Protectia juridica a padurilor

1. Consideratii generale

Intotdeauna, padurea a reprezentat cel mai pretios tezaur viu al Terrei fiind
singurul ecosistem care asigura efficient protectia sa globala. Daca initial padurile ocupau
aproximativ jumatate din suprafata Terrei, in prezent ele mai ocupa aproximativ 27%.
Explotarea irationala a padurilor, peste capacitatea naturala de regenerare a
tulburat grav echilibrul ecologic. Nu in ultimul rand, degradarea padurilor a fost cauzata
de asa numitul fenomen de uscare datorat poluarii provenite de la marea industrie1.

2.Regimul juridic al padurilor stabilit prin Codul Silvic2

Desi face distinctia dintre domeniul privat, actul normative utilizeaza doua notiuni
fundamentale, cu semnificatie globala: fondul forestier national si vegetatia forestiera din
afara acestuia. Astfel, padurile, terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor
de cultura, productie ori administratie silvica, iazurile, precum si terenurile neproductive,
incluse in amenajamentele silvice, indifferent de natura dreptului de proprietate,
constituie fondul forestier national (art. 1). Considerat bun de interes national, fondul
forestier national, indiferent de forma de proprietate, publica sau private, este supus
regimului silvic (art.6), ce constituie un sistem de norme tehnice silvice, economice si
juridice privind amenajarile, cultura, exploatarea, protectia si paza acestui fond, avand ca
finalitate asigurarea gospodaririi durabile a ecosistemelor forestiere, elaborate si controlat
in privinta aplicarii sale de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
Ca atare regimul proprietatii private asupra fondului forestier este afectat de um regim
special de domenialitate, fara a pierde caracterul de regim al dreptului privat. Modul de
gospodarire a fonduilui forestier proprietate private este stabilit prin amenajamente
silvice si se exercita in conformitate cu regimul silvic si cu regulile privind protectia
mediului . Rezulta deci, in concluzie, ca notiunea de fond forestier national nu se
substituie si nu se suprapune celor de fond public si fond privat, indeplinind in primul
rand o functie de protectie, conservare si gospodarire durabila, prin consacrarea si
aplicarea unui regim minimal comun. In consecinta, la nivel concret, regimul aplicabil
unei anumite paduri, unui anumit teren cu destinatie forestiera este desemnat de natura
proprietatii publice sau private careia ii apartine, la care se adauga regimul silvic. La
randul dau, vegetatia forestiera situate pe terenuri din afara fondului forestier national
este constituita din vegetatia forestiera de pe pasunile impadurite, perdelele forestiere de
protectie a terenurilor agricole, plantatiile si perdelele forestiere de protectie, zonele
verzi, parcurile dendrologice (art.6). Aceasta este supusa indifferent de forma de
proprietate, unor norme tehnice silvice si de paza, precum si de circulatie si transport
pentru materialul lemons recoltat, unei norme emise de catre autoritatea publica centrala
care raspunde de silvicultura, care controleaza aplicarea si respectarea lor3.

1
G. Diaconu, Elemente de drept al mediului, 2005, p.307-308.
2
Legea nr. 46/2008.
3
A. Duta, Tratat de drept al mediului,p.360-372.
 3.Notiunea de padure si fond forestier4

In sensul Codului silvic prin paduri se inteleg terenurile acoperite cu vegetatie

forestiera si care au o intindere mai mare de 0.25 ha. Se impune asigurarea gestionarii
durabile a padurilor, stabilirea unor masuri concrete de administrare, ingrijire, exploatare
rationala si regenerare.

4. Clasificarea padurilor5
Dupa criteriul functiilor pe care le indeplinesc, ele se clasifica in:
-paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei si a
obiectivelor de interes national precum: paduri pentru recreere; paduri de ocrotire a
genofondului si ecofondului si paduri cu rol de rezervatii sau declarate monumente ale
naturii:
-paduri cu functii de productie prin care se realizeaza scopul economic prin
exploatarea masei lemnoase. Exploatarea masei lemnoase se face numai in conformitate
cu prevederile amenajamentelor silvice si cu respectarea instructiunilor privind
termenele, modalitatile si epocile de recoltare si transport al materialului lemnos.

