Regimul Juridic al Pdurilor din Romnia

Cuprins:
1. Cuvnt Introductiv 1.1. Clasificarea juridic a pdurilor 2. Regimul Juridic al Pdurilor 2.1. Dreptul de proprietate asupra pdurilor n Romnia 2.2. Obligaiile proprietarilor asupra pdurilor 2.3. Protecia juridic a pdurilor 3. Sanciuni i Rspunderi 4. Concluzie

Bibliografie

Regimul Juridic al Pdurilor din Romnia

1. Cuvnt Introductiv
Noiunea de pdure a fost definit n legislaia noastr pentru prima dat n 1994 pentru aprarea patrimoniului forestier. ''Se socotesc pduri toate suprafeele mai mari de 2500 mp, acoperite cu vegetaie forestier n limitele lor naturale , independent dac au fost sau nu nscrise ca atare n registrele de mutaiuni imobiliare ''1. Datorit largei posibilitii de interpretare oferite, aceasta definitie a generat numeroase erori in domeniul proprietatii funciare , deoarece suprafete intinse de pasuni impadurite au fost incluse in amenajamentele silvice si considerate ca paduri.2 Padurea este o suprafat mare de teren pe care cresc n stare salbatica specii de arbori i arbuti, specii de plante erbacee,muschi dar i diferite specii de animale n Codul silvic din 1962 nu a mai fost cuprinsa o definitie a padurii , dar in doctrina s-au facut referiri la acesta notiune . Noiunea de fond forestier nu se identifica sub raport spatial cu notiunea de padure , intre acestea existand un raport de la gen la specie.Nici notiunea de padure intrucat nu toate terenurile sunt acoperite cu paduri . Din totalitatea suprafetelor ce alcatuiesc fondul forestier national categoria cea mai importanta o reprezinta padurile.Acestea sunt inseparabile de terenurile agricole pe care se afla si alcatuiesc impreuna categoria terenurilor fostiere. Padurile terenurile cu vegetatie forestiere ce apartin statului, fac parte din domeniul public al statului si sunt de uz sau interes public 3.Proprietatea publica si regimul juridic al acesteia cuprinde in anexa sa ,o enumerare ampla a bunurilor ce alcatuiesc domeniul public ''padurile si terenurile destinate impaduririi'' ca. altfel, toate terenurile care fac parte din fondul forestier national si nu sunt proprietate privata. 4 Cuprinzand mai putin de un sfert din suprafata totala a tarii, padurile ocupa un loc important in cadrul economiei noastre nationale. Aceasta si datorita faptului ca padurile, ca una din cele mai importante bogatii naturale ale tarii care ocupa peste un sfert din suprafata teritoriului , reprezinta nu numai o valoare economica deosebita , ci indeplinesc anumite functii: servesc la apararea terenurilor agricole impotriva secetei, asurparii si a alunecarilor de terenuri, la ameliorarea si refacerea calitatilor naturale ale solului, la purificarea aerului, in domeniul balneo-climateric si in dezvoltarea asezarilor omenesti , pentru pasunatul animalelor, exercitarea vanatorii, agrement ,dezvoltarea asezarilor umane, dezvoltarea vanatului, etc.Totodata, padurile constituie o pretioasa materie prima pentru industria de prelucrare a lemnului, industria hartiei si celulozei, industria chimica , constructii, transporturi si alte ramuri ale ecomomiei nationale.Nu trebuie trecuta cu vederea si importanta ce o prezinta padurile in reglarea climei si in realizarea unui important rol sanitar si estetic. Atat in trecutul indepartat, cat si in secolul nostru, padurile au fost supuse unui jaf furibund, taierile irationale asociate cu nerespectarea masurilor de refacere si protectie au produs importante perturbari ecologice , cu consecinte dintre cele mai grave pe plan economico-social si cultural.

1 2

Legea nr 204/1994 Machedon I., Codul silvic (comentat si adnotat) ,Editura Tridona-Oltenita ,Bucuresti 1999, pag.5-6. 3 Legea nr81/1991 Art 51(1) 4 Legea nr213/1998 Art 3

