Sunteți pe pagina 1din 45

C.E.C.C.A.R.

BRASOV

BORNEA MONICA-MARIA
Semnatura.................

SUBIECTE ANUL III


SEMESTRUL I 2016
I.

Elaborarea situatiilor financiare anuale

1.Dispunei de urmtoarele informaii la sfritul anului N (soldurile conturilor): mrfuri


5.000 lei; ajustri privind deprecierea mrfurilor 100 lei; avansuri pentru cumprri de stocuri
1.000 lei; clieni facturi de ntocmit 2.500 lei; casa i conturi la bnci 4.000 lei; cheltuieli n
avans 1.500 lei; venituri n avans 500 lei; mprumuturi din emisiuni de obligaiuni 700
rambursabil pe 01.06.N+1; avansuri ncasate n contul comenzilor 600 lei; furnizori facturi
nesosite 250 lei; instalaii tehnice i maini 10.000 lei; amortizarea instalaiilor tehnice 2.000
lei; avansuri pentru imobilizri corporale 1.800 lei; titluri deinute ca imobilizri 400 lei.
Conform OMFP 1802/2014 care este suma ce se va nscrie la active circulante nete i total
active minus datorii curente nete?
REZOLVARE:

Denumire element cf. bilant


A.Imobilizari corporale (instalatii-amortizare)
B.Active circulante (5000+1000-100+2500+1800+4000)
C.Cheltuieli in avans
D.Datorii sub 1 an (700+600+250)
I.Venituri in avans (500)
E.ACTIVE CIRCULANTE NETE(B+C-D-I)
F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE(A+E)

Sold
8.400
14.200
1.500
1.550
500
13.650
22.050

I. ACTIVE CIRCULANTE NETE = ACTIVE CIRCULANTE + CHELTUIELI IN AVANS


DATORII CURENTE VENITURI IN AVANS
II. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE = ACTIVE IMOBILIZATE +
ACTIVE CIRCULANTE NETE

2. O entitate achiziioneaz la nceputul anului N 2.000 aciuni ca titluri de participare, pre de


cumprare 1,2 lei/aciune din care eliberate 30 %, restul neeliberate, cheltuieli accesorii 100
lei. La inventarul anului N valoarea de pia a aciunilor este 1,15 lei/aciune. Care este
valoarea cu care titlurile de participare vor figura n bilanul anului N?
REZOLVARE:

Cumparare actiuni:
261

= %
2500
404 2400
269
100
La inventar, se inregistreaza deprecierea titlurilor de participare:
valoare de piata -1,15lei/titlu x 2000 titluri = 2300 lei depreciere de 100 lei
6813 = 296

100

Ca urmare, valoarea titlurilor va figura in bilant cu 2300 lei.


1

3.Determinai fluxurile nete de numerar din activitile de exploatare, investiii i finanare ,


conform IAS 7, pornind de la urmtoarele informaii: profit nainte de impozitare 33.500 lei;
cheltuieli cu amortizarea 750 lei; clieni: sold iniial 2.000 lei sold final 600 lei; stocuri: sold
iniial 3.000 lei sold final 3.900 lei; furnizori: sold iniial 6.000 lei sold final 8.400 lei;
impozit pe profit pltit 300 lei. Cheltuielile cu dobnda au fost de 1.000 lei, din care 425 lei au
fost pltii n timpul perioadei. Ali 250 lei legai de cheltuielile cu dobnda ale perioadei
precedente au fost de asemenea pltii n timpul perioadei. 350 lei au fost ridicai din
emisiunea de capital i ali 325 lei din mprumuturi pe termen lung. Au fost efectuate pli
pentru achiziia unui teren n valoare de 2.550 lei i s-au ncasat 2.300 lei din vnzarea unei
instalaii.
REZOLVARE:

IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie


Obiectivul acestui Standard este acela de a impune furnizarea de informaii cu privire la
istoricul micrilor de numerar i de echivalent de numerar ale unei entiti, prin intermediul
situaiei fluxurilor de trezorerie, clasificnd fluxurile de trezorerie din timpul perioadei n
fluxuri din activiti de exploatare, investiie i finanare.

trezorerie

Fluxul de
Fluxul de exploatare investitii
Flux de finantare
(+)33500
(-)2550
(+)350
(+)750
(+)2300
(+)325
(+)1400
(-)900
(+)2400
(-)300
(+)1000
(-)425
(-)250
(+)37175
(-)250
(+)675

4. O societate comercial care evalueaz stocurile la ieire prin metoda FIFO, ajustarea n sold
la nceputul anului 900 lei, acord furnizorului un avans pentru achiziia unui stoc de materii
prime n valoare de 1.000 lei. Stocul de materii prime la nceputul anului a fost 10 buc
achiziionate cu 100 lei/buc; n cursul anului ea se aprovizioneaz cu materii prime 20 buc
200 lei/buc pre de cumprare i cheltuieli de transport 1.000 lei i consum 16 buc. La
inventarul anului N valoarea de inventar este 180 lei/buc. Determinai valoarea cu care
stocurile vor figura n bilanul anului N.
REZOLVARE:

Operatiuni in gestiune:
specificatie
Stoc (buc)
Stoc initial
10
Intrari
20
Iesiri

10

Valoare/buc
100
(2000+1000)/20=
250
100

Iesiri

250

Stoc final

14

250
2

Valoare stoc
1000
6000
[1000+(250*20)]
5000
6000-(10*100)
3500
5000-(6*250)
3500

Operatiuni in bilant:
valoare stoc la inceputul anului = 1000-900 = 100
valoare stoc deperecierea initiala 3500-900 = 2600
depreciere in cursul anului: 180 x14 = 2520 deprecierea in cursul anului = 2600-2520 = 80
valoare stoc la sfarsitul anului in bilant: 3500-980 = 2520 lei
5. Se dau urmtoarele informaii n conturi (solduri finale) la sfritul anului N: vnzri de
produse finite 60.000 lei; vnzri de mrfuri 18.000lei; costul mrfurilor vndute 12.000 lei;
variaia stocurilor (sold debitor) 8.000 lei; venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei
de afaceri nete 7.000 lei; producia imobilizat 50.000 lei. Conform OMFP 1802/2014 care
este suma ce se va nscrie n contul de profit i pierdere la producia vndut, cifra de afaceri
net i venituri din exploatare total?
REZOLVARE:

*
=
+
+
=
+
=

Vnzri de produse finite


60,000
PRODUCTIA VANDUTA 60,000
Vnzri de mrfuri
18,000
Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri
7,000
CIFRA DE AFACERI NETA 85,000
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor)
(8,000)
Producia realizat de entitate pentru scopurile sale proprii i capitalizat 50,000
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 127,000

6. Se dau urmtoarele informaii n conturi (solduri finale) la sfritul anului N: 161 1.000 lei
rambursabil pe data de 01.06.N+1; 169 400 lei; 1621 450 lei din care 50 lei rambursabil pe
data de 01.03.N+1; 419 200 lei; 401 600 lei; 409 300 lei; 456 (sold debitor) 60 lei.
Conform OMFP 1802/2014 care este suma ce se va nscrie la postul Datorii ce trebuie pltite
ntr-o perioad mai mic de 1 an?
REZOLVARE:

La postul Datorii ce trebuiesc platite intr-o perioadamai mica de 1 an,vor fi cumulate


soldurile conturilor dupa cum urmeaza:
Ct: 161 = 1000
169 = 400 (-) se scade din totalul datoriilor
1621 = 50 (neavand alte indicatii, 400 lei se considera a fi datorii ce trebuie platite
intr-o perioada mai mare de un an)
419 = 200
401 = 600
Total datorii sub 1 an = 1450 lei.
Sumele aflate in conturile 409 si 456(sold debitor) se inregistreaza la creante .
7. Din balana de verificare s-au extras urmtoarele date: clieni 8.600 lei, clieni inceri 3.000
lei, clieni creditori 2.800 lei, conturi curente la bnci (sold creditor) 4.200 lei, furnizori 6.300
lei, furnizori debitori 3.500 lei, decontri cu asociaii privind capitalul (sold debitor) 1.000 lei,
efecte de plat 800 lei, TVA neexigibil (sold creditor) 3.100 lei, TVA de recuperat 600 lei,
dividende de plat 1.300 lei, impozit pe profit 380 lei, debitori diveri 2.600 lei, ajustri
pentru deprecierea debitorilor 300 lei. Conform OMFP 1802/2014, care este mrimea
creanelor i a datoriilor?
3

REZOLVARE:

1. CREANTE = CLIENTI + CLIENTI INCERTI +FURNIZORI DEBITORI +


DECONTARI
CU ASOCIATII +DEBITORI DIVERSI+TVA DE RECUPERAT AJUSTARI
DEBITORI
=8600+3000+3500+1000+2600 + 600 -300 = 19.000 lei
DATORII
=CLIENTI
CREDITORI+FURNIZORI+TVA
NEEXIGIBILA
(SOLD
CREDITOR)+DIVIDENTE DE PLATA+IMPOZIT PE PROFIT+EFECTE DE PLATA
Creante:
Datorii :
ct: 411 = 8600
ct: 419 = 2800
4118 = 3000
401 = 6300
409 = 3500
4428 = 3100 (sold creditor)
4424 = 600
457 = 1300
456 = 1000
441 = 380
461 = 2600
___405 = 800
496= 300 (-)
Total datorii = 14680 lei
Total creante = 19000 lei
II.

Auditul statutar i alte misiuni de audit

Informatii strict necesare pentru rezolvarea exercitiilor


Riscul de audit:riscul asumat de un auditor n emiterea unei opinii neadecvate n privinta
situatiilor financiare pe care le auditeaza.
Exist 2 categorii de riscuri:
1-riscuri asociate entitii auditate (riscul inerent si riscul de control).
2-riscuri asociate auditorului (riscul de nedetectare).
Se folosesc dou criterii de msurare a componentelor riscului de audit :
-criteriul cantitativ (procente)
-criteriul calitativ(risc sczut, risc moderat, risc ridicat).
Formula de calcul a riscului de audit este :
Risc de audit (RA) = Risc inerent (RI) * Risc de control (RC) * Risc de nedetectare
(RN) , in care :
Risc inerent (RI) = riscul care poate s apar ca urmare a inexistentei unui sistem de control
eficace la nivelul entitii auditate.Are dou componente :
- risc inerent general (subcomponente :management, contabilitate, afaceri, audit)
- risc inerent specific(pe elemente ale situatiilor financiare).
Riscuri inerente generale

Da

1. Managementul
(a)
Le lipsesc managerilor cunotinele i experiena necesare pentru a
conduce societatea?
(b)
Au managerii tendina de a angaja societatea n asocieri cu grad de
risc ridicat?
(c)
Au avut loc schimbri ale managerilor cu funcii-cheie n cursul
exerciiului financiar?
4

Nu

(d)
Exist anumite cerine privind meninerea unui nivel al rentabilitii
sau ndeplinirea unor obiective? (de ex. Pentru ndeplinirea unor cerine din
partea creditorilor)
(e)
Are rezultatul raportat o semnificaie personal pentru manageri? (de
ex. prime legate de profit)
(f)

Controlul administrativ i cel exercitat de manageri sunt slabe?

