Raspunderea de mediu

Prevenirea si repararea prejudiciului de mediu

Ca urmare a evolutiei starii mediului din ultimii 15 ani si a lacunelor legislative existente
in materia raspunderii pentru daunele provocate mediului,situatie reflectata si in
divergentele existente intre interpretarea judecatoaresca si realitate, a fost necesara
stabilirea unui cadru comun pentru a preveni si repara acest tip de prejudiciu si
anume adoptarea Ordonantei de urgenta. nr. 68/2007 privind raspunderea de mediu ,cu
privire la prevenirea si repararea prejudiciului adus mediului.

Termenul de prejudiciu este folosit ca sinonim pt dauna sau paguba si se defineste conform
art.2, al.13 din Ordonanta de urgenata nr. 68/2007 , ca orice schimbare negativa masurabila a
unei resurse naturale sau o deteriorare masurabila a unui servicu legat de rsursele naturale,care
poate surveni direct sau indirect.

Prejudiciul adus mediului se refera la:
- prejudicul adus speciilor si habitatelor naturale protejate:
- prejudicul adus apei( din punct de vedere ecologic, chimic, cantitativ):
- prejudiciul adus solului.

Conform legii cadru prejudiciul de mediu reprezinta efectul cuantificabil in cost al daunelor
aduse sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat de poluanti,activitati daunatoare ori
dezastre. El urmeaza a fi evaluat pecuniar,respectiv sa fie estimate cheltuielile necesare pentru
restabilirea echilibrului ecologic afecatat.

Articolul 1 al Ordonantei de urgenta. nr. 68/2007 stabileste cadrul de reglementare al raspunderii
de mediu in scopul repararii prejudiciului de mediu avand la baza sta principiul "poluatorul
plateste".

Aplicarea principiului, "poluatorul plateste" reiese din faptul ca persoanele fizice sau juridice
care au produs prejudiciul sau exista amenintarea iminenta cu un prejudiciu de mediu au
obligatia de a lua masurile necesare pentru a repara prejudiciul produs sau,respectiv,masurile de
prevenire a procedurii prejudiciului. Conform acestui principiu operatorul va suporta costurile
actiunilor reparatorii.
Raspunderea civila pentru mediu
n cadrul sistemului de drept romn raspunderea civila de dreptul mediului mbraca trei categorii
de forme:
Raspunderea generala de drept civil pentru prejudicii aduse mediului
Sediul materiei pentru aceasta categorie de raspundere l reprezinta dispoziile noului Cod civil
n materia raspunderii, care se completeaza (vezi infra particularitaile condiiile raspunderii
civile) cu dispoziiile din reglementarile de dreptul mediului. Principala sa caracteristica este ca
reprezinta, de regula o raspundere bazata pe culpa.
Raspunderea generala de dreptul mediului instituita de OUG 195/2005, care se aplica prejudiciul
de mediu, astfel cum este definit de legea cadru n domeniul proteciei mediului. Principala sa
caracteristica o reprezinta caracterul sau obiectiv.
Raspunderea speciala de dreptul mediului, aplicabila numai celor mai importante categorii de
prejudicii de mediu, reglementata de OUG 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la
prevenirea i repararea prejudiciului de mediu.
Dei n doctrina natura juridica a raspunderii prevazute de OUG 68/2007 este contorversata
deoarece rolul principal potrivit acestui act administrativ revine autoritailor putnd fi
catalogata i ca o raspundere administrativa-, consideram ca aceasta reprezinta o raspundere
civila speciala de dreptul mediului deoarece funcia sa principala o reprezinta repararea
prejudiciului de mediu, iar persoanele de drept privat au dreptul de a se adresa autoritailor
pentru declanarea acestui tip de raspundere.
