Universitatea ”Lucian Blaga”-Sibiu

Facultatea de Drept ”Simion Bărnuțiu”

DREPT MEDIULUI
- PROTECȚIA JURDICĂ A PĂDURILOR -

Tutore Disciplină:
Conf.univ.dr. Cristina Oneț
Student:
Tămășel Adina - Cristina
An: II
Forma învățământ:ID

- SIBIU 2022 –
 1. Noțiunea de mediu și cea de fond forestier național
Prin “mediu” se înțelege totalitatea factorilor naturali și ai celor creați prin activități
umane care, în strânsă interacțiune, influențează echilibrul ecologic, determină condițiile de viață
pentru toate vietățiile de pe Terra și pe cele de dezvoltare, în ansamblu, a societății umane.
Fondul forestier național cuprinde, indeferent de natura dreptului de proprietare, pădurile,
terenurile destinate împăduririi, cele care serversc nevoilor de cultură, producție, ori administrare
silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum și terenurile neproductive, incluse în amenajamentele
silvice, în condițiile legii1.

2. Conținutul factual și cel juridic al noțiunii de pădure

Noțiunea de pădure a fost definită pentru prima dată în legislația noastră prin Legea nr.
204/1947 pentru apărarea patrimoniului forestier. În art. 1 din această lege se prevedea: “Se
socotesc păduri toate suprafețele mai mari de 2.500 de mp,acoperite cu vegetație forestieră în
limitele lor naturale,independent dacă au fost sau nu înscrise ca atare în registrele de mutațiuni
imobiliare”.Datorită largheței posibilității de interpretare oferite,această definiție a generat
numeroase erori în domeniul proprietății funciare,deoarece suprafețe întinse de pășuni
împădurite au fost incluse în amenajamentele silvice și considerate ca păduri.
Actualul Cod silvic definește pădurea în următorul mod: “ Sunt considerate păduri,în
sensul prezentului cod, și sunt incluse în fondul forestier național terenurile cu o suprafață de cel
puțin 0,25 ha,acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălțime minimă de 5 m la maturitate
în condiții normale de vegetație.”2 Termenul de pădure include: pădurile cuprinse în
amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990,precum și cele incluse ulterior în acestea,în
condițiile legii; perdelele forestiere de protecție; jnepănișurile; pășunile împădurite cu consistența
mai mare sau egală cu 0,4,calculată numai pentru suprafața ocupată efectiv de vegetația
forestieră.
Noțiunea de pădure nu se identifică ,sub raport spațial,cu noțiunea de fond forestier,între
acestea existând un raport de la specie la gen.Nici noțiunea de teren forestier nu se identifică cu
noțiunea de pădure,întrucât nu toate terenurile forestiere sunt acoperite cu păduri. Din totalitatea
terenurilor ce alcătuiesc fondul forestier național,categoria cea mai importantă o reprezintă
pădurile.Acestea sunt inseparabile de terenurile pe care se află și alcătuiesc împreună categoria
terenurilor forestiere.

3. Clasificarea pădurilor3
În funcție de diverse criterii,pădurile se clasifică în mai multe categorii.
În raport cu funcțiile pe care le îndeplinesc,pădurile se încadrează în două grupe
funcționale: grupa I și grupa a-II-a4.

1
Conform art. 1 alin. (2) Codul silvic.
2
Art. 2 alin (1) Codul silvic.
3
Pt detalii,a se vedea Ernest Lupan, Tratat de dreptul protecției mediul,Editura CH Beck,București,2009,p. 348-350.

