Incalzirea globala

Proiect fizica, clasa a VIII-a B

Balasa Nicoleta
Cernea Alisia
Cernea Sabrina
Constantin Ioana
Dragut Angelina
 • Incalzirea globala este fenomenul de crestere a
temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in
imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor.
Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze
dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si a
cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt
considerate in mare masura responsabile de acest
fenomen.
Incalzirea Modelele climatice elaborate de specialistii in domeniu
globala estimeaza ca clima globala se va incalzi cu 1,1 - 6,4°C in
cursul secolului al 21-lea. Estimarile variaza din cauza
faptului ca nu poate fi prevazuta evolutia emisiilor de
gaze care cauzeaza efectul de sera. De altfel, tendinta de
incalzire continua a planetei in secolul XXI este relevata
de foarte multe studii in domeniu. Foarte ingrijorator
este insa faptul ca aceste scenarii climatice arata ca
zonele polare se vor incalzi cel mai mult, ceea ce ar putea
avea consecinte dramatice.
 Cauza incalzirii globale
• Cauza incalzirii este efectul de seră. Acesta este un
fenomen natural prin care o parte a
radiației terestre în infraroșu este reținută
de atmosfera terestră. Efectul se datorează gazelor cu
efect de seră care reflectă înapoi această radiație.
• Efectul actual al existenței gazelor cu efect de seră
este că temperatura medie a Pământului este cu cca.
33 °C mai mare decât ar fi în lipsa lor, adică este de
cca. +15 °C în loc să fie de -18 °C. În acest sens,
efectul de seră este benefic, el asigurând încălzirea
suficientă a Pământului pentru a permite
dezvoltarea plantelor așa cum le cunoaștem noi azi.
• Dacă concentrația gazelor cu efect de seră crește,
echilibrul prezentat este perturbat, diferența de flux
termic acumulandu-se în atmosferă, care astfel se
încălzește.
Consecinte
1. Economice
Raportul UE privind consecințele încălzirii globale asupra mediului de securitate atrage
atenția asupra faptului că topirea ghețurilor arctice ar putea face exploatabile resurse
naturale ca pescuitul, sau zăcămintele de gaze naturale și petrol care sunt momentan
blocate sub platforma continentală înghețată. Acest lucru ar putea genera divergențe
între Rusia, Statele Unite, Canada, Norvegia și Danemarca.
2. Inundatii
Ridicarea nivelului mării duce la acutizarea problemelor inundațiilor, în special a zonelor
foarte joase, cum sunt cele din Olanda, Bangladesh și la Veneția. În zonele inundabile
trăiesc adesea comunități foarte sărace, deoarece este singurul teren fertil la care au acces.
Sărăcia face să nu poată plăti asigurări, ceea ce face să nu-și poată compensa pierderile în
caz de dezastre naturale.
Consecinte
3. Asupra agriculturii
Un timp s-a crezut că încălzirea globală are efecte benefice asupra agriculturii datorită creșterii
concentrației de CO2 asimilabil prin fotosinteză. Creșterea temperaturilor a permis cultivarea
plantelor în locuri unde acest lucru nu era posibil, de exemplu cultivarea orzului în Islanda. Tot
această încălzire poate determina deplasarea zonelor de pescuit spre nord.
Deși în unele locuri, de exemplu în Siberia, încălzirea este favorabilă, în altele, de exemplu în Africa,
ea are efecte dramatice, deoarece contribuie la extinderea deșertului Sahara peste Sahel.
Combustia de
carbune,petrol sau gaz
• Cărbunele, petrolul și gazul sunt folosite în diferite industrii, mai
ales pentru producerea energiei electrice și în transporturi. Aceste
domenii esențiale sunt implicate în funcționarea majorității
tipurilor de întreprinderi și au un rol esențial în activitățile
This Photo by Unknown author is licensed under CC BY.
casnice.
• În ciuda faptului că, din anii 90, tratatele și convențiile legate de
mediu s-au înmulțit și au devenit din ce în ce mai complexe,
rezultatele încă nu sunt cele dorite. Multe țări nu au putut ține
pasul cu noile cerințe și nu și-au putut îndeplini obiectivele în
această zonă. Problema există atât în țările europene, cât și în cele
emergente de pe celelalte continente, care au o creștere economică
accentuată și nu pot să mute accentul pe ecologie.
• Arderea acestor substanțe produce multe emisii GES, cea mai
importantă dintre acestea fiind dioxidul de carbon (CO2), care
afectează stratul de ozon al atmosferei și duce la creșterea
temperaturilor și la schimbarea climei.
 • La scară globală, nivelul mărilor crește ca
urmare a schimbărilor climatice. Ultimele
măsurători „făcute de NASA cu ajutorul
sateliților, în februarie 2022, arată o creștere cu
101 milimetri față de anul 1993. Valorile
înregistrate în ultimii ani nu au precedent în
Topirea ultimii 2.500 de ani, spun specialiștii agenției
Ghetarilor americane spațiale. Calotele de gheață și
ghețarii care se topesc adaugă tot mai multă
apă în oceane. În plus, pe măsură ce
temperatura apei din oceane crește, acestea se
extind. Încălzirea apei determină expansiunea
sau dilatarea termică, un proces prin care
volumul unui corp de apă crește.
Agricultura in era
schimbarilor climatice
• Anul agricol 2020 a fost cel mai provocator an pentru
majoritatea fermieriilor din sud-estul ţării şi zona
Moldovei, acolo unde se află şi unii dintre cei mai mari
producători de cereale, din cauza secetei pedologice
prelungite, care nu a afectat doar cultura de toamnă (grâu,
orz, rapiţă), ci şi cultura de primăvară (floarea-soarelui şi
porumb).
• O situaţie atât de critică nu a mai fost întâlnită de mai bine
de jumătate de secol, potrivit unor studii. La începutul pri-
măverii trecute, când primele semne ale secetei erau
evidente, fermierii cereau apă şi reabilitaterea
infrastructurii de irigaţii, iar ministrul agriculturii îi încuraja
să-şi asigure culturile, menţionând că suportă 70% din
prima de asigurare a culturilor, inclusiv împotriva secetei.
• Nicio promisiune nu a fost îndeplinită, dar seceta şi-a
„atins“ obiectivul, peste 1 milion de hectare fiind declarate
calamitate, ceea ce a dus la o scădere a recoltei totale de
cereale cu circa 40%, până la 18,9 milioane de tone,
conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
 Evolutia in Evul Mediu