III.Raspunderea generala de drept civil pentru prejudicii aduse mediului
Particularitaile condiiilor raspunderii civile n ceea ce privete repararea prejudiciului de
mediu
A.Fapta ilicita
n dreptul mediului, faptele generatoare de raspundere includ aciuni sau inaciuni savrite cu
ncalcarea obligaiilor stabilite de reglementarile din domeniul dreptului mediului, care prevad
obligaii imperative pentru subiectele de drept carora li se adreseaza.
De asemenea, fapta ilicita poate consta n ncalcarea regulilor cu privire la respectarea bunei
vecinatai care, n actuala reglementare instituita de Noul Cod civil permite soluii adecvate
repararii prejudiciului de mediu, mai ales n ceea ce privete introducerea unei aciuni care are ca
obiect prevenirea unei pagube iminente sau foarte probabile.
Potrivit art. 630 din Noul Cod civil (depairea inconveneientelor normale ale vecinataii), daca
proprietarul cauzeaza, prin exercitarea dreptului sau, inconveniente mai mari dect cele normale
n relatiile de vecinatate, instanta de judecata poate, din considerente de echitate, sa l oblige la
despagubiri n folosul celui vatamat, precum si la restabilirea situatiei anterioare atunci cnd
acest lucru este posibil. n cazul n care prejudiciul cauzat ar fi minor n raport cu necesitatea sau
utilitatea desfasurarii activitatii prejudiciabile de catre proprietar, instanta va putea ncuviinta
desfasurarea acelei activitati. Cel prejudiciat va avea nsa dreptul la despagubiri.
Daca prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanta poate sa ncuviinteze, pe cale de
ordonanta presedintiala, masurile necesare pentru prevenirea pagubei.
B.Cauzele exoneratoare de raspundere
Anumite reglementari speciale din dreptul mediului limiteaza cazurile exoneratoare de
raspundere pentru prejudiciile de mediu de o importana speciala. De exemplu, potrivit art. 5 din
Legea nr. 703/2001 privind raspunderea civila pentru daune nucleare, cu modificarile ulterioare:
-Daca operatorul face dovada ca dauna nucleara a rezultat, n totalitate sau n parte, dintr-o
neglijenta grava a persoanei care a suferit-o ori ca acea persoana a actionat sau a omis sa
actioneze, cu intentia de a cauza o dauna, instanta competenta poate sa l exonereze pe operator,
n totalitate sau n parte, de obligatia repararii daunei suferite de aceasta persoana.
-Operatorul este exonerat de raspundere daca acesta face dovada ca dauna nucleara este
rezultatul direct al unor acte de conflict armat, razboi civil, insurectie sau ostilitate.
C.Culpa
Ca excepie de la raspunderea bazata pe culpa, anumite reglementari speciale de dreptul mediului
instituie o raspundere obiectiva n sarcina autorului. De exemplu, potrivit Legii nr. 703/2001
privind raspunderea civila pentru daune nucleare, raspunderea operatorului instalaiei nucleare
are caracter obiectiv.
D.Prejudiciul de mediu
Regulile raspunderii generale instituite de noul Cod Civil permit acoperirea urmatoarelor
categorii de prejudicii de mediu (pentru noiunea de mediu, vezi supra):
a)prejudiciul adus dreptului la viaa, la sanatate, la integritate i la respectarea vieii private ale
persoanei fizice n sensul dispoziiilor aplicabile din Capitolul II din Titlul preliminar din Noul
cod civili/sau
b)bunurilor localizate n patrimoniul unei persoane private.
De deosebit interes n materia dreptului mediului sunt dispoziiile art. 1385 alin (4) potrivit
carora, despagubirea trebuie sa cuprinda pierderea suferita de cel prejudiciat, cstigul pe care n
conditii obisnuite el ar fi putut sa l realizeze si de care a fost lipsit, precum si cheltuielile pe care
le-a facut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Rezulta ca NCC permite repararea adecvata
a daunelor de mediu, incorpornd n mod adecvat acestui domeniu dominat de principiul
prevenirii, desdaunarea pentru cheltuielile legate de prevenirea prejudiciului (evitarea sau
limitarea acestuia).
