Protecţia juridică a pădurilor

Unitate de învăţare Nr. 5

PROTECŢIA JURIDICĂ A PĂDURILOR

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 5…………………………………………….......... 2

5.1 Protecţia juridică a pădurilor..................................................................................... 3
5.2 Protecţia juridică a pădurilor proprietate publica şi privată....................................... 4
5.3 Răspunderi şi sancţiuni.............................................................................................. 7
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 5………………………………........... 9
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare…………………............................ 10
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 5………………………………………….......... 11

Dreptul mediului
 Protecţia juridică a pădurilor

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 5

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 5 sunt:

 să înţeleagă noţiunea de pădure;

 să cunoască noţiunea de fond forestier;
 să cunoască noţiunea de pădure proprietate publică şi privată.

5.1 Protecţia juridică a pădurilor

Păduri Pădurile reprezintă una din cele mai importante bogaţii naturale ale ţării
ce ocupa peste 1/3 din suprafaţa teritoriului avand nu numai o însemnată
valoare economică ci îndeplinînd şi o serie de funcţii în apărarea
terenurilor agricole împotriva secetei, a surparilor şi alunecărilor de
terenuri, în procesul de ameliorare şi de refacere a calităţii naturale a
solului, în purificarea aerului prin producerea de oxigen, crearea
condiţiilor optime pentru pășunatul animalelor, creşterea vanatului,
condiţii naturale pentru staţiuni balneoclimaterice etc.

Toate aceste roluri fac ca protecţia pădurilor să aibă o însemnătate

importanţa, iar exploatarea lor să se facă raţional avandu-se în vedere
principiile dezvoltării durabile.

Protecţia pădurilor şi-a găsit reglementarea legala în mai multe acte

normative: Codul silvic, OUG nr. 195 din 2005 privind protecţia
mediului modificată şi completată, Legea nr. 81/1993 privind
determinarea despagubirilor în cazul unor pagube produse fondului
forestier, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, situate pe
terenurile de proprietate publică şi privată şi economiei vanatului, Legea
nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

NOTIUNEA DE FOND FORESTIER

În cadrul fondului forestier national sunt incluse atat padurile statului
Fond forestier cat si cele ale particularilor, el constituind un bun de interes national,
statul exercitandu-si controlul asupra modului de gospodarire a fondului
forestier si a vegetatiei forestiere din afara acestuia.

Astfel în art. 9 din Codul silvic se dispune ca fondul forestier naţional

este supus regimului silvic, acesta fiind constituit dintr-un sistem de
norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura,
exploatarea, protecţia şi paza acestui fond avand ca scop asigurarea
gospodăririi durabile a ecosistemelor forestiere.

Administrarea fondului forestier înseamna aplicarea strategiei naţionale

în domeniul silviculturii şi acţionarea pentru apărarea, conservarea şi
dezvoltarea durabilă a fondului forestier.

Dreptul mediului
 Protecţia juridică a pădurilor

Administrarea Prin gospodarirea fondului forestier se înţelege un ansamblu de mijloace

fondului globale de organizare folosite pentru asigurarea satisfacerii nevoilor
forestier deţinatorilor, în vederea realizării unor condiţii de viaţa cat mai bune.

Gospodărirea fondului forestier se înfăptuieşte avandu-se în vedere

funcţiile pe care le îndeplinesc pădurile, potrivit regulilor stabilite prin
amenajamente silvice.

Gospodarirea fondului forestier proprietate publică cuprinde:

reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor, protecţia
pădurilor, paza fondului forestier, gospodarirea produselor specifice
fondului forestier şi exploatarea masei lemnoase.