Regimul Juridic al Pdurilor din Romnia

1.1. Clasificarea Juridic a Pdurilor

Padurile in functia de anumite criterii se impart in mai multe grupe .Potrivit art.20 din Codul Silvic , padurile dupa functiile pe care le indeplinesc se impart in ''grupe functionale '', dupa cum urmeaza: ''a)grupa I cuprinde paduri cu functii speciale de protectie a apelor , a solului , a climei si a obiectivelor de interes national , paduri pentru recreere, paduri de ocrotire a genofondului si ecofondului , precum si padurile declarate monumente ale naturii si rezervatii; b)grupa II cuprinde paduri cu functii de productie si de protectie in care se urmareste sa se realizeze , in principal , masa lemnoasa de calitate superioara si alte produse ale padurii si, concomitent , protectia calitatii factorilor de mediu''5 Importanta acestei clasificari consta in regimul juridic aplicabil fiecarei grupe din care face parte o anumita padure .Astfel ,anumite paduri din grupa I nu pot constitui obiect al unor acte juridice de instrainare , in sensul ca nu se poate reconstitui dreptul de proprietate private, conform Legii nr.1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere.6 Includerea intr-o categorie sau alta dupa criteriul functiei , respectiv al destinatiei padurii serveste , intr-o mare masura , pentru delimitarea acestor bunuri ca facand parte din domeniul public sau privat si, ca urmare , in functie de rezultatul obtinut , caracterele juridice ale acestora sunt diferite , avand regim juridic diferit.Aceasta clasificare prezinta importanta si pentru determinarea ariilor protejate din fondul forestier , clasificare ce poarta asupra agravarii sanctiunilor aplicate de catre instanta de judecata in situatia savarsirii unor fapte penale la regimul silvic.Mai aratam ca regimul juridic privind actele de administrare si de gospodarie este diferentiat de la o grupa functionala la alta , iar in ceea ce priveste prescriptia achizitiva , aceasta nu poate sa opereze asupra padurilor (bunurilor) ce fac parte din prima grupa , ele fiind imprescriptibile. In doctrina mai veche 7, padurile au fost clasificate dupa importanta lor economica in paduri de importanta republicana si paduri de importanta locala.Cele de importanta republicana sau nationala sunt destinate sa asigure material lemnos si alte produse pentru satisfacerea cerintelor generale ale economiei nationale , iar cele de interes local sa satisfaca nevoile locale de interes public. Semnificatia juridica a acestei clasificari consta in aceea ca se pot afla in administrarea directa a directilor silvice teritoriale e Regiei Nationale a Padurilor numai padurilor de importanta nationala , in timp ce padurile de importanta locala se pot afla in administrarea directa a altor persoane juridica sau fizice Art.15 din Codul silvic stabileste ca pentru padurile de importanta locala , respectiv pentru padurile proprietate privata , ale altor detinatori ,Regia Nationala a Padurilor poate presta , la cerere, contra cost, servicii de specialitate.

2. Regimul juridic al padurilor

Regimul juridic al padurilor , al fondului forestier la general este oarecum modificat fata de situatia anterioara , cand toate padurile constituiau proprietate exclusiva a statului.

5 6

Lupan E. ,Dreptul mediului, Editura Lumnina-Lex, Bucuresti 2002, pag.154 Legea nr1/2000 7 I.Zinveliu, Legislatia forestiera in R.S Romania, Editura Ceres, Bucuresti 1971, pag 30

Regimul Juridic al Pdurilor din Romnia Constitutia actual aRomaniei nu enumera padurile printre bunurile care constituie obiectul exclusiv al proprietatii publice adevarat nici nu exclude aceasta posibilitate cand stabileste ca pot face obiectul acestei proprietati si alte bunuri stabilite de lege Regimul juridic al padurilor (al fondului forestier )este reglementat , in prezent, de Codul silvic , aprobat de Legeanr 30 din 30 decembrie 1962 cod in care noile conditii social economice a suferit unele modificari .Modificarea esentiala a regimului juridic al padurilor consta , in primul rand , in faptul ca prin Legea fondului funciar nr .18/1991(art 41 din aceasta lege se prevede: Terenurile cu vegetatie forestiera, paduri , zavoaie, tufarisuri , pasuni impadurite , care au aprtinut persoanelor fizice si care prin efectul unor legi speciale au fost trecute in proprietatea statului , se restituie, la cerere, fostilor proprietari sau , mostenitorilor acestora intr-o suprafata egala cu cea trecuta in proprietatea statului , dar nu mai mult de 1 ha de familie, iar beneficiarul sa fie cetatean roman cu domiciliul stabil in Romania. Padurile , impreuna cu terenurile aferente , pot constitui deci obiect al dreptului de proprietate a statului sau unitatilor administrative teritoriale precum si, in anumite limite, al cetatenilor romani.8

