Pop Andrei Marius

Grupa IFR 6341

Anul 2

ROLUL PADURII ASUPRA MEDIULUI

INCONJURATOR

Cuvantul padure provine din cuvantul latinesc palus-udis ceea ce inseamna

balta de la care s-a preluat acuzativul paludem,care a trecut la palude apoi prin
inversiune s-a ajuns in sfarsit la romanescul padure . Inca de la aparitia omului
padurile constituiau principala sursa de hrana si adapost,atat pentru oameni cat si
pentru animale . De la inceputuri oamenii se foloseau de lemn pentru a construii
arme,locuinte,barci si multe altele pentru a se folosii de ele si a-si face un trai mult
mai usor. Totodata lemnul era folosit si combustibil pentru incalzirea acestora in
sezoanele mai friguroase .
Padurile din toata lumea aduc numeroase beneficii importante din toate
punctele de vedere.Acestea adapostesc mai bine de jumatate din speciile care
traiesc pe pamant,ajuta de asemenea la incetinirea incalzirii globale prin stocarea si
retinerea carbonului . Totodata padurea se constituie intr-un factor de protectie a
mediului inconjurator si de mentinere a echilibrului ecologic prin exercitarea
functiilor de protectie a apelor,terenurilor precum si a solurilor .
Depinzand de functiile care le indeplinesc padurile pot fii impartite in 2 grupe
principale,si anume,ele pot fi paduri de protectie si paduri cu rol de productie si
protectie .
Din prima grupa fac parte padurle cu rol de protectie in care se includ 5 zone .Din
zona 1 fac parte padurile de protectie a apelor care pot fi izvoare de apa
potabila,minerala sau bazine hidroenergetice asigurandu-le un debit
constant,limpezime precum si impiedicarea transportului de materiale . Din a2a
zona de paduri de protectie fac parte padurile pentru protectia solului care previn
alunecarile de teren,formarile torentilor,protectia digurilor precum si a cailor de
comunicatii .Din a3a zona de paduri fac parte padurile de protectie contra factorilor
climatici extrem si anume influentarea faborabila a temperaturile
extreme,diminuarea vitezei vantului .Din a4a zona de paduri sunt cele de interes

social si anume zonele verzi din orase si din preajma lor,statiunile balneoclimatice
precum si sanatoriile unde bolnavii trebuie sa aiba o oaza de relaxare si nu exista
una mai eficienta decat spatiie verzi cu o multime de arbori .Din a5a zona de paduri
cu rol de protectie fac parte padurile care sunt monumente ale padurii adica cele
care au interese stiintifice sau rezervatiile naturale care trebuiesc mentinute in
aceeasi stare pentru un timp indelungat .
Din a2a grupa fac parte padurile cu rol de productie si protectie care au destinatia
de a devenii material lemnos dar totodata au si rol de protectie .Orice padure chiar
daca fac parte din prima sau a2a grupa au rol multiplu de protectie,ele protejeaza
cursul raului,purifica aerul,incetineste vantul si multe altele dar utilizarea lor
normala este de a oferii material lemnos omului .De aceste paduri trebuie avut
permanent grija,trebuia curatata periodic pentru a oferii arborilor lumina si conditii
maxime de crestere . Cand arborii ajung la o varsta matura ei trebuiesc taiati si in
locul lor trebuiesc plantati altii .
Padurile reprezinta factorul determinant in mentinerea echilibrului
ecologic,climatic si hidrologic,reprezentand un ecosistem cu o capacitate de
regenerare de 3 pana la 5 ori mai mare decat orice alt ecosistem natural care
exista .In timp omul a inceput sa defriseze masiv toate padurile indiferent ca erau
cu rol de protectie sau de productie,acesta atragand cu el nenumarate efecte
negative . Pe tot globul in trecut padurile constituiau majoritatea acoperirii uscatului
dar acum din cauza defrisarii excesive ocupa doar in jur de 30% din suprafata
uscatului .Ca si exemplu de cantitatea de lemn taiata in ultima perioada,SUA mai
are aproimativ 2% din suprafata initiala impadurita,europa are mai putin de 50% iar
datele statistice arata ca la nivel mondial peste 80% din padurile planetei au fost
deja distruse .Cand spun ca au fost distruse nu ma refer strict la faptul ca au fost
masiv defrisate,pe langa defrisare,de-a lungul vremii au avut loc multe calamitati
naturale sau nu care au distrus padurea precum ar fii incendiile sau calamitatile
naturale. Daca se continua pe acest ritm vom ajunge sa nu mai avem paduri iar
acest lucru se va resimtii grav in societate. ONU considera ca anual sunt defrisate
peste 9 milioane de hectare pe cand WWF cunoscut drept World Wildlife Fund sunt
de parere ca in fiecare minut sunt arse sau taiate suprafete de padure de
aproximativ 10 pana la 23 de hectare .
Dupa opinia mea cel mai mare si mai benefic rol care il au padurile asupra
mediului inconjurator si nu numai este cel de purificare a aerului . De cand e lumea
se stie ca plantele verzi purifica aerul,absorband dioxidul de carbon si restituindu-l
sub forma de oxigen . Din tonele de bioxid de carbon lansate anual in atmosfera de
industrializare precum si cel provenit din respiratia oamenilor si al animalelor doua

