Sunteți pe pagina 1din 5

Vintila Marius Mihai Rolul si importanta padurilor

nc de la apariia lor, pdurile au jucat un rol important n via planetei noastre, contribuind de multe ori hotrtor la dezvoltarea societii omeneti. La apariia omului, pdurile constituiau sursa principal de hran i adpost, precum i prima surs de energie. Mai trziu, ele au fost preuite de ctre omul vntor sau cresctor de animale datorit cantitii i calitii vnatului adpostit ori dup fructele sau iarba produse. De peste 5.000 de ani, ncepnd din epoca fierului, lemnul s-a impus ca principalul produs al pdurii, acesta reprezentnd cel mai important combustibil i material de construcie n cele mai diverse zone ale globului. Astfel, fr marile cantiti de lemn recoltate din pduri, marile civilizaii ale Sumerului, Asiriei, Egiptului, Chinei, Cretei, Micenelui, Greciei i Romei Antice, Europei, nu s-ar fi dezvoltat niciodat. Acesta este i motivul pentru care se consider, pe bun dreptate, c lemnul a fost eroul neludat al revoluiei tehnologice care ne-a adus de la cultura osului i pietrei pn n prezent (Perlin, 1989). n linii mari, de mult vreme se consider c pdurile ndeplinesc un dublu rol, (1) fizico-geografic i (2) antropo-geografic). Rolul fizico-geografic al pdurilor se manifest n cteva direcii: 1. Influenta geomorfologica (rolul pdurilor asupra formrii i modelrii scoarei terestre) Pe lng rolul pe care pdurile l-au jucat n acumularea marilor depozite de crbuni din subsol, ele au ntrziat producerea eroziunilor i a alunecrilor de teren n prile ridicate ale reliefului, favoriznd n acelai timp depunerile n depresiuni. De asemenea, prezena pdurilor a mpiedicat aciunea destructiv a vnturilor (Prin despduriri omul seamn vnt i culege furtun Jacquot, 1931).

2. Influenta climatica ( rolul pdurilor asupra climei) n acest sens, s-a constatat c pdurile: -ndulcesc extremele de temperatur din timpul iernii i al verii, exercitnd o influen similar cu cea a oceanelor; -sporesc umiditatea absolut i relativ a aerului, putnd s acioneze favorabil asupra precipitaiilor; -reduc viteza vntului; -nlesnesc depunerea zpezii; -mpiedic evaporarea apei din sol i transpiraia excesiv a plantelor. 3. Influienta influena pdurilor asupra solului Aceast influen se manifest prin: -contribuia arborilor, datorit sistemului radicelar, la dezagregarea rocilor i sporirea profunzimii solului, precum i la ntreinerea umiditii, afnrii i bunei structurri a acestuia; -mbogirea solului n elemente asimilabile, datorit litierei bogate, n descompunere; -consolidarea terenurilor expuse alunecrilor de teren i splrilor de suprafa, ca i mpiedicarea formrii avalanelor; -fixarea i punerea n valoare a dunelor de nisip i a nisipurilor zburtoare.

4. Rolul hidrologic (influena pdurilor asupra regimului apelor) Acest rol se realizeaz prin: -absorbia apelor de suprafa i regularizarea debitelor lichide, care devin mai constante i mai ridicate, mpiedicndu-se astfel producerea inundaiilor (Pdurea este regulatorul suveran al regimului apelor Jacquot, 1931); -drenarea biologic la care contribuie toate etajele de vegetaie din pdure, fapt datorat transpiraiei puternice a masei foliare. 5. Influenta padurilor asupra culturilor agricole Rolul mentionat apare n contextul modificarilor climatului si solului unei regiuni datorate padurii, care contribuie la ameliorarea conditiilor de vegetatie ale pasunilor, fnetelor si culturilor agricole nvecinate. Astfel, perdelele forestiere de protectie, asezate perpendicular pe directia vntului, reduc simtitor viteza acestuia. n consecinta, cmpurile agricole protejate de perdele dau recolte de cereale n medie cu 25-30 % mai mari n anii obisnuiti; n anii secetosi, sporul de recolta ajunge pna la 300 % fata de cmpul fara perdele. Acest efect se datoreste faptului ca perdelele reduc evaporatia si, n timpul iernii, contribuie la raspndirea mai uniforma a zapezii pe teren, care nu mai e dusa de vnt ci retinuta pe cmp (Radulescu, 1956). De aceea, asa cum afirma cel mai mare agricultor al romnilor, acad. Gh. Ionescu-Sisesti (1955, n Giurgiu, 1995/1), Ruina padurilor ar nsemna ruina agriculturii, si ruina agriculturii ar nsemna ruina civilizatiei.

