FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE ORADEA

REFERAT DREPTUL MEDIULUI

RASPUNDEREA PENALA

PROF. COORDONATOR- MIHAELA PATRAUS

07. 02. 2012

FLOREA CODRIN IONUT GRUPA 3, DREPT

Cuprins:
Capitolul 1.
NOTIUNI FUNDAMENTALE IN DREPTUL MEDIULUI: 1.Definiia noiunii de mediu 2.Fenomenul de poluare : - definiia noiunii de poluare - cauzele polurii 3.Notiunea de protecie a mediului : - definiia noiunii de protecie a mediului

Capitolul 2.
RASPUNDEREA PENALA IN DREPTUL MEDIULUI : 1. Consideraii generale 2. Aspecte specifice privind rspunderea penala in dreptul mediului 3. Clasificarea (gruparea) infraciunilor ecologice

CAPITOLUL I
NOTIUNI FUNDAMENTALE IN DREPTUL MEDIULUI
1.DEFINITIA NOTIUNI DE MEDIU:
Termenul de mediu a izvort din cuvntul englez "environement", care a fost preluat in limba franceza sub forma "l'environnement" iar apoi n limba germana si n alte limbi, desemnnd spaiul ce nconjoar omul, ambiana naturala a tuturor vieuitoarelor. Noiunea de mediu sta la baza ecologiei ca tiina, definita de biologi ca fiind "studiul relaiilor complexe, directe sau indirecte, dintre animale si mediul lor organic si anorganic". Ecologia este definita in doctrina de specialitate ca fiind tiina ecosistemelor si a relaiilor dintre acestea, cu rol in stabilirea de legturi ntre societatea umana si mediu. Legea proteciei mediului nr.137/1995, republicata , in 2000, definete mediul in anexa nr. I, ca fiind "ansamblul de condiii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiinele vii, sistemele naturale n interaciune cuprinznd elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale". Aadar, prin mediu se neleg ansamblul factorilor fizici, chimici, biologici si sociali, care in strns corelaie si interaciune influeneaz echilibrul ecologic. Echilibrul ecologic reprezint acel raport existent intre elementele componente ale mediului (factorii de mediu), aflate in interaciune cu condiiile de mediu, raport care este relativ stabil. Pentru ca mediul sa fie capabil sa influeneze pozitiv viaa, este necesar ca acesta sa fie sntos, frumos si civilizat.
1

2.FENOMENUL DE POLUARE
1

Daniela Marinescu, Tratat de dreptul mediului, ed. ALL BECK, Bucuresti, 2003, pp 363 3

2.1 Definiia noiuni de poluare:

Cuvntul "poluare" provine din latinescul "poluare" care nseamn a murdari, a profana. Acest cuvnt desemneaz aciunea prin care omul i degradeaz (murdrete) mediul sau de viaa. Aceasta caracteristica omului este o lege naturala generala, dup care toate fiinele produc deeuri care, neeliminate din mediul lor le fac imposibila activitatea si chiar viaa lor. Legea mediului nu definete termenul de poluare, dar l definete pe cel de poluant si stabilete cauzele polurii prin enumerarea poluanilor. Legea nr.137/1995 republicata in 2000, in anexa nr.1, definete poluarea mediului in sensul ca aceasta reprezint alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitii si productivitii biologice a ecosistemelor, afectarea echilibrului ecologic si a calitii vieii cauzate de poluarea apei, aerului, solului, gospodrirea si valorificarea deficitara a resurselor, amenajarea necorespunztoare a teritoriului, etc. Uniunea Europeana definete poluarea (in cadrul unei Directive emise in1993 pentru aplicarea art.35 din Tratatul de la Maastricht), ca fiind activitatea prin care omul introduce direct sau indirect in mediu, substane solide, lichide, gazoase, sub forma de energie, vapori sau zgomote ce cauzeaz deteriorarea resurselor, a ecosistemelor, a peisajului, proprietii si sntii umane. Datorita consecinelor economice, sociale si umane pe care le produce dar i a sferei de rspndire a acestora, poluarea constituie o problema cu implicaii naionale dar si internaionale.
2

2.2. Cauzele polurii

Principalele cauze care au efecte negative asupra mediului prin poluare sunt:
a.