De asemenea, avnd n vedere importana prevenirii prejudiciului de mediu, sunt relevante
dispoziiile art. 630 alin (3), potrivit carora daca prejudiciul este iminent sau foarte probabil,
instanta poate sa ncuviinteze, pe cale de ordonanta presedintiala, masurile necesare pentru
prevenirea pagubei.
n plus, reglementarea expresa a prejudiciului prin pierderea unei anse prin art. 1.385 alin 4 din
NCC permite repararea adecvata a prejudiciilor patrimoniale suferite de victime ca urmare a
pierderii de resurse naturale care stau la baza desfaurarii activitailor lor generatoare de profit
(de exemplu, pescarii afectati de diminuarea resurselor de pescuit care formeaza baza activitaii
lor economice).
Deaorece n cazul prejudiciului adus elementelor biodiversitaii, evaluarea prejudiciului este
foarte greu de realizat, legiuitorul a optat n anumite cazuri, potrivit regelementarilor speciale
aplicabile, pentru o evaluare forfetara. De exemplu, potrivit Codului silvic prejudicial adus
padurii indiferent de natura juridica a proprietatii si de suprafata padurii avuta n proprietate, se
evalueaza potrivit legii.
Poluarea (de exemplu poluarea fonica sau olfactiva) poate determina i prejudicii morale, care se
acopera potrivit regulilor generale n materie (art. 1391 Cod civil).
E.Legatura de cauzalitate
Deaorece n anumite cazuri, mai ales n cazul poluarii cauzate de cauze difuze i n cazul n care
datele tiinifice nu permit probarea certa a legaturii de cauzalitate ntre fapta ilicita i prejudiciu,
n dreptul mediului se aplica soluii specifice, de exemplu:
a)
Canalizarea raspunderii prin dispoziii speciale spre un anumit autor. Astfel, potrivit Legii nr.
703/2001 privind raspunderea civila pentru daune nucleare, rspunderea este canalizata (ca
regula) spre operatorul instalaiei nucleare, respectiv titularul autorizatiei pentru desfaurarea
activitailor nucleare.
b)
Instiuirea fondurilor de mediu, respectiv a unor mecanisme n baza carora poluatorii alimenteaza
sub diferite forme economice (taxe, contribuii, etc) un fond administrat de o autoritate/instituie
independenta, folosit pentru susinerea unor masuri de reconstrucie/protecie a mediului.
c)
Relaxarea sarcinii probei n cazul prejudiciilor aduse mediului/sanataii oamenilor n cazul n
care chiar daca nu exista probe tiinifice certe n acest sens, exista un grad ridicat de certitudine
n ceea ce privete existena unei legaturi ntre poluare i dauna produsa.
Astfel n Hotarrea Tatar mpotriva Romniei (Hotarrea CEDO din 27 ianuarie 2009) n care s-a
analizat legatura de cauzalitate dintre agravarea bolii de care suferea unul dintre reclamani
(astm) i poluarea cu cianura produsa n cauza, CEDO a facut importante precizari att n ceea ce
privete proba legaturii de cauzalitate, ct i existenei unor obligaii pozitive ale statului pentru
garantarea dreptului la un mediu sanatos, chiar i n lipsa dovezii unei astfel de legaturi. Astfel,
s-a precizat ca:
n absena elementelor de proba n aceasta privina, Curtea se poate eventual baza pe un
raionament probabilist, avnd n vedere ca patologiile moderne se caracterizeaza prin
pluralitatea cauzelor. Acest lucru este posibil n cazul unei incertitudini stiinifice nsoite de
elemente statistice suficiente si convingatoare.