5.Regimul fondului forestier proprietate publica a statului

Administrarea acestui fond se realizeaza de catre Regia Nationala a Padurilor,

care functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara si exercita
atributii de serviciu public cu aspect silvic.
Gospodarirea fondului forestier proprietate publica se realizeaza conform
amenajamentelor silvice, care constituie baza a cadastrului forestier si a titlurilor de
proprietate a statuluyi si se stabilesc in raport cu obiectivele ecologice si social-
economice, telurile de gospodarire si masurile necesare pentru realizarea lor.
Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor se realizeaza pe calea
unor modalitati, precum: aplicarea prioritatii regimului codrului, regimului crangului,
acordarea prioritatii regenerarii speciilor de tipul natural fundamental, impadurirea si
reimpadurirea terenurilor degradate, conservarea resurselor genetice forestiere.
Protectia padurilor vizeaza asigurarea starii de sanatate a lor prin masuri de
prevenire si combatere a daunatorilor si bolilor, si obligatia persoanelor juridice si fizice
ca\re desfasoara activitati ce pot adduce prejudicii, prin poluare, fondului forestier, de a
lua toate masurile necesare pentru respectarea indicatorilor de calitate a aerului, apei si
solului.
Paza fondului forestier impotriva taierilor ilegale de arbori, furturilor,
distrugerilor, degradarilor, pasunatului, braconajului si altor fapte pagubitoare precum si
masurile de prevenire si stingere a incendiilor se asigura de catre Regia Nationala a
Padurilor.
Exploatarea masei lemnoase se face in conformitate cu prevederle
amenajamentelor silvice si ale instructiunilor privind termenele, modalitatile si epocile de
recoltare etc.

4
G. Diaconu, Elemente de drept al mediului,2005,p.312-315
5
Idem.
 Volumul maxim de masa lemnoasa ce se poate recolta annual din paduri se
aproba prin hotarare a Guvernului, in limita posibilitatilor stabilite prin amenajamente
silvice pe fiecare unitate de productie si in functie de natura produselor.
Asigurarea integritatii si dezvoltarii fondului forestier national constituie o
preocupare fundamentala de interes national .
Scopul acestei reglementari il constituie dezvoltarea si protejarea fondului
forestier national proprietate publica, iar masura respective, decurge din calitatea acestuia
de bun de interes national (art. 3 din legea nr. 46/2008).
Reducerea suprafetei fondului forestier proprietate publica este interzisa.
Ocuparea definitive a unor terenuri din fondul forestier se face, de regula, prin schimb.
Transmiterea temporara de terenuri din acest fond pentru folosirea in alte scopuri decat
productia silvica se aproba potrivit legii6.

6.Regimul fondului forestier proprietate privata

Administrarea acestui fond se face de catre proprietarii sai, individual sau in
asociatii. Proprietarii de paduri si alte terenuri din fondul forestier proprietate private au
obligatia sa le gospodareasca in conformitate cu regimul silvic si cu regulile privind
protectia mediului; ei sunt obligate de asemenea, sa respecte prevederile
amenajamentelor silvice sis a asigure permanenta padurii( art. 64 alin 2, art.67).
Modul de gospodarire a fondului forestier proprietate private este stabilit prin
amenajamente silvice. Detinatorii de paduri proprietate private au obligatia sa le mentina
in stare buna de sanatate sis a execute la timp lucrarile de igiena, precum si cele de
protectie; tot ei au obligatia sa asigure paza acestora impotriva taierilor ilegale de arbori,
distrugerilor de seminte, incendiilor, furturilor, precum si alte fapte pagubitoare.

7. Regimul vegetatiei forestiere din afara fondului forestier

Vegetatia forestiera se administreaza de catre proprietarii acesteia, se

gospodareste potrivit scopului pentru care a fost create si este supusa unor norme tehnice
silvice si de paza, precum si de circulatie si transport pentru materialul lemnos recoltat
emise de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura 7.
Detinatorii de terenuri cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier national
au obligatia sa asigure paza acesteia, sa ia masuri de prevenire si stingere a incendiilor sis
a respecte dispozitiile cu privire la protectia padurilor si circulatia materialelor lemnoase.