Efectele negative asupra mediului produse de aplicarea cuceririlor revoluiei tehnico-tiinifice, datorita faptului ca: tiina fie n-a putut sa prevad la un moment dat eventualele efecte negative, fie dei a prevzut aceste consecine negative nu a putut stabili cu exactitate gravitatea lor, ori dei a prevzut efectele negative, acestea nu preau iminente sau grave;

G. Sion, Ecologie si drept international, ed. Stiintifica si enciclopedica Bucuresti, 1990,pp25-26 4

b. Criterii

de economicitate greit nelese, nensoite de investiii necesare prevenirii polurii - conceperea si realizarea de producii bazate pe interesul obinerii de profituri mari cu ignorarea cerinelor legale referitoare la protecia mediului, considerndu-se ca este mai avantajoasa plata amenzii pentru poluare, dect investirea in luarea masurilor pentru prevenirea ei; 3 c. Explozia demografica, creterea populaiei globului, reprezint un alt factor ce influeneaz direct, imediat si pe termen lung mediul prin degradarea unor sisteme ecologice implicate in producia agricola, prin creterea cerinelor de hrana, de locuine, de locuri de munca, de mijloace de transport, de surse de energie etc. Se prevede ca pana in 2020 populaia Globului va dup depi 8 miliarde; d. Creterea populaiei nsoit de modele de consum neviabile, exercita influene negative, presiuni asupra aerului, apei, solului, energiei si altor resurse naturale. De aceea se impune realizarea unui echilibru intre creterea demografica, sntatea ecosistemelor si accesul la resursele naturale. e. Tehnica de producie avansata necorelata cu tehnica de poluanta corespunztoare, (in tarile dezvoltate, puternic industrializate), in care lupta mpotriva polurii nu tine pasul cu dezvoltarea tehnico - economica; f. Utilizarea de instalaii, tehnologii, utilaje, materiale periculoase pentru mediu. Posibilitatea unor astfel de consecine dei uneori este previzibila si sunt luate masuri de sigurana, totui accidentele pot surveni (de exemplu accidente la centrale nucleare, catastrofe aviatice, navale etc). Puterea motoarelor si a instalaiilor de complexitatea proceselor, de volumul produciei, conin factorii de risc pentru sntatea umana si pentru mediu. g. Economia slab dezvoltata si folosirea de tehnici si tehnologii mai puin avansate, in tarile slab dezvoltate economic, ca urmare a lipsei mijloacelor financiare, a lipsei cunotinelor profesionale corespunztoare si in care nu sunt luate masurile ce se impun pentru protecia mediului;

A. Kiss, Droit de lenvironnement,Paris,1998,p 123 5

h.

Lipsa contiinei ecologice. Rmnerea in urma a gndirii umane in comparaie cu dezvoltarea vieii materiale, ne tiina, neglijenta si ignorana oamenilor pot cauza pagube considerabile si ireversibile pentru mediu. De aceea, oamenii trebuie educai in spiritul unei concepii civilizate privind relaiile dintre ei si natura, in vederea formarii unei contiine de mediu. Radioactivitatea, produsa ca urmare a experienelor nucleare sau a accidentelor la centralele atomoelectrice (radioactivitate artificiala), dar si cea produsa de soare, de atrii, diferite substane (radioactivitatea naturala); Despduririle masive. Pdurile reprezint surse de materii prime regenerabile, dar si surse de servicii prin funciile multiple si complexe pe care le ndeplinesc (funcii sociale, de protecie a solului, a apei, funcii de conservare a biodiversitii etc.). Dei pdurile au un caracter important rol economic, social, ecologic si cultural, ele sunt ameninate cu degradarea, cu defriarea, cu poluarea.

i.

j.

Pornind de la faptul ca, poluarea mediului este consecina situaiei economice a unei tari sau regiuni, este necesar ca masurile de prevenire si de protecie a mediului sa reprezinte un factor al oricrui proces economic al oricrui popor.