• Figura alăturată prezintă evoluția temperaturilor în ultimii 2000

de ani. Temperaturile figurate în grafic reprezintă mediile pe
câte un interval de 10 ani. Întrucât nu există măsurători de
temperatură directe în această perioadă, temperaturile au fost
reconstituite pe baza măsurării grosimii inelelor de creștere ale
arborilor și a grosimii ghețarilor. Datarea inelelor arborilor se
poate face pe baza determinării concentrației de carbon 14.
• Variațiile climatice în evul mediu n-au fost așa de mari ca în
perioadele glaciațiunilor. Totuși, în ultima mie de ani se observă
o perioadă caldă regională în secolele al X-lea și al XI-lea,
perioadă numită maximul medieval.
• În continuare însă, în perioada (1550 - 1850) a urmat o
răcire, mica eră glaciară, în care iernile au fost foarte reci, în
special cea dintre anii 1708 - 1709.
Efectele incalzirii
globale
• Oamenii de știință au documentat deja aceste efecte
ale schimbărilor climatice:
• • Gheața se topește la nivel mondial, în special la
polii Pământului. Aceasta include ghețarii montani,
plăcile de gheață care acoperă Antarctica de Vest și
Groenlanda și gheața marină arctică. În Parcul
Național Glacier din Montana, numărul ghețarilor a
scăzut la mai puțin de 30 de la peste 150, în 1910.
• • O mare parte din această gheață care se topește
contribuie la creșterea nivelului mării. Nivelul mării la
nivel mondial crește 3,2 milimetri pe an, iar creșterea
are loc într-un ritm mai rapid în ultimii ani.
• • Creșterea temperaturilor afectează viața sălbatică și
habitatele animalelor sălbatice. Gheața care dispare a
adus în pericol specii precum pinguinul Adélie din
Antarctica, unde unele populații din peninsula vestică
s-au prăbușit cu 90% sau mai mult.
This Photo by Unknown author is licensed under CC BY.
 • Se așteaptă ca nivelul mării să crească între 26 și 82 centimetri sau mai mult până la
sfârșitul secolului.

Cum ne • Este posibil ca uraganele și alte furtuni să devină mai puternice. Inundațiile și secetele
vor deveni mai frecvente. Părți mari din uscat se confruntă cu un risc mai mare de
megadadură, secetă care durează zeci de ani, până în 2100.
afecteaza • • Va fi disponibilă mai puțină apă dulce, deoarece ghețarii stochează aproximativ trei

efectele incalzirii sferturi din apa dulce a lumii.

Unele boli se vor răspândi, cum ar fi malaria transmisă de țânțari (și renașterea din
2016 a virusului Zika).
globale? • • Ecosistemele vor continua să se schimbe: unele specii se vor deplasa mai spre nord;
altele, cum ar fi urșii polari, nu se vor putea adapta și ar putea dispărea.