8. Conservarea biodiversitatii si a peisajului forestier

Potrivit art 27 din legea nr. 46/2008, ea se asigura in principal prin constituirea de
parcuri nationale si alte arii protejate in fondul forestier sau in vegetatia forestiera din
afara acestuia. Constituirea acestora se face la propunerea institutelor de specialitate si a
altor foruri stiintifite, pe baza cercetarilor intreprinse in acest acop si se aproba prin lege.
Responsabilitatea administrarii si gospodaririi parcurilor nationale si a celorlate arii
protejate din fondul forestier revine Regiei Nationale a Padurilor.

6
A. Duta, tratat de drept al mediului,2007, p. 360-372.
7
Idem.
 9. Administrarea padurilor in Romania

Retrocedarea in proprietatea persoanelor fizice a unei suprafete de circa 1.5

milioane de ha de padure prin legile proprietatii, pentru care nu exista obligativitatea
administrarii, ceea ce face dificil, daca nu imposibil, controlul aplicarii si respectarii
regimului silvic, a facut necesara adoptarea unei reglementari speciale cu caracter unitara
privind administrarea padurilor in Romania, ceea ce s-a realizat prin Ordonanta de
urgenta nr. 139/2005.
In sensul legii, administrarea padurilor reprezinta totalitatea activitatilor cu
character ethnic, economic si juridic desfasurate de ocoalele silvice in scopul asigurarii
gestionarii durabile a padurilor, iar gestionarea durabila a padurilor reprezinta
administrarea si utilizarea padurilor, astfel incat sa isi mentina sis a isi amelioreze
biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitate, sanatate si in asa fel
incat sa asigure, in prezent si in viitor, capacitatea de a exercita functiile ecologice,
economice si sociale la nivel local, regional, national si global, fara a crea prejudicii altor
ecosisteme.
Responsabilitatea respectarii regimului silvic apartine atat administratorului, cat si
proprietarului de padure, controlul se asigura de autoritatea publica centrala care
raspunde de silvicultura 8.
Dupa forma de proprietate ocoalele silvice ca structuri proprii cu personalitate
juridica sunt:
a) ocoale silvice de stat, cele infiintate de institutiile specializate ale
statului. Acestea asigura administrarea padurilor proprietate publica a statului si pot
asigura servicii silvice sau administrarea padurilor altor proprietar, pe baza de contract:
b) ocoale silvice private, cele infiintate de unitatile administrative-
teritoriale, de persoane juridice sau fizice. Acestea asigura servicii silvice si administrarea
padurilor proprietate publica a unitatilor administrative-teritoriale si a padurilor
proprietate private a celor care le-au infiintat, precum si pentru alti proprietary, pe baza
de contract.
Pentru toate padurile supuse regimului silvic se elaboreaza amenajamente silvice,
intocmite la nivel de unitate de baza, de doua tipuri.

10.Raspunderi si sanctiuni

Incalcarea prevederilor prezentului Cod atrage, dupa caz, raspunderea

disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, potrivit legii9.
Obiectul juridic il constituie relatiile sociale privitoare la gospodarirea durabila si
asigurarea integritatii cantitative si calitative a fondului forestier, indifferent de natura
dreptului de proprietate asupra elementelor componente. Pe de alta parte, sunt incluse in
obiectul juridic si relatiile sociale referitoare la mediu, echilibrul ecologic si alte valori
naturale.

8
A. Duta, Tratat de drept al mediului, 2007, p, 360-372.
9
C. silvic, art.104.
 Obiectul material al faptei il constituie padurile, terenurile sau apele din fondul
forestier national, precum si semnele de hotar, imprejmuirile ori reperele de marcare care
au fost distruse, degradate sau mutate fara drept din locul lor.
Subiectul activ nemijlocit, autorul poate fi orice persoana care indeplineste
conditiile de lege.
In ceea ce priveste participatia, pot fi comise numai in forma instigarii, deoarece,
in situatia cooperarii a doua sau mai multor persoane la savarsirea impreuna a
infractiunii, fie in calitate de coautori, fie in calitate de autori si complici, ester ealizata
modalitatea agravata, calificata a acestor fapte10.
Latura subiectiva consta in vinovatia manifestata sub forma intentiei directe sau
indirecte, respective faptuitorii prevad rezultatul actiunilor pe care le savarsesc si
urmaresc (intentia directa), sau dupa caz, accepta producerea acestuia ( intentia indirecta).
Ocuparea fara drept, in intregimesau in parte, a unor suprafete din fodul forestier
national constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani11.
Constituie infractiune silvica si se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani
sau cu amenda folosirea fara drept sau contrar reglementarilor specifice in vigoare a
dispozitivelor speciale de marcat care a avut drept consecinta producerea unui prejudiciu
cu o valoare de 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe
picior12.
Sunt prevazute, astfel, urmatoarele infractiuni silvice:
- defrisarea vegetatiei forestiere fara aprobarea autoritatii publice centrale;
- taierea sau scoterea din radacini, fara drept, din paduri, indifferent de forma de
proprietate, de arbori si lastari de catre proprietar, detinatori sau de catre
oricare alta persoana, daca volumul, masei lemnoase este de peste 5 metri cubi
sau daca volumul acesteia este sub aceasta limita iar fapta a fost savarsita de
cel putin doua ori in interval de 2 ani;
- distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unor
suprafete de paduri de catre proprietar, detinatori sau de oricare alta persoana,
precum si incendierea acestora13.