Cu toate acestea, Curtea considera ca, n spea, incertitudinea stiinifica nu este nsoita de
asemenea elemente statistice. Documentul ntocmit de catre un spital din Baia Mare si care atesta
o anumita crestere a numarului de afeciuni ale cailor respiratorii nu este suficient, de unul
singur, sa creeze o probabilitate cauzala. Prin urmare, Curtea constata ca reclamanii nu au reusit
sa dovedeasca existena unei legaturi de cauzalitate suficient de clare ntre expunerea la anumite
doze de cianura de sodiu si agravarea astmului. Cu toate acestea, considera ca, desi nu exista o
probabilitate cauzala n spea, existena unui risc grav si considerabil pentru sanatatea si pentru
confortul reclamanilor impunea statului obligaia pozitiva de a lua masuri rezonabile si adecvate
care sa protejeze drepturile persoanelor n cauza la respectarea vieii lor private si a domiciliului
lor, precum si, n termeni mai generali, dreptul de a se bucura de un mediu sanatos si protejat.
IV.Raspunderea generala de dreptul mediului potrivit OUG 195/2005
Conform art. 95 din OUG 195/2005, raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter
obiectiv, independent de culpa. n cazul pluralitatii autorilor, raspunderea este solidara. n mod
exceptional, raspunderea poate fi si subiectiva pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate si
habitatelor naturale, conform reglementarilor specifice. Prevenirea si repararea prejudiciului adus
mediului se realizeaza conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor
specifice.
Potrivit art. 2 pct. 52 din OUG 195/2005, prin prejudiciu se nelege efectul cuantificabil n cost
al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluanti, activitati
daunatoare ori dezastre;
n concluzie, teoretic, regimul specific instituit de OUG 195/2005, potrivit caruia raspunderea
pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpa, se aplica numai
prejudiciului asupra oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluani, activitai
daunatoare ori dezastre.
Dar, noiunile de activitai daunatoare ori dezastre nu sunt definite de OUG 195/2005. Noiunea
de poluani este definita de OUG 195/2005, dar coninutul ei este insuficient
determinat, prea larg pentru a permite n mod eficient, efectiv determinarea coninutului faptei
ilicite
V. Raspunderea speciala pentru mediu (OUG 68/2007 privind raspunderea de mediu cu
referire la prevenirea i repararea prejudiciului de mediu)
OUG 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului
de mediu, aprobata prin Legea nr. 308/2009, cu modifiarile i completarile ulterioare, care
transpune n dreptul naional Directiva 2004/35/CE privind raspunderea pentru mediu
nconjurator n legatura cu prevenirea i repararea daunelor aduse mediului
OUG 68/2007 se aplica numai anumitor categorii de prejudicii de mediu produse de activitai
considerate deosebit de periculoase pentru mediu. Actul normativ confera autoritailor
competente (Agenia judeena pentru protecia mediului) dreptul de a dispune luarea de masuri
de prevenire sau de reparare a prejudiciului de mediu.
Reglementarea nu da dreptul personelor particulare de a folosi n mod direct mecanismele
acesteia. Acestea, au, nsa dreptul de a sesiza autoritaile pentru declanarea acestora.
Ca urmare, OUG 68/2007 are din punct de vedere al dreptului civil caracter alternativ pentru
victima persona fizica sau juridica de drept privat. Aceasta poate folosi calea dreptului comun
(Codul civil sau rasunderea de mediu instituita de OUG 195/2005) sau se poate adresa
autoritailor pentru declanarea mecansimelor specifice prevenirii i raspunderii speciale de
mediu.
Potrivit OUG 68/2007 prin prejudiciu de mediu se nelege:
-Prejudiciul asupra speciilor i habitatelor naturale protejate definit specific de actul normativ
-Prejudiciul asupra apelor definit specific de actul normativ
-Prejudiciul asupra solului, dar numai n cazul poluarii care produce un risc semnificativ pentru
sanatatea omului
Domeniul de aplicare
OUG 68/2007 permite prevenirea i repararea prejudiciului de mediu cauzat de activitaile
profesionale n cazul n care exista o legatura de cauzalitate ntre prejudiciu i activitatea
operatorilor individuali.
