TEST SILVICULTURĂ IMAPA – ID, ANUL II

1. Conform FAO – silvicultura este definită ca fiind arta și știința de a coontrola și stabili? (R:
A)

R: Conform FAO – silvicultura este definită ca fiind arta și știința de a controla și stabili
creșterea, compoziția, starea de sănătate și calitatea pădurilor și a altor terenuri cu
vegetație forestieră în scopul atingerii valorilor și nevoilor impuse de proprietar și
societate.
Obiectivul silviculturii este reprezentat de pădure. Este necesar însă a se accentua
faptul că obiectul silviculturii este deosebit de complex abordarea sa atât din punct de
vedere științific, cât și practic, presupunând o gamă extrem de diversă de bunuri și
servicii furnizate de pădure.

2. Conform unui raport privind resursele forestiere mondiale, realizat în anul 2005 sub egida
Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), la nivel mondial
suprafeţele acoperite cu vegetaţie forestieră însumează aproximativ: (R:A)

R: Conform unui raport privind resursele forestiere mondiale, realizat în anul 2005 sub
egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), la nivel
mondial suprafeţele acoperite cu vegetaţie forestieră însumează aproximativ 4 miliarde de
hectare (3952 milioane de hectare), representând 30,3% din suprafața uscatului.
Cele mai vaste suprafeţe acoperite de pădure sunt localizate în zona ecuatorială: America de
Sud (bazinul hidrografic al Amazonului), vestul Africii şi sud – estul Asiei, precum şi în
emisfera nordică între latitudinile de 350 şi de 600 (nordul Asiei, Europei şi Americii de
Nord).

3. Urmare a presiunii antropice asupra suprafeţelor acoperite de pădure, la nivel mondial sunt
defrişate în fiecare an aproximativ: (R: B)

R: Urmare a presiunii antropice asupra suprafeţelor acoperite de pădure, la nivel mondial

sunt defrişate în fiecare an aproximativ 13 milioane de hectare de păduri.

4. Fondul forestier, naţional ocupă din suprafaţa uscatului ţării: (R: A)

R: În cea ce priveşte resursele forestiere ale României, la nivelul anului 2005, acestea se
prezentau astfel: fondul forestier avea o suprafaţă de 6.382 mii hectare, din care 6.223 mii
ha acoperite cu păduri propriu-zise, iar restul de 159 mii ha reprezentau terenuri destinate
culturii, producţiei şi gestionării silvice.
Prin urmare fondul forestier, naţional ocupă 28% din suprafaţa uscatului ţării.
5. Conform codului silvic pădurea reprezintă suprafaţa de teren mai mare de ... acoperită de
arbori, care la maturitate trebuie să atingă o înălţime de minim ... metri, în condiţii normale
de vegetaţie? (R:A)

R: DEFINIȚIA PĂDURII - suprafaţa de teren mai mare de 0,25 hectare, acoperită de

arbori, care la maturitate trebuie să atingă o înălţime de minim 5 metri, în condiţii normale
de vegetaţie (după Legea 46/2008 – Codul Silvic).
Pădurea are în componenţă una sau mai multe specii de arbori pe lângă care se pot regăsi şi
arbuşti, plante erbacee, muşchi etc., precum şi diferite specii de animale.

6. Rolul vegetaţiei forestiere încadrate din punct de vedere funcţional în grupa a II-a (păduri
cu funcţii de producţie şi de protecţie) este de a? (R:A)

R: Grupa a II-a, care cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de protecţie, în care se

urmăresc realizarea masei lemnoase de calitate superioară şi a altor produse ale pădurii,
precum şi, concomitent, protecţia calităţii factorilor de mediu.
Rolul vegetaţiei forestiere încadrate din punct de vedere funcţional în grupa a II-a (păduri
cu funcţii de producţie şi de protecţie) este de a răspunde nevoilor economice ale societăţii,
pădurile din această grupă manifestând în subsidiar şi rol eco-protectiv. Pădurile din această
grupă au fost scindate în două subgrupe, în raport cu resursa economică propusă a se
asigura de către acestea:
Subgrupa 2.2 Păduri cu funcţii prioritare în producţia cinegetică
Subgrupa 2.1 Păduri cu funcţii producţie a lemnului

7. Administrarea pădurilor presupune totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi

juridic desfăşurate de ocoalele silvice, de structuri de rang superior sau de Regia Naţională
a Pădurilor – Romsilva, în scopul asigurării? (R:A)

R: Administrarea pădurilor presupune totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi

juridic desfăşurate de ocoalele silvice, de structuri de rang superior sau de Regia Naţională
a Pădurilor – Romsilva, în scopul asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea
regimului silvic.
Gestionarea durabilă a pădurilor presupune administrarea şi utilizarea pădurilor astfel
încât să îşi menţină şi să amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de
regenerare, vitalitatea, sănătatea în aşa fel încât să asigure, în prezent şi în viitor, capacitatea
de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale permanente la nivel local,
regional, naţional şi global fără a crea prejudicii altor ecosisteme.