2.1. Dreptul de proprietate asupra pdurilor n Romnia

Codul Silvic prevede ca padurile pot face atat obiectul proprietatii publice cat si private, dar oricare ar fi forma de proprietate, padurile sunt de interes national, cazand astfel in sfera protectiei statului si nu a autoritatilor locale. Legea permite proprietarilor de paduri, care sunt persoane private, sa le utilizeze, sa le vanda sau sa le instraineze, dar numai cu respectarea prevederilor Codului Silvic, care limiteaza exercitarea dreptului de proprietate si interzice in mod expres orice constructie pe fondul forestier. Proprietarii de paduri sunt obligati sa asigure paza padurii impotriva taierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradarilor, a pasunatului si a altor fapte pagubitoare pentru fondul forestier, in conditiile legii.9 Personalul silvic care are atributii pentru paza padurilor este dotat cu armament de serviciu, in conditiile legii.10 Padurile care sunt proprietate publica a statului sunt administrate de Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA (numita in continuare ROMSILVA) care functioneaza sub autoritatea Ministerului Agriculturii si a Dezvoltarii Rurale. Padurile care sunt proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale sunt administrate de ocoale silvice private. Codul Silvic prevede ca padurile ce fac obiectul proprietatii private nu pot fi divizate in loturi mai mici de 1 hectar. Aceasta limitare se aplica atat instrainarilor inter vivos cat si celor mortis causa. Daca totusi prin procedura succesorala proprietatea ar trebui divizata in loturi mai mici de un hectar, atunci mostenirea va fi constituita in favoarea unuia sau mai multor succesori pana la limita minima legala ( 1 hectar ) si, in schimb, beneficiarul sau beneficiarii vor trebui sa plateasca celorlalti mostenitori o sulta. Suma platita in compensare poate deriva fie din impartirea intregii mosteniri, fie din fondurile proprii ale mostenitorului beneficiar.

8 9

Lupan E. Dreptul mediului, Editura Lumina Lex, Bucuresti 1993, pag 88 Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 238 din 27.03.2008.Art 51 (2) 10 Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 238 din 27.03.2008.Art 51(3)

Regimul Juridic al Pdurilor din Romnia

2.2. Obligaiile proprietarilor asupra pdurilor

Protectia juridica a padurilor se realizeaza ,deci cu ajutorul reglementarilor legale care stabilesc , printre altele, obligatii in aceasta privinta atat pentru detinatorii padurilor publice , cat si pentru organele de stat de specialitate si pentru toti cetatenii11 Deintorii, cu orice titlu, i administratorii pdurilor, vegetaiei forestiere i ai pajitilor au urmtoarele obligaii: a) s menin suprafaa mpdurit a vegetaiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepeniurilor, tufiurilor i pajitilor existente, fiind interzis reducerea acestora, cu excepia cazurilor prevzute de lege; b) s exploateze masa lemnoas numai n limita posibilitii pdurilor, stabilit de amenajamentele silvice i aprobat prin lege; c) s asigure respectarea regulilor silvice de exploatare i transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, n scopul meninerii biodiversitii pdurilor i a echilibrului ecologic; d) s respecte regimul silvic pentru mpdurirea suprafeelor exploatate, stabilit de autoritatea central pentru silvicultur, n acord cu condiiile de utilizare durabil a pdurilor, prevzute de autoritatea central pentru protecia mediului; e) s asigure aplicarea msurilor speciale de conservare pentru pdurile cu funcii deosebite de protecie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare i eroziune, pe grohotiuri, stncrii, la limita superioar de altitudine a vegetaiei forestiere, precum i pentru alte asemenea pduri; f) s respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaiei lemnoase de pe punile mpdurite care ndeplinesc funcii de protecie a solului i a resurselor de ap; g) s asigure exploatarea raional, organizarea i amenajarea pajitilor, n funcie de capacitatea de refacere a acestora; h) s exploateze resursele pdurii, fondul cinegetic i piscicol, n limitele potenialului de regenerare, potrivit prevederilor legale; h1) s exploateze pajitile, n limitele bonitii, cu numrul i speciile de animale i n perioada stabilit, n baza studiilor de specialitate i a prevederilor specifice; h2) s protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol i al pajitilor din cadrul ariilor naturale protejate, n termenii stabilii prin planurile de management i regulamentele specifice. i) s sesizeze autoritile pentru protecia mediului despre accidente sau activiti care afecteaz ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.