(g)

Lipsesc sistemele informatice manageriale performante?

EVALUARE GENERAL A RISCULUI DE MANAGEMENT


(n functie de raportul dintre DA si NU si de rationamentul prudent
al auditorului)
FOARTE SCZUT/SCZUT/MEDIU/RIDICAT
Explicaii :
2. Contabilitate
(a)

Este funcia contabilitii descentralizat?

(b)
Le lipsesc personalului din contabilitate instruirea i capacitatea de a-i duce la ndeplinire
sarcinile care le revin?
(c)

Exist probleme de atitudine sau de moral sczut n departamentul de contabilitate?

(d)
Exist riscul comiterii unor erori ca urmare a faptului c angajaii societii lucreaz sub
presiune?
EVALUARE GENERAL A RISCULUI CONTABIL
FOARTE SCZUT/SCZUT/MEDIU/RIDICAT
Explicaii
3. Activitatea societii auditate(risc de afaceri)
(a)

i desfoar societatea activitatea ntr-un sector cu risc ridicat?

(b)

Exist vreun creditor ter parte cu o importan individual semnificativ?

(c)
Exist o concentrare de aciuni sau de drepturi de vot mai mare de 25% n posesia unor
membrii ai Consiliului de Administraie fr funcie executiv?
EVALUARE GENERAL A RISCULUI DE AFACERI
FOARTE SCZUT/SCZUT/MEDIU/RIDICAT
Explicaii

4. Auditul societii
(a)

Este prima dat cnd firma va audita acest client?

(b)
S-a exprimat n raportul de audit o opinie cu rezerve semnificative n
vreunul din ultimii doi ani?
(c)

Ai descrie relaia cu societatea-client ca fiind conflictual sau n


5

deteriorare?
(d)

Exist presiuni legate de onorarii sau de timp?

(e)

Exist un numr nsemnat de operaiuni greu de auditat?

EVALUARE GENERAL A RISCULUI DE AUDIT


FOARTE SCZUT/SCZUT/MEDIU/RIDICAT
Explicaii
EVALUAREA RISCULUI INERENT GENERAL se realizeaza pe baza
nivelelor de risc evaluate pe componentele de mai sus:
FOARTE SCZUT/SCZUT/MEDIU/RIDICAT
Riscuri inerente specifice

Riscul inerent 1
general =

Ref.
sit.

Evaluare

Imobilizrile
corporale
i
necorporale
Conturi
grupului
investiii

FOARTE
SCZUT/SCZUT/MEDIU/
RIDICAT

ale
i

F11

Stocuri
i
producie
n
curs de execuie
cantiti

F12

Stocuri
i
producie
n
curs de execuie
evaluare

F13

Debitori
Conturi la bnci
i casa pli
Conturi la bnci
i
casa

ncasri
Conturi la bnci
6

Mrimea
eantionului
(bazat
pe
judecat)
/Factorul iniial
de risc (la F3)

confruntate cu
extrasele
de
cont
NTREBRI PRIVIND RISCURILE INERENTE SPECIFICE
1
Sistem expus erorilor /sistem inadecvat /sistem manual necomputerizat?
2
Contabil responsabil pentru domeniul acesta slab pregtit profesional?
3
Operaiuni complexe (natura operaiunii efective, nu modul cum este ea nregistrat)?
4
Risc de pierderi /deturnri de fonduri / fraud?
5
Multe judeci profesionale /calcule?
6
Operaiuni neobinuite (natura operaiunii sau natura procesului n afara sistemului)?
Valorile riscului inerent rezultate din combinaia de risc inerent general i risc inerent
specific
Numr
de
riscuri NIVEL GENERAL DE RISC INERENT
inerente
specifice
identificate
Foarte sczut

Sczut

Nivel mediu

0, 1 sau 2 riscuri

23%

50%

70%

3 sau 4 riscuri

50%

70%

100%

5 sau 6 riscuri

70%

100%

100%

Riscul de control: const in faptul c o eroare semnificativ n soldul unui cont, izolat sau
impreun cu erorile din soldurile altor conturi, nu este nici prevenit, nici descoperit i
corectat prin sistemul contabil i de control utilizate de client.
Riscul de control se poate detecta cu ajutorul testelor de control prin care se realizeaz:
- Examinarea prin sondaj a documentelor justificative ale operatiunilor contabile.
- Observarea modului in care se planific i se desfoar controlul intern

SIGURAN

CRITERII

RISC

Semnificativ

Rata eecurilor pn la 2%

13.5%

Moderat

Rata eecurilor de la 2% pn la 5%

23%

Limitat

Rata eecurilor de la 5% pn la 10%

56%

Inexistent

Rata eecurilor mai mare de 10%

100%

Riscul de nedetectare=riscul ca auditorul s nu detecteze erorile coninute de situaiile


financiare. Acest risc este n direct corelatie cu procedurile i tehnicile de audit folosite i cu
marimea eantionului supus verificrii de audit.
RN se determin n doua ipoteze:
1.n ipoteza verificrii exhaustive RN
2. In ipoteza utilizrii esantioanelor de audit
Relaia dintre siguran i nivelul de risc este redat n tabelul urmtor:
7

SIGURANA N EXAMINAREA ANALITICNivel de risc


Inexistent

100%

Moderat

56%

Ridicat

31%

Banda de risc: reprezint intervalul procentual n care se situeaz produsul dintre valorile
determinate ale componentelor riscului de audit (RI*RC*RN).
Rezultatul nmulirii relev de fapt nivelul RISCULUI DE AUDIT i ofer baza pentru
determinarea mrimii eantionului.
1. TABEL CU MRIMEA EANTIONULUI la o POPULAIE < 400
BANDA DE RISC

MRIMEA EANTIONULU

78.4% PN LA 100%

53

58.5% PN LA 78.3%

48

43.8% PN LA 58.4%

43

33.0% PN LA 43.7%

38

24.9% PN LA 32.9%

33

18.9% PN LA 24.8%

28

14.4% PN LA 18.8%

23

11.1% PN LA 14.3%

18

8.5% PN LA 11.0%

13

6.6% PN LA 8.4%

0 PN LA 6.5%

2. TABEL CU MRIMEA EANTIONULUI la o POPULAIE 400


BANDA DE RISC

MRIMEA EANTIONULUI

78.4% PN LA 100%

53

58.5% PN LA 78.3%

48

43.8% PN LA 58.4%

43

33.0% PN LA 43.7%

38

24.9% PN LA 32.9%

33

18.9% PN LA 24.8%

28

14.4% PN LA 18.8%

23

11.1% PN LA 14.3%

18

8.5% PN LA 11.0%

13
8

6.6% PN LA 8.4%

0 PN LA 6.5%

Exercitiul nr. 1. Calculul riscului de audit cand se cunosc nivelurile riscului inerent
specific si al riscului de control.
Se cere sa se determine marimea esantionului de audit pentru o populatie (numar de tranzactii)
mai mica de 400 in conditiile in care:
a. Riscuri inerente specifice identificate de auditorul financiar statutar: 4 riscuri
b. Riscul de control se apreciaza de auditor ca fiind MODERAT.
Riscul de audit= RI*RC*RN= 0,5*0,23*0,56=6,44% rezulta marimea esantionului conform
tabel este de 3
Exercitiul nr. 2. Calculul riscului de audit cand se cunosc nivelurile riscului inerent
general si al riscului de nedetectare.
Se cere sa se determine marimea esantionului de audit pentru o populatie (numar de tranzactii)
mai mare de 400 in conditiile in care:
a. Riscul inerent general rezultat din evaluarea componentelor (management,
contabilitate, afaceri, audit) este evaluat la nivelul MEDIU.
b. Siguranta in examinarea analitica generata de Riscul de nedetectare este
MODERATA.
Riscul de audit= RI*RC*RN= 0,7*0,56*0,23=0,09=9%
Consideram nivel mediu( 0-2 riscuri) resulta RI=70%
RN=56%( moderata)
RC=23%
Rezulta esantion de 13
Exercitiul nr. 3. Calculul riscului de audit cand se cunosc nivelurile riscului inerent
general si specific.
Se cere sa se determine marimea esantionului de audit pentru o populatie (numar de tranzactii)
mai mica de 400 in conditiile in care:
a. Riscul inerent general rezultat din evaluarea componentelor (management,
contabilitate, afaceri, audit) este evaluat la nivelul RIDICAT.
Riscuri inerente specifice identificate de auditorul financiar statutar: 5 riscuri
Riscul de audit= RI*RN*RC= 1*0,31*1=0,31=31%
Risc inerent 5 riscuri(nivel ridicat) rezulta 100%
Risca de nedectare ridicata= 31% Rezulta esantion de 33
III.

Expertize contabile

Date si informatii orientative necesare intelegerii/aprofundarii expertizei contabile judiciare si


pentru rezolvarea exercitiilor practice
Dosar nr: 5762/69/2015
Obiectul cauzei: constatare clauze abuzive
Instanta de judecata: Judecatoria Brasov-Departament Civil
Reclamanti: SC Plastik SRL prin Administrator judiciar
Parat: OMEGA Bank SA Sucursala Brasov
9

Incheiere de sedinta publica din data de: 19.10.2015


Termen de judecata acordat: 15.02.2016.a. Cu privire la imprejurarile si circumstantele in care a luat nastere litigiul in care s-a
dispus efectuarea prezentei expertize mentionam ca prin cererea inregistrata la
Judecatoria Brasov sub nr. 5762/69/2015, reclamanta, in contradictoriu cu parata a
solicitat instantei anularea executarii silite

obiect al Dosarului Executorului

Judecatoresc. Cererea de executare silita a fost depusa de OMEGA Bank SA in data de


22.04.2014 asupra bunurilor mobile si imobile precum si asupra veniturilor
fidejusorului pentru ca nu a fost rambursat imprumutul acordat initial de 1.815.561 lei.
b. Conform cu Incheierea de sedinta din data de 19.10.2015 a Judecatoriei Brasov,
raportul de expertiza contabila judiciara are urmatoarele obiective incuviintate de
instanta la solicitarea reclamantului:
Obiectivul nr. 1.
Sa stabileasca expertul impactul asupra soldului creditului a clauzelor a caror anulare
am solicitat prin cererea de chemare in judecata , respectiv:
Art.4.3;4.6 lit.a-h;5.1;9.1 lit.e;9.1 lit.h; 10.4; 10.5 si 10.6 din Contractul de Credit nr.428 din
data de 03.06.2008 incheiat intre parata si reclamanta;
Obiectivul nr. 2.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.1 din Actul Aditional nr.2 din 12.11.2008 la contractul de credit nr. 428 din 03.06.2008;
Obiectivul nr. 3.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.1 din Actul Aditional nr.3 din 19.12.2008 la contractul de credit nr.428 din 03.06.2008;
Obiectivul nr. 4.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.1 din Actul Aditional nr.5 din 22.04.2009 la contractul de credit nr.428 din 03.06.2008;
Obiectivul nr. 5.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
10

Art.2 din Actul Aditional nr.7 din 26.05.2009 la contractul de credit nr.428 din
03.06.2008, in ceea ce priveste modificarea punctelor 4.1.2;4.1.11;4.1.12;4.2.2 din Contractul
de credit initial;
Obiectivul nr. 6.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.1 din Actul Aditional nr.8 din 03.08.2009 la contractual de credit nr.428 din
03.06.2008;
Obiectivul nr. 7.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.1 din Actul Aditional nr.9 din 26.10.2009 la contractual de credit nr.428 din
03.06.2008.
c. Materialul documentar pe baza caruia am efectuat expertiza contabila judiciara obiect
al prezentului raport consta in principal din urmatoarele:
I.