NOŢIUNEA DE PĂDURE
Noţiunea de pădure a fost definită în legislaţia noastră pentru prima dată
prin Legea nr. 204/1947 pentru apărarea patrimoniului forestier. În art.
1 din această lege se prevede că “se socotesc păduri toate suprafeţele mai
Noţiunea de mari de 255 mp, acoperite cu vegetaţie forestieră în limitele lor naturale,
pădure independent dacă au fost sau nu înscrise ca atare în registrele de
mutaţiuni imobiliare”. Datorită largii posibilităţi de interpretare aceasta
definiţie a generat numeroase erori în domeniul proprietăţii funciare,
deoarece suprafeţe întinse de păşuni împădurite au fost incluse în
amenajamentele silvice şi considerate ca păduri.

În Codul silvic din 1962 nu a mai fost cuprinsă o definiţie a pădurii dar
în doctrina s-au făcut referirii la această noţiune.

Potrivit art. 2 din Codul silvic din 1996, sunt considerate păduri
terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră cu o suprafaţa mai mare de
0,25 ha.

Noţiunea de fond forestier nu se indentifica sub raport spaţial cu

noţiunea de pădure, între acestea existand un raport de la gen la specie.

Nici noţiunea de teren forestier nu se indentifica cu notiunea de pădure

deoarece nu toate terenurile forestiere sunt acoperite cu păduri.

Din totalitatea suprafetelor ce alcătuiesc fondul forestier naţional

categoria cea mai importanta o reprezintă pădurile. Acestea sunt
inseparabile de terenurile pe care se afla şi alcătuiesc împreună categoria
terenurilor forestiere.

Pădurile dupa funcţiile pe care le îndeplinesc se împart în :

- grupa I, ce cuprinde păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a
solului, a climei şi a obiectivelor de interes naţional păduri pentru
recreere, păduri de ocrotire a genofondului şi ecofondului, păduri
declarate monumente ale naturii;
- grupa II cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de protectie în care
se urmareşte să se realizeze, în principal masa lemnoasă de calitate
3

Dreptul mediului
 Protecţia juridică a pădurilor

superioară si alte produse ale pădurii, şi concomitent protecţia calităţii

factorilor de mediu.

În doctrina mai veche pădurile au fost clasificate după importanţa lor

economică în păduri de importanta republicană şi păduri de importanţa
locală. Cele de importantă republicană sau naţională sunt destinate sa
asigure material lemnos şi alte produse pentru satisfacerea cerinţelor
generale ale economiei naţionale, iar cele de interes local să satisfacă
nevoile locale de interes public.

Potrivit codul silvic, pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestiera – ce

aparţin statului fac parte din domeniul public al statului si sunt de uz sau
interes public.

Test de autoevaluare 5.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Noţiunea de fond forestier?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 2.

5.2 Protecţia juridică a pădurilor proprietate publică şi privată

Pădurile reprezintă nu numai sursa de materie primă (lemn, fructe de

pădure, ciuperci, etc) ci ele au si un rol deosebit în reglarea factorilor
climatici, în conservarea şi protejarea mediului natural şi artificial.

Pădurile se găsescîn contact direct, permanent cu aerul şi cu apele. Dacă

aceşti factori naturali sunt poluaţi, acţiunea poluarii pădurilor este
rapidă, care la randul sau determină modificarea radicală a configuraţiei
ecosistemelor naturale.
Protecţia
pădurilor Protecţia juridică a pădurilor proprietate privată se realizează cu
proprietate ajutorul reglementarilor legale care stabilesc, obligaţii în această privinţa
privata atât pentru deţinătorii pădurilor publice, cât şi pentru organele de stat de
specialitate şi pentru toţi cetăţenii.

Reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor, asigurarea

sănătăţii acestora se realizeaza conform amenajarilor silvice şi a studiilor
de specialitate realizate de către Regia Naţională a Pădurilor, care are în
administrarea sa fondul forestier naţional proprietate publică.

Aceasta regie trebuie să ia măsuri de prevenire şi combatere a

dăunătorilor, să întocmească anual statistica şi prognoza dăunătorilor
vegetaţiei forestiere pentru întregul fond forestier naţional care să
asigure echilibrul ecologic.