2.3. Protecia juridic a padurilor

Activitatea denumita generic ''protectia padurilor ''12 are ca scop prevenirea atacurilor produse de boli si daunatori, precum si combaterea acestora, incadrandu-se in ansamblul masurilor de gospodarie rationala si gestionare durabila a fondului forestier national, in concordanta cu princcipiile acceptate la nivel european si mondial, principii ce converg spre obtinerea de foloase
11 12

Lupan E. Dr professor universitar.Dreptul mediului,Editura Lumina-Lex,Bucuresti 2001,pag 157 Legea nr 1/1995 Art 29-32

Regimul Juridic al Pdurilor din Romnia obtinerii economice maxime, fara a neglija nici un moment echilibrul ecologic pe care padurea trebuie sa-l genereze si sa il mentina. In conformitate cu art. 1. din Codul silvic fondul forestier al tarii noastre este format din padurile si terenurile afectate impaduririi sau care servesc nevoilor de cultura, productie ori administrare forestiere, determinate ca atare prin amenajamentele silvice.13 Prin terenuri destinate nevoilor de cultura , productie ori administrare forestiera se inteleg poienile si golurile din interiorul padurilor, terenurie neproductive si degradate sau orice alte terenuri destinate a fi impadurite, terenurile ocupate cu diferite constructii si instalatii silvice, cinegetice, piscicole sau de axploatare a padurilor, pepinierele silvice, potecile forestiere si culoarea liniilor electrice sau telefonice care travereseaza padurea, terenurile destinate a deservi cu produsele lor gospodarirea vanatului si cultura pestelui in apele de munte aflate in perimetrul sau in afara padurilor, gradinile dendrologice, precum si aluviunile si albiile raurilor care marginesc padurile. Prin padure se intelege totalitatea terenurilor acoperite de arbori si arbusti, indifferent de specie, varsta si stadiul lor de dezvoltare, biologic uniti in dezvoltarea lor, impreuna cu vegetatia insotitoare, menita sa produca material lemmnos sau sa indeplineasca functii de protectie, daca prin lege nu li se da vreo destinatie speciala. Potrivit prevederilor legale, apararea si imbunatatirea mediului inconjurator, mentinerea echilibrului ecologic prin conservarea si protejarea padurilor este o indatorire de baza ce revine tuturor persoanelor fizice si juridice.14 Conservarea si dezvoltarea fondului forestier, potrivit legislatiei in vigoare, se realizeaza in principal prin: mentinerea integritatii fondului forestier, fiind interzisa reducerea acestuia sub orice motiv; cresterea suprafetei fondului forestier in zonele cu deficit in paduri, in jurul asezarilor umane, in special al celor urbane; aplicarea de tehnologii de recoltare si colectare a lemnului care sa nu afecteze echilibrul ecologic; prevenirea proceselor de degradare a padurilor si solurilor forestiere; valorificarea mai intensa a fondului forestier si economisirea masei lemnoase s.a. Este de observat, ca importanta crescanda acordata padurilor a dat nastere la numeroase dispozitii legale care reglementeaza functiile padurilor in cadrl mediului inconjurator. Unele legi reglementeaza si problemele privind mediul inconjurator in general, ceea ce inseamna ca se creeaza posibilitatea utilizarii resurselor silvice in acelasi timp cu conservarea lor. Aceasta legislatie are la baza principiul utilizarii multiple. Ne vom referi in cele ce urmeaza la fiecare dintre aceste aspecte. Pentru a evita exploatarea nestiintifica a padurilor, volumul de masa lemnoasa ce se recolteaza annual pe ansamblu si pe fiecare unitate de productie silvica, se coreleaza cu cota normal de taiere stabilita prin amenajamentele silvice, tinandu-se seama de structura masei lemnoase respective15, asigurandu-se evitarea dezgolirii si protejarea solului, consolidarea functiilor de protectie a arboretelor, stabilirea ecosistemelor naturale, ameliorarea factorilor de clima, mentinerea unor debite constante de apa si continuitatea productiei de lemn.16
13

Prof.Dr.Marinescu D., Dreptul mediului inconjurator, Editia a II-a, Editura Sansa, Bucuresti 1993, pag 125 14 Legea nr 2/1987 Art 2 15 Legea nr 9/1973 Art 23 ultimul aliniat. 16 Legea nr 2/1978 Art 11 Prin Ordonanta nr 2/din17.07.1992 a Guvernului Romaniei(publ. in M.Of .nr185 din 3.08.1992.