Sentinta civila nr. 306/C/Tribunal BV/10.11.2014 (competenta de solutionare la Judecator

II.
III.
IV.
V.
VI.
VII.
VIII.
IX.
X.
XI.
XII.

Brasov)
Cererea de chemare in judecata/reclamanti/05.09.2014
Intampinarea depusa de parata OMEGA Bank/21.10.2014
Raspunsul reclamantilor la Intampinarea OMEGA Bank/18.11.2014
Nota de sedinta depusa de reclamanti la Trib Bv in 25.03.2015 cu cele trei petite
Contract de credit nr.428/3.06.2008+grafic de rambursare
Act aditional nr. 2 la Contract de credit nr.428/3.06.2008 +grafic de rambursare
Act additional nr. 3 la Contract de credit nr.428/3.06.2008 +grafic de rambursare
Act additional nr. 5 la Contract de credit nr.428/3.06.2008 +grafic de rambursare
Act additional nr. 7 la Contract de credit nr.428/3.06.2008 +grafic de rambursare
Act additional nr. 8 la Contract de credit nr.428/3.06.2008 +grafic de rambursare
Act additional nr.9 la Contract de credit nr.428/3.06.2008 +grafic de rambursare

XIII.

Literatura de specialitate financiar-bancara, norme si proceduri de lucru din domeniul bancar.

d. Formula de calcul utilizata in contractul de credit, in actele aditionale si in elaborarea


raportului de expertiza contabila judiciara este formula dobanzii compuse:

In care:
Sold = soldul ramas asupra caruia greveaza dobanda lunara de plata;
Rda = rata dobanzii anuale exprimata in procente
Exercitiul nr. 1.
11

Avand in vedere formula de calcul a dobanzii lunare precum si datele din fisierul Excel sheet
MS3_3 aferente Exercitiului nr. 1, sa se calculeze :
Dobanda datorata de clientul reclamant catre banca parata de la prima rata achitata conform
contractului semnat si pana la intrarea in vigoare a Actului aditional nr. 1?
Exercitiul nr. 2.
Avand in vedere formula de calcul a dobanzii lunare precum si datele din fisierul Excel sheet
MS3_3 aferente Exercitiului nr. 2, sa se calculeze :
Dobanda datorata de clientul reclamant catre banca parata de la prima rata achitata de la
intrarea in vigoare a Actului additional nr. 1 si pana la intrarea in vigoare a Actului aditional
nr. 2?
Exercitiul nr. 3.
Avand in vedere formula de calcul a dobanzii lunare precum si datele din fisierul Excel
sheet MS3_3 aferente Exercitiului nr. 3, sa se calculeze :
Dobanda datorata de clientul reclamant catre banca parata de la prima rata achitata de la
intrarea in vigoare a Actului additional nr. 2 si pana la intrarea in vigoare a Actului aditional
nr.3?

12

RAPORT DE EXPERTIZ CONTABIL


DOSAR NR. 5762/69/2015

CAPITOLUL I : - INTRODUCERE
1.1. Subsemnata Bornea Monica, expert contabil, domiciliat n Municipiul Brasov,
jud.Braov, str. Carpatilor, posesor al carnetului de expert contabil nr. 15821, nregistrat n
Tabloul Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai n partea a IV-a B poziia
15821 nscris n Registrul privind evidena experilor contabili judiciari al C.E.C.C.A.R. filiala Braov sub nr. 0650/01.06.2015,avnd viza C.E.C.C.A.R. valabil pe 2016, am fost
numit n Dosarul nr. 5762/69/2015 al Tribunalului Braov,n calitate de Expert Judiciar
1.2. Avnd n vedere legislaia n materie de expertize (-tehnico-) contabile judiciare i
extrajudiciare , concretizat n :
Legii nr. 134/01.07.2010 - privind Codul de procedur civil, a fost publicat n
Monitorul Oficial al Romniei nr. 485 din 15 iulie 2010, a fost modificat i completat prin
Legea nr. 76/2012 i rectificat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 542 din 3 august
2012 ;
Republicat n temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea n aplicare
a acesteia,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, dndu-se
textelor o nou numerotare.
Legii nr. 134/2010 - privind Codul de procedur civil, a fost modificat de urmtoarele
acte :
O.U.G. nr. 44/23.08.2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012
pentru punerea n aplicare a Legii nr. 134/2010 (publicat n Monitorul Oficial nr. 606 din 23
august 2012) ;
Legea nr. 206/13.11.2012- cu intrare n vigoare de la 1 feb.2013 - pentru
aprobarea O.U.G. nr. 44/2012 (publicat n Monitorul Oficial nr. 762 din 13 noiembrie
2012) ;
O.U.G. nr. 4/31.01.2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 (publicat n
Monitorul Oficial nr. 68 din 31 ianuarie 2013);
Legea nr. 2/15.02.2013 privind unele msuri pentru degrevarea instanelor
judectoreti, precum i pentru pregtirea punerii n aplicare a Legii nr. 134/2010 privind
Codul de procedur civil;
13

Legea nr. 72/05.04.2013 privind msurile pentru combaterea ntrzierii n


executarea obligaiilor de plat a unor sume de bani rezultnd din contracte ncheiate ntre
profesioniti i ntre acetia i autoriti contractante,(publicat n Monitorul Oficial nr. 182
din 2 aprilie 2013);
Decizia C.C. nr. 473/15.01.2013 referitoare la excepia de neconstituionalitate
a disp. art. 659 alin. (3) din Codul de procedur civil,(publicat n M.Of.nr.30 din 15 ianuarie
2014);
Decizia C.C. nr. 348/16.07.14 referitoare la excepia de neconstituionalitate a
disp.art. 650 alin.(1) i art. 713 alin. (1) din Codul de procedur civil,( publicat n M.Of. nr.
529 din 16 iulie 2014);
Legea nr. 138/19.10.14 pentru modificarea i completarea Legii nr. 134/2010,
precum i pentru modif. i complet. unor acte normative conexe,( publicat n M.Of.nr.753 din
16 octombrie 2014);
Decizia C.C. nr. 462/24.10.2014 referitoare la excepia de neconstituionalitate
a disp.art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83 alin. (3) i art. 486 alin. (3) din Codul de procedur
civil,( publicat n Monitorul Oficial nr. 775 din 24 octombrie 2014).
Ordonana Guvernului nr. 2/21.01.2000 - privind organizarea activitii de
expertiz tehnic-contabil judiciar i extrajudiciar - modificat i completat de :
Legea nr. 37/27.03.2009( publicat n Monitorul Oficial nr. 182 din 24 martie
2009);
Legea nr. 178/23.05.2009(publicat n Monitorul Oficial nr. 335 din 20 mai
2009);
O.G. nr. 13/02.02.2010(publicat n Monitorul Oficial nr. 70 din 30 ianuarie
2010);
Legea nr. 208/27.11.2010(publicat n Monitorul Oficial nr.784 din 24
noiembrie 2010.
Ordonana Guvernului nr.65/1994 - privind organizarea activitii de expertiz
contabil i a contabililor autorizai a fost publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 243 din 30 august 1994, a fost aprobat cu modificri prin
Legea nr. 42/1995(publicat n Monitorul Oficial al Romniei,nr. 103 din 29 mai 1995)
i ulterior a mai fost modificat i completat prin:
O.G.nr. 50/1997(publicat n M.Of. al Rom. nr. 224 din 30 aug.1997) aprobat
cu modificri prin Legea nr.126/1999( publicat n M. Of.al Romniei nr. 340 din 16 iulie
1999) ;
O.G.nr. 89/1998 - (publicat n M.Of.al Romniei nr. 314 din 27 august
1998), aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 186/1999(publicat n M.Of.al
Romniei nr. 592 din 6 dec.1999) ;
O.U.G. nr. 75/1999 - privind activitatea de audit financiar, republicat n
Monitorul Oficial al Romniei nr. 598 din 22 august 2003, cu modificrile ulterioare;
O.G. nr. 71/2001 - privind organizarea i exercitarea activitii de
consultan fiscal,(publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 538 din 1 septembrie
2001), aprobat cu modificri prin Legea nr. 198/2002,(publicat n Monitorul Oficial al
Romniei nr. 287 din 29 aprilie 2002);
O.G.nr. 86/2003 - privind unele reglementri n domeniul financiar,
(publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 624 din 31 august 2003), aprobat cu
modificri i completri prin Legea nr. 609/2003, (publicat n Monitorul Oficial al Romniei
nr. 930 din 23 decembrie 2003) ;
Republicat n temeiul art. IV din Ordonana Guvernului nr. 17/2007 - pentru
modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 65/1994 (publicat n Monitorul
Oficial al Romniei nr. 84 din 2 februarie 2007), aprobat cu modificri prin Legea nr.
14

269/2007(publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 678 din 4 octombrie 2007), dndu-se
textelor o nou numerotare;
O.G. nr. 23/02.09.2012 - pentru modificarea i completarea O.U.G.nr.
90/2008 privind auditul statutar al situaiilor financiare anuale i al situaiilor financiare
anuale consolidate i a O.G. nr. 65/1994 privind organizarea activitii de expertiz contabil
i a contabililor autorizai (publicat n Monitorul Oficial nr. 624 din 30 august 2012) ;
Legea nr. 187/12.11.2012 - pentru punerea n aplicare a Legii nr. 286/2009
privind Codul penal,cu intrare n vigoare de la 1 februarie 2014 9(publicat n M.Of. nr.757
din 12 nov.2012)
Legea nr. 149/12.05.2013 - privind aprobarea O.G. nr. 23/2012 pentru
modificarea i completarea O.U.G. nr. 90/2008 i a O.G. nr. 65/1994 i pentru modificarea
altor acte normative, (publicat n Monitorul Oficial nr. 257 din 9 mai 2013).
Standardul Profesional nr.35 al C.E.C.C.A.R. - privind expertiza contabil;
Hotrrii nr.144/12.01.2009 a C.E.C.C.A.R.,

am fost desemnat, prin ncheierea de edin din data de 19.10.2015 - emis de


Tribunalul Braov, s efectuez expertiza contabil n Dosarul nr. 5762/69/2015, avnd ca
obiect soluionarea litigiului dintre:
Reclamani :
SC Plastik SRL prin Administrator judiciar

Prte: OMEGA Bank SA Sucursala Brasov

1.3. mprejurrile i circumstanele n care a luat natere litigiul sunt:


Reclamanii solicit instantei anularea executarii silite obiect al Dosarului Executorului
Judecatoresc. Cererea de executare silita a fost depusa de OMEGA Bank SA in data de
22.04.2014 asupra bunurilor mobile si imobile precum si asupra veniturilor fidejusorului
pentru ca nu a fost rambursat imprumutul acordat initial de 1.815.561 lei.
1.4. Pentru rezolvarea acestei cauze s-a dispus efectuarea unei expertize contabile,
creia i s-au fixat, de ctre Instan,urmtoarele obiective (ntrebri):
Obiectivul nr. 1.
Sa stabileasca expertul impactul asupra soldului creditului a clauzelor a caror anulare
am solicitat prin cererea de chemare in judecata , respectiv:
Art.4.3;4.6 lit.a-h;5.1;9.1 lit.e;9.1 lit.h; 10.4; 10.5 si 10.6 din Contractul de Credit nr.428 din
data de 03.06.2008 incheiat intre parata si reclamanta;
Obiectivul nr. 2.
15

Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.1 din Actul Aditional nr.2 din 12.11.2008 la contractul de credit nr. 428 din 03.06.2008;
Obiectivul nr. 3.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.1 din Actul Aditional nr.3 din 19.12.2008 la contractul de credit nr.428 din 03.06.2008;
Obiectivul nr. 4.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.1 din Actul Aditional nr.5 din 22.04.2009 la contractul de credit nr.428 din 03.06.2008;
Obiectivul nr. 5.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.2 din Actul Aditional nr.7 din 26.05.2009 la contractul de credit nr.428 din
03.06.2008, in ceea ce priveste modificarea punctelor 4.1.2;4.1.11;4.1.12;4.2.2 din Contractul
de credit initial;
Obiectivul nr. 6.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.1 din Actul Aditional nr.8 din 03.08.2009 la contractual de credit nr.428 din
03.06.2008;
Obiectivul nr. 7.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.1 din Actul Aditional nr.9 din 26.10.2009 la contractual de credit nr.428 din
03.06.2008.
1.5. Lucrrile Expertizei contabile au fost efectuate la sediul Cabinetului Ghizdavu Amelia
Expert Contabil, n perioada 19.10.2015 05.02.2016
1.6. Materialele care au stat la baza efecturii expertizei solicitate, constau n :
Sentinta civila nr. 306/C/Tribunal BV/10.11.2014 (competenta de solutionare la Judecatoriei Brasov)
Cererea de chemare in judecata/reclamanti/05.09.2014
Intampinarea depusa de parata OMEGA Bank/21.10.2014
16

Raspunsul reclamantilor la Intampinarea OMEGA Bank/18.11.2014


Nota de sedinta depusa de reclamanti la Trib Bv in 25.03.2015 cu cele trei petite
Contract de credit nr.428/3.06.2008+grafic de rambursare
Act aditional nr. 2 la Contract de credit nr.428/3.06.2008 +grafic de rambursare
Act additional nr. 3 la Contract de credit nr.428/3.06.2008 +grafic de rambursare
Act additional nr. 5 la Contract de credit nr.428/3.06.2008 +grafic de rambursare
Act additional nr. 7 la Contract de credit nr.428/3.06.2008 +grafic de rambursare
Act additional nr. 8 la Contract de credit nr.428/3.06.2008 +grafic de rambursare
Act additional nr.9 la Contract de credit nr.428/3.06.2008 +grafic de rambursare
Literatura de specialitate financiar-bancara, norme si proceduri de lucru din domeniul bancar.
Formula de calcul utilizata in contractul de credit, in actele aditionale si in elaborarea
raportului de expertiza contabila judiciara este formula dobanzii compuse:

In care:
Sold = soldul ramas asupra caruia greveaza dobanda lunara de plata;
Rda = rata dobanzii anuale exprimata in procente
1.7. Redactarea prezentului raport de expertiz contabil s-a facut n perioada
05.12.2015 05.02.2016;
1.7. 1. n cauz nu s-au efectuat alte expertize contabile.
1.8. Data pentru depunerea prezentului raport de expertiz contabil a fost fixat pe
05.02.2016 (nainte cu 10 zile lucrtoare fa de termenul de judecat 15.02.2016)
1.9. n Raportul de expertiz contabil, au fost utilizate urmtoarele abrevieri:

O.G. = Ordonan a Guvernului Romniei;

O.U.G. = Ordonan a Guvernului Romniei;

C.E.C.C.A.R.= Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia;

C.C. = Curtea Constituional;

S.G.G - Secretariatul General al Guvernului

Vs. versus

CAPITOLUL II : DESFURAREA EXPERTIZEI


n urma examinrii, verificrii, prelucrrii i centralizrii tuturor informaiilor rezultate
din documentele i nscrisurile existente n Dosarul cauzei, a materialului documentar
suplimentar pus la dispoziie de ctre Primria Sanpetru , a normativelor legale privind
17

salarizarea sectorului bugetar ,a coroborrii datelor i informaiilor obinute i valorificate pe


timpul lucrrilor, precum i a cercetrii materialului documentar n integralitate, Expertiza
Contabil formuleaz urmtoarele rspunsuri la obiectivele stabilite:
Obiectivul nr. 1.
Sa stabileasca expertul impactul asupra soldului creditului a clauzelor a caror anulare
am solicitat prin cererea de chemare in judecata , respectiv:
Art.4.3;4.6 lit.a-h;5.1;9.1 lit.e;9.1 lit.h; 10.4; 10.5 si 10.6 din Contractul de Credit nr.428 din
data de 03.06.2008 incheiat intre parata si reclamanta;
Raspuns:
Imposibilitate de raspuns-lipsa documente necesare
Obiectivul nr. 2.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.1 din Actul Aditional nr.2 din 12.11.2008 la contractul de credit nr. 428 din 03.06.2008;
Raspuns:
Imposibilitate de raspuns-lipsa documente necesare
Obiectivul nr. 3.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.1 din Actul Aditional nr.3 din 19.12.2008 la contractul de credit nr.428 din 03.06.2008;
Raspuns:
Imposibilitate de raspuns-lipsa documente necesare
Obiectivul nr. 4.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.1 din Actul Aditional nr.5 din 22.04.2009 la contractul de credit nr.428 din 03.06.2008;
Raspuns:
Imposibilitate de raspuns-lipsa documente necesare
Obiectivul nr. 5.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
18

Art.2 din Actul Aditional nr.7 din 26.05.2009 la contractul de credit nr.428 din
03.06.2008, in ceea ce priveste modificarea punctelor 4.1.2;4.1.11;4.1.12;4.2.2 din Contractul
de credit initial;
Raspuns:
Imposibilitate de raspuns-lipsa documente necesare
Obiectivul nr. 6.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.1 din Actul Aditional nr.8 din 03.08.2009 la contractual de credit nr.428 din
03.06.2008;
Raspuns:
Imposibilitate de raspuns-lipsa documente necesare
Obiectivul nr. 7.
Sa stabileasca

expertul impactul asupra soldului creditului a urmatoarelor clauze

contractuale:
Art.1 din Actul Aditional nr.9 din 26.10.2009 la contractual de credit nr.428 din
03.06.2008.
Raspuns:
Imposibilitate de raspuns-lipsa documente necesare

CAPITOLUL III : CONCLUZII


n conformitate cu examinrile materialului documentar menionat n Introducerea(Cap.I)
i a Desfurarrii Expertizei(Cap.II) prezentului raport de expertiz contabil, formulm
urmtoarele concluzii la obiectivele fixate acesteia.
Toate cele 7 obiective se afla in impozibilitate de raspuns nu exista material documentar, partile
nu au pus la dispozitie materialele necesare.

19

Raportul de expertiz contabil a fost ntocmit n 4 (patru) exemplare pentru : Instan


1 exempar, Pri 2 exempare i 1 exempar pentru expertul contabil .
Anexele la Raport fac parte integrant din acesta.
Brasov, 05 februarie 2016

IV.

Expert Contabil desemnat:


Ec. Bornea Monica

Evaluarea ntreprinderilor

Cele mai utilizate metode de evaluare a intreprinderilor sunt urmatoarele:


1. Metoda patrimoniala (metoda activului net contabil)
2. Evaluarea bazata pe venit.
a. Valoarea capitalului asociatilor si a capitalului investit
b. Fluxurile de rezultate
c. Profitul net
d. Fluxul de lichiditati
Informatii si date necesare rezolvarii exercitiilor practice:
Tabel MS3_C Activul companiei evaluate la 31.12.2015
Elemente de activ
Valoare - lei
Active imobilizate
2.728.452
Active circulante , din care:
1.683.326
disponibilitati banesti (trezoreria
775.362
neta)
Cheltuieli in avans
33.133
20

Venituri in avans
TOTAL ACTIV
Elemente de pasiv
Capital propriu
Datorii totale, din care:
-datorii pe termen lung
TOTAL PASIV

700.572
3.744.339
1.969.324
1.775.015
746.290
3.744.339

Tabel MS3_D Rezultate financiare la 31.12.2015


Elemente de
Valoare - lei
venit/cheltuiala/rezultat
Venituri din exploatare
5.044.119
Cheltuieli de exploatare
4.559.243
Rezultat din exploatare
484.876
Rezultat financiar
-38.461
Profit brut
446.415
Profit net contabil
367.835
Tabel MS3_E Informatii specifice necesare utilizarii metodei 2c (profit net)
si 2d (flux de lichiditati)
Elemente de calcul model Gordon
Valori
Profit net contabil (Pnet)- lei
367.835
I = Rata estimata a inflatiei - %/an
2,5
G=Rata estimata de crestere anuala a
2,0
profitului net - %/an
D = Rata estimata a dobanzii la depozite
2,5
bancare - %/an
R = Coeficientul de risc specific CAEN
1,037
Exercitiul nr. 1. Determinarea valorii de piata a intreprinderii prin metoda de evaluare
patrimoniala.
Formula de calcul utilizata pentru determinarea valorii intreprinderii prin aceasta
metoda este urmatoarea:
Valoarea intreprinderii = Activul net contabil = total active total datorii
Pe baza datelor din Tabel MS3_D Rezultate financiare la 31.12.2015 sa se calculeze
valoarea de piata a intreprinderii.
REZOLVARE:

3.744.339-1.775.015 = 1.969.324
Exercitiul nr. 2. Determinarea valorii de piata a intreprinderii prin metoda de
evaluare bazata pe venit, respectiv 2a ( Valoarea capitalului asociatilor si a capitalului
investit).
Formula de calcul utilizata pentru determinarea valorii intreprinderii prin aceasta
metoda este urmatoarea:
Valoarea intreprinderii = valoarea capitalului investit = capital propriu + datorii pe
termen lung
Pe baza datelor din Tabel MS3_D Rezultate financiare la 31.12.2015 sa se calculeze
valoarea de piata a intreprinderii.
REZOLVARE:

21

1.969.324 + 746.290 = 2.715.614


Exercitiul nr. 3. Determinarea valorii de piata a intreprinderii prin metoda de evaluare
bazata pe venit, respectiv 2c (Profitul net).
Formula de calcul utilizata pentru determinarea valorii intreprinderii prin aceasta
metoda este urmatoarea:
In care:
I = Rata estimata a inflatiei - %/an
D = Rata estimata a dobanzii la depozite bancare - %/an
R = Coeficientul de risc specific CAEN
G=Rata estimata de crestere anuala a profitului net - %/an
Pe baza datelor din Tabel MS3_ E Informatii specifice necesare utilizarii metodei 2c
(profit net) sa se calculeze valoarea de piata a intreprinderii.
REZOLVARE:

( I+D+R) G = 4,037
(367.835/4,037)* 100 = 9.111.592
Exercitiul nr. 4. Determinarea valorii de piata a intreprinderii prin metoda de evaluare
bazata pe venit, respectiv 2d Fluxul de lichiditati.
Formula de calcul utilizata pentru determinarea valorii intreprinderii prin aceasta metoda este
urmatoarea:
*100
In care:
I = Rata estimata a inflatiei - %/an
D = Rata estimata a dobanzii la depozite bancare - %/an
R = Coeficientul de risc specific CAEN
G=Rata estimata de crestere anuala a profitului net - %/an
Pe baza datelor din Tabel MS3_C Activul companiei la 31.12.2015 si Tabel MS3_ E
Informatii specifice necesare utilizarii metodei 2c (profit net) si 2d (flux de lichiditati) sa
se calculeze valoarea de piata a intreprinderii.
REZOLVARE:

( I+D+R) G = 4,037
(775.362/4,037)* 100 = 19.206.391
V.