Nu intra n domniul de aplicare al OUG 68/2007 materiile reglementate de art. 4 alin. (2) din
actul normativ, de exemplu:
-prejudiciului asupra mediului sau oricarei amenintari iminente cu un astfel de prejudiciu care
decurge dintr-un incident pentru care raspunderea sau compensarea este reglementata de una
dintre conventiile internationale prevazute n anexa nr. 4, inclusiv de orice amendamente
ulterioare ale acestora, la care Romnia este parte;
-riscurilor nucleare sau prejudiciului asupra mediului ori amenintarii iminente cu un astfel de
prejudiciu, care pot fi cauzate de activitatile care intra sub incidenta Tratatului privind
Comunitatea Europeana a Energiei Atomice sau sunt cauzate de un incident sau activitate pentru
care raspunderea ori compensarea sunt reglementate de oricare din instrumentele internationale
prevazute n anexa nr. 5, inclusiv de orice amendamente ulterioare ale acestora, la care Romnia
este parte;
-activitatilor al caror scop principal l reprezinta apararea nationala sau securitatea internationala
ori celor al caror unic scop l reprezinta apararea mpotriva dezastrelor naturale;
Caracterele generale ale raspunderii instituite de OUG 68/2007:
1.OUG 68/2007 permite att luarea unor masuri preventive, ct i a unor masuri reparatorii
privind prejudicial de mediu
2.Fara a renunta total la teoria raspunderii bazate pe culpa, reglementarea instituie o raspundere
obiectiva pentru prejudiciul asupra mediului cauzate mediului prin anumite activitati considerate
a fi intrinsec periculoase (enumerate n anexa III). Pentru celelalte activitati, care nu sunt
periculoase per se se instituie o raspundere bazata pe culpa, aplicabila numai numai n cazul n
producerii unui prejudiciu asupra speciilor i habitatelor naturale protejate
3.OUG 68/2007 da competene speciale n cea ce privete masurile preventive i masurile
reparatorii autoritailor (Ageniei judeene pentru protecie mediului)
4.Desi reglementarea nu legitimeaza particularii sa angajeze raspunderea poluatorilor, permite
totusi acestora si organizatiilor neguvernamentale avnd ca scop protectia mediului sa declanseze
actiunea autoritatilor
Pentru a se evita dificultatile teoretice n identificarea autorului poluarii (subiectul pasiv al
raspunderii), reglementarea din 2007 canalizeaza raspunderea spre operatorul activitatii care a
cauzat dauna de mediu. Prin oprartor se nelege orice persoana fizica sau juridica de drept public
sau privat care desfasoara sau detine controlul unei activitati profesionale sau, n cazul n care
legislatia nationala prevede acest lucru, care a fost investita cu putere economica decisiva asupra
functionarii tehnice a unei astfel de activitati, inclusiv detinatorul unui act de reglementare pentru
o astfel de activitate ori persoana carenregistreaza sau notifica o astfel de activitate;
5.Cauzele exoneratoare de raspundere ale acestora sunt expres reglementate. n aceste situaii,
costurile sunt suportate de autoritai. Potrivit art. 4 alin. (1) din OUG 68/2007 reprezinta cause
exoneratoare de raspundere numai:
a)actiunile cu caracter de conflict armat, ostilitati, razboi civil sau insurectie;
b)un fenomen natural avnd caracter exceptional, inevitabil si insurmontabil.
6.OUG 68/2007 definete n mod specific att masurile preventive (inclusiv operaiunile legate
de realizarea acestor mauri i obligaiile operatorilor n aceste situaii), ct i masurile reparatorii
(inclusiv operaiunile legate de aceste masuri i obligaiile operatorilor n aceste situaii).
