TEST GRILĂ NR.

1. În cazul în care trei persoane lovesc împreună victima atât înainte ca aceasta
să cadă la pământ, cât şi după aceea, însă numai loviturile aplicate de unul dintre
participanţi sunt mortale, se va reţine:
a. coautoratul la săvârşirea infracţiunii de omor;
b. un autorat şi două acte de complicitate concomitentă la infracţiunea de omor;
c. săvârşirea infracţiunii de omor în sarcina persoanei care a aplicat lovitura mortală
şi a infracţiunii de loviri şi vătămări cauzatoare de moarte în sarcina celorlalţi
participanţi.
2. Pentru reţinerea săvârşirii infracţiunii de omor (art. 174 C. pen.):
a. nu este relevantă în niciun caz cunoaşterea victimei;
b. trebuie ca victima să fi avut reprezentarea faptelor autorului;
c. nu prezintă importanţă dacă fapta a fost comisă într-o locuinţă.
3. Fapta părinţilor unui alienat mintal de a-l ţine legat de pat şi de a-l supune
pe parcursul mai multor luni unui regim alimentar sărac în glucide şi proteine care
are drept urmare moartea acestuia constituie:
a. loviri sau vătămări cauzatoare de moarte;
b. ucidere din culpă;
c. omor calificat.
4. Se poate reţine comiterea infracţiunii de omor (art. 174 C. pen.):
a. când se reţine existenţa erorii cu privire la persoana victimei;
b. dacă există consimţământul victimei;
c. în concurs ideal cu ultrajul.
5. Fapta lui X de a folosi un spray paralizant împotriva victimei, urmată de
lovirea repetată a acesteia cu un corp dur în zona capului de către Y, cauzându-se
astfel leziuni care au dus la decesul victimei, constituie:
a. coautorat la omor;
b. complicitate materială la omor;
c. complicitate concomitentă la omor.
6. În cazul în care o persoană ucide din eroare pe o alta decât cea pe care
intenţiona să o omoare:
a. se poate reţine eroarea de fapt, drept cauză ce înlătură caracterul penal al faptei;
b. nu se va reţine săvârşirea faptei în condiţiile aberatio ictus;
c. fapta este săvârşită cu praeterintenţie.
7. La infracţiunea de omor este posibilă:
a. tentativa perfectă;
b. împiedicarea producerii rezultatului;
c. existenţa unui obiect material plural.
8. La infracţiunea de omor:
a. nu este posibilă tentativa perfectă;
b. este posibilă numai tentativa imperfectă;
c. este posibilă tentativa relativ improprie.
 9. În ipoteza în care proprietarul unui teren agricol îşi încercuieşte imobilul
cu un gard electric, ce este atins din greşeală de un minor (5 ani) care decedează, se
va reţine:
a. inexistenţa unei fapte penale, ca urmare a constatării culpei victimei;
b. săvârşirea infracţiunii de omor cu intenţie indirectă;
c. săvârşirea infracţiunii de loviri şi vătămări cauzatoare de moarte.
10. Dacă X ucide din motive de gelozie pe Y, chiar înainte ca acesta din urmă
să pună în executare rezoluţia sa infracţională de a incendia un magazin:
a. fapta lui X nu constituie infracţiune, fiind săvârşită în condiţiile legitimei apărări;
b. fapta lui X nu constituie infracţiune, fiind săvârşită în condiţiile stării de necesitate;
c. fapta lui X constituie infracţiune.
11. La omorul calificat, neputinţa victimei de a se apăra:
a. trebuie să fie permanentă;
b. se apreciază in concreto;
c. poate fi apreciată in abstracto.
12. Fapta persoanei care dintr-o eroare de fapt ce îi este imputabilă
apreciază că atacul provenit din partea agresorului îi pune în pericol grav viaţa şi,
prin urmare, trage înspre agresor cu o armă pe care o avea asupra sa producându-i
acestuia o leziune traumatică în zona stomacului pentru a cărei vindecare au fost
necesare 40 de zile:
a. constituie tentativă la infracţiunea de omor;
b. nu constituie infracţiune;
c. constituie vătămare corporală din culpă.
13. În cazul în care după amplasarea unei bombe în locuinţa lui X,
făptuitorul o
detonează, deşi nu avea certitudinea că X se află în locuinţă, producându-se astfel
moartea lui X, se va reţine săvârşirea infracţiunii de omor cu:
a. intenţie directă;
b. intenţie indirectă;
c. praeterintenţie.
14. Fapta conducătorului unui autovehicul care, circulând cu viteză excesivă
pe un drum public, loveşte un biciclist care circula regulamentar şi văzând că
leziunile produse sunt foarte grave, părăseşte locul accidentului, fără a transporta
victima la spital, producându-se decesul acesteia din cauza lipsei de îngrijiri
medicale, constituie infracţiunea de:
a. omor calificat;
b. ucidere din culpă;
c. loviri şi vătămări cauzatoare de moarte.
15. Este calificat omorul:
a. comis de un membru al unui grup criminal organizat;
b. săvârşit faţă de o persoană în considerarea refuzului acesteia de a încheia o
căsătorie;
c. comis într-un mijloc de transport în comun în timp ce se afla oprit într-o staţie.
 16. Fapta unor înalţi funcţionari din Ministerul Sănătăţii de a aproba
distribuirea unor cantităţi de sânge despre care cunoşteau că este periculos pentru
sănătatea pacienţilor, fără a avea dorinţa de a produce astfel moartea, care a avut
drept urmare intoxicarea unor pacienţi şi moartea acestora constituie:
a. omor deosebit de grav;
b. ucidere din culpă;
c. omor calificat.