Fuziuni i divizri de ntreprinderi

1. Societile "X" SA i "Y" SRL pregtesc o fuziune prin absorbie, astfel nct societatea
"X" SA cumpr prile sociale ale societii "Y" SRL. Valoarea capitalului social al societii
"Y" este de 200 lei divizat n 20 pri sociale, cu valoare nominal de 10 lei, iar cel al
societii "X" este de 200.000 lei i este format din 2.000 de aciuni a 100 lei valoare
nominal.
La data fuziunii se ntocmesc situaiile financiare ale celor 2 societi.
Informaiile necesare fuziunii sunt determinate n baza situaiilor financiare ale celor 2
societi, astfel c activul net al celor 2 prezint urmtoarele valori:
- la societatea X capital propriu (activ net) pozitiv 300.000 lei;
22

- la societatea Y capital propriu pozitiv 25.000 lei.


n plus, la data fuziunii "Y" (societatea absorbit) prezint active totale n sum de 35.000 lei
i datorii totale n sum de 10.000 lei.
Determinai valoarea contabil a aciunilor/prilor sociale, stabilii raportul de schimb,
calculai numrul de aciuni de emis de ctre societatea X i nregistrai operaiile specifice
fuziunii la cele la cele 2 societi.
REZOLVARE:

Valoarea contabila a actiunilor/partilor sociale:


La societatea `X` (absorbanta) = Activul net/nr.act. = 300.000/2.000 = 150 lei
La societatea `Y` (absorbita) = Activul net/nr.part soc. = 25.000/20 =1.250 lei
Determinarea raportului de schimb: 1.250/150 = 8,33 la o parte sociala se vor emite 8.33
actiuni
Numarul de actiuni de emis de catre societatea `X`: 20 x 8,33 = 166,67 actiuni
Aceste actiuni nou emise vor genera o crestere de capital la societatea absorbanta `X` in suma
de 25.000 lei (166,67 x 150 lei/act = 25.000 lei), aceasta valoare fiind egala cu capitalul social
al entitatii absorbite.
Inregistrari la societatea `X`
Inregistrari la societatea `Y`
Inregistrare aport net rezultat din fuziune
Transferal elementelor de active
456 = %
25.000
461 = 7583 35.000
1012
16.667
Scaderea activelor din gestiune
1042
8.333
6583 = ct. cl2 pana la cl.5 35.000
Primirea elementelor de activ
Inchiderea ct 121
% = 456
35.000
121 = 6583
35.000
cl.2pana la clasa 5
7583 = 121
35.000
Preluarea datoriilor scietatii absorbite
Transferul elementelor de datorii
456 = cl.4 (de datorii) 10.000
cl.4(de datorii) = 461 10.000
concomitent cu:
1012 = 456 25.000 (lichidarea capitalului
societatii absorbite la operatiunea de fuziune
456 = 461 25.000
2. Societatea X a achiziionat la 30 iunie N 25% din aciunile societii Y la un cost de
70.000 lei. La data achiziiei capitalurile proprii ale societii Y se prezint astfel:
Elemente
Capital social
Rezerve din reevaluare
Rezultat
Total capitaluri proprii

Valori
200.000
20.000
20.000
240.000

Cu ocazia achiziiei se identific un plus de valoare aferent terenurilor de 10.000 lei i


construciilor de 20.000 lei. Cota de impozitare este de 16%.
Care este valoarea fondului comercial rezultat n urma achiziiei ?
REZOLVARE:

Activul net (val.contabila)


+ Val. aferenta teren
+ Val. aferenta onstructiilor
- Datorii cu impoz.pe profit

240.000
10.000
20.000
3.200

20.000 x 16% = 3.200)


23

Activ net in valoare justa = 266.800


Calcul fond commercial:
Cost achizitie al titlurilor
70.000
(-) Partea ce revine socX din
Activul net in valoare justa
266.800 x 25%
66.700
Fond comercial
= 3.300
VI.

Administrarea i lichidarea ntreprinderilor

1. Asociaii societii X" au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului conform


bilanului contabil la data nceperii lichidrii se prezint astfel:
Construcii 30.000 lei
Amortizarea construciilor 20.000 lei
Echipamente tehnologice 15.000 lei
Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
Materii prime 3.000 lei
Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
Clieni 2.000 lei
Clieni inceri 700 lei
Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei
Conturi la bnci n lei 1.300 lei
Furnizori 7.000 lei
Provizioane 1.250 lei
Capital subscris vrsat 11.000 lei
Rezerve legale 1.850 lei
Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas neamortizat de 10.000
lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea rmas
neamortizat de 5.000 lei;
c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei;
d) n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate sconturi n
valoare de 100 lei;
e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaz jumtate, restul fiind irecuperabile;
f) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n
sum de 350 lei;
g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost in sum de 900 lei.
Se cere:
a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare;
b)ntocmirea bilanului nainte de partaj;
c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari.
REZOLVARE:

1.Imob.corporale
- amortizare imob.corp.
Val.neamortiz.
2.materii prime
-ajustari depr.mat.prime

45.000
30.000
15.000
3.000
500
24

1.Capital subscris varsat

11.000

+ rezerve legale
=total capitaluri proprii

1.850
12.850

Val.neta
3.clienti
+clienti icerti
-ajustari depr.creante cl.
Val.neta
4.conturi la banca
TOTAL ACTIV

2.500
2.000
700
400
2.300
1.300
21.100

2.Furnizori
3.Provizioane

7.000
1.250

TOTAL PASIV

21.100

A) Inregistrarile contabile aferente operatiile de lichidare


a) inrg.af.lichidarii-vanzari constructii
461 =
%
13.090
7583 11.000
4427 2.090
-inc.suma af.vanzari constructii
5121 =
461 13.090
-decarcare din gestiune
%
=
212 30.000
2812
20.000
6583
10.000
b) vanzare echipamente tehnologice
461 =
%
8.330
7583 7.000
4427 1.330
-inc.suma af.vanzari echip.tehn.
5121 =
461 8.330
-descarcare din gestiune
%
=
2131 15.000
2813
10.000
6583
5.000
c) vanzari materii prime
-trecere materii prime la marfa
371 =
301 3.000
-vanzare marfuri
4111 =
%
3.392
707 2.850
4427
542
-incasare suma af.vanzare
5121 =
4111 3.392
-descarcare gestiune
607 =
371 3000
-reluare depreciere materii prime
391 =
7814 500
d) incasari clienti/scont acordat
%
=
4111 2.000
5121
1.900
667
100
e) incasare clienti incerti
25

5121 =
4118 350
-trecere pe cheltuieli clienti neincasati
654 =
4118 350
-reluare ajustari clienti
1. = 7814 400
f) plata furnizori/scont primit
401 =
%
7.000
5121 6.650
767
350
-anulare provizion
151 =
7812 1.250
g) chelt.lichidare societate
628 =
5121 900
h) regularizare TVA si plata
4427 =
4423 3.962
4423 =
5121 3.962
i) inchidrea conturilor de C si V
%
=
121 23.350
707
2.850
767
350
7812
1.250
7814
900
7583
18.000
121

%
607
628
654
6583
667

19.350
3.000
900
350
15.000
100

-impozit pe profit datorat


23.350-19.350=4.000
4.000* 16% = 640
-plata si inchidere
441 =
5121 640
121 =
691 640
B) Bilantul inainte de partaj
ACTIVE
Ct.la banci
16.210
TOTAL ACTIV

16.210

PASIVE
Capital varsat
+rezerve
Rezultat (profit)
TOTAL PASIV

11.000
1.850
3.360
16.210

C) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari


-rambursare capital catre asociati
1012 =
456 11.000
-plata
26

456

5121 11.000

Rezerve-decontare rezerve legale catre asociati


1061 =
456 1.850
-impozit pe profit aferent rezervelor legale (1850*16%=296)
456 =
441 296
-plata impozit
441 =
5121 296
-decontari profit din lichidare
121 =
456 3.360
-impozit pe dividente
(1850-296=1554+3360=4914*16%=786)
456 =
446 786
-plata impozitului pe dividente
456 =
5121 786
-plata dividentelor nete catre asociati
456 =
5121 4.128 (4914-786)
D) Situatia conturilor dupa partaj

2. Construii un plan de trezorerie previzionat pentru primul an de activitate al unei


ntreprinderi
conform normei 3925.23 din standardul profesional nr. 39 emis de CECCAR
Rezolvare:
Constructia planului de trezorerie previzionat pentru primul an de activitate al unei
intreprinderi se va baza pe prevederile studiului de piata( norma 3925.11) si pe prevederile
altor mijloace necesare viitoarei inteprinderi.
Pentru repartizarea lunara a incasarilor si platilor se va stabili un calendar al operatiilor.
Norma 36 emisa de CECCAR, recomanda intocmirea prealabila a 2 tablouri:
- cheltuieli de exploatare privind achizitiile si materialele
- veniturile din exploatare privind vanzarile de produse si servicii

Tabloul cheltuielilor privind achizitiile:


Luna de
Cost de TVA
Cost de
Luna Scadenta
Datorii
cumparare achizitie deductibila achizitie
fata de
+TVA
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 furnizori
la 31.12
1
2
27

3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Total
Luna de
vanzare

Venit

TVA
colectata

Tabloul incasarilor privin veniturile


Venit
Luna scadenta de incasare
Creante
+TVA
clienti la
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 31.12

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Total
Coloana cu coloana se vor insuma soldurile incasarilor si platilor stabilindu-se astfel soldurile
lunare ale trezoreriei.
Un model la planului de trezorerie previzionat se prezinta in cele ce urmeaza:
Specificatii

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Soldul la inceputul lunii


+Incasari:
din exploatare
-in numerar
- in cont
din afara exploatarii
-aport la capital
- imprumuturi
-subventii
- Plati
din exploatare:
-plati pentru marfuri
aprovizionari, materii
prime, apa ,energie
28

-impozite, taxe si
varsaminte asimilate
-cheltuieli de personal
-impozit pe profit.