Regimul Juridic al Pdurilor din Romnia Paralel cu actiunea de exploatare propriu-zisa a padurii, in vederea asigurarii multiplelor functii pe care aceasta le indeplineste, trebuie efectuate reimpaduririi ale suprafetelor exploatate, impadurirea unor terenuri care nu pot fi exploatate economic in alt mod, extinderea tratamentelor intensive in gospodarirea padurilor, precum si aplicarea sustinuta a celorlalte masuri tehnice prevazute in amenajamentele silvice. Actiunea poluarii este rapida, determinand modificarea radical a configuratiei ecosistemelor natural. Cel mai insemnat efect al poluarii aerului il constituie reducerile considerabile de cresteri, care pot duce in final la uscarea totala a arborilor. Pe langa reducerea cresterilor cu efectele mentionate, influenta poluarii se resimte si asupra functiei recreative si sanitare a padurilor. Pentru prevenirea poluarii, trebuie sa se evite, pe cat este posibil, amplasarea in apropierea padurilor de noi capacitate industrial, cu tehnologii poluante. In scopul ameliorarii factorilor climatic si imbunatatirii conditiilor de munca si viata ale populatiei, vor trebui sa se realizeze in continuare, in conditiile si cu aprobarile prevazute de lege, zone verzi in jurul obiectivelor economice, in vederea inlaturarii efectelor nocive ale activitatii acestora si perdele de protectie climatic a terenurilor agricole in regiuni afectate de seceta si vanturi puternice.17 Apararea terenurilor din fondul forestier impotriva bolilor si daunatorilor prezinta un interes deosebit pentru economia nationala, fiind o problema de stat. In tara noastra s-a creat un sistem de protectie fito-sanitara, bazat pe un anasamblu de norme juridice care reglementeaza activitatile din acest domeniu. Protectia plantelor cultivate, a padurilor si a celorlalte forme de vegetatieii si cu mijloace care sa garanteze ocrotirea mediului inconjurator, pastrarea calitatilor fizice, chimice si biologice ale solului, mentinerea echilibrului biologic si apararea sanatatii omului.18 Sistemul de protectie a padurilor si plantelor cultivate cuprinde masuri de prevenire si masuri de combatere a bolilor si daunatorilor, prin imbinarea rationala a mijloacelor chimice cu cele biologice, folosirea metodelor fizico-mecanice si aplicarea intregului complex de masuri agrofitotehnice. Masurile de prevenire si combatere a daunatorilor si bolilor se aplica diferentiat, in functie de natura si intensitatea atacului si de caracteristicile fiecarei paduri in parte. Ele se executa de catre proprietari sau detinatori cu mijloace proprii sau prin contracte incheiate cu filialele ROMSILVA. O masura deosebit de importanta prevazuta de lege se refera la regimul de carantina fito-sanitara ce se poate institui pentru a preantampina raspandirea daunatorilor , bolilor si buruienilor care constituie un pericol pentru plantele cultivate si paduri, in scopul lichidarii focarelor acestora, precum si pentru a preveni sau opri introducerea lor in tara. Folosirea pesticidelor in combaterea daunatorilor, bolilor si buruienilor trebuie sa fie autorizata de organele si in conditiile prevazute de lege. Este necesar, ca intr-o viitoare reglementare sa se instituie un regim juridic distinct al padurilor apartinand domeniului privat; sa se prevada reguli speciale de protectie, obligatii si raspunderi pentru detinatorii, cu orice titlu, creindu-se in acest scop si un fond special.19

17 18

Legea nr 2/1978 Art 4 a si b. Legea 5/1982 Art 2 privind protectia plantelor cultivate si a padurilor si regimul pesticidelor B.Of nr 5 din 20.11.1982. 19 Prof.Dr. Marinescu D., Dreptul mediului inconjurator, Editia aII-a, Editura Sansa, Bucuresti,1993

Regimul Juridic al Pdurilor din Romnia Indiferent de forma de proprietate, protectia fondului forestier cuprinde cel putin cinci aspecte esentiale: protectia impotriva taierilor ilegale; reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor; protectia impotriva poluarii; protectia impotriva bolilor si a daunatorilor; protectia fondului de vanatoare si a celui de pescuit in apele de munte, inclusiv cele de acumulare . Pentru a evita exploatarea nestiintifica a padurilor, volumul de masa lemnoasa ce se recolteaza anual, pe ansamblu si pe fiecare unitate de productie silvica, se coreleaza cu cota normala de taierea stabilita prin amenajamentele silvice, aprobata pe fiecare an de productie , tinandu-se seama de structura masel lemnoase respective, asigurandu-se evitarea dezgolirii si protejarea solului , consolidarea functiilor de protectie a arboretelor, stabilitatea ecosistemelor naturale , ameliorarea factorilor de clima, mentinerea unor debite constante de apa si continuitatea productiei lemnoase. Detinatorii cu orice titlu ai padurilor, ca de altfel si ai vegetatie forestiere din afara fondului forestier si a pajistilor sunt obligati sa exploateze masa lemnoasa numai in limita posibilitatilor padurilor, stabilita de amenajamentul silvic si aprobata prin lege; sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, in scopul mentinerii biodiversitatii suprafetelor padurilor si a achilibrului ecologic; sa respecte regimul silvic pentru impadurirea suprafetelor exploatate, stabilit de autoritatea centrala pentru sivicultura, in raport cu conditiile de utilizare durabila a padurilor , prevazute de autoritatea centrala pentru protectia mediului; sa asigure aplicarea masurilor speciale de conservare pentru padurile cu functii deosebite de protectie, etc.20 Prin exceptie de la prevederile alin.(1), in caz de forta majora, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sau unitatile teritoriale de specialitate ale acesteia, dupa caz, pot aproba pasunatul in fondul forestier, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)se desfasoara pe durata limitata b) se practica doar in anumite perimetre ale padurii; c) solicitarile de aprobare apartin autoritatilor publice locale; d) s-a obtinut acordul proprietarului; e) este solicitat in cazuri temeinic justificate.
21

