REFERAT

la disciplina: Dreptul mediului

Titlul referatului:
Răspunderea contravențională în dreptul mediului

Studenta: ROMAN ALEXANDRA RAMONA

Universitatea de Vest “VASILE GOLDIS”
Specializarea: DreptAnul III ,ZI, Sem. II
Răspunderea contravențională în dreptul mediului

CUPRINS:
 Răspunderea juridică în dreptul mediului

 Formele răspunderii juridice în dreptul mediului

 Răspunderea contravenențională

 Sancțiuni contravenționale în dreptul mediului

 Cauze care înlatură răspunderea contravențională

 Procedura contravențională

 Executarea sancțiunilor contravenționale

 Concluzii

 Bibliografie
 Răspunderea juridică în dreptul mediului

Din punctul de vedere al importanței dreptului mediului, în literatura juridică internațională de

specialitate răspunderea juridică se consideră ca o altă cale de realizare a unei înțelegeri în protecția și
dezvoltarea mediului, mai ales în privința înnăspririi sancțiunilor juridice aplicabile în acest domeniu.
Prin sancționarea juridică a faptelor anti-mediu, pe lângă scopul firesc respectiv, se urmărește
educarea celui sancționat și a celorlalți cetățeni pentru formarea acelei conștiințe ecologice, de mediu în
general, fără de care nu se pot realiza sarcinile complexe ale prevenirii poluării, depoluării și
îmbunătățirii condițiilor de mediu.
Raportul juridic de constrângere, care are în conținutul său o pluralitate de drepturi și obligații,
de drept material (substanțial) și de drept procesual, apare ca rezultat al săvârșirii unor fapte ilicite și
duce la aplicarea sancțiunilor juridice.
Astfel, orice încălcare a normelor juridice poate da naștere unui raport juridic de constrângere
care se stabilește între stat și autorul faptei ilicite.
Atat funcționarul public cât și agentul economic, în general orice persoană fizică sau juridică, pot
fi trași la răspundere juridică pentru nerespectarea legislației mediului.
Sistemul răspunderii juridice in domeniul protecției mediului se constituie din:
 Răspunderea civilă pentru prejudiciul ecologic , cu un regim special diferit de cel
al răspunderii civile delictuale reglementate în codul civil, dreptul represiv al mediului
vizand protejuirea valorilor sociale atasate ocrotirii naturii si raspunderea de mediu care
urmareste echilibrarea nevoilor economico-sociale cu necesitatea ocrotirii si conservarii
mediului;

 Tot in acest context, se confera dreptul la actiune in justitie , in vederea

conservarii mediului, indiferent cine a suferit prejudiciul, organizatiilor
neguvernamentale;

 Astfel pana acum putem afirma ca in domeniul protectiei si conservarii mediului

de lege lata opereaza raspunderea cilvila, contraventionala sau penala, carora li se adauga
o serie de sanctiuni specifice dreptului mediului.
 Formele răspunderii juridice în dreptul mediului

Răspunderea socială:
Această răspundere implică sancționarea socială a atitudinii persoanei neconcordante cu normele
sociale instituite.
Datorită faptului că această atitudine a persoanei poate avea loc în cele mai variate relații sociale
și răspunderea socială îmbracă forme diferite, putându-se vorbi de o răspundere politică, morală, etică,
civilă și desigur, juridică.
Răspunderea juridică:
Aceasta poate interveni în cazul nerespectării normelor de conduită cuprinse în normele de drept,
adică pentru încălcarea prevederilor legale.
În capitolele XIV-XV din OUG nr.195/2005 sunt stabilite trei forme ale răspunderii juridice în
următoarea formulă:„încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravențională
sau penală, după caz.”.
Eliminarea din textul noii legi a răspunderii disciplinare și materiale este pe deplin întemeiată,
pentru că material și disciplinar pot fi trași la răspundere angajații de către cei care i-au angajat în cadrul
raportului juridic de muncă.
Răspunderea pentru încălcarea normelor dreptului mediului, aparține totuși, acestei ramuri de
drept, tocmai fiindcă prezintă numeroase trăsături specifice – specificul obiectului reglementării juridice.
Întrucât litigiile generate de eliberarea, revizuirea sau suspendarea acordului/ autorizației de mediu se
soluționează potrivit legii contenciosului administrativ,conform OUG nr.190/21.11.2005, în cazuri bine
justificate și pentru a preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere instanței să
dispună suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea cereri.