treimi sunt absorbite de paduri,acesti plamani verzi ai pamantului carora le

datoram absolut totul .
Padurile dese sunt extrem de utile in zonele in care ploua foarte mult
deoarece in cazul unor ploi de lunga durata,padurile de rasinoase pot retine o
cantitate de 25-30% din apa iar padurile de foioase o cantitate de
15-20% .Precipitatiile slabe de apa sunt retinute integral sau aproape total de
coroanele arborilor .Daca la cantitatea de apa retinuta de coronamente denumita
interceptie se adauga cantitatea de apa retinuta de litiera si de neregularitatile
terenului se obtine o retentie totala foarte mare ceea ce impiedica inundarea
zonelor si creearea de izvoare naturale in pamant .
In padure nu se prea poate depune zapada intr-un strat foarte mare iar
datorita microclimatului specific pe care-l formeaza vegetatia forestiera durata de
topire a stratului de zapada acumulata in timpul iernii este mult mai lunga decat
terenurie descoperite din imprejurimile padurii.De asemenea in zonele impadurite
solul preia de 4 ori mai multa apa,apa se scurge de 4 ori mai putin iar coeziunea
intre particulele de sol este net superioara in comparatie cu situatia de pe pasunile
situate in conditii similare . Drept consecinta,scurgerea de suprafata este mai
redusa,durata de concentrare a apelor in alibii este mai lunga iar eroziunea
accelerata este practic exclusa,padurea asigurand retelei hidrografice ape limpezi
si debite relativ constante si,in orice caz,lipsite de variatii bruste .
Dupa cum se stie prea bine,clima depinde de o serie de factori printre care
primordiali sunt radiatia solara si suprafata terestra,care reflecta,absoarbe si
transmite aceasta radiatie in mod diferit .In acest sens clima este foarte diferita intro padure unde radiatia solara ajunge intr-o foarte mica masura la sol,fiind reflectata
si mai ales absorbita de frunzisul coroanelor resimtindu-se o temperatura scazuta
fata de o metropola de exemplu unde sunt numa betoane si bitum iar radiatia
solara este atrasa de betoane drept urmare temperatura creste cu cateva grade iar
temperatura resimtita este mult mai mare decat arata in termometre .La nivelul
frunzisului din coroanele arborilor,pe seama absorbtiei unei cantitati insemnate de
energie solara,incalzirea este mult mai accentuata,dar aceasta este foarte mult
atenuata datoruta procesului fiziologoc care il au arborii precum si de transpiratia
acestora . In sezoanele de iarna precum si in timpul noptii cand nu mai exista
putere solara,temperaturile pot fi mai mari decat in afara padurii deoarece
frunzisul,ramurile si trunchiurile emit o cantitate de caldura . In padure umiditatea
aerului este mai mare iar viteza vantului este mult redusa datorita factorului care il
indeplinesc padurile de a intercepta si retine apa din precipitatii prin radacinile lor
care isi extrag apa dintr-u strat de sol de grosime apreciabila .