3.Notiunea de protecie a mediului

3.1. Definiia noiunii de protecie a mediului: Protecia mediului poate fi definita ca fiind o activitate umana ce are ca scop concret prevenirea polurii, meninerea si mbuntirea condiiilor de via pe Pmnt. Omenirea care a motenit aceasta planeta este obligata sa o ngrijeasc, sa o preuiasc si sa opreasc degradarea ei. Mediul (natural si artificial) reprezint cadrul de viaa al ntregii omeniri, pe care civilizaia tehnico - tiinific l-a ameliorat dar l-a si poluat, ea fiind tot o data considerata capabila sa ajute la prevenirea si nlturarea polurii. Pentru realizarea compatibilitii intre sistemul economic, uman, ambiental si tehnologic se impune stimularea progresului tuturor acestor dimensiuni.
4

G. Sion, Ecologie si drept international, ed. Stiintifica si enciclopedica Bucuresti, 1990,pp25-26 6

Sarcina proteciei mediului aparine ntregii societi si se realizeaz in interesul ntregii omeniri. Art.6 din Legea mediului dispune ca "Protecia mediului constituie obligaia si responsabilitatea autoritilor administraiei publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice".in acest scop autoritile administrative au obligaia sa prevad in bugetele proprii, programe in scopul proteciei mediului. Problema proteciei mediului trebuie privita sub doua aspecte: - protecia mediului are ca sarcina generala descoperirea cauzelor si surselor polurii, stabilirea modalitilor de prevenire, reducere si nlturare a efectelor polurii; - protecia mediului are ca sarcina concreta, protecia diferitelor elemente componente ale mediului natural si artificial. Coordonarea si controlul activitii de protecia mediului revin autoritii publice centrale pentru protecia mediului, autoritilor publice teritoriale pentru protecia mediului, precum si instituiilor abilitate in acest sens prin lege, pentru domeniile lor de responsabilitate.5

Capitolul II: RASPUNDEREA PENALA IN DREPTUL MEDIULUI1.

1. Consideraii generale:
Din categoria instrumentelor juridice de protecie si conservare a mediului,mijloacele de drept penal sunt cele mai severe. Rspunderea penala, alturi de celelalte forme ale rspunderii juridice specifice dreptului mediului este un mijloc represiv important pentru protecia si dezvoltarea mediului. Prin implicarea legii penale in protecia mediului, se urmrete realizarea in primul rnd a uneia din funciile sale fundamentale, respectiv funcia preventiva (prevenia generala si prevenia speciala). Comportamentele inconvenabile din punct de vedere social - economic sunt reglementate si incriminate att prin norme de incriminare - cadru cat si prin norme de incriminare speciale.
5

A. Kiss, Droit de lenvironnement,Paris,1998 7

Capitolul V din Partea speciala a proiectului de Cod penal roman, se intituleaz "Crime si delicte contra mediului nconjurtor". Astfel, art.369 este in legtura cu nclcarea regulilor privind protecia atmosferei, art.370-373 cuprinde dispoziii privind nclcarea regulilor privind protecia apei; art.374-376 cuprinde dispoziii privind protecia fondului piscicol si a vnatului, precum si protecia fondului forestier; art.37 se refera la poluarea fonica, iar art.378 la poluare accidentala. Rspunderea penala pentru nclcarea legislaiei mediului, se nscrie in cadrul rspunderilor infracionale, specificul angajrii ei in domeniul proteciei mediului fiind determinat de natura obiectului ocrotit de lege,respectiv factorii de mediu, a cror atingere este adusa prin infraciunea svrita. Infraciunea ecologica, poate fi definita ca fiind fapta socialmente periculoasa, svrit cu vinovie, ce reprezint o ameninare a intereselor societii in domeniul proteciei mediului, a vieii si sntii oamenilor. Infraciunea ecologica este acea fapta periculoasa ce consta in poluarea mediului (natural sau artificial), perturbarea activitii de prevenire, reducere sau nlturare a polurii, de natura sa pun in pericol sntatea oamenilor,animalelor si plantelor sau sa produc mari pagube economiei naionale. Infraciunea de mediu reprezint o categorie relativ noua, de ultima generaie, in cadrul general al infraciunilor. Ea are ca rezultat afectarea obiectiva a calitii mediului sau punerea in pericol a acestei valori sociale. Infraciunile de mediu pot fi fapte comisive sau omisive svrite cu vinovie sub forma de intenie sau culpa sub toate modalitile lor.6 Infraciunea ecologica este un element constitutiv al raportului de rspundere penala in dreptul mediului. Raportul juridic penal de mediu cuprinde:subiectele, coninutul si obiectul. Subiectele raportului de rspundere penala in dreptul mediului sunt:subiectele active (persoane fizice si juridice) si subiectele pasive (statul). Persoana fizica este subiect activ daca ndeplinete condiiile generale de responsabilitate juridica penala. De regula, subiecii activi sunt calificai. .Legea 137/1995 privind protecia mediului, modificata si completata prin legea nr. 159/1999, si OUG