Răspunderea contravențională

Răspunderea contravențională reprezintă acea formă a răspunderii juridice care constă în

aplicarea de sancțiuni contravenționale persoanelor vinovate de încălcarea dispozițiilor legale care
prevăd și sancționează contravențiile.
 Se recurge adesea la răspunderea contravențională pentru prevenirea sau combaterea
nerespectării prescripțiilor legale în materie.
Această formă de răspundere prezintă avantaje în sensul că procedura de constatare și aplicare a
sancțiunilor contravenționale este mult mai rapidă în raport cu celelalte proceduri judiciare iar măsurile
impuse sunt executorii, permițând o intervenție urgentă.
Elementul esențial al acestei răspunderi îl reprezintă contravenția.
Din punct de vedere legal (art.1,OG nr.2/2001), contravenția desemnează acea faptă săvârșită cu
vinovăție, care prezintă un pericol social mai redus decât infracțiunea și care este prevăzută și
sancționată ca atare prin acte normative.
Este vorba despre incălcarea reglementărilor juridice vizând protecția mediului cu vinovăție,
fiind exclusă răspunderea fără culpă.
Subiectii raspunderii contraventionale in materia protectiei mediului subiectul pasiv al
raspunderii in materie este intreaga comunitate reprezentata formal juridic de catre stat.potrivit
legiinr.32/1968 art. 5 alin.2 regula este ca subiect al raspunderii contraventionale in materie este
persoana fizica responsabila de savarsirea contraventiei . iar legea nr.9/1973 prevede ca in materie de
mediu sanctiunile contraventionale pot fi aplicate si persoanelor juridice dar in cuantum mai ridicat .
Obiectul contravenției este reprezentat de valorile sociale, bunurile sau interesele legitime
apărate prin norme de drept, cărora li se aduce atingere ori sunt puse în pericol de fapta săvârșită.

Trăsăturile ce caracterizează contravenția săvârșită în cadrul raporturilor de dreptul mediului

sunt:
a) contravenția este o faptă ilicită;
b) contravenția este reglementată și sancționată de normele dreptului mediului.
O persoană fizică sau juridică poate fi sancționată contravențional pentru o anumită faptă
ecologică numai dacă aceasta este expres prevăzută și sancționată de normele dreptului mediului.
Contravenția ecologică are în conținutul său, ca elemente constitutive, obiectul, subiectul și
fapta.
Fapta (acțiunea/ inacțiunea subiectului activ) constituie nerespectarea unei interdicții sau
obligații prevăzute de legislația mediului, în cadrul unor norme imperative.
Un alt element constitutiv al contravenției îl reprezintă vinovăția (latura subiectivă).
Vinovăția desemnează acea atitudine psihică a contravenției față de faptă și urmările sale.
 Sancțiuni contravenționale în dreptul mediului

Legea nr. 9/1973 privind protecția mediului stabilea categorii de contravenții la reglementările
vizând protecția diferiților factori de mediu: aer, sol, ape, vegetație forestieră, fanună, așezări omenești,
ocrotirea și conservarea peisajului și menținerea echilibrului social.
In vederea actualizarii si perfectionarii sistemului contraventional prin HG nr.254/1995 privind
stabilirea si sanctionarea unor contraventii la normele pentru protectia mediului inconjurator s-au
instituit , in functie de cuantumul amenzii aplicate ca sanctiune (diferentiat pe persoane fizice si juridice)
trei categorii de contraventii.

 Prima categorie de contraventii (art.96, pct.1 din OUG nr.195/2005), sanctionate

cu amenzi cu cuantum mai redus (de la 3000 la 6000 lei pentru persoanele fizice si de la
25000 la 50000 lei pentru persoane juridice).Proprietarii si detinatorii de terenuri care
nu-si respecta obligatia de intretinere si extindere a parcelelor si aliniamentelor de
protectie, spatiilor verzi , gardurilor vii pentru protectia atmosferei fonica si eoliana comit
contraventii din aceasta categorie.Totodata sunt sanctionati contraventional proprietarii si
detinatorii de terenuri care nu-si respecta obligatia : de a prevenii deteriorarea calitatii
mediului geologic , de a nu arde miristile, stuful, tufarisurile sau vegetatia ierboasa fara
acceptul autoritatii competente pentru protectia mediului ;de a lua masuri de salubrizare
a terenurilor neocupate productiv sau functional, de a proteja flora si fauna salbatica,, de
a exploata durabil resursele naturale; de a asigura amplasarea, proiectarea, construirea si
punerea in functiune a oricarui a oricarui fel de obiective in conditiile prevazute de
acordul sau autorizatia de mediu. O serie de obligatii incumba si autoritatilor
administratiei publice locale alaturi de persoanele fizice si juridice in ceea ce priveste
intretinerea cladirilor , spatiilor verzi, a arborilor si arbustilor conform planurilor de
urbanizare, depozitarea controlata a deseurilor etc.