4
Potrivit art. 25 din Codul silvic.
 Grupa I cuprinde păduri cu funcții speciale de protecție a apelor,solului,a climei și a
obiectivelor de interes național, păduri pentru recreere,păduri de ocrotire a genofondului și
ecofondului,precum și pădurile din ariile naționale protejate de interes național.
Grupa a-II-a cuprinde păduri cu funcții de producție și protecție în care se urmărește
realizarea,în principal, de masă lemnoasă de calitate superioară și de alte produse ale pădurii
și,concomitent,protecția calității factorilor de mediu.
Importanta acestei clasificări constă în diferența regimului juridic aplicabil fiecărei grupe
din care face parte o anumită pădure.Spre exemplu,anumite păduri din grupa I nu pot constitui
obiect al unor acte juridice de înstrăinare,în sensul că nu se poate reconstitui dreptul de
proprietate privată conform Legii nr. 1/2000. Această clasificare prezintă importanță și pentru
determinarea ariilor naturale protejate de interes național din fondul forestier,clasificare ce poartă
asupra agravării sancțiunilor aplicate în cazul săvârșirii unor fapte penale.
În raport cu folosința lor,distingem: păduri de folosință forestieră și păduri de folosință
silvopastorală.
Pădurile de folosință forestieră sunt constituite din cele incluse în fondul forestier național
existent la data intrării în vigoare a O.U.G. 139/2005 și din vegetația forestieră de pe pășunile
împădurite,având consistența mai mare de 0,8.
Pădurile de folosință silvopastorală sunt constituite din vegetația forestieră cu consistență
de cel mult 0,4,situate pe terenuri din afara fondului forestier național existent la data intrării în
vigoare a aceleiași ordonanțe de urgență.
4. Poluarea pădurilor
Pădurile se găsesc permanent în contact direct cu alte elemente ale mediului,în principal
cu aerul și cu apele. Dacă aceste elemente ale mediului sunt poluate,acțiunea poluării pădurilor
este rapidă,ceea ce determină,la rândul său,modificarea radicală a configurației ecosistemelor
naturale.
Cel mai însemnat efect al poluării aerului asupra pădurilor îl constituie reducerile
considerabile de creștere,care în final pot duce la uscarea totală a arborilor.
După 1989,schimbările radicale în legislația silvică,lipsa unui control sever corespunzător și,mai
ales, lipsa unei conștiințe ecologice au dus la pierderi importante ale suprafețelor împădurite.
5. Protecția juridică a pădurilor
Prin protecția juridică a pădurilor se înțelege sistemul mijloacelor juridice ce se utilizează
în vederea restabilirii drepturilor încălcate și a asigurărilor îndeplinirii unor scopuri determinate 5.
În accepțiunea sa largă,noțiunea de protecție juridică are atât caracter reparator-represiv,cât și
caracter preventiv,în accepțiunea restrânsă a noțiunii având doar un caracter reparator-represiv.
Starea de sănătate a pădurilor din țara noastră este asigurată de către Regia Națională a
Pădurilor (Romsilva) prin măsurile de prevenire și combatere a dăunătorilor și bolilor,indiferent

5
Ernest Lupan, op. cit., p. 350.
de forma de proprietatea. Protecția juridică a pădurilor se realizează prin elaborarea,adoptarea și
aplicarea normelor silvice,economice și juridice,dintre care,un rol important îl au cele juridice,în
general stabilirea prin lege,ca ansamblu de norme juridice speciale privind apărarea pădurilor,a
regimului juridic.
Protecția juridică a pădurilor diferă in funcție de forma de proprietate a acestora.
A. Protecția juridică a pădurilor proprietate publică
Cadrul legal al protecției și dezvoltării pădurilor îl constituie Codul silvic și unele
reglementări din O.U.G nr. 195/2005 privind protecția mediului și alte reglementări speciale.
Deținătorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetației forestiere din afara fondului
forestier și pajiștilor au următoarele obligații privind protecția cantitativă și calitativă a
pădurilor6:
a) să mențină suprafața împădurită a fondului forestier, a vegetației forestiere din afara
acestui fond, fiind interiză reducerea acestora (cu unele excepții prevăzute de lege);
b) să exploateze masa lemnoasă în condițiile legii,precum și să ia măsuri de reîmpădurire și,
respectiv,de completare a regenerărilor naturale;
c) să gestioneze corespunzător deșeurile de exploatare rezultate în condițiile stabilite de
lege;
d) să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare și transport tehnologic al lemnului,
în scopul menținerii biodiversității pădurilor și a echilibrului ecologic;
e) să respecte regimul silvic în domeniul silviculturii și protecției mediului;
f) să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcții speciale
de protecție, situate pe terenuri cu pante foarte mari,cu procese de alunecare și eroziuni,
de grohotișuri, stâncării, la limita superioară de altitudine a vegetației forestiere,precum și
pentru alte asemenea păduri;
g) să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetației lemnoase de pe pășunile
împădurite, care îndeplinesc funcții de protecție a solului și a resurselor de apă;
h) să asigure exploatarea rațională,organizarea și amenajarea pajiștilor,în funcție de
capacitatea de refacere a acestora;
i) să exploateze resursele pădurii,fondul cinegetic și piscicol, potrivit prevederilor legale;
j) să protejeze patrimoniul forestier,cinegetic,piscicol și al pajiștilor din cadrul ariilor
naturale protejate, în termenii stabiliți prin planurile de management și regulamentele
specifice;
k) să sesizeze autoritățile pentru protecția mediului despre accidente sau activități care
afectează ecosistemele forestiere sau alte ecosisteme terestre.
Reducerea suprafeței pădurilor,în general a fondului forestier național este interzisă 7. În
mod excepțional, legiuitorul admite reducerea acestor suprafețe,prin scoaterea definitivă din
fondul forestier, pentru realizarea obiectivelor de interes național,declarate în condițiile legii de
utilitate publică.