7.Raspunderea pentru acoperirea prejudiciului de mediu apartine n primul rnd autorului
acestuia (operatorul). Totusi, autoritatile sunt obligate sa aplice ele nsele masurile preventive i
repartorii necesare daca autorul nu le aduce la ndeplinire, nu poate fi identificat sau nu este tinut
sa le suporte. Autoritatile pastreaza dreptul de a introduce actiune n regres mpotriva autorului,
daca nu se aplica situaiile exoneratoare de raspundere.
Raspunderea contraventionala de dreptul mediului
n dreptul romn al mediului, raspunderea contraventionala reprezinta, n ciuda criticilor
formulate, forma raspunderii juridice cel mai frecvent aplicata n practica deoarece:
(a)n general, organele nsarcinate cu constatarea si aplicarea sanctiunilor, au competente si o
pregatire specifica n domeniu, ceea ce permite un control o sanctionare eficienta a ncalcarii
dispozitiilor n materie
(b)n prezent, cuantumul amenzilor aplicabile n domeniu a crescut semnificativ, valoarea aestora
nefiind neglijabila. Astfel potrivit art. 96 alin (3) din OUG 195/2005 cunatumul amenzilor
aplicabile n materie poate ajunge pna la 100.000 RON
(c)indiferent de cuantumul amenzii, aplicarea sanctiunilor complementare prevazute de OG
2/2001 privind regimul juridic al contravenilor, cu modificarile ulterioare (de exemplu:
suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei
activitati; nchiderea unitatii; blocarea contului bancar; suspendarea activitatii agentului
economic; desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului n starea initiala) este deosebita de
eficienta n cazul faptelor de poluare
mpotriva acestui tip de raspundere se aduc urmatoarele critici:
-practic, autoritatile sunt birocratice si lente
-cetatenii nu au posibilitatea de a influenta direct declansarea mecanismelor specifice
-cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei potrivit OG 2/2001 nu sunt adecvate
obiectivelor vizate prin protectia mediului
-potrivit OUG 2/2001 termenul de prescripie pentru aplicarea sanciunii amenzii este de 6 luni
dela data savririi faptei, ceea ce se considera ca nu corespunde exigenelor speciale din materia
proteciei mediului, cel puin n cazul polurii industriale. De aceea, de lege ferenda este necesara
prevederea unor termene mai lungi prin legile speciale n materia protecei mediului pentru
faptele de poluare cu consecine grave asupra mediului sancionate contravenional. Totui,
aceasta deficiena nu este absoluta, deoarece numeroase fapte sancionate contravenional n
domeniul poluarii au caracter continuu, caz n care termnul pentru aplicarea amenzii curge de la
data constatarii faptei
-ca tehnica legislativa, n ceea ce priveste determinarea elementului material al laturii obiective a
contraveniei, n numeroase cazuri modalitaile concrete prin care este savrita fapta sunt
determinate generic (de exemplu: poluarea ... sau depairea limitelor legale privind ..., ceea ce nu
asigura previzibilitatea conduitei ce trebuie adoptata, n condiiile n care conduita ce trebuie
urmata este stabilita prin acte normative de valoare inferioara, supuse unor dese modificari sau,
n anumite cazuri, chiar neadoptate la data sancionarii faptei.
Raspunderea penala de dreptul mediului
A fost puin folosita n practica n trecut, chiar i n cazul incidentelor majore de poluare (de
exemplu, n Hotarrea Tatar contra Romniei, CEDO a subliniat ca toate ncercarile
reclamantului de a remedia prin mijloacele oferite de dreptul intern situaia provocata de
poluarea cu cianura n cauza n spea au euat, inclusiv sesizarea organelor penale).
