Padurea de foioase, rolul si importanta padurilor pentru planeta si

om

Pădurile de foioase sunt zone de vegetație în

care predomină vegetația arboricolă și
angiospermică. Ele sunt prezente atât în zonele
temperate, cât și în cele subtropicale și tropicale.

Limita între pădurile de foioase și cele de rășinoase

se situează între altitudinile de 600-1300 m, în
funcție de relief, substrat și microclimat, care duc
uneori și la inversiuni de vegetație.

Principalii arbori ai pădurilor de foioase sunt:

salcia, teiul, castanul, aninul, acacia, sicomorul,
plopul, magnolia, stejarul, fagul, mesteacănul,
alunul, arțarul, frasinul, etc. din punct de vedere
taxonomic cuprinde familiile: Altingiaceae,
Betulaceae, Fagaceae, Buxaceae, Cornaceae, Fabaceae, Pyrinae, Tilioideae, Lauraceae,
Oleaceae, Platanaceae, Rosaceae, Sapindaceae, Aquifoliaceae, Ulmaceae, Salicaceae și arborele
Ginkgo biloba.

Toamna, când arborilor le cad frunzele, funcția lor de fotosinteză încetează.

Condiții ecologice

 climat răcoros, cu ierni nici prea severe nici prea lungi, cu veri scurte și moderate sub
raport termic.
 anotimpurile de tranziție, respectiv primăvara și toamna, caracterizate prin perioade de
frig, joacă un rol capital.
 perioadele marcante de secetă sunt inexistente
 precipitațiile sunt abundente (cca 400-500 mm/an) și repartizate uniform pe parcursul
anului
 solurile sunt brune de pădure, mai mult sau mai puțin levigate; în funcție de gradul de
aciditate și de umiditate, ele corespund unor asociații vegetale clar diferențiate

În aceste păduri trăiesc: lupul, vulpea, căprioara, mistrețul, jderul, veverița, pisica sălbatică,
sturzul, mierla, cucul, ciocănitoarea, sticletele.

 forma coronamentului este funcție de locul de creștere: arborii izolați au coroana în

formă de cupolă sau de sferă, în timp ce, în cadrul masivelor forestiere, dezvoltarea
acesteia este limitată
 în funcție de intensitatea luminii, frunzele prezintă caracteristici anatomo-morfologice și
fiziologice diferite: frunzele de lumină sunt mai mici, mai groase, cu o rețea de nervuri
mai densă și stomate mai numeroase, comparativ cu cele de umbră
 indicele suprafeței foliare (ISF) depinde de valoarea aprovizionării cu apă și cu substanțe
minerale; el se micșorează în cazul unei aprovizionări insuficiente cu apă și substanțe
minerale; la pădurile pure de stejar ISF = 5 (în anii umezi poate fi mai mare), iar în
arboretele amestecate de pe soluri reavene, ISF poate depăși 8, pentru toate speciile,
inclusiv arbustive (H. Walter, 1974)
 singura formă de adaptare a speciilor vegetale împotriva temperaturilor scăzute din
timpul iernii o reprezintă călirea (modificări fizico-chimice în protoplasmă), proces
fiziologic care se produce toamna; prin călire, rezistența la frig a mugurilor arborilor
poate crește de la -5 °C în toamnă, până la -25 °C și chiar -35 °C iarna; prin călire, arborii
care cresc la latitudini medii sunt protejați împotriva vătămărilor provocate de ger;
decălirea se produce primăvara, odată cu încălzirea aerului.
 Padurea produce oxigen si consuma dioxid de carbon. 2/3 din oxigenul planetei,
consumat de lumea vie, de industrie sau autovehicule, este furnizat atmosferei de catre
arbori si arbusti.

Iata cateva din functiile padurii:

 -  filtru natural. Padurile reprezinta, de asemenea, foarte eficiente filtre naturale,
deoarece retine, in coroanele arborilor, particule fine de praf sau cenusa.
- este un factor de mentinere a echilibrului ecologic. Pentru protectia mediului
inconjurator, constituie cel mai important factor natural, eficient, stabil si inepuizabil.
Aceasta are rolul de a stabiliza clima locala si a conserva calitatea solului.
- sursa de lemn. Padurile pot furniza cantitati uriase de lemn de buna calitate. Acest
material a fost utilizat din cele mai vechi timpuri pentru primele arme, unelte,
constructii de locuinte sau pregatirea hranei. Astazi este, in continuare, foarte utilizat, in
diferite domenii ale vietii umane (industria mobilei, hartiei, chimica, in constructii, etc.).
- reprezinta pentru om un refugiu din calea poluarii, zgomotului, soarelui puternic sau
vantului. O extrem de variata lume animala este adapostita sub haina ocrotitoare a
padurii. Intre plantele si animalele din paduri exista interactiile reciproce. Multe
animale, in special insectele si pasarile, polenizeaza arborii. Insectele primesc hrana din
nectar si alte substante si in schimb polenizeaza florile pe care le viziteaza.
- reprezinta o sursa de hrana pentru om si animale. Acest rol al padurii se datoreaza
plantelor si animalelor pe care aceasta le adaposteste. Fructele de padure, ciupercile
comestibile, stuparitul pastoral si vanatoarea au constituit intotdeauna o importanta
categorie de resurse pentru alimentatia omului - este o sursa de medicamente. Padurile
contin cea mai mare diversitate de plante si animale de pe Terra. Astfel, pot reprezenta
surse de medicamente, de origine vegetala sau animala. Substantele medicinale deja
descoperite, in special in padurile ecuatoriale reprezinta o garantie pentru succese
terapeutice si mai mari in viitor .
 In fiecare an, in cadrul Regiei Nationale a Padurilor - ROMSILVA  se sarbatoreste Luna
Padurii intre 15 martie - 15 aprilie, ocazie cu care au loc diferite