6
Idem, p. 352-353
7
Conform art. 35 Codul silvic
 Potrivit art. 33 alin. (1) din Codul silvic,administratorul fondului forestier proprietate
publică a statului și proprietarii de păduri sunt obligați să înființeze fondul de conservare și
regenerare a pădurilor purtător de dobândă,neimpozitabil,deductibil fiscal și având regimul
rezervelor fiscale.
Articolul 34 din Cod stabilește că terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac
obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembrământ al acestuia și că
proprietatea forestieră nu poate fi divizată sub limita de un hectar.
B. Protecția juridică a pădurilor proprietate privată
Unele terenuri cu vegetație forestieră au fost restituite foștiilor proprietari sau
moștenitorilor acestora. Așadar,pe lângă proprietatea publică există și proprietatea privată asupra
pădurilor. Administrarea pădurilor proprietate privată se face de către proprietari,individual sau
în asociere.
Proprietarii de păduri şi terenuri din fondul forestier privat au obligaţia să le
gospodărească în conformitate cu regimul silvic şi cu regulile privind protecţia mediului. Modul
de gospodărire a fondului forestier privat este stabilit prin amenajamente silvice, care se
întocmesc pe tipuri de pădure şi pe ansamblul localităţii, fără a afecta dreptul de proprietate.
Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie sau infracţiune, după caz.
Proprietarii fondului forestier privat trebuie să se îngrijească de regenerarea pădurilor
după tăiere, în cel mult doi ani, cu sprijinul tehnic al Regiei Naţionale a Pădurilor. În caz de
nerespectare a acestor obligaţii, ministrul de resort, după somaţie, va dispune Regiei Naţionale a
Pădurilor executarea prin ocolul silvic, pe contul proprietarului, a lucrărilor de reîmpădurire şi
întreţinere până la regenerarea definitivă.
Deţinătorii de păduri proprietate privată vor fi sprijiniţi în acţiunile de pază a pădurilor şi
stingerea incendiilor de pădure de către organele silvice, prefecţi, consiliile judeţene şi locale,
unităţile de poliţie, unităţile şi formaţiunile de pompieri, unităţile Ministerului Apărării
Naţionale, potrivit atribuţiilor ce le revin prin lege.
În scopul protecţiei pădurilor, legea interzice păşunatul în arboretele în curs de
regenerare, în pădurile cu funcţii speciale de protecţie, în seminţişuri şi plantaţii cu vârste mai
mici de 10 ani şi cu înălţime sub 3 m, în păduri de plopi şi salcie sub vârsta de 5 ani.
Deţinătorii de păduri proprietate privată sunt obligaţi să recolteze numai arbori marcaţi de
personalul silvic, să respecte regulile silvice de exploatare a masei lemnoase şi cele referitoare la
circulaţia materialului lemnos prevăzute de lege. Marcarea şi evaluarea arborilor destinaţi tăierii
se fac la cerere contra cost de către personalul silvic autorizat, odată cu aceasta proprietarii
primind şi documentele legale pentru exploatarea şi transportul materialului lemnos.
Legea interzice defrişarea vegetaţiei forestiere de pe terenurile din afara fondului forestier
cu o înclinare mai mare de 30 de grade şi care îndeplineşte funcţii speciale de protecţie sau
înainte de atingerea vârstei exploatabilităţii, stabilite prin normele tehnice. De asemenea,este
interzisă tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jnepănişurilor.
 6. Paza pădurilor
Instituția obligației de pază a pădurilor,ce revine deținătorilor de pădure publică sau
privată este un mod special de protecție a acestei resurse naturale.
Conform Codului silvic,proprietarii de păduri sunt obligați să asigure paza împotriva tăierilor
ilegale de arbori, a distrugerilor, a degradărilor, a pășunatului și a altor fapte păgubitoare pentru
fondul forestier8.
Printre atribuțiile pricipale ale Regiei Naționale a Pădurilor (Romsilva) se numără și
aceea a organizării și executării pazei fondului forestier pe care îl administrează.
Unitățiile de poliție și jandarmerie,potrivit atribuțiilor ce le revin conform legislației în
vigoare, au obligația de a asigura sprijin de specialitate în organizarea pazei pădurilor și în toate
acțiunile de pază a fondului forestier.
7. Răspunderea pentru încălcarea normelor privind protecția pădurilor
Încălcarea reglementărilor referitoare la protecția pădurilor atrage,după caz, răspunderea
disciplinară,materială,civilă,contravențională sau penală,potrivit legii.
A. Răspunderea disciplinară și materială intervin în cadrul raporturilor de muncă față
de lucrătorii silvici pentru fapte săvârșite în această calitate.
B. Răspunderea civilă
În conformitate cu art. 105 Cod silvic,prejudiciul cauzat pădurii,indiferent de natura
juridică a proprietății și de suprafața pădurii avute în proprietate,se evaluează potrivit legii. În