Totui, n prezent, rolul raspunderii penale a crescut prin:
a)instituirea raspunderii penale a persoanei juridice prin Legea nr. 278/2006 prin care a fost
modificat Codul penal n acest sens (reglementata de art. 135 i urmatoarele din Noul Cod penal)
b)creterea numarului infraciunilor de pericol n domeniu n legile din materia proteciei
mediului
c)creterea numarului infraciunilor din legile specile privin mediu, care au ca obiect juridic
protecia mediului, fie au un obiect juridic complex respectiv protecia mediului i a vieii i
sanataii omului. n trecut, majoritatea infraciunilor n domeniu aveau ca obiect juridic numai
protecia vieii i a sanataii omului, chiar daca indirect aceasta valoare sociala ocrotita era lezata
indirect prin deterioarea mediului, ceea ce determina ca n concret proba legaturii de cauzalitate
ntre fapta i urmarea imediata sa fie dificil de realizat.
d)instituirea unor mecanisme de ordin procedural, care permit declanarea mai eficienta a
mecanismelor raspunderii penale. De exemplu, potrivit art. 99 din OUG 195/2005, constatarea si
cercetarea infractiunilor prevazute de aceasta reglementare se fac din oficiu de catre organele de
urmarire penala, conform competentelor legale. De asemenea, descoperirea si stabilirea, n
exercitarea atributiilor prevazute de lege, de catre comisarii Garzii Nationale de Mediu, Comisiei
Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare, jandarmi si personalul mputernicit din cadrul
Ministerului Apararii Nationale, a savrsirii oricareia dintre infractiunile prevazute la art. 98 din
acest act normativ, se aduce de ndata la cunostinta organului de urmarire penala competent
potrivit legii de procedura penala.
Infraciuni speciale prevazute n Legea nr. 101/2011
Legea 101/2011 completeaza legislaia naionala n vigoare n domeniu, asigurnd ndeplinirea
obligaiilor decurgnd din Directiva 2008/99/CE prin incrimiarea penala a faptelor pe care
directiva le carcaterizeaza ca infraciuni i nu au fost nca sancionate penal n dreptul naional
prin reglementarile speciale n domeniul proteciei mediului.
Infraciunile sancionate prin Legea nr. 101/2011 prezinta urmatoarele caracteristici principale:
-infraciunile prevazute de Legea 101/2001 au ca obiect juridic protecia mediului
-subiectul activ al infraciunii este nedeterminat
-elementul material al laturii obiective consta n nerspectarea prevederilor privind aciuni sau
inaciuni interzise potrivit actelor normative n domeniu (....) astfel cum sunt prevazute n
anexele 1 i 2 ale Legii 101/2011. Din acest punct de vedere, Legea 101/2011 reprezinta un
progres din punct de vedere al tehnicii legislative, n raport cu modul de incriminare folosit n
trecut, deoarece determina elementul material prin trimiterea n concret la actele normative n
domeniu (inclusiv acte normative cu valoare inferioara legii) , care sunt enumerate expres n
anexa nr. 1.
-n anumite cazuri, dispoziiile Legii nr. 101/2011 nu cer producerea unui urmari imediate. n
celelalte cazuri, n care este necesara producerea unei urmari imediate (respectiv producerea unui
prejudiciu semnificativ asupra mediului), tehnica legislativa folosita este mai eficienta n sensul
ca aceasta urmare imediata este expres definita. Astfel, prejudiciu semnificativ asupra mediului
este definit ca ca reprezintnd o dauna ireversibila sau de lunga durata, cuantificabila ori nu n
bani, produsa n orice mod asupra mediului, sau care a provocat ori este de natura sa provoace
decesul sau vatamarea grava a integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane. Aceasta
definiie permite sancionarea mai eficienta a faptelor care aduc n mod direct daune mediului
nsui, fara ca incriminarea sa fie condiionata numai de efectele asupra vieii i sanataii omului.
-Legea nr. 101/2011 prevede dispoziii procedurale eficiente n materie, respectiv potrivit art. 16
din acest act normativ, orice persoana care n exercitarea atributiilor legale constata savrsirea
unei infractiuni prevazute de aceasta lege are obligatia de a sesiza de ndata organele de urmarire
penala.



Pirvu Cristian
Grupa 315