8. Fitocenoza forestieră, prin o parte din elementele sale componente, este cea care conferă
pădurii? (R:B)
 R: În cadrul ecosistemelor forestiere, fitocenoza se caracterizează printr-un ridicat grad de
heterogenitate, fiind reprezentată printr-un mare număr de specii vegetale:
 plante lemnoase (arborescente sau arbustive),
 plante ierboase,
 muşchi, licheni,
 ciuperci,
 alge, etc.
Fitocenoza forestieră, prin o parte din elementele sale componente, este cea care conferă
pădurii specificitate în cadrul ecosistemelor terestre.

9. Arborete amestecate sunt considerate arboretele la compoziția cărora participă două sau mai
multe specii cu ponderi ce depăşesc? (R:A)

R: În unele lucrări cu specific silvic, în cazul unor arborete compuse din multe specii, dacă
o parte dintre acestea nu au ponderea de minim 1/10 din compoziţia arboretului, se pot
grupa între ele, folosindu-se următoarele coduri:
• DR – diverse specii răşinoase,
• DF – diverse specii foioase,
• DT – diverse specii foioase tari,
• DM – diverse specii foioase moi.

10. În practica silvică, cel mai des utilizat este indicele de închidere a coronamentului. Acesta
redă raportul dintre suprafaţa globală a proiecţiei orizontale a coronamentului arborilor
raportată la? (R:A)

R: În practica silvică, cel mai des utilizat este indicele de închidere a coronamentului – redă
raportul dintre suprafaţa globală a proiecţiei orizontale a coronamentului arborilor raportată
la suprafaţa ocupată de arboret.

11. Subarboretul este etajul de vegetaţie compus din totalitatea plantelor lemnoase arbustive,
plantele lemnoase a căror talie, la maturitate, nu depăşeşte în condiţii normale de vegetaţie?
(R:C)

R: Subarboretul este etajul de vegetaţie compus din totalitatea plantelor lemnoase arbustive,
plantele lemnoase a căror talie, la maturitate, nu depăşeşte în condiţii normale de vegetaţie,
7 m.

12. Prin acţiunile de regenerare a pădurii se urmăreşte? (R:A)

 R: Prin acţiunile de regenerare a pădurii se urmăreşte în primul rând înlocuirea generaţiei
arborescente înaintate în vârstă cu altă generaţie tânără, capabilă să îndeplinească mai bine
funcţiile ecologice atribuite acesteia, determinând
totodată sporirea efectelor pozitive ale pădurii în plan social şi economic.

13. După modul de producere al regenerării, în cadrul ecosistemelor forestiere s-au putut
diferenţia două mari categorii? (R:A)

R: După modul de producere al regenerării, în cadrul ecosistemelor forestiere s-au putut

diferenţia două mari categorii:
 regenerare naturală
 regenerare artificială.

14. Regenerarea prin lăstărire are la bază proprietatea unor specii forestiere de a forma? (R:A)

R: Regenerarea prin lăstărire are la bază proprietatea unor specii forestiere de a forma
lăstari pe cioată sau pe tulpină, după tăierea acesteia, din muguri dorminzi (proventivi) sau
muguri adventivi (întâmplători).

15. Drajonarea este un caz particular de regenerare vegetativă, în care lăstarii necesari, în
vederea regenerării arboretului, se formează din? (R:A)

R: Drajonarea este un caz particular de regenerare vegetativă, în care lăstarii necesari, în

vederea regenerării arboretului, se formează din mugurii dorminzi prezenţi pe rădăcinile
arborilor tăiaţi.

16. Regenerarea artificială generativă a pădurii presupune intervenţia antropică în vederea

reinstalării unui nou arboret, materialul reproducător fiind constituit din? (R:A)

R: Regenerarea artificială generativă a pădurii presupune intervenţia antropică în vederea

reinstalării unui nou arboret, materialul reproducător fiind constituit din puieţi produşi în
pepiniere silvice sau recoltaţi din alte regenerări naturale sau în unele cazuri se poate
recurge la însămânţarea directă a suprafeţei în cauză.

17. Regenerarea artificială vegetativă a pădurii presupune intervenţia antropică în vederea

reinstalării unui nou arboret, materialul reproducător fiind constituit în principal din? (R:A)
 R: Regenerarea artificială vegetativă a pădurii presupune intervenţia antropică în vederea
reinstalării unui nou arboret, materialul reproducător fiind constituit din butaşi, sade şi
foarte rar în cazul ecosistemelor forestiere se procedează la tehnici de altoire, marcotaj sau
regenerare din părţi de organe manipulate în vederea dezvoltării unor noi organisme.

18. Pentru corpul silvic, regenerarea naturală a pădurilor pe cale generativă (din sămânţă)
constituie un obiectiv prioritar, în principal din considerente de ordin? (R:A)

R: Pentru corpul silvic, regenerarea naturală a pădurilor pe cale generativă (din sămânţă)
constituie un obiectiv prioritar, acesta fiind favorizat de considerente ecologice
(conservarea biodiversităţii şi utilizarea provenienţelor locale valoroase şi bine adaptate
condiţiilor de mediu), dar şi de considerente de
ordin economic (costuri mai mici ale regenerării).