Din afara
exploatarii
-rambursarea
imprumuturilor scadente
-achizitii de imobilizari
Sold Final

VII.

Studii de fezabilitate

Exercitiul nr. 1. Pe baza datelor si informatiilor din fisierul Excel sheet MS3_5 sa se
calculeze costul unitar al produsului finit (lei/tona de var dolomitic)
Varianta A: flux tehnologic specific pentru combustibil solid (cocs macinat) aferenta
STUDIULUI DE FEZABILITATE:
REALIZARE INSTALAIE DE PRODUCERE A VARULUI DOLOMITIC SI
SUBPRODUSE DE VAR DIN DOLOMITA.
REZOLVARE:

S-a ales varianta : COCS MACINATsi transport cu BANDA TRANSPORTOARE,


calculul efectuat arata ca este mai rentabila, varianta transportului auto
avand cheltuieli cu transportul mai mari.
Avand in vedere datele din fisierul Excel se vor calcula :
Cheltuieli cu amortizarea anuala: (200.000/50) + (57.000/20) = 6.850 eur.
Cantit. anuala de productie in functie de gradul de utilizare a capacitatii
de productie: 22.000.000*80% = 17.600.000 to var (produs finit)/an;
Cantitatea de materie prima (dolomita) in functie de randamentul
var/dolomita , necesara pentru obtinerea produsului finit: 17.600.000/0,69
= 25.507.246 to dolomita pe an.
A- Cheltuieli cu materia prima:
-transport cu banda transportoare: 20*25.507.246= 510.144.920
-cost depozitare pt. 1000 to:(230.000/1000)*25.507.246 = 5.866.666.580
-extractie dolomita: (17.000/1000)* 25.507.24625.507.246 =433.623.182
-macinare in vederea calcinarii: 13*25.507.246 = 331.594.198
-transport materie prima: 58/1000*25.507.246 = 1.479.420
-calcinare dolomita: 59*25.507.246 = 1.504.927.514
TOTAL CHELTUIELI CU MATERIA PRIMA =
510.144.920+5.866.666.580+433.623.182+331.594.198+1.479.420+1.5
04.927.514 = 8.648.435.813
B-Cheltuieli de fabricatie, ambalare, transport produs finit
-transport cocs dozat: (8,5/1000)*17.600.000 = 149.600
-extractie var din cuptor: 3*17.600.000 = 52.800.000
-cantarire si ambalare var: 27*17.600.000 = 475.200.000
-transport sidepozitare var: 32*17.600.000 = 563.200.000
29

-manopera/1000 to var: (1.300/1000) *17.600.000 = 22.880.000


-consumabile productie: (1.850/1000) *17.600.000 = 32.560.000
-amortizare anuala: 6.850
TOTAL CHELT. DE FABRICATIE, AMBALARE,TRANSPORT PRODUS FINIT =
149.600+52.800.000+475.200.000+563.200.000+22.880.000+32.560.00
0+6850 = 1.146.796.450
COST UNITAR AL PRODUSULUI FINIT = (A+B)/CANTIT. PRODUS
FINIT OBTINUT
(8.648.435.813+1.146.796.450)/17.600.000 = 556,55 EUR/TO VAR
Exercitiul nr. 2. Pe baza datelor si informatiilor din fisierul Excel sheet MS3_5 sa se
calculeze costul unitar al produsului finit (lei/tona de var dolomitic)
Varianta B: flux tehnologic specific pentru combustibil gazos (gaz metan) aferenta
STUDIULUI DE FEZABILITATE:
REALIZARE INSTALAIE DE PRODUCERE A VARULUI DOLOMITIC SI
SUBPRODUSE DE VAR DIN DOLOMITA.
REZOLVARE:

S-a ales varianta : GAZ METAN si transport cu BANDA TRANSPORTOARE,


calculul efectuat arata ca este mai rentabila, varianta transportului auto
avand cheltuieli cu transportul mai mari.
Avand in vedere datele din fisierul Excel se vor calcula :
Cheltuieli cu amortizarea anuala: (150.000/50) = 3.000 eur.
Cantit. anuala de productie in functie de gradul de utilizare a capacitatii
de productie: 17.000.000*85% = 14.450.000 to var (produs finit)/an;
Cantitatea de materie prima (dolomita) in functie de randamentul
var/dolomita , necesara pentru obtinerea produsului finit: 17.600.000/0,75
= 19.266.667 to dolomita pe an.
A- Cheltuieli cu materia prima:
-depozitare in buncare: (20.000/1000)*19.266.667 = 385.333.340
-extractie dolomita : (230.000/1000) )*19.266.667 = 4.431.333.410
-macinare dolomita: 17*)*19.266.667 = 327.533.339
-transport materie prima : (13/1000) )*19.266.667 = 250.467
-calcinare dolomita: 62)*19.266.667 = 1.194.533.354
TOTAL CHELTUIELI CU MATERIA PRIMA =
385.333.340+4.431.333.310+327.533.339+250.467+1.194.533.354 =
6.338.983.910
B-Cheltuieli de fabricatie, ambalare, transport produs finit
-extractie var din cuptoare: 3*14.450.000 = 43.350.000
-cantarire, ambalare var: 27*14.450.000 = 390.150.000
-transport var: 32*14.450.000 = 462.400.000
-manopera produs finit: (1200/1000) *14.450.000 = 17.340.000
-consumabile: (1920/1000) *14.450.000 = 27.744.000
-amortizare anuala: 3.000
TOTAL CHELT. DE FABRICATIE, AMBALARE,TRANSPORT PRODUS FINIT =
43.350.000+390.150.000+462.400.000+17.340.000+27.744.000 =
940.987.000
30

COST UNITAR AL PRODUSULUI FINIT = (A+B)/CANTIT. PRODUS


FINIT OBTINUT
(6.338.983.910+ 940.987.000)/14.450.000 = 503,8 EUR/TO VAR
VIII. Analiza-diagnostic a ntreprinderii
Informatii si date necesare rezolvarii exercitiilor practice:
Denumire indicator financiar-contabil
de analiza
Active totale compuse din:
A. Active imobilizate
Imobilizari necorporale,
corporale si
financiare
B. active circulante
stocuri
creante
investitii pe termen scurt
casa si conturi
cheltuieli in avans
venituri in avans

Valoare la 31.12.2014

Profit din exploatare


Profit brut
Profit net
Cheltuieli de exploatare

653.255
556.215
441.440
3.215.210

Tabel MS3_A
Valoare la
31.12.2015

2.642.974

3.753.501

379.874
469.895
371.625
3.856.214

Formule de calcul pentru indicatorii de structura utilizati in analiza-diagnostic:


Tabel MS3_B
Nr
crt
1
2
3
4

Denumire indicator de
structura
Rata rentabilitatii activului

Rata rentabilitatii resurselor


consumate
Exercitiul nr. 1.

Formula de calcul
Profit din exploatare/active totale * 100
Profit brut/active totale * 100
Profit net/active totale * 100
Profit din exploatare/cheltuieli de exploatare * 100

Avand in vedere valorile indicatorilor aferenti anilor 2014 si 2015 detaliati in Tabelul MS3_A
si formulele de calcul prezentate in Tabelul MS3_B, sa se calculeze urmatorii indicatori si sa
se precizeze MOTIVAT daca evolutia acestora in 2015 fata de 2014 este favorabila sau
defavorabila companiei analizate :
REZOLVARE:

1. Rata rentabilitatii activului raportat la Profit din exploatare;


Anul 2014 = (653.255/2.642.974)*100 = 24,72%
Anul 2015 = (379.874/3.753.501)*100 = 10,12%
Rata rentabilitatii resurselor consumate.
31

Anul 2014 = (653.255/3.215.210)*100 = 20,32%


Anul 2015 = (379.874/3.856.214)*100 = 9,85%
Exercitiul nr. 2.
Avand in vedere valorile indicatorilor aferenti anilor 2014 si 2015 detaliati in Tabelul MS3_A
si formulele de calcul prezentate in Tabelul MS3_B, sa se calculeze urmatorii indicatori si sa
se precizeze MOTIVAT daca evolutia acestora in 2015 fata de 2014 este favorabila sau
defavorabila companiei analizate :
REZOLVARE:

1. Rata rentabilitatii activului raportat la Profitul brut;


Anul 2014 = (556.215/2.642.974)*100 = 21,05%
Anul 2015 = (469.895/3.753.501)*100 = 12,52%
2. Rata rentabilitatii resurselor consumate.
Anul 2014 = (653.255/3.215.210)*100 = 20,32%
Anul 2015 = (379.874/3.856.214)*100 = 9,85%
Exercitiul nr. 3.
Avand in vedere valorile indicatorilor aferenti anilor 2014 si 2015 detaliati in Tabelul MS3_A
si formulele de calcul prezentate in Tabelul MS3_B, sa se calculeze urmatorii indicatori si sa
se precizeze MOTIVAT daca evolutia acestora in 2015 fata de 2014 este favorabila sau
defavorabila companiei analizate :
REZOLVARE:

1. Rata rentabilitatii activului raportat la Profitul net;


Anul 2014 = (441.440/2.642.974)*100 = 16,70%
Anul 2015 = (371.625/3.753.501)*100 = 9,9%
2. Rata rentabilitatii resurselor consumate.
Anul 2014 = (653.255/3.215.210)*100 = 20,32%
Anul 2015 = (379.874/3.856.214)*100 = 9,85%
IX.