In ceea ce priveste reconstuctia ecologica ,regenerarea si ingrijirea padurilor aceste activitati se realizeaza conform amenajamentelor silvice si a studiilor de specialitate, de Regia Nationala a Padurilor din Fondul de ameliorare a fondului forestier. Actiunea poluarii este rapida determinand modificarea radicala a configuratiei a ecosistemelor naturale. Cel mai insemnat efect al poluarii aerului asupra padurilor il constituie reducerile considerabile de cresteri, care pot duce in final, la uscarea totala a arborilor. Pe linga

20 21

Legea nr 137/1995 Art 53. Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 238 din 27.03.2008 Art 53 (2)

Regimul Juridic al Pdurilor din Romnia reducerea cresterilor, cu efectele mentionate, influenta poluarii se resimte si asupra functiei recreative si sanitare a padurilor. Principiul ''poluatorul plateste '' isi gaseste aplicarea expresiva si in Codul Silvic, astfel incat orice persoana fizica sau juridica care prin activitatea sa poate aduce prejudicii, prin poluare, este obligata sa suporte costul masurilor necesare de refacere si reconstructie ecologica. Masurile dispuse de serviciul prevazut la alin. (1) sunt obligatorii pentru toti detinatorii de fond forestier22 Ocoalele silvice realizeaza lucrarile de depistare si prognoza a atacurilor bolilor si daunatorilor padurii, in conformitate cu normele tehnice privind protectia padurilor impotriva bolilor si daunatorilor.23 Autoritatea publica centrala care raspunde de sivicultura stabileste in acest scop, norme tehnice obligatorii pentru ocrotirea si gospodarirea fondurilor de vanatoare si a celor de pescuit din apele de munte, care sunt obligatorii pentru toti detinatorii acestora, indiferent de forma de proprietate. Supravegherea starii de sanatate a padurilor si stabilirea lucrarilor necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si a daunatorilor se realizeaza prin serviciul de specialitate din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura24 In ultimii 19 ani, Romania a pierdut la fel de multa suprafata de padure precum au pierdut alte tari pe durata intregului secol trecut. O astfel de pierdere brusca si catastrofala a evidentiat necesitatea imperativa de a proteja ceea ce a mai ramas din paduri printr-un efort combinat, care sa aiba in vedere protectia biodiversitatii, reconstructia padurilor existente, prevenirea in mod eficient a incendiilor de padure, precum si reglementarea exploatarii lemnului. Pana de curand, obligatia de a se conforma legilor destinate sa protejeze padurile romanesti a fost mai mult evitata sau ignorata, decat pusa in aplicare si respectata. Aceasta s-a datorat pe de-o parte celor saraci care in lunile de iarna depind de lemnul taiat ilegal si pe de alta parte celor care din cauza lacomiei au ales pur si simplu sa ignore legea si gravele efecte pe care le produce defrisarea necontrolata. In martie 2008, Parlamentul Romaniei a adoptat prin Legea 46/2008 un nou Cod Silvic (denumit in continuare Codul Silvic). Intrucat legea anterioara a fost modificata de nenumarate ori, iar confuzia creata de aceste modificari a condus ea insasi la numeroase acte de despadurire, Parlamentul a fost nevoit sa regandeasca un nou Cod Silvic. Acest nou Cod Silvic intruchipeaza dorinta Guvernului de a preveni defrisarile necontrolate, de a face publicul constient de pericolul despaduririi si de a pune in aplicare o lege mai bine mestesugita si mai inteligibila.25

3. Sanciuni i rspunderi
Incalcarea prevederilor referitoare la fondul forestier , atrage dupa sine raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz a persoanei vinovate. Pe langa sanctiunile contraventionale prevazute de Codul silvic si Ordonanta de Guvern nr 96/1998, cresterea alarmanta a faptelor de incalcare a legii cu efecte dezastruoase asupra fondului forestier national al tarii , a determinat