11. Aspecte procesuale

Actiunea penala in cazul infractiunilor prevazute in Codul silvic se pune in

miscare din oficiu. Urmarirea penala o efectueaza organelle de politie, iar judecarea in
fond cade in competenta judecatorilor. Pe langa organele de urmarire penala sunt
competenti sa constate infractiunile: padurarii, brigadierii, sefii districtelor silvice si
tehnicienii silvici de la ocoalele silvice, unitatile silvice, Regia Nationala a Padurilor si
autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, precum si alti angajati
imputerniciti de Regia Nationala a Padurilor si de autoritatea publica centrala care
raspunde de silvicultura14.

10
A. Duta, Tratat de drept al mediului, 2007, p. 360-372.
11
C. silvic, art.107.
12
C. silvic,art. 112.
13
G. Diaconu, Elemente de drept al mediului, 2005, p.320-328.
14
A. Duta, Tratat de drept al mediului, 2007, p. 360-372.
 Organele de constatare, insotite de nu politest, sunt autorizate sa identifice sis a
inventarieze, la locurile unde se afla, materialele lemnoase provenite din infractiuni, cu
respectarea dispozitiilor Codului de Procedura penala privind perchezitia.
Procesul-verbal de constatare a infractiunii se trimite, in termen de cel mult 5 zile
de la data constatarii, ocolului silvic de pe raza teritoriala a locului unde a fost savarsita
fapta, pentru calcularea pagubei.
Seful ocolului silvic trimite procesul-verbal de constatare a infractiunii, impreuna
cu calculul valorii pagubei, procurorului competent, in termen de cel mult 5 zile de la
primirea acestuia de la organul constatator.
De asemenea, se stabilesc prin lege si criteriile de evaluare a pagubelor care se
produc din cauza personalului unitatilor silvice, care nu constituie infractiuni sau
contraventii, in ceea ce priveste arborii pe picior, puietii sau lastarii si pentru care
raspunderea materiala este reglementata potrivit legislatiei muncii15.
Valoarea pagubelor se recupereaza prin organelle Ministerului Finantelor si se
varsa in Fondul de conservare si regenerare a padurilor.

12. Protectia ecosistemelor forestiere

Asigurarea gestionarii durabile a padurilor si dezvoltarea unei silviculturi

multifunctionale pe termen lung, care satisface nevoile societatii reprezinta obiectul
definitoriu al Planului forestier de actiune al Uniunii Europene pentru perioada 2007-
2011, care trebuie adaptat si particularizat la nivelul celor 27 de state member, inclusive
Romania16. Principalele obiective ale acestuia se refera la conservarea si protectia
ecosistemelor terestre, imbunatatirea competitivitatii sectorului forestier si cresterea
utilizarii durabile a serviciilor si produselor forestiere, respective mentinerea si sporirea
functiilor de protectie a padurilor. Perceputa mai ales ca o legislatie de natura
preponderant economica (si, in consecinta, aferenta preocuparilor ministerului
agriculturii), si intr-o masura necorespunzatoare afectata de imperativul protectiei
mediului, legislatia silvica romaneasca cunoaste putine modificari formale si transformari
de continut in aceasta perioada.

15
A. Duta, Tratat de drept al mediului, 2007, p. 360-372.
16
Idem.