Organizarea auditului intern i controlul intern al ntreprinderii

1. Particularitile inventarierii stocurilor de mrfuri i de ambalaje din gestiunile comerciale


studiu de caz
Orice entitate economica are obligatia de a efectua organizarea si efectuarea inventarierii
patrimoniului, activitate obligatorie prevazuta de Legea contabilitatii nr. 82/1991 cu
modificarile si completarile ulterioare.De asemenea, potrivit reglementarilor contabile in
vigoare, in scopul ntocmirii situaiilor financiare anuale, entitile trebuie s procedeze la
inventarierea i evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii.Cu
alte cuvinte, in situaiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor i
capitalurilor proprii se reflect i se evalueaz la valoarea contabil, pus de acord cu
rezultatele inventarierii. Prin urmare, conformarea societatilor comerciale in privinta
32

cerintelor de inventariere a patrimoniului nu este doar o obligatie legala. Efectuarea


inventarierii si evaluarea la data situatiilor financiare a elementelor de natura activelor,
datoriilor si capitalurilor proprii luand in considerare valoarea de inventar reprezinta
un element esential in asigurarea imaginii fidele a activelor, datoriilor, pozitiei financiare,
profitului sau pierderii entitatii in situatiile financiare, astfel incat utilizatorii acestora sa
fie in masura sa adopte cele mai bune decizii.
nregistrri contabile:
1)Plusuri la inventar:
la pre cu amnuntul:
371 = %
607
378
4428
Sau
371 = % (minus)
607 (minus)
4428(minus)
cu valoarea inregistrat iniial n contabilitate (conform NIR)
la pret de achizitie:
371=607 sau
607=371 (minus) cu valoarea la pre de nregistrare a mrfurilor constatate plus lainventar;
2) Minusuri la inventar:
n funcie de evidena mrfurilor la pre de achiziie sau la pre cu amnuntul :
a) la pre cu amanuntul:
% = 371
607
378
4428
b) la pret de achizitie:
b) 607=371
i n ambele situaii:
635= 4426 cu ajustarea TVA deduse iniial.
2. Identificai principalele categorii de riscuri n cazul urmtoarelor obiecte auditabile:
- conducerea contabilitii stocurilor i elementelor de trezorerie
- ncasrile i plile
- organizarea i realizarea arhivrii documentelor.
Principalele riscuri in cazul auditarii contabilitatii stocurilor sunt urmatoarele:
a) Inexistena unor proceduri scrise/monografii privind evidena contabil a materiilor,
materialelor inclusiv a celor de natura obiectelor de inventar;
b) Procedurile/monografia privind evidena contabil a materiilor, materialelor inclusiv a celor
de natura obiectelor de inventar nu este cunoscut de personalul desemnat;
33

c) Nedesemnarea persoanelor responsabile cu conducerea evidenei contabile materiilor,


materialelor inclusiv a celor de natura obiectelor de inventar;
d) Evidenierea eronat a plilor/cheltuielilor efectuate cu achiziionarea materiilor,
materialelor inclusiv a celor de natura obiectelor de inventar;
e) Evidenierea eronat a costurilor de achiziie, de prelucrare i a valorii de ieire, prin
nerespecarea principiului permanenei metodelor de evaluare;
f) Ca unele miscari de stocuri sa nu fie autorizate si inregistrate in contabilitate;
g) Existenta unei supraevaluari a stocurilor.
Principalele riscuri in cazul auditarii elementelor de trezorerie sunt urmatoarele:
-Inexistenta unor procedure scrise privind activitatrea caseriei,
- Inexistena unor proceduri scrise/monografii privind evidena contabil a operaiunilor de
cas i de banc;
- Procedurile/monografia privind evidena contabil a operaiunilor de cas i de banc nu este
cunoscut de personalul desemnat n conducerea acesteia;
-Nedesemnarea persoanelor responsabile cu conducerea evidenei contabile a operaiunilor de
cas i de banc;
- nregistrarea eronat n alte conturi a sumelor derulate prin trezorerie, bnci sau casierie;
- Lipsa actelor justificative, anexe la extrasele de cont sau la fila registrului de cas;
- Nedesemnarea persoanelor responsabile cu controlul sistematic al activitii de casierie.
Principalele riscuri ce pot apare in cazul auditarii operatiunilor de incasari si plati sunt
urmatoarele:
Inexistenta unor proceduri scrise privind activitatea de incasari si plati a creantelor, respectiv a
datoriilor;
Situatia analitica a clientilor si furnizorilor nu concorda cu situatia analitica a acestora;
Inexistena unor proceduri scrise/monografii privind activitatea de plat/ncasare a datoriilor;
Nedesemnarea persoanelor responsabile cu urmrirea operativ a datoriilor i creanelor;
Netransmiterea ctre debitori a ntiinrilor de plat privind sumele datorate n vederea
evitarii prescrierii acestora ;
Situaia analitic a creditorilor i debitorilor nu concord cu cea sintetic a acestora;
Existenta unor plati care nu vizeaza furnizorii societatii.
Inexistena unor proceduri scrise/monografii privind activitatea de plat/ncasare a datoriilor i
creanelor;
34

Principalele riscuri in cazul auditarii organizarii si realizarii activitatii de arhivare a


documentelor sunt urmatoarele:
a) Inexistena procedurilor privind arhivarea dosarelor financiar-contabile;
b) Nedesemnarea persoanelor cu atribuii privind arhivarea documentelor pe suport de hrtie
i/sau pe suport informatic;
c) Neinstruirea persoanelor cu atribuii n activitatea de arhivare;
d) Inexistena unor proceduri scrise privind pstrarea documentelor n timpul anului;
e) Neasigurarea unui spaiu corespunztor arhivrii;
f) Pregtirea necorespunztoare a dosarelor financiarcontabile n vederea arhivrii;
g) Nepredarea dosarelor financiar-contabile la termenele legale.
a datoriilor
re-scrise/monografii privind activitatea de
a) plat/ncasare
Inexistena unor
proceduri
3.Caracterizai activitatea de audit intern versus control intern
Conceptele de control intern i audit intern, dei diferite, au o serie de elemente care le
apropie i altele care le difereniaz, ceea ce creeaz suficiente confuzii chiar printer
specialiti.
Audit public intern - activitatea funcional independent i obiectiv, care d asigurri i
consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor i cheltuielilor publice,
perfecionnd activitile entitii publice; ajut entitatea public s i ndeplineasc
obiectivele printr-o abordare sistematic i metodic, care evalueaz i mbuntete
eficiena

eficacitatea sistemului

de

conducere

bazat

pe

gestiunea

riscului,

controlului i a proceselor de administrare.


Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii
publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si
cu reglementarile legale , in vederea administrarii fondurilor in mod economic, eficient si
eficace, care include structurile organizatorice , metodele si procedurile
Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza
verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza
verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale
acesteia si, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile
funcionale ale entitatii economice sau sociale; auditul intern se poate
realiza si pe contractuale cu o firm de audit alta decat cea care
efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale unei entitati.
35

Auditul

intern identifica posibilele riscuri ce pot plana asupra entitatii auditate si


verifica modul de functionare al sistemului propriu de control intern al
entitatii, existenta, cunoasterea, si respectarea
pentru

activitatile

auditate.

Se

procedurilor

de

lucru

realizeaza prin compartimente

distincte care fac parte din structura de control intern, el poate fi reaalizat
si prin firme specializate de audit.

Din analiza evolutiei functiei auditului

intern, pana in prezent, putem aprecia urmatoarele elemente de implicare


in viata entitatii auditate, si anume:
- Consiliere acordata managerului ;
- Ajutorul acordat salariatilor, fara a-i judeca;
- Independenta si obiectivitate totala a auditorilor.
Drept urmare auditul intern este o activitate independenta si obiectiva,
care da unei
de

control

organizatii
detinut

asigurare

in

ceea

ce

priveste

gradul

asupra operatiunilor, o indruma pentru a-i

imbunatati operatiunile, si contribuie la adaugarea unui plus de valoare.


Auditul intern ajuta aceasta organizatie sa isi atinga obiectivele.
Auditorul - consilier al managerului, care il ajuta sa stapaneasca riscurile care planeaza
asupra entitatii.
Sistemul de control intern reprezint

un

ansamblu

de

politici

si

proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea


asigurarii, in masura posibilului,
eficiente

activitatilor

acesteia;

unei

gestionari

riguroase

si

implica respectarea politicilor de

gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si


erorilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrrilor contabile si stabilirea
la timp a informatiilor financiare.
In concluzie, intr-o entitate functioneaza obligatoriu controlul intern, care include controlul
financiar preventiv, structura de inspectie, constituita ad-hoc, in functie de necesitate pentru
instrumentarea abaterilor si a eventualelor fraude, si structura de audit in subordinea directa
a managerului.
X. Tinerea contabilitii unei entiti
1. O firm import o instalaie pentru extracia gazelor naturale, cheltuielile legate de achiziie
fiind: preul de cumprare 45.000 lei; taxa vamal 4.500 lei; comision vamal 450 lei;
36

cheltuieli legate de punerea n funciune 12.000 lei; cheltuieli cu reclama 15.000 lei.
Societatea estimeaz c la terminarea extraciei cheltuielile cu demontarea i mutarea activului
recunoscute printr-un provizion se vor ridica la 16.000 lei. n condiiile aplicrii IAS 16
Imobilizri corporale, care este costul de achiziie i formula contabil corespunztoare?
REZOLVARE:

pret de cumparare

= 45.000

taxa vamala

= 4.500

comision vamal

450

cost de punere in functiune = 12.000


chelt.cu reclama

= 15.000

Cost achizitie

= 76.950

Inregistrarea achizitiei;
2131 = %

76.950

404

45.000

401

27.000

446

4.950

Recunoasterea costurilor estimate cu demontarea si mutarea activului:


2131

1513

16.000

2.O entitate achiziioneaz pe data de 9 martie anul N un utilaj cu valoarea contabil de intrare
24.000 lei. El se amortizeaz degresiv n 5 ani. Care este mrimea amortizrii n primul an de
funcionare, numrul de ani n care se realizeaz amortizarea degresiv i numrul de ani n
care se realizeaz amortizarea liniar?
REZOLVARE:

Amortizarea degresiv
Amortizarea degresiv reprezint acel regim de amortizare a mijloacelor fixe, care presupune
multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu anumii coeficieni, prin care se accelereaz
procesul de recuperare a amortizrii, n primii ani de la punerea n funciune a mijlocului fix,
iar pe msura trecerii anilor afereni duratei normale de funcionare se diminueaz.
Conform legislaiei actuale n vigoare, coeficienii degresivi sunt :
1,5 pentru mijloacele fixe cu durat normat (normal) de funcionare cuprins ntre 2 5
ani ;
2,0 - pentru mijloacele fixe cu durat normat (normal) de funcionare cuprins ntre 5
10 ani ;
2,5 - pentru mijloacele fixe cu durat normat (normal) de funcionare mai mare de 10 ani.

37

In primul an de aplicare al acestei metode de amortizare ,valoaraea amortizata se calculeaza


prin aplicarea cotei de amortizare degresiva la valoarea de intrare. In anii urmatori, valoarea
amortizata se va stabili prin aplicarea aceleiasi cote de amortizare la valoarea ramasa de
amortizat . Se continua asa , pana in anul in care valoarea amortizarii astfel calculata este
egala sau mai mica cu valoarea amortizata calculate prin aplicarea metodei liniare , pe
durata de amortizare ramasa.
Cota liniara=100/durata normala de functionare=100/5=20%
Cota degresiva=Cota liniara * 1,5=20%*1,5=0,3
Utilaj achizitionat pe data de 9martie an N rezulta ca se amortizeaza din aprilie =9 luni an n
Amortizare an n=24.000*cota degresiva*9/12=24.000*0,3*9/12=5.400 lei
Valoare ramasa neamortizata la sf. an 1=24.000-5.400=18.600 lei
Amortizare an n+1=18.600*0,3*12/12=5.580lei
Valoare ramasa neamorizata la sf.an+1=18.600-5.580=13.020 lei
Amortizare an+2=13.020*0,3=3.906 lei<4.800 lei (24.000/5) rezulta ca se va amortiza liniar
Valoare ramasa=24.000-5.400-5.580=13.020
Amortizare n+2=4.340 lei (13.020/3)
Amortizare n+3=4.340 lei
Amortizare n+4=4.340 lei
Ani

Valoarea

Cota

Amortizarea

Val. Ramasa de

amortizabila
01.04.N-31.12.N
N+1
N+2
N+3
N+4
TOTAL

24.000
18.600
13.020
8.680
4.340

amortizat
20%*1.5*9/12
20%*1.5
13.020/3ani ramasi
8.680/2ani ramasi
4.340/1an ramas

5.400
5.580
4.340
4.340
4.340

18.600
13.020
8.680
4.340
0

24.000

Marimea amortizarii in primul an este de 5400 lei, amortizarea degresiva se aplica in primii
doi ani si amortizarea liniara se realizeaza in ultimii trei ani de functionare.