Dreptul mediului
 Protecţia juridică a pădurilor

Deţinătorii cu orice titlu ai pădurilor, vegetaţiei forestiere din afara

fondului forestier şi pajistilor sunt obligaţi:
- să menţină suprafaţa împădurită a vegetaţiei forestiere din afara
fondului forestier, fiind interzisă reducerea acesteia;
- să exploateze masa lemnoasă numai în limita posibilităţii pădurilor,
stabilită de amenajamentele silvice şi aprobate prin lege;
- să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport
tehnologic al lemnului;
- să respecte regimul silvic pentru împădurirea suprafeţelor exploatate,
stabilite de autoritatea centrală pentru silvicultura în acord cu utilizarea
durabilă a pădurilor;
- să asigure aplicarea măsurilor speciale de conservare pentru pădurile
cu funcţii deosebite de protecţie, situate pe terenuri cu pante foarte mari;
- să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaţiei
lemnoase de pe pasunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie
a solului şi a resurselor de apa;
- să asigure exploatarea raţională, organizarea şi amenajarea pajiştilor,
în funcţie de capacitatea de refacere a acestora;
- să exploateze resursele pădurii, fondului cinegetic şi piscicol, în
limitele potenţialului de regenerare potrivit prevederilor legale;
- să sesizeze autorităţile pentru protecţia mediului despre accidente sau
activităţi care afectează ecosistemele forestiere.

Paza pădurilor proprietate publică

Paza pădurilor este asigurată şi exercitată de către Regia Naţională a
Păduri Pădurilor împotriva taierilor ilegale de arbori, furturilor, distrugerilor,
proprietate degradarilor, paşunatului, braconajului şi altor fapte păgubitoare şi
publică pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

Acţiunile de pază a pădurilor sunt sprijinite de prefecţi, consiliile

judeţene şi locale, precum şi de unităţile de politţe, obligatoriu şi în
limitele atribuţiilor ce le revin în condiţiile legii.

La paza pădurilor contribuie şi prohibiţia legală specială după care este

interzis păşunatul în pădurile care fac parte din fondul forestier
proprietate publică a statului, pe terenurile degradate, împădurite şi în
perdelele forestiere de protectie. Ministerul de resort poate aproba, prin
excepţie, păşunatul pe durata limitată în unele perimetre ale fondului
forestier proprietate publica a statului, pe baza propunerilor autorităţilor
publice locale, cu avizul unităţilor silvice teritoriale.

Reglementarile legale referitoare la exploatarea masei lemnoase

contribuie la protecţia pădurilor.

Exploatarea produselor lemnoase ale pădurii se face în conformitate cu

amenajamentele silvice şi cu instrucţiunile privind termenele,
modalităţile şi epocile de recoltare, scoatere şi transport al materialului
lemnos emise de ministerul de resort.

Dreptul mediului
 Protecţia juridică a pădurilor

La exploatarea masei lemnoase ocoalele silvice, agenţii economici şi

persoanele fizice autorizate au obligaţia să folosească tehnologii de
recoltare şi scoatere a lemnului din pădure care sa nu producă degradarea
solului şi a malurilor apelor, distrugerea sau vătămarea semintisului
utilizabil, a arborilor destinaţi exploatării peste limitele admise.

PROTECŢIA PĂDURILOR PROPRIETATE PRIVATĂ

Potrivit reglementărilor legale în vigoare unele terenuri cu vegetaţie
forestieră au fost restituite foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora
şi astfel pe lângă proprietatea publică există şi proprietatea privată
asupra pădurilor.

Administrarea pădurilor proprietate privată se realizează de către

proprietari, acestia avand obligaţia să le gospodarească în conformitate
cu regimul silvic şi cu regulile privind protecţia pădurilor.