 A doua categorie contraventii ,sanctionate cu amenda de la 5000 la 10000 lei

pentru persoane fizice si de la 30000 la 60000 lei pentru persoanele juridice priveste
nerespectarea de catre persoanele fizice si juridice a obligatiilor privind:obtinerea
acordului de import/export si a autoritatilor privind organismele modificate genetic ;
utilizarea informatiilor corecte pentru elaborarea evaluarilor de mediu si impactului
asupra mediului , a bilanturilor de mediu si a raporturilor de amplasament ; neutralizarea
ingrasamintelor chimice si produselor de protectie a plantelor in zonele in care sunt
instituite masuri speciale de protectie ; etc. In aceasta categorie de contraventii mai
sunt incluse si incalcarea prevederilor legale de catre autoritatile administratiei publice
locale pe segmente ca:

- Imbunatatirea microclimatului urban

- Informarea publicului privind riscurile generate de functionarea

sau existenta obiectivelor cu risc pentru mediu si sanatatea
populatiei

- Respectarea planurilor de urbanism cu privire la amplasarea

obiectivelor industriale , cailor , si mijloacelor de transport, retelelor
de canalizare, statiilor de epurare depozitelor de deseuri menajere,
stradale si industriale fara a prejudicia mediul si starea de sanatate si
confort a populatiei

- Etc.

 A treia categorie de contraventii , sanctionate cu amenda de la 7500 la 15000 lei

pentru persoane fizice si de la 50000 la 100000 lei pentru persoane juridice, vizeaza
incalcarea prevederilor legale privind respectarea de catre persoanele fizice si juridice a
obligatiilor referitoare la segmente ca:

- Respectarea prevederilor autorizatiei de mediu

- Obtinerea acordului structurii de administrare a ariei

naturale protejate

- Diminuarea , modificarea sau incetarea activitatilor

generatoare de poluare

- Imbunatatirea performantelor tehnologice in scopul

reducerii emisiilor
 - Etc.

 Constatarea acestor categorii contraventionale si aplicarea sanctiunilor se

realizeaza de catre :

1. Comisari si persoane imputernicite din cadrul Garzii

Nationale de Mediu si Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii

2. Autoritatile administratiei publice locale si personalul

imputernicit al acestora

3. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare

Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si
internelor prin personalul imputernicit, in domeniiile lor de
activitate , conform atributiilor stabilite prin lege.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se relizeaza si de personalul structurilor

de administrare si custozii ariilor naturale protejate , numai pe teritoriul ariei naturale
protejate administrate.

 Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale: termenul general de prescriptie

este de 3 luni de la data faptei, iar cand aceasta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-
a stabilit ca ea constituie contraventie , termenul este de un an.Momentul inceperii
cursului termenului de prescriptie este usor de constatat in cazul in care contraventia
consta intr-o fapta simpla ce se consuma printr-un act al persoanei care o savarseste
instantaneu si este greu de stabilit in caul contraventiilor continuate.

 Prescriptia executarii sanctiunilor contraventionale: este reglementata in art.14 din

OG nr.2/2001 numai pentru sanctiunea amenzii. Executarea sanctiunii amenzii
contraventionale se prescrie daca procesul verbal de constatare a contraventiei sau dupa
caz , instientizarea de plata a amenzii , nu au fost communicate celui sanctionat in termen
de o luna de la data aplicarii sanctiunii.De asemenea ,executarea sanctiunii amenzii se
prescrie in termen de 1 an de la aplicarea ei , chiar daca contravenientul a exercitat calea
 de atac.Prescriptia executarii sanctiunii nu curge pe tot timpul cat , la cererea
contravenientului , executarea a fost amanata sau esalonata.