91 din 2002, aprobata prin legea 294/2003. 8

Subiectul pasiv general la infraciunile de mediu este stabil, deoarece el este chemat sa asigure respectarea ordinii de drept pe teritoriul asupra cruia i exercita suveranitatea, respectiv, respectarea calitii mediului. Subiecte pasive secundare sunt acele persoane fizice sau juridice care sunt titulare ale valorii sociale protejate. Obiectul raportului juridic de mediu l reprezint aciunea- inaciunea prin care se ncalc dispoziiile legale cu privire la meninerea, dezvoltarea si protejarea durabila a mediului, la respectarea dreptului fundamental al omului la un mediu sntos. Rspunderea penala pentru infraciunile ecologice atrage sancionarea penala.

2. Aspecte specifice privind rspunderea penala in dreptul mediului:

Art. 82 din Legea nr.137/1995 dispune ca: "nclcarea prevederilor acestei legi atrage dup sine rspunderea contravenionala, civila sau penala dup caz "Rspunderea penala in acest domeniu este prevzut nu numai in legea-cadru ci si in alte legi speciale, sectoriale (Codul silvic, Legea nr.103/1996,Legea nr.107/1996, Legea nr.111/1996, republicata in 1998, Legeanr.18/1991 republicata, Legea nr.169/1997, Legea nr.60/1974, Codul penal,Codul aerian etc.) in temeiul unor reglementari naionale si internaionale cu privire la rspunderea penala in domeniul mediului25, s-a format o legislaie penala,speciala, iar in doctrina s-a consacrat un drept penal al mediului. Pentru angajarea rspunderii penale in dreptul mediului, infraciunea ecologica trebuie sa aib un pericol social ridicat si sa prezinte o serioasa7 ameninare a intereselor globale ale oamenilor, plantelor si animalelor, a bunurilor materiale. Rspunderea penala in acest domeniu se aplica ca ultima msura si are ca sarcina protejarea relaiilor sociale de mediu prin reprimarea infraciunilor ecologice.

Legea 137/1995 privind protecia mediului, modificata si completata prin legea nr. 159/1999, si OUG 91 din 2002, aprobata prin legea 294/2003
7

Legea nr.137/1995, republicata, este legea generala in materie raportata la alte legi speciale in acelai domeniu, dar este in acelai timp o lege speciala daca o raportam la Codul penal. Legea nr.137/1995 incrimineaz la art. 85 un numr de 32 de infraciuni ecologice, unele dintre ele fiind variante ale unor infraciuni din Codul penal, altele sunt infraciuni-cadru in raport cu cele prevzute in legi speciale, iar altele reprezint incriminri noi26. Lund in considerare specificitatea dispoziiilor penale nscrise in Legeanr.137/1995, in raport cu cele din Codul penal si din legile speciale, in doctrina de specialitate27 s-au stabilit urmtoarele reguli de interpretare: - cnd aceeai fapta ntrunete cumulativ att elementele infraciunii nscrise in Legea nr.137/1995, cat si cele ale infraciunii speciale nscrise intr-o lege speciala, vor avea prioritate de aplicare dispoziiile din legea speciala(indiferent daca este sau nu favorabila fptuitorului) datorita caracterului lor special intr-un sector dat; - cnd aceeai fapta ntrunete cumulativ att elementele infraciunii nscrise in Codul penal, cat si cele ale infraciunii nscrise in Legea nr.137/1995 ca lege speciala, vor fi aplicabile exclusiv dispoziiile penale speciale nscrise in Legea nr.137/1995; - cnd o fapta este considerata infraciune ecologica de o lege speciala, fr a fi incriminata astfel si in legea- cadru nr.137/1995, nu nseamn ca fapta a fost dezincriminata de legea generala, ci se aplica exclusiv dispoziiile penale speciale din legea speciala. 8

3. Clasificarea (gruparea) infraciunilor ecologice:

Legea 111/1996 privind desfurarea in sigurana a activitilor nucleare modif si completata prin legea 193/2003.
8

10

Din interpretarea art.85 din Legea nr.137/1995, in funcie de pedepsele aplicabile, infraciunile ecologice se pot grupa in doua mari categorii: - Infraciuni de pericol calificat, care cuprind faptele de natura sa pun in pericol viaa ori sntatea umana, animala sau vegetala (art.85 punct 1 si 2); - Infraciuni de rezultat si de pericol, care cuprind faptele ce se concretizeaz printr-un rezultat negativ pentru mediu (contaminarea mediului cu substane toxice, pesticide etc.), sau care pun in pericol viaa, sntatea sau integritatea corporala a unor persoane (continuarea activitii dup dispunerea incetarii acesteia), fiind prevzute de art.85 pct. 3 si 4.