3.La o societate comercial capitalul social este 80.000 lei, rezervele legale 16.000 lei, alte
rezerve 4.000 lei, numrul de aciuni 20.000 titluri. Din anii anteriori s-au reportat pierderi n
valoare de 40.000 lei. Adunarea general extraordinar decide o reducere a capitalului propriu
pentru a acoperi pierderea reportat. Valoarea nominal nou a unei aciuni stabilit n urma
reducerii capitalului nu trebuie s fie mai mic de 2,8 lei/aciune. Care este nregistrarea
contabil privind reducerea capitalului?
38

REZOLVARE:

VN = Capital social/Nr. Actiuni = 80.000/20.000 = 4lei/actiune


VMC = Capitaluri proprii/nr. Actiuni = (80.000+16.000+4.000-40.000)/20.000 = 3
lei/actiune
Diferenta rezultata de 4.000 [20.000x (3-2,8)] se va deconta la rezerva legala, astfel ca dupa
efectuarea inregistrarilor rezerva legala va fi de 4.000 lei
Inregistrarea contabila va fi:
% =

117

40.000

Rezultatul reportat

1068

4.000

Alte rezerve

1061

12.000

Rezerva legala

1012

24.000

Capitalul social

Noua situatie a capitalurilor va fi:


Capitalul social (80.000-24000)
Rezerve legale (16.000-12.000)

56.000
4.000

CAPITALURI PROPRII

58.000

4. O societate livreaz unui client mrfuri n urmtoarele condiii: marfa M1: pre de vnzare
exclusiv TVA 10.000 lei; remiz 10% ; TVA 20 %; marfa M2: pre de vnzare exclusiv TVA
20.000 lei, rabat 5%, TVA 20%. Transportul mrfurilor este asigurat de furnizor i facturat
cumprtorului, iar cheltuielile de transport se ridic la 2.000 lei exclusiv TVA, TVA 20%.
Cum se nregistreaz facturarea mrfurilor i a cheltuielilor de transport n contul clientului?
REZOLVARE:

M1:
Pret de cumparare
Remiza 10%
Cost achizitie
TVA 20%
Valoare factura
M2
Pret de cumparare
Rabat 5%
Cost achizitie
TVA 20%
Valoare factura

10.000
1.000
9.000
1.800
10.800

% = 401
371
4426

10.800
9.000
1.800

20.000
1.000
19.000
3.800
22.800

% = 401
371
4426

22.800
19.000
3.800

Cheltuieli de transport:
% = 401
2.400
624
2.000
4426
400
39

XI.Contabilitate de gestiune
1. O societate comercial fabric o jucrie pentru care se aplic metoda costului standard n
scopul controlului costului. Standardele fixate sunt: manoper: 1,3 ore/jucrie x 8,5 lei/or;
materii prime: 6 buc./jucrie x 0,5 lei/buc. Se produc 3.000 de jucrii pentru care s-au utilizat
20.000 buci de materie prim achiziionate cu 0,46 lei/buc. i 4.400 ore de manoper care au
costat n total 36.000 lei. Se consider ca fiind semnificative abaterile superioare a 10% peste
costul standard i doar acestea sunt analizate n detaliu. Managerii sunt evaluai n funcie de
ndeplinirea standardelor.
Calculai abaterile i determinai natura acestora? Interpretai maniera n care natura i
mrimea abaterilor pot influena comportamentele din societate.
REZOLVARE:

Abaterea totala mat. prima=Costul real al materiei prime folosite-Costul standard al materiei
prime ptr.nivelul real de activit.
+200(abaterenefavorabila)= 20.000 x 0,46

3.000 x 6 x 0,5

Abatere de cantitate= (Cantitate reala-Cantitate standard) x pret standard


+1.000 (nefavorabil)= (20.000-18.000)x 0,5

Abatere de pret=(Pret real-pret standard)x cantitate reala


-800 (favorabila)=(0,46-0,5) x20.000

Abaterea totala manopera=Costul real al manoperei folosite-Costul standard al manoperei


ptr.nivelul real de activit
+2.850 (nefavorabil)=36.000-(3.000x1,3x8,5)

Abatere de tarif=(Tarif orar-Tarif orar standard)x nr.real de ore platite


-1.400(favorabil)=(36.000/4.400-8,5)x 4.400

Abatere de eficienta=(nr.real de ore platite-nr.standard ore efectuate)x tariff orar


standard
+4.250(nefavorabil)=(4.400-3.000x1,3)x 8,5

Abaterea totala mat.prima


9.000.100%
9.200.x
X=2%

40

Abatere de cantitate
18.000.100%
20.000.y
Y=11.1%
Abaterea totala la manopera
33.150.100%
36.000.z
Z=8,6%
Abaterea de eficinta
3.900100%
4.400t
T=12.8%
Prin urmare vor fi analizate abaterile de cantitate ptr. material prima si cea de eficienta ptr.
manopera.
Abaterea de cantitate la material prima este luata in considerare la evaluarea performantei
departamentului de productie.
Cantitatea de materie prima consumata depinde de calitatea acesteia, de calitatea fotei de
munca si motivarea acesteia.
Abaterea de tariff si eficienta ptr. manopera afecteaza tot evaluarea departamentului de
productie.
Eficienta depinde de calitatea materiei prime, de tehnologia disponibila, de gradul de pregatire
si motivare al fortei de munca.
Abaterea de tarif depinde de politica salariala.
Tariful poate fi un indiciu pentru calitatea angajatilor sau ptr. motivarea acestora.
Pe ansamblu, departamentul de productie este responsabil atat pentru abaterea nefavorabila de
la material prima, cat si ptr. cea de eficienta la manopera.
Ambele pot fi insa rezultatul alegerilor departamentului de achizitii daca s-a optat pentru o
materie prima mai ieftina de calitate inferioara.
2.O societate comercial cu activitate de producie n cursul unei perioade de gestiune a
efectuat i nregistrat n contabilitatea financiar urmtoarele cheltuieli de exploatare:
cheltuieli cu materiile prime 5.400 lei; cheltuieli cu materialele consumabile 500 lei; cheltuieli
41

privind materialele nestocate 1.500 lei; cheltuieli privind energia i apa 3.000 lei; cheltuieli cu
ntreinerea i reparaiile 13.000 lei; cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii 350 lei;
cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate 1.800 lei; cheltuieli cu salariile
personalului 9.000 lei; asimilate aferente salariilor 2.110 lei; alte cheltuieli de exploatare 775
lei; cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor 15.000 lei. n cursul lunii se
obin din producie proprie 1.000 buc. produs A evaluate la cost prestabilit (pre de
nregistrare) de 53,00 lei/buc. Societatea aplic metoda global de calculaie a costurilor n
structura pe elemente primare de cheltuieli.
REZOLVARE:

Costul se poate calcula fie in structura pe elemente primare de cheltuieli, fie in structura pe
elemente de calculatie.
Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si
materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului. Costul de
productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor
cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata
in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota
cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia
acestora.
Pentru o analiza

manageriala si influentarea de rationalizare a anumitor cheltuieli, se

intocmeste un tablou de conversie pentru a reflecta posturile de cheltuieli in contabilitatea de


gestiune:

Ctb. gest

TOTAL

CONTUL 921

5400
500
1500
7400

3000
3000

15000
15000
42

13000
350
13350

Ctb.financ

601
602
604
605
611
626
635
641
645
658
6811
Total.chelt.expl

5400
500
1500
3000
13000
350
1800
9000
2110
775
15000
52435

9000
9000

2110
2110

1800
775
2575

Productie obtinuta

Cost unitar

1000
52,43

1000
7,4

1000
3,0

1000
15

1000
13,35

1000
9

1000
2,11

1000
2,57

XII. Doctrina si deontologie profesionala


1.

Definirea independenei potrivit reglementrilor CECCAR.

REZOLVARE:

INDEPENDENTA - presupune ca profesionistul contabil satisface concomitent cele


doua componente fundamentale ale conceptului de independenta si anume :
-

independenta de spirit ( sau in gandire) care constituie independenta de drept consta

in acea stare a profesionsitului contabil potrivit careia in gandirea lui , acesta considera ca
poate indeplini o misiune in conditii de integritate si cu obiectivitatea necesara;
-

independenta in aparenta sau independenta comportamentala , independenta de fapt,

presupune ca o persoana bine informata dar si bine intentionata nu gaseste nici un motiv de
natura comportamentala , care sa o determine sa puna la indoiala integritatea si obiectivitatea
profesionsitului contabil.

2. Rolul CECCAR pentru dezvoltarea profesional continu.


REZOLVARE:

In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului


public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol essential care se
regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:
- Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
-Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
-Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.
Misiunea CECCAR

reflectata prin strategiile si programele de activitate consta in

dezvoltarea unei profesii contabile capabile sa satisfaca interesul public sis a contribuie la
dezvoltarea economiei nationale prin aplicarea celor mai inalte standard de educatie, de etica
si de calitate.
3. Care sunt competentele Comisiei de Disciplina a filialei ?
REZOLVARE:

43

Comisia de disciplina de pe langa Consiliul filialei este competenta sa sanctionezeabaterile


disciplinare savarsite de expertii contabili si contabilii autorizati, membri ai filialei, cu
domiciliul in raza teritoriala a acesteia , chiar daca abaterile au fost savarsite in raza
teritoriala a altei filiale.
4. Care sunt principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al
Corpului ?
REZOLVARE:

Dintre abaterile disciplinare fac parte si urmatoarele fapte:


-comportament necuvincios fata de membri Corpului, reprezentantii Ministerului
Finantelor sau fata de alti participant la reuniunile de lucru ale organelor de cnducere
si Control ale corpului;
-absenta nemotivata de la intrunirea Adunarii generale a filialei sau de la Conferinta
nationala;
-absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala;
-prestare de servicii fara viza anuala de exercitare a profesiei contabile;
Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional;
-nedeclararea sau declararea partialaa veniturilor, in scopul sustragerii de la plata
cotizatiei;
-refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilo de calitate ai
Corpului, documente privind activitatea profesionala;
-nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de Corp.
5. Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului ?
REZOLVARE:

Printre sanctiunile disciplinare aplicabile menbrilor Corpului putem enumera:


-mustrare;
-avertisment scris;
-suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pentru neplata cotizatiei si a celorlalte
obligatii banesti, pana la data efectiva a platii, dar numai putin de 3 luni si nici mai mult
un an;
-interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin
Regulamentul de organizare si functionare al Corpului.

BRASOV
16.05.2016
BORNEA MONICA-MARIA
Semnatura.................
44

45

S-ar putea să vă placă și