Proprietarii fondului forestier privat trebuie să se ocupe de regenerarea

pădurilor (dupa tăiere) în cel mult 2 ani, cu sprijinul Regiei Naţionale a
Pădurilor dacă este cazul.

În cazul unor calamităţi naturale acţiunea de reampădurire va fi sprijinită

de regia natională a Pădurilor prin acordarea de material săditor si
asistenţa tehnică, în mod gratuit.

Proprietarii pădurilor sunt obligaţi să se ocupe de îngrijirea acestora, să

le menţină într-o bună stare de sănătate să asigure paza acestora
împotriva tăierilor ilegale, incendiilor, furturilor, păşunatului neautorizat
precum şi a altor fapte păgubitoare.

Deţinătorii de păduri proprietate privată vor fi sprijiniţi în acţiunile lor

de pază de organele silvice, prefecţi, consilii judeţene şi locale, unităţi
de poliţie şi formaţiunile de pompieri, unităţile Ministerului Apărării
Naţionale, potrivit atribuţiilor ce le revin prin lege.

Organele competente ale statului iau măsuri preventive pentru

împiedicarea reducerii suprafeţei pădurilor proprietate privată, aceasta
fiind interzisă, cu excepţia situaţiilor admise de lege, este interzisă de
asemenea şi defrisarea lentă prin secuiri de arbori ori alte procedee care
duc la reducerea treptată a consistenţei pădurii.

Transportul materialului lemnos se va face întotdeauna însoţit de

documente de provenienţa, fiind controlat de organele silvice, organele
de poliţie şi cele vamale.

Vegetaţia forestieră situată pe terenurile din afara fondului forestier

naţional se administrează de proprietarii acestora şi este supusă unor
norme silvice de pază.

Dreptul mediului
 Protecţia juridică a pădurilor

Test de autoevaluare 5.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Protecţia juridică a pădurilor proprietate privată?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 4.

5.3 Răspunderi şi sancţiuni

Potrivit OUG nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului modificată şi
completată, pentru încalcarea prevederilor acestui act normativ poate
interveni răspunderea civilă, contravenţională şi penală.

Răspunderea Răspunderea contravenţională

contravenţională Încălcarea prevederilor legale privind protecţia ecosistemelor terestre
prin nerespectarea obligaţiei legale de a menţine suprafaţa împădurită a
vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a
jnepenisurilor, tufisurilor şi pajiştilor existente, nerespectarea regulilor
silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului stabilite în
scopul menţinerii biodiversităţii pădurilor şi a echilibrului ecologic,
degradarea mediului din fondul forestier prin depozitari necontrolate de
deseuri de orice fel pe terenurile acestui fond, exploatarea resurselor
pădurii constituie contravenţii şi se sanctionează cu amenda
contravenţională.

Răspunderea Răspunderea penală

penală Potrivit art. 85 din O. U. privind protecţia mediului nr. 195/2005,
republicată constituie infracţiuni şi se pedepsesc potrivit legii penale
urmatoarele fapte:
- defrişarea vegetaţiei lemnoase din afara fondului forestier situate pe
terenuri cu pante foarte mari;
- degradarea terenurilor silvice, a împrejurimilor acestora ori
împiedicarea luării măsurilor da conservare a bornelor şi semnelor
topografice sau geodezice, precum şi înlăturarea acestora constituie
infracţiuni şi se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal;
- ocuparea fără drept a unor păduri, terenuri sau ape din fondul forestier
naţional, precum şi distrugerea, degradarea sau mutarea semnelor de
hotar ori a reperelor de marcare;
- tăierea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor din
fondul forestier naţional.

Infracţiunile silvice se constată de organele de urmarire penală, de

pădurari, brigadieri, ingineri, şefii districtelor silvice, inginerii şi
tehnicienii silvici de la ocoalele silvice, filialele teritoriale şi silvice,
7

Dreptul mediului
 Protecţia juridică a pădurilor

regia Naţională a Pădurilor, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi

Pădurilor, precum şi alte persoane imputernicite în acest scop.

Constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu de către organele

de urmarire penală, conform competenţei legale.

Răspunderea civilă

Este o formă a răspunderii reparatorie şi apare atunci cand prin

contravenţia sau infracţiunea săvărşită se cauzează şi un prejudiciu
patrimonial.

Autoritatea publică centrală stabileşte criteriile şi cuantumurile pentru

evaluarea pagubelor cauzate pădurilor, în general fondului forestier prin
contravenţii sau infracţiuni.

Evaluarea păgubelor cauzate prin tăierea, scoaterea din rădăcini,

distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puieţilor sau lăstarilor,
atunci cand prejudiciul este cauzat prin fapte ce constituie contravenţii
sau infracţiuni, se face potrivit legii.

Potrivit art. 81 din O.U. protecţiei mediului nr.195/2005, modificată

“răspunderea pentru prejudiciu are caracter obiectiv independent de
culpa”, cu care vine în contradicţie, precum şi de principiul stabilit în art.
3 lit.d din aceeasi lege, potrivit căruia “poluatorul plateste”.

Test de autoevaluare 5.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Răspunderea contravenţională pentru încalcarea normelor cu privire la
protecţia pădurilor?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 7.

Dreptul mediului
 Protecţia juridică a pădurilor

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 5.

Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

În loc de rezumat
în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 5 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 5

Protecţia juridică a pădurilor?

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 5.1
Noţiunea de fond forestier nu se indentifică sub raport spaţial cu noţiunea
de pădure, între acestea existand un raport de la gen la specie. Nici
noţiunea de teren forestier nu se indentifică cu noţiunea de pădure,
deoarece nu toate terenurile forestiere sunt acoperite cu păduri.
Din totalitatea suprafeţelor ce alcătuiesc fondul forestier naţional
categoria cea mai importantă o reprezintă pădurile. Acestea sunt
inseparabile de terenurile pe care se află şi alcătuiesc împreună categoria
terenurilor forestiere.

Răspuns 5.2
Protecţia juridică a pădurilor proprietate privată se realizează cu
ajutorul reglementarilor legale care stabilesc, obligaţii în aceasta privinţa
atât pentru deţinătorii pădurilor publice, cât şi pentru organele de stat de
specialitate şi pentru toţi cetăţenii.
Reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor, asigurarea
sănătăţii acestora se realizează conform amenajarilor silvice şi a studiilor
de specialitate realizate de către Regia Naţională a Pădurilor, care are în
administrarea sa fondul forestier naţional proprietate publică.

Aceasta regie trebuie să ia măsuri de prevenire şi combatere a

daunătorilor, să întocmească anual statistică şi prognoza daunătorilor
vegetaţiei forestiere pentru întregul fond forestier naţional care să asigure
echilibrul ecologic.

5.3. Răspunderea contravenţională

Încălcarea prevederilor legale privind protecţia ecosistemelor terestre prin
nerespectarea obligaţiei legale de a menţine suprafaţa împădurită a
vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenisurilor,

Dreptul mediului
 Protecţia juridică a pădurilor

tufisurilor şi pajistilor existente, nerespectarea regulilor silvice de

exploatare şi transport tehnologic al lemnului stabilite în scopul
menţinerii biodiversitaţii pădurilor şi a echilibrului ecologic, degradarea
mediului din fondul forestier prin depozitari necontrolate de deseuri de
orice fel pe terenurile acestui fond, exploatarea resurselor pădurii
constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda contravenţională.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 5

1. Florica Brașoveanu, Dreptul mediului, Editura Sitech, Craiova, 2016.

2. Mircea Duţu, Tratat de dreptul mediului, Editura. Lumina Lex,
Bucureşti, 2008.
3. Daniela Marinescu, Tratat de dreptul mediului, Editura. Lumina Lex,
Bucureşti, 2009.

10

Dreptul mediului