Dup obiectul supus ocrotirii, infraciunile se grupeaz in:

Infraciuni prin care se aduc atingeri activitilor economice si sociale cu impact asupra mediului, care la rndul lor se grupeaz in: a) Infraciuni cu privire la procedura de autorizare cum sunt: - Continuarea activitii dup suspendarea acordului/autorizaiei de mediu;eliberarea acordului/autorizaiei fr documentaia obligatorie completa; - prezentarea unor concluzii false in studiile de impact b) Infraciuni la regimul substanelor si deeurilor toxice si periculoase care cuprind: - infraciunea de introducere in tara pentru depozitare, stocare, distrugere a acestor categorii de substane; - infraciunea de nesupunere la testare a oricrei substane noi; - infraciunea de transport sau tranzit, fr autorizaie de pesticide si de substane sau deeuri periculoase; - infraciunea de omisiune a raportrii prompte a unui accident major; - infraciunea de incinerare a deeurilor periculoase in instalaii neomologate; - infraciunea de depozitare a deeurilor sau substanelor periculoase in spaii subterane neautorizate sau neadecvate; - infraciunea de neluare a masurilor corespunztoare pentru limitare a impactului substanelor sau deeurilor periculoase asupra mediului;9
A.
9

Legea 73/2003 privind Fondul de mediu, modificata prin OUG 86/2003 11

- infraciunea de aprobare sau facilitare ilegala a intrrii in tara a substanelor sau deeurilor periculoase c) Infraciuni la regimul ngrmintelor chimice si a pesticidelor, includ: - infraciunea de folosire a momelilor periculoase pentru omorrea animalelor slbatice, a petilor, in scop de consum sau comercializare; - infraciunea de neasigurare si nesupraveghere a depozitelor pentru pesticide si ngrminte chimice; - infraciunea de fabricare, utilizare fr autorizaie a acestor substane; - infraciunea de nerespectarea interdiciilor privind utilizarea ngrmintelor chimice si pesticidelor pe terenurile agricole. d) Infraciuni la regimul proteciei mpotriva radiaiilor ionizante, grupeaz: - infraciunile de contaminare a mediului sau expunerea populaiei la radiaii datorita nesupravegherii surselor de radiaii ionizante. - infraciunile de omisiune a raportrii prompte a creterii contaminrii peste limita admisa. B. Infraciunile prin care se aduce atingere proteciei resurselor naturale si conservrii biodiversitii, cuprind: a) Infraciuni privind protecia apelor si ecosistemelor acvatice, ca de exemplu: - infraciuni de nerespectare a restriciilor pentru protecia apelor si a atmosferei; - infraciuni de splare in apele naturale, a ambalajelor de pesticide si de alte substane periculoase, a utilajelor folosite la transportul lor etc.; - infraciuni de descrcare direct in apele naturale a apelor uzate si a deeurilor de pe anumite vase sau platforme. Constatarea si cercetarea infraciunilor ecologice se fac din oficiu, de ctre organele de urmrire si cercetare penala, potrivit competentei legale. De la caz la caz, infraciunile prevzute de art.85 din Legea nr.137/1995,republicata, pot intra in concurs cu alte infraciuni prevzute de Codul penal.10

10

Legea 73/2003 privind Fondul de mediu, modificata prin OUG 86/2003 12

Bibliografie:

Legi: 1.Legea 137/1995 privind protecia mediului, modificata si completata prin legea nr. 159/1999, si OUG 91 din 2002, aprobata prin legea 294/2003. 2.Legea 111/1996 privind desfurarea in sigurana a activitilor nucleare modif si completata prin legea 193/2003. 3.Legea 73/2003 privind Fondul de mediu, modificata prin OUG 86/2003

Tratate: 1. A. Kiss, Droit de lenvironnement,Paris,1998 2.Daniela Marinescu,Tratat de dreptul mediului, ed. ALL BECK,Bucureti,2003 3.G. Sion, Ecologie si drept internaional,ed. tiinific si enciclopedica Bucureti, 1990

13