021-2050 vs. 1961- 1990 si de la ~2,5°C la ~5°C
pentru perioada 2061-2090 vs. 1961-1990. Cea
mai afectata regiune va fi Sudul tarii, cu cresteri
prefigurate pana la 5°C vara pentru finalul
secolului. Temperatura medie in lunile de vara ar
putea urca cu pana aproape 6°C, in cel mai rau
scenariu al cresterii concentratiilor gazelor cu
efect de sera.
Tendinta
care reiese din toate scenariile de viitor propuse
de Agentia Nationala de Meteorologie (ANM)
este de crestere a temperaturii medii la nivelul
tarii, pana la sfarsitul secolului. Cea mai mare
crestere va fi inregistrata vara si, apoi, iarna, ea
urmand sa fie semnificativ mai mica in lunile
octombrie si noiembrie.
Cresterea frecventei valurilor de
caldura
Valurile de caldura (cel putin 2 zile cu temperatura
maxima mai mare sau egala cu 37°C) vor fi tot mai
dese in deceniile urmatoare, mai ales in regiunile
sud-estice, sudice si vestice ce inconjoara lantul
carpatic.
Ele au impact negativ asupra sanatatii publice
(afecteaza in primul rand copiii, varstnicii si
persoanele cu bob cardiovasculare si respiratorii),
asupra agriculturii, silviculturii, producerii de
energie, transportului, turismului si productivitatii
muncii.
Intensificarea precipitatiilor si
diminuarea lor vara
Scenariile arata o descrestere a cantitatii medii de
precipitatii in lunile de vara, cand cererea de apa e cea
mai mare. In S si SE tarii se observa o crestere
accentuata a deficitului de precipitatii. Specialistii
estimeaza insa ca ele vor fi tot mai intense pentru
perioade scurte de timp si pe suprafete reduse, mai ales
in zonele de munte. Asta poate insemna: viituri si
inundatii mai dese, perioade secetoase mai mari,
imputinarea resurselor de apa, scaderea productiei
hidroenergetice, pericol de incendii forestiere,
pierderea biodiversitatii, degradarea solului si a
ecosistemelor si desertificare
Intensificarea secetelor
Se anunta secete tot mai severe pana la sfarsitul
secolului, mai ales in S si SE tarii, care vor duce la
reorientarea culturilor agricole in zonele puternic
afectate. Sectorul economic cel mai lovit de seceta si
de ploile excesive e agricultura, in special productia
vegetala. O alta consecinta e scaderea debitelor
raurilor si a productiei hidroenergetice, intr-un context
in care cererea de energie va creste tot mai mult pe
timp de vara din cauza temperaturilor ridicate.
Reducerea stratului de zapada
Grosimea medie a stratului de zapada se va diminua
constant, Centrul, Vestul si Estul tarii fiind cel mai
vulnerabile. Fenomenul afecteaza la randul sau
productia de hidroenergie, precum si rezervele de
apa pentru populatie si agricultura, zapada fiind o
sursa importanta de apa.
Insula de caldura urbana

un fenomen produs de mediul construit din orase si

aparut odata cu disparitia spatiilor verzi si a luciurilor
de apa in favoarea betonului si al asfaltului, care retin
caldura. Acest efect, prezent si in Romania,
intensificand temperatura in orase, comparativ cu
imprejurimile, si accentueaza canicula si valurile de
caldura produse natural. El se adauga efectelor
schimbarilor climatice si, impreuna, pot afecta
sanatatea locuitorilor, productivitatea angajatilor,
resursele naturale sau PIB-ul oraselor.
1,7 mm pe an
este tendinta de crestere a nivelului Marii Negre in
prezent, ea urmand sa fie mai mare. Pe langa asta,
Marea Neagra se confrunta cu scaderea salinitatii in
stratul de suprafata si a nivelului de oxigen in apele de
adancime si tinde sa inghete mai des la coasta. Aceste
fenomene afecteaza viata marina si zonele dinprejur.

Bucuresti

este cea mai mare “insula de caldura urbana” din

Romania si orasul care ar urma sa fie cel mai afectat
de efectele climatice.
dintre emisiile globale de C02
generate de arderea combustibililor
fosili provin din orase. Schimbarile
climatice produse de gazele cu efect
de sera afecteaza orasele in principal
prin cresterea temperaturii si
intensificarea si diminuarea
precipitatiilor.
ar putea fi cresterea de temperatura
intr-un sfert din cele mai populate
orase ale lumii pana in 2100, potrivit
unui studiu publicat recent in
jurnalul Nature Climate Change. De
vina ar fi efectul combinat al
incalzirii globale si al efectului de
insula de caldura. In unele dintre ele,
5°C din cele 7 ar urma sa stea pe
umerii incalzirii globale, restul, pe
cei ai insulei de caldura urbana.
Diminuarea precipitatiilor, fenomen care
se va intensifica si in orasele din Romania,
inseamna resurse mai pufine de apa la
nivelul lor pe viitor (in ultima vreme, in
Romania, apar in fiecare vara situatii in
care alimentarea cu apa este sistata in
orase din cauza deficitului). Daca
fenomenul se amplifica alarmant, el ar
atrage cu sine si cresterea pretului apei. In
SUA exista deja asa-numite pockets of
water poverty, zone in care oamenii nu-si
mai permit sa acopere si costurile apei in
cheltuielile pentru utilitati.
Atat populatia oraselor, cat mai ales
autoritatile, trebuie sa caute solutii de
adaptare la conditiile existente ale
efectelor climatice, de atenuare si
evitare a lor.
Schimbarile medii multianuale (2011-2040 fata de 1916-1990): temperatura aerului (in °C in stanga) si precipitatii (in % in
dreapta).