Prin intermediul circuitului hidrologic si al ciclului de carbon,padurile

influenteaza semnificativ conditiile climatice atat la nivelul intregii planete cat si la
nivel regional .Pe langa cresterea emisiilor de gaze de sera,datorita dezvoltarii
industriale si arderii combustibililor fosili,despaduririle pe arii extinse,mai ales in
zona tropicala,care determina reducerea consumului de bioxid de carbon in
fotosinteza au adus la situatia actuala in care ne confruntam cu pericolul unor
schimbari climatice datorita accentuariii efectului de sera.
Alte avantaje pe care le ofera padurea sunt stabilitatea mecanica pe care o
ofera solului prin radacinile acestora . Daca terenul este abrupt dar are arbori
plantati,sansele ca acolo sa existe alunecari de teren sau sa apara eroziune sunt
foarte scazute .Cel mai eficient arbore pentru fixarea solului este recunoscut drept
salcamul,care este folosit adesea in zonele cu tendinta de desertificare .Padurile
influenteaza foarte mult porozitatea,acumularea de substante organice in propria
litiera care sunt considerate si folosite de padure drept ingrasamantul natural
regenrabil pentru hranirea acesteia .
Padurile protejeaza foarte mult bazinele torentiale,lacurille de
acumulare,constructiile hidrotehnice si industriale construite de-a lungul marilor
rauri,resursele de apa potabila si industriala din fondul forestier . Rolul hidrologic al
padurii consta in incetinirea scurgerii apei ajunsa in sol,prin absorbtia treptata a
acesteia de litiera si humus,in regularizarea cursurilor de apa datorita asigurarii
unui debit constant prin izoarele care nu seaca niciodata,in diminuarea intensitatii
inundatiilor catastrofale si a torentilor de apa .
Padurile elibereaza o multime de oxigen in aer,de exemplu 1 fag produce in
20 de minunte oxigenul necesar unei persoane.Prin reducerea vitezei vantului,pe
cale mecanica,un hectar de padure poate retine o cantitate de 60-70 de tone e
praf,ceea ce reprezinta de 7 ori mai mult fata de cantitatea retinuta de vegetatia
ierboasa . Padurea realizeaza o epurare microbiana foarte eficienta,evidenta in
special in padurea de conifere.Spre exemplu in timp ce pe bulevardele din Paris sau inregistrat 570 mii de bacaterii/m3 iar in unele magazine chiar 4-8milioane de
bacterii/m3,in padurea Fontainbleu din apropiere,incarcatura microbiana era de
numa 50-55 bacterii/m3.Deci asacum se observa padurea este foarte ecologica si
filtreaza aerul de bacterii foarte eficient,traiul intr-o padure este mult mai sanatos
decat unul intr-o metropola .
Pe langa acestea padurea are o contributie eficienta la ionizarea
atmosferei,la amanarea de ozon si fitoncide in atmosfera,care neutralizeaza
organismele patogene . Oxigenul ionic eliberat de ozon,fiind un oxidant
puternic,activeaza arderile,intensifica metabolismul si astfel contribuie la intarirea si

inviorarea organismului uman,excitand concomitent o actiune narcotica,care reduce

irascibilitatea. Padurile neutralizeaza si pulberile biologice active,cum ar fi cele
radioactive,extrem de nocive pentru sanatatea oamenilor.Cercetarile efectuate au
evidentiat ca cesiul radioactiv care produce boli grave precum cancerul
osos,leucemia,tulburari genetice si multe altele este fixat rapid de plante,fiind astfel
blocat in mare masura in circuitul natural .
Padurea are o excellent functie recreativa,in momentul in care intrii intr-o
padure datorita oxigenului mult mai pur si diferentii placute de temperatura te simti
mult mai bine si iti da o stare de bine mult mai benefica . Pe langa functia recreativa
acestea protejeaza fondul genetic foarte mult .Padurea de rasinoase in special
diminueaza intensitatea sunetuui cu pana la 10 decibeli .
In tara noastra exista mai multe tipuri de paduri care se deosebesc intre ele
in raport cu speciile care le alcatuiesc . Astfel sunt anumite specii de umbra,care
formeaza paduri dese si intunecare,fapt pentru care in absenta luminii nu se pot
dezvolta speciile de arbusti si plantele ierboase . Alte paduri au parte de mai multa
lumina,avand in alcatuirea lor mai multe specii si o structura mai complicata cu un
strat de arbusti si o patura ierbacee bine dezvoltata . Pricipalele tipuri de paduri de
la noi din tara sunt padurile de molid,padurile de fag in amestec cu
rasinoase,padurile de fag,padurile de gorun si sleaurile cu gorun,padurile de stejar
si sleaurile cu stejar,padurile de cer si garnita,padurile de stejar brumariu si stejar
pufos,padurile de lunca,de-a lungul unor rauri,numite zavoaie .
Este important de stiut faptul ca toate tipurile de padure indiferent de speciile
care le alcatuiesc isi aduc fiecare contributia . De exemplu un hectar de padure
produce aproximativ 15-20 tone de oxigen pe an iar pentru formarea unui metru
cub de lemn se consuma circa 1,8 tone de CO2 . Inmugurirea arborilor variaza in
fiecare an in functie de evolutia vremii,dar are o oarecare ordine a cresterii care
este respectata,de exemplu in padurile de campie mai intai inmuguresc artarul
tataresc,carpenul,ciresul si teiul pucios,apoi stejarul si mai tarziu frasinul,cerul si
salcamul . Intr-o padure indiferent de speciile continute,in comparatie cu aria
terenului ocupat,suprafata frunzelor din coroane este de 7-8 ori mai mare,cea a
frunzelor moarte din litiera padurii de aproximativ 5 ori si cea a radacinilor de cel
putin 3 ori mai mare .