17. Fapta celui care, urmărind să-şi ucidă sora, pune în sticla de apă a
acesteia o substanţă otrăvitoare însă, constatând că otrava nu este suficientă pentru
a provoca moartea, renunţă pentru moment la gândul ucigaş, aruncând sticla
înainte ca sora sa să fi băut din ea:
a. nu este prevăzută de legea penală;
b. constituie o tentativă relativ improprie la infracţiunea de omor calificat;
c. nu se pedepseşte, întrucât a intervenit desistarea.
18. Fapta persoanei care, după ce s-a certat cu victima, a ameninţat-o, iar
după aproximativ 5 minute a revenit înarmat cu un cuţit cu care i-a aplicat o
lovitură în picior ce a avut ca urmare moartea victimei prin secţionarea arterei
femurale, constituie:
a. omor;
b. omor calificat, prin reţinerea premeditării;
c. loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
19. Premeditarea, în cazul omorului calificat:
a. este incompatibilă cu provocarea;
b. este întotdeauna o circumstanţă personală;
c. este incompatibilă cu reţinerea intenţiei repentine.
20. În cazul omorului calificat săvârşit din interes material:
a. folosul trebuie obţinut în mod efectiv;
b. trebuie să se urmărească obţinerea unui folos pe o cale aparent legală;
c. folosul reprezintă mobilul infracţiunii.
21. Dacă infractorul a urmărit uciderea unchiului său, însă datorită devierii
loviturii a omorât o altă persoană cu care nu se afla în vreo relaţie de rudenie, se
reţine săvârşirea infracţiunii de:
a. loviri sau vătămări cauzatoare de moarte;
b. omor calificat;
c. omor.
22. Fapta persoanei care, după ce este atacată cu un pistol la ieşirea din
blocul în care locuia, revine în imobil şi după ce se înarmează cu o puşcă, trage în
direcţia agresorului nereuşind să îl nimerească:
a. nu este infracţiune fiind comisă în stare de necesitate;
b. este comisă în legitimă apărare;
c. poate constitui tentativă la omor calificat.
23. Uciderea unui nou-născut poate constitui:
a. omor simplu;
b. omor calificat;
c. omor deosebit de grav.
 24. Omorul calificat săvârşit prin mijloace care pun în pericol viaţa mai
multor persoane:
a. se comite numai cu intenţie directă;
b. poate fi săvârşit cu intenţie directă cu privire la moartea unei persoane şi cu
intenţie indirectă în legătură cu pericolul care vizează viaţa altor persoane;
c. are ca urmare imediată moartea numai a unei singure persoane.
25. Omorul calificat săvârşit în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu ale victimei:
a. nu poate fi comis după terminarea programului de lucru al victimei;
b. absoarbe întotdeauna ultrajul;
c. este incompatibil cu reţinerea circumstanţei agravantei legale a răzbunării,
prevăzute de art. 75 alin. (1) lit. d) C. pen.
26. Fapta persoanei care îşi loveşte copilul său minor în vârstă de 3 ani
provocându-i leziuni traumatice grave, iar apoi îl aruncă într-un lac, unde minorul
decedează prin înec, constituie:
a. omor calificat, prevăzut de art. 174 C. pen. raportat la art. 175 lit. c) şi d) C. pen.;
b. omor calificat, prevăzut de art. 174 C. pen. raportat la art. 175 lit. c), d) şi h) C. pen.;
c. omor calificat, prevăzut de art. 174 C. pen. raportat la art. 175 lit. c) şi h) C. pen.
27. În cazul omorului deosebit de grav:
a. nu pot fi reţinute circumstanţe agravante pentru individualizarea pedepsei;
b. actele de cruzime trebuie săvârşite înainte ca făptuitorul să fi cunoscut decesul
victimei;
c. făptuitorul trebuie să acţioneze numai cu intenţie directă în vederea provocării
morţii unei femei gravide.
28. Omorul deosebit de grav săvârşit asupra a două sau mai multe persoane:
a. se comite numai cu intenţie directă;
b. poate fi săvârşit prin acţiuni sau inacţiuni diferite;
c. nu poate fi reţinut în concurs cu o tentativă la un alt omor deosebit de grav.
29. În cazul în care, în aceeaşi împrejurare, activitatea infracţională
îndreptată împotriva a trei persoane cu intenţia de a ucide are ca rezultat moartea
numai a două victime, se va reţine:
a. infracţiunea de omor deosebit de grav în concurs cu o tentativă la omor calificat;
b. o singură infracţiune de omor deosebit de grav;
c. o infracţiune de omor deosebit de grav în concurs cu o tentativă la omor deosebit de
grav.
30. Fapta lui X care, acţionând cu intenţia de a ucide două persoane, produce
moartea numai a uneia dintre acestea:
a. nu poate constitui omor deosebit de grav;
b. constituie întotdeauna omor calificat în concurs cu o tentativă la omor simplu;
c. poate constitui omor simplu în concurs cu o tentativă la un omor simplu.
31. Fapta lui X care încearcă să ucidă trei persoane trăgând cu o armă
automată asupra lor şi care produce astfel numai rănirea uneia dintre acestea, fără
a-i produce moartea, constituie:
a. tentativă la omor simplu;
b. tentativă la omor calificat;
c. tentativă la omor deosebit de grav.
 32. Omorul deosebit de grav săvârşit de către o persoană care a mai săvârşit
un omor se poate reţine când infractorul a fost anterior condamnat definitiv pentru:
a. ucidere din culpă;
b. loviri sau vătămări cauzatoare de moarte;
c. complicitate la o tentativă de omor simplu (art. 174 C. pen.).