cazul prejudiciilor cauzate unor păduri din grupa I, perdelelor forestiere de protecție și
jnepănișurilor, acestea se stabilesc prin multiplicarea de două ori a valorii obținute potrivit legii.
C. Răspunderea contravențională
Legea 31/2000 este consacrată în întregime și exclusiv contravențiilor silvice. Potrivit
acesteia,reprezintă contravenții o serie de fapte,precum:
a) reducerea suprafeței fondului forestier național sau a terenurilor cu vegetație forestieră
din afara acestui fond, în alte condiții decât cele prevăzute de lege, inclusiv prin defrișare
lentă;
b) lăsarea animalelor să pășuneze în fondul forestier național nesupravegheate sau în alte
condiții decât cele prevăzute de lege;
c) aducerea sau depozitarea în fondul forestier național sau pe terenurile cu vegetație
forestieră din afara acestuia de piatră, moloz,cadavre de animale, gunoaie, deșeuri și
altele asemenea;
8
Art. 51 alin. (1) Codul silvic
 d) circulația în fondul forestier național și pe terenurile cu vegetație forestieră din afara
acestuia cu autovehicule sau vehicule tractate de animale, nerespectarea indicatoarelor de
circulație, precum și parcarea în alte locuri decât cele marcate;
e) aruncarea sau lăsarea în interiorul ori la liziera pădurii de ambalaje și resturi menajere sau
altele asemenea;
f) refuzul de a permite persoanelor împuternicite să verifice modul în care sunt respectate
prevederile regimului silvic sau ale normelor tehnice silvice și de pază, precum si de
circulație și transport pentru materialul lemnos recoltat, în vegetația forestieră din afara
fondului forestier național;
Potrivit alin. (5) din art. 8 din lege, amenziile încasate se fac venit la bugetul de stat
pentru Fondul de ameliorare a fondului funciar,la bugetele locale sau,la asociațiile cu
personalitate juridică constituite în condițiile legii,care administrează fondul forestier respectiv.
Amenda contravențională se stabilește prin rezoluția șefului ocolului silvic în a cărui rază
teritorială s-a săvârșit contravenția,la propunerea organului constatator.
D. Răspunderea penală
Răspunderea penală este cea mai severă sancțiune în ceea ce privește răspunderea juridică
în domeniul silvic.
În Titlul VI din Codul silvic sunt enumerate și pedepsite mai multe fapte care constituie
infracțiuni:
a) reducerea suprafeței fondului forestier național fără respectarea dispozițiilor legii;
b) tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori,
puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri
din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate;
c) ocuparea fără drept,în întregime sau în parte,a unor suprafețe din fondul forestier
național;
d) pășunatul în pădure sau în suprafețe de pădure în care acesta este interzis;
e) furtul de arbori doborâți de fenomene naturale ori de arbori, puieți sau lăstari care au fost
tăiați ori scoși din rădăcini din pădure,perdele forestiere de protecție sau din terenuri
degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire;
f) distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare prin incendiere a
pădurilor,a perdelelor forestiere de protecție, a vegetației forestiere din terenurile
degradate ameliorate prin împăduriri, a jnepănișurilor și a vegetației forestiere din afara
fondului forestier național,de către proprietari,deținători,administratori sau orice altă
persoană;
g) folosirea fără drept sau contrar reglementărilor specifice în vigoare a dispozitivelor
speciale de marcat care a avut drept consecință cauzarea unui prejudiciu cu o valoare de
cinci ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;
h) falsificarea dispozitivelor speciale de marcat;
i) nerespectarea obligației de a reîmpăduri și de a completa regenerările naturale în termen
de cel mult două sezoane a vegetației, de la tăierea unică sau definitivă.
 Cu excepția ultimei fapte,maximul special al pedepselor se majorează cu doi ani în cazul
în care infracțiunile sunt săvârșite de personalul silvic.
Materialul lemnos rezultat din săvârșirea infracțiunilor se confiscă și se valorifică
conform legii.
Anumite referiri la răspunderea penală în domeniul silvic se regăsesc și în Capitolul 9 din
Legea fondului funciar nr. 18/1991.
Bibliografie

I. Tratate, cursuri, monografii

1. Duțu Mircea, Dreptul Mediului, ediția a-2a, Editura CH Beck,București,2008.
2. Lupan Ernest, Tratat de dreptul protecției mediului, Editura CH Beck, București, 2009.

II. Legislație
1. Codul silvic ( Legea nr. 46/2008).
2. Legea 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

III. Resurse internet

1. http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-revista_presei_business-3956167-cadrul-juridic-
privind-protectia-padurilor-din-romania.htm.
2. http://www.scribd.com.