22 23

Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 238 din 27.03.2008.Art 55(2) Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 238 din 27.03.2008.Art 56 24 Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 238 din 27.03.2008.Art 55(1) 25 Marinescu D., Dreptul mediului. Editura Universul juridic, Bucuresti 2008

Regimul Juridic al Pdurilor din Romnia adoptarea unei reglementari speciale privind stabilirea si sanctionarea contraventilor silvice , prin Legea nr.31/2000.26 Legea prevede cinci categorii de contraventii pentru care , in functie de gravitatea faptelor comise si de persoana vinovata se aplica pedeapsa cu inchinsoarea de la 2-6 luni sau amenda, limitele minime si maxime ale amenzii contraventionale variind intre 600.000 lei si 30 milioane lei. Aceste limite prevazute pentru cele cinci categorii de contraventii se dubleaza daca faptele contraventionale au fost savarsite in padurile si in vegetatia forestiera cu functii speciale de protectie sau de catre proprietarii de paduri ori de personalul silvic cu atributii de paza si protectia padurilor ori a terenurilor cu vegetatie forestiera din afara fondului forestorier national. 27 Sanctiunea amenzii contraventionale se aplica si persoanelor juridice , caz in care limitele minime si maxime ale celor cinci categorii de contraventii , se majoreaza de cinci ori. Ca pedeapsa complementara legea prevede 28 ca bunurile rezultate ca urmare a savarsirii faptei contraventionale , in cazul in care nu se restituie persoanei fizice sau juridice prejudecate , sunt supuse confiscarii si se retin .Despre aceste bunuri se va face mentiune in procesul in procesul verbal de constatare a contraventiei. Dintre contraventiile silvice prevazute de Legea nr.31/2000 citam, cu titlu de exemplu: ocuparea unor suprafete din fondul forestier mai mari decat cele aprobate legal, reducerea suprafetei fondului forestier national sau a terenurilor cu vegetatie forestiera din afara acestui fond, in alte conditii decat cele prevazute de lege; taierea sau scoaterea din radacini fara drept, precum si sustragerea ori insusirea fara drept de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale, ori de arbori puieti, lastari care au fost taiati ori scosi din radacini, cu sau fara drept, de alte persoane, din fondul forestier national sau de pe terenuri cu vegetatie forestiera din afara acestui fond, daca valoarea pagubei stabilita , conform legii , este de pana la 5 ori pretul mediu al unui metru de cub de masa lemnoasa pe picior ; distrugerea ori vatamarea arborilor , puietilor sau lastarilor , prin pasunarea in fondul forestier national ori pe terenurile cu vegetatie forestiera din afara acestuia; provocarea de incendii prin diferite mijloace in paduri sau in vegetatia forestiera din afar fondului forestier national,etc [art 1 lit.a),b),c),d),g) si k)- sanctionate cu inchisoare de la 2-6 luni sau cu amenda de la 10-30 milioane lei]; aruncarea de tigari, chibrituri sau alte obiective aprinse in paduri sau pe alte terenuri cuprinse in fondul forestier national ori aprinderea de focuri in paduri la o distanta mai mica de 100 m de limita acestora, in alte locuri decat cele special amenajate si marcate; deteriorarea amenajarilor silvice, vanatoresti, piscicole din apele de munte, a lucrarilor de ameliorare a terenurilor degradate , a drumurilor forestiere si a lucrarilor aferente acestora; culegerea sau recoltarea in scopul comercializarii, din fondul forestier national si din vegetatia forestiera in afara acestuia, de fructe , de padure , ciuperci comestibile, plante medicinale si aromatice, rasina, frunze, ramuri, humus, iarba, cetina, muguri si alte asemenea, fara autorizatia unitatilor silvice sau acordul proprietarului si in alte conditii de cat cele autorizate, etc. [ art 2 lit.a), b), c), d),l)- se pedepsesc cu amenda de la 120-200 lei]; circulatia in fondul forestier si pe terenurile cu vegetatie forestiera din afara acestuia cu autovehicole sau vehicole tratate de animale , precum si parcarea in alte locuri de cat si cele marcate; istalarea in fondul forestier proprietatea publica a statului de corturi , tonete, stupi, in alte
26 27

10

Publicata in M.Of.nr. 6.04.2000 Legea nr.31/2000 art.6 28 Legea nr.31/2000 art 12