Cauze care înlătură răspunderea contravențională:

Potrivit OG nr.2/2001,

Nu constituie contravenție:

- fapta săvârșită în stare de legitimă apărare, din cauza unei întâmplări ce nu putea fi
prevăzută sau înlăturată, aceea săvârșită din constrângere, eroare de fapt sau în stare de
necesitate

- fapta săvârșită de o persoană care din cauza stării mentale sau vreunei infirmități nu poate
răspunde de fapta imputată ori de starea de minoritate

- prescripția aplicării sancțiunii contravenționale

- prescripția executării sancțiunii contravenționale.

Procedura contravențională:

Indiferent de natura conferită, procedura contravențională presupune ca etape:

a) constatarea contravenției
b) aplicarea sancțiunii (amenzii)
c) căile de atac împotriva actelor de sancționare a contravențiilor
Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii se face potrivit OUG nr.195/2005, de regulă, de către
personalul împuternicit al Ministerului de Resort (Ministerul Mediului sau, în prezent, Ministerul
Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului), al Ministerelor cu atribuții apropiate (Ministerul Sănătății),
de persoanele împuternicite de primari și prefecți, precum și de către personalul Poliției sanitar-
veterinare.
Impotriva procesului verbal de constatare și soluționare a contravenției, se poate face plângere în
termen de 15 zile de la data comunicării acestuia.
Plângerea, însoțită de copia procesului verbal de constatare și soluționare a contravenției, se depune la
organul din care face parte agentul constatator, care o înaintează, spre soluționare, judecătoriei în a
cărei rază teritorială s-a săvârșit contravenția.
Plângerea suspendă executarea.
Hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea este definitivă și executorie.
În domeniul contravențiilor există adesea calea de atac a recursului (hotărârea judecătorească în
această materie sunt date fără drept de apel).
Argumentul de drept invocat: hotărârile judecătorești pronunțate în materie contravențională, deși sunt
definitive și executorii, ele nu sunt și irevocabile, de unde și posibilitatea atacării cu recurs, întrucât
sunt date fără drept de apel (art.377, codul de procedură civilă).
Termenul de recurs este de 15 zile de la data comunicării hotărârii.

Executarea sancțiunilor contravenționale:

Diferă în funcție de natura acestora. Amenda contravențională se poate executa de contravenient:

- voluntar
- pe calea executării silite.
Cel sancționat achită suma de bani stabilită cu titlu de amendă contravențională după primirea
înștiințării de plată și a procesului verbal.
Contravenientul poate plăti din proprie inițiativă și se poate angaja în scris să achite, în cel mult 48 de
ore de la data încheierii procesului verbal de constatare, jumătate din minimul amenzii prevăzut de
lege pentru contravenția săvârșită.
Termenul de executare, prin achitare (agentului constatator, pe loc sau la o unitate C.E.C.) a amenzii
contravenționale este de 15 zile de la data comunicării copiei procesului verbal respectiv și a
înștiințării de plată.
În cazul introducerii plângerii împotriva sancțiunii, termenul va începe să curgă de la data respingerii
căii de atac.
Neachitarea amenzii în termenul legal declanșează executarea silită. Această punere în executare a
amenzii se face după caz:
- de organul care a aplicat amenda (dacă procesul verbal de constatare a contravenției și
aplicare a amenzii a rămas definitiv prin neexercitarea căii de atac în condițiile legii
- de organul care a soluționat definitiv și irevocabil plângerea în celelalte situații.
Pentru persoanele fizice, executarea silită se face prin intermediul organului financiar al Cosiliului
local unde domiciliază ori își are reședința contravenientul, iar pentru persoanele juridice prin unitățile
bancare unde acestea își au contul.

Concluzii:
- dreptul mediului este o ramură autonomă de drept.
- Acestă instituție care este foarte strâns împletită cu celelalte instituții ale acestei ramuri
de drept, nu poate fi privită doar ca o varietate a răspunderii contravenționale, ci ca o
răspundere specifică,ecologică, cu numeroase trăsături proprii, ce constituie temeiul
fundamentării autonomiei acestei răspunderi.
 BIBLIOGRAFIE:

 Mihaela Patraus, Dreptul mediului , Ed. Universitatii din Oradea, 2007

 M. Nuțu, Dreptul mediului – Tratat , editura Economică, vol.1

 E. Lupan, Dreptul mediului, partea specială – tratat elementar, II.

 D.Marinescu, Dreptul mediului înconjurător, editura Șansa SRL

 O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului

 O.G.nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 Legea nr. 32/ 1968

 Legea nr. 9/ 1973 privind protecția mediului (abrogată)

 Legea nr.18/1991 privind fondul funciar