a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor. Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen. Cauza principala a incalzirii globale este cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera in ultimele secole. Aceasta ar putea duce in imediata perioada la o crestere cu inca 2C. Dar utilizarea surselor inlocuitoare regenerabile curate de energie si retinerea CO2 la centralele pe combustibili fosili avanseaza greu. O alta cauza reprezinta defrisarile masive ale padurilor. Acestea duc la o crestere a concentratiei de noxe ceea ce provoaca efectul incalzirii globale si epuizarea stratului de ozon existent la nivlul intregului glob. Schimbarile climatice afecteaza milioane de oameni din toate colturile planetei, amenintand cu disparitia comunitati intregi, miracole ale naturii si stiluri de viata milenare. Chiar daca efectele incalzirii globale nu sunt la fel de evidente in toate zonele. Zonele globului cele mai afectate de nclzirea global Bangladesh Primii care simt din plin efectele schimbarilor climatice sunt locuitorii Bangladeshului, ce isi vad de mai multe ori pe an locuintele distruse si culturile nimicite de furia apelor. Dupa schimbarea radicala a modului de viata, dictata de dorinta instinctiva de supravieturie, populatia Bangladeshului isi vede acum existenta insasi amenintata de inundatiile care matura totul in calea lor,a raspandint foametea si bolile. Caraibe Incalzirea oceanelor accentueaza puterea distructiva a uraganelor ce au devenit tot mai frecvente si mai devastatoare in Caraibe, zona ce cuprinde Marea Caraibelor, insulele care o imprejmuiesc si coastele inconjuratoare. Uraganul Katrina a nimicit in 2005 orasul american New Orleans, ucigand 1.600 de oameni si provocand pagube materiale de 40 de miliarde de dolari, iar oamenii de stiinta avertizeaza tragicul eveniment se poate repeta oricand. Aceasta, in conditiile in care uraganele din Oceanul Atlantic au ajuns la cea mai mare frecventa din ultimii 1.000 de ani. Muntii Alpi Sufera si ei din cauza incalzirii globale, ce ameninta sa schimbe pentru totdeauna infatisarea Alpilor. Un raport al Conventiei pentru Protejarea Alpilor, publicat in luna iunie, arata ca muntii sunt despartiti treptat in doua regiuni, cu diferente climatice drastice. Astfel, in timp ce regiunile sudice ale Alpilor au primit in ultimul secol cu 10% mai putine precipitatii decat de obicei, zonele nordice se confrunta in schimb cu inundatii si alunecari de teren. Sudan Cantitatile de precipitatii cazute in nordul Sudanului, inclusiv in zona de conflict Darfur, au scazut cu 30% in ultimii 40 de ani, in timp ce desertul saharian inainteaza cu aproximativ 1,6 kilometri in fiecare an, inghitind terenurile agricole aflate la marginea pustiului. Oamenii de stiinta considera regiunea Darfur un exemplu clasic de criza produsa de schimbarile climatice, in conditiile in care lipsa hranei si imputinarea terenurilor arabile declanseaza conflicte sangeroase ce au ca miza controlul surselor de hrana si apa. Australia Australia a fost dintoteauna vulnerabila in fata incendiilor de vegetatie, din cauza climatului sau arid, insa cercetatorii sustin ca ferocitatea si amploarea incendiilor din ultimii ani sunt legate in mod direct de schimbarile climatice. Potrivit acestora, cresterea constanta a temperaturilor din ultimii 50 de ani este direct responsabila de cresterea intensitatii si frecventei incendiilor care parjolesc in fiecare an Australia. Siberia Schimbarile climatice provoaca schimbari dramatice si in Siberia, una din putinele zone cu adevarat salbatice ale planetei. Temperaturile de pana la -50 de grade Celsius din timpul iernii au fost inlocuite in ultimii ani cu minime de numai -30 de grade, provocand astfel topirea permafrostului, solul mereu inghetat al Siberiei. Stilul de viata milenar al popoarelor tundrei este perturbat astfel intr-un mod iremediabil, o data cu dereglarea migratiei anuale, provocata de temperaturile neasteptat de ridicate ce au crescut riscul producerii de avalanse. Marea Bariera de Corali Schimbarile climatice accelerate ce afecteaza intreaga Australie pun in pericol si Marea Bariera de Corali, cel mai mare sistem de recif coraligen din lume. Cresterea temperaturii oceanelor provoaca inalbirea (moartea) coralilor, care au inceput sa "evacueze" micile animale care traiesc inauntrul lor, transformandu-se in scheleti calcarosi lipsiti de culoare. Efectele nclzirii globale: ghearii i gheaa polar se topesc; nclzirea oceanelor i creterea nivelului mrilor (reducerea suprafeei uscatului, insulele mai mici sunt ameninate) ; amplificarea circuitului apelor la nivel global: la tropice se evapor din ce n ce mai mult ap, care se transform mai apoi n ploaie n emisfera nordic; coninutul salin al Atlanticului de Nord scade i, astfel, transportul de cldur de ctre Golfstream spre Europa scade n intensitate i se poate chiar ntrerupe; nu sunt excluse schimbri climatice abrupte ndesirea evenimentelor meteorologice extreme: tornade, ploi toreniale, inundaii, secet; ntinderea deerturilor (pierderi teritoriale, refugiai ecologici) ; modificarea vegetaiei: suprafee uriae de pdure ar putea disprea. Astfel s-ar elibera n atmosfer cantiti uriae de dioxid de carbon, care ar accelera nc i mai mult efectul de ser, conducnd la o i mai rapid nclzire global ("efect de ser galopant") ; incendii forestiere ; posibile distrugeri masive ale stratului de ozon: se bnuiete c nclzirea Pmntului va duce la o rcire a stratosferei (parte a atmosferei, la o nlime de 1525 km), care va accelera procesul de distrugere al stratului de ozon; topirea criosferei , stratul permanent de gheata, care se regsete n special n emisfera nordic se topete treptat. Acest lucru cauzeaz apariia gaurilor, care pot afecta tot felul de structuri, osele i aezri omeneti. afectarea sntii umane i animale .Asupra sntii umane, efectele sunt de natur fizic i psihic:creterea numrului celor infectat cu parazii, mbtrnirea pielii ,cancere cutanate,boli de ochi,scderea imunitii. creterea animalelor va presupune cheltuieli majore pentru rezolvarea problemelor veterinare nou aprute i cheltuieli mari cu hrana. Sfaturi pentru a reduce nclzirea global -nlocuii becurile incandescente cu cele fluorescente (un pas la ndemna tuturor!) ; -creterea ponderii energiilor verzi (nepoluante) ; -evitarea defririlor ( copacii vor ajuta la reducerea concentraiei de dioxid de carbon din atmosfera Pmntului prin absorbia lui) ; -mergei cu bicicleta sau pe jos n loc de a folosi vehicule care contribuie la poluarea aerului; -nu ine aparatele electrice din casa sau birou pe modul de ateptare, deoarece utilizarea acestor aparate consum energie electric chiar i atunci cnd n stand-by; -prin recurgerea la refolosirea si reciclarea salvm o cantitate semnificativ de energie i de materiilor prime ( hrtie, sticle de plastic, aluminiu etc). Poi salva peste 1000 kg de dioxid de carbon pe an reciclnd doar jumatate din deeurile menajere. -Poi salva 550 kg de CO2 pe an dac i reduci gunoiul cu 10%.