In ultimii 100 de ani, Romania a resimtit o crestere a temperaturii, insotita de o scadere a precipitatiilor. Romania are o
clima temperat-continentala de tranzitie, iar temperatura medie in regiunea Deltei Dunarii, de exemplu, este de 10-12 °C.
Temperatura medie anuala a aerului a crescut cu 0,8 °C in perioada 1901-2012. in ceea ce priveste precipitatiile, analiza
datelor inregistrate in acelasi interval de timp a dezvaluit o scadere a cantitatii anuale de precipitatii (23,6 mm).
O incalzire semnificativa de aproximativ 2 ° C in toata tara in timpul verii, in regiunile extracarpatice,
iarna si primavara, cu valori mai mari in partea estica, care depasesc 2 ° C (iarna) si 1 ° C (primavara)

iarna primavara

vara toamna
Strategia Nationala privind Schimbarile Climatice
Cele doua componente cheie ale efortului climatic:

- cel de prevenire si combatere a efectelor schimbarilor climatice (prin actiuni destinate reducerii emisiilor de gaze
cu efect de sera)

- cel de adaptare adecvata si cu daune minime in contextul creat de schimbarile climatice deja in curs;

Propune tipuri de masuri cheie ce trebuie implementate in fiecare sector pentru reducerea emisiilor GES si pentru
adaptarea la efectele schimbarilor climatice;

Trece in revista principalele programe de actiune la nivel national cu impact in domeniul schimbarilor climatice in
diferite sectoare: industrie, transporturi, silvicultura, agricultura, urban etc.

Fundamenteaza principiile ce vor sta la baza elaborarii planurilor si programelor de actiune la nivel sectorial, stabileste
obiectivele generale si specifice care vor trebui atinse prin masuri si actiuni viitoare, stabilite in functie de specificul
concret al fiecarui sector in parte.

Aceasta este un reper pentru „cresterea verde” a Romaniei, adica a dezvoltarii economice bazate pe emisii reduse de
gaze cu efect de sera.
Tipuri de masuri
Eficienta energetica:
- Schimbarea comportamentului consumatorilor casnici, ceea ce poate determina economii de 1-15% prin utilizarea corecta a
aparatelor electrocasnice, a sistemelor de iluminat si a regulatoarelor termostatice pentru energie termica;
- Atragerea investitiei private in proiecte municipale, prin utilizarea contractului de performanta, cu economii estimate de 15%
pentru cladiri publice si de 25-30% pentru proiecte de iluminat public;
- Reducerea consumului de energie in industrie cu minimum 10%, prin imbunatătirea managementului energetic si aplicarea
unor masuri de tip „low-cost/no-cost”.
- Promovarea managementului energetic in industrie prin:
- informarea si formarea profesionala pentru managerii energetici autorizati;
- dezvoltarea unui nou model de curs de pregatire pentru universitătile agreate, in vederea pregatirii pentru autorizare a
managerilor si auditorilor energetici.

Transport
incurajarea utilizarii transportului feroviar ca alternativa la transportul Rutier si orientarea transporturilor rutiere de marfuri
catre transportul Feroviar.

Auto
- Autovehicule echipate cu motoare conventionale (cu ardere interna), dar cu emisii poluante foarte reduse;
- Autovehicule echipate cu motoare conventionale (cu ardere interna), care utilizeaza partial sau integral combustibili
alternativi (in general biocarburanti lichizi, biogaz, GPL, GNC etc);
- Autovehicule cu alta sursa de energie (hibride, electrice, cu hidrogen etc).
Tipuri de masuri
Urban
- Imbunatătirea performantei termice a cladirilor. Va fi continuata, de pilda, reabilitarea termica a cladirilor existente,
pentru care sunt avute in vedere doua mecanisme de finantare;
- incurajarea dezvoltarii de proiecte care vizeaza casele ecologice, casele pasive si/sau active. Programul demarat in anul
2010, vizand instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea
sistemelor clasice de incalzire, denumit “Programul Casa Verde” va fi imbunatătit si implementarea lui va continua in
anii urmatori;
- Implementarea unui program de sprijin pentru imbunatătirea eficientei energetice in cladirile ocupate de persoanele
cu venituri reduse;
- Modernizarea infrastructurii de transport si distributie a energiei termice in sisteme centralizate;
- Implementarea proiectului vizand perdelele forestiere pentru protejarea oraselor mari din zonele de campie.

Agricultura
- Introducerea tehnologiilor agricole moderne de utilizare a soiurilor de plante rezistente la seceta, boli si daunatori,
pentru care sunt necesare mai putine lucrari agrotehnice;
- Protejarea materiei organice in sol, in mod special in solurile bogate in carbon (mlastini, turbarii etc);
- Implementarea tehnologiilor de colectare si valorificare a reziduurilor agricole;
- Realizarea de microinstalatii de obtinere a biogazului in ferma sau in grupuri de ferme;
- Cresterea suprafetei forestiere, prin stoparea taierilor ilegale, reconstructia ecologica forestiera.