6.Influenta padurilor asupra sanatatii oamenilor (rolul igienico-sanitar al padurilor) Aceasta influenta se manifesta att prin mediul care le este propriu, ct si prin resursele oferite. Astfel: - padurea purifica atmosfera; fixeaza carbonul vatamator animalelor si omului si reda oxigenul trebuitor respiratiei lor (Statescu, 1884); - conditiile igienice ale masivelor mari mpadurite sunt mult mai favorabile dect acelea ale oraselor, mai cu seama centrelor industriale. Aerul de padure este mai curat, mai sanatos, deoarece fumul si praful lipsesc, gaze vatamatoare nu se gasesc iar agentii patogeni sunt relativ putin reprezentati (Dracea, 1920; xxx, 1950). - n padurile de rasinoase, se adauga si mbogatirea aerului n ozon, provocata de rasina arborilor. Aerul din aceste paduri este cel mai potrivit si cel mai bun n cazul bolilor urmate de o perioada de lunga convalescenta (Radulescu, 1956). - frunzisul des al padurii actioneaza ca un ecran protector si atenueaza zgomotul (reduce poluarea fonica), asigurnd un echilibru al organismului uman cu mediul nconjutator; - padurea contine numeroase resurse cu caracter sanogen: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci comestibile, nectar si polen al florilor etc. Dupa Zitti et al. (1964, n Beldeanu, 2004), padurile, luminisurile, vaile, taieturile si plantatiile adapostesc circa 60 % din totalul plantelor medicinale existente n tara noastra. Si, deoarece farmacopeea naturala este n continua expansiune, se poate usor ntelege importanta tezaurului vegetal medicamentos aflat n fondul nostru forestier (Beldeanu, 2004).

7.Importanta padurii pentru nfrumusetarea peisajului (rolul estetic al padurii) De multa vreme se considera ca Padurea este cea mai frumoasa podoaba a pamntului. Ea face maretia muntilor si veselia cmpiei. Un cmp fara arbori este un pustiu mort, fara viata, iar calatorul care strabate un asemenea cmp pierde orice dispozitie de veselie si devine tacut si plictisit (Simionescu si Zeicu, 1926). n prezent, Padurea este un spatiu sacru, n care se nasc mituri si se creaza poezie, un orizont de cunoastere, de revenire si regasire a vrstelor omenirii n drumul sau spre progres. Prilej de meditatie pentru filosofi, motiv de inspiratie pentru poeti, depozitar al perfectiunilor plastice pentru artisti, padurea reprezinta o culme a creatiei naturii att n plan biologic ct si estetic (Bndiu, 2004).

8. Rolul social al padurii Din documentele Bancii Mondiale rezulta ca 1,6 miliarde de oameni depind de paduri pentru a-si asigura necesitatile. Peste 2 miliarde de oameni (cca. 30 % din populatia globului) se servesc de biocarburanti, compusi, n mod esential, din lemn de foc, pentru gatit si ncalzirea locuintelor (Mery et al., 2005). Forta de munca angajata n sectorul forestier (silvicultura si exploatarea padurilor) pe glob include cca 12,3 milioane persoane (FAO, 2007). n Europa, n ntreprinderile cu profil forestier activeaza 2,4 milioane salariati, respectiv 5 % din totalul fortei de munca angajata n unitatile industriale si agricole de pe continent (Milescu, 2002). 9.Rolul militar al padurilor Chiar daca acest rol s-a redus o data cu trecerea de la razboiul conventional la cel modern, totusi, si n prezent, din punct de vedere strategic, padurile servesc pentru mascarea concentrarii si deplasarii trupelor n vederea bataliilor. Din punct de vedere tactic, padurile ofera cel mai bun adapost n timpul luptei, asa ca ea a fost considerata drept cel mai fidel aliat (Simionescu si Zeicu, 1926). Prin analiza valorica a serviciilor datorate unor ecosisteme diverse a rezultat pentru paduri o valoare medie de 969 dolari S.U.A/an/ha, cu variatie de la 302 dolari S.U.A./an/ha la padurile temperate/boreale la 2.007 dolari S.U.A/an/ha la padurile tropicale. Prin comparatie cu padurea, valoarea serviciilor oferite de alte ecosisteme este de 92 dolari S.U.A./an/ha culturile agricole, 232 dolari S.U.A./an/ha pasunile, 577 dolari S.U.A./an/ha ecosistemele marine, 804 dolari S.U.A./an/ha ecosistemele terestre, 8.498 dolari S.U.A./an/ha lacurile etc. (Costanza et al., 1997). Oricum, efectele serviciilor oferite de padure sunt, de cele mai multe ori, de 3-20 de ori mai ridicate dect efectul valoric al functiei de productie (Giurgiu, 2004). Toate influentele binefacatoare ale padurii trec de multe ori neobservate, mai ales n regiunile bogate n resurse forestiere. n schimb, atunci cnd padurile, din diverse motive, au disparut sau sunt reduse drastic, rolul si efectele pozitive ale prezentei acestora devin evidente, distrugerea lor fiind resimtita la nivelul cadrului general (fizicogeografic, biogeografic si socio-economic) al regiunii. Acesta este, spre exemplu, cazul a ntinse regiuni din China, S.U.A., India, Bangladesh, sudul Europei dar si al tarii noastre, unde inundatiile catastrofale din ultimele secole au fost datorate n special reducerii semnificative a suprafetei paduroase n bazinul superior ale cursurilor principale de apa.

n cazul tarii noastre, pentru ntelegerea starii actuale a padurilor este valabila, din pacate, concluzia datorata lui George Statescu (1858-1897), absolvent al scolii silvice de la Nancy si profesor la Scoala Speciala de Silvicultura de la Branesti: Se ntreaba multi de attea secete, de attea deversari, de attea deosebiri de clima. Distrugerea padurilor e cauza raului, care e cu att mai grav cu ct aceasta se face n partile muntoase, unde rolul binefacator al padurii e colosal (Statescu 1884).

Padure de fag

Padure de stejar

Padure de molid