Regimul Juridic al Pdurilor din Romnia locuri de cat cele aprobate si marcate de organele silvice, etc.[art 4 lit a), b), c), d)- se pedepsesc cu amenda de la 60-100 lei]; de participare la actiunile de stingerea focului acelor care desfasoara activitati in zonele in care sau declansat incedii asupra vegetatiei forestiere din fondul forestier national sau din afara acestora; aruncarea sau lasarea in interiorul ori la liziera padurii de ambalaje si resturi menajere sau alte asemenea [art 5 lit.a) si d) - se pedepsesc cu amenda de la 60-80 lei]. Constatarea contraventilor silvice se face dupa caz, de catre personalul silvic de specialitatea din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, al Regiei Nationale a Padurilor , inspectoratelor silvicee teritoriale, precum de catre alti angajati imputerniciti de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si Regia Nationala a Padurilor de catre primarii si imputernicitii acestora , comisarii si subcomisarii si de catre ofiterii si subofiterii pompieri. Amenzele incasate se fac venit la bugetele de stat pentru Fondul de ameliorare a fondului funciar la bugetele locale sau , dupa caz la asociatiile cu personalitatea juridica constituita in conditiile legii, care administreaza fondul forestier respectiv. Contravenientul este obligat sa prezinte ocolului silvic dovada ca a achitat amenda stabilita in termenul prevazut in procesul verbal sau stabilit de instanta si sa plateasca despagubirea pentru prejudiciile aduse prin savarsirea contraventie. Daca amenda aplicata nu este achiatata in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a sanctiunii, ocolul silvic in conformitate cu prevederele articolului 16 din Legea nr 61/1991 (pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de conventuire sociala, a ordinii si linistei publice) sesizeaza instanta judecatoreasca in vederea transformarii amenzii in inchisoare contraventionala si a recuperarii pe cale civila a de spagubirilor pentru prejudiciile produse.

11

Regimul Juridic al Pdurilor din Romnia

12

4. Concluzie:
n anul 1991 i apoi n anii urmtori au fost retrocedate, conform unor legi perfectibile, mii de hectare de pdure fotilor proprietari deposedai de comuniti. Ce s-a ales din aceste pduri putem vedea oriunde ne poart paii de-a lungul i de-a latul Romaniei. Praful! Ba mai mult, azi putem vedea i urmrile defririlor, carora nimeni nu le-a stat mpotriva, probabil din motive de democraie: muni surpati, lunci spalate de ape, sate devastate de viituri, culturi agricole nimicite, mormane de rumegu, oameni sraci, priveliti apocaliptice, ruina. Toate acestea din nefericire nu se vor opri aici, ci va exista si "va urma" ct se poate de ntunecat. n numele progresului i al dreptului de proprietate, s-au edificat cariere politice fulminante i averi pe masur, dar s-a sacrificat un element de importan fundamentala n protecia mediului: padurea. Ori de cate ori au aparut legi care s vin n ajutorul pdurii, fie au fost anihilate, fie au fost ineficient aplicate, fie au fost pur i simplu date uitrii, n vreme ce generaii de politicieni si-au vazut de interese, clcnd stramb peste ele. Dei exista atatea exemple care demonstreaz, pn si celor mai inguste fruni, ca lipsa sau insuficiena pdurilor este sinonima cu sarcia i pustiul, desi se cunoaste prapadul petrecut cu padurile acestei ri, n lunga i mpleticita sa istorie, nimeni nu a reuit s aduc reparaiile de cuviina patrimoniului forestier. Frmitarea pdurilor nseamn condamnarea lor la nefiint. Proprietatea privat asupra pdurilor n condiiile unei societi prospere i lipsite de spirit forestier nu poate fi de bun augur, iar exploatarea disperat a lemnului din terenurile private nu duce decat la o amanare dureroasa a unui dezastru economic i la amorsarea unui dezastru ecologic. Pdurea romn nu are nevoie de politicieni, de proprietari sau de savani celebri i specialisti notorii. Ea are nevoie doar de un gram de suflet i atenie din partea omului de rnd.

Regimul Juridic al Pdurilor din Romnia

13

Bibliografie:
1. Duu M., Dreptul mediului Tratat, vol. I, editura Economic, Bucureti, 2004; 2. Marinescu D., Dreptul mediului nconjurtor, editura ansa SRL, Bucureti, 2004; 3. E.Lupan, M.St.Minea, A.Marga, Dreptul mediului , Partea special, Tratat elementar ,II, Editura Lumina-Lex, Bucureti 1997, Capitolul VI; 4. Lupan E., Dr profesor universitar, Dreptul mediului, Editura Lumina-Lex, Bucureti 2001;

5. Marinescu D., Tratat de dreptul mediului, Editura ansa, Bucureti, 2004; 6. Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic a fost publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 238 din 27.03.2008; 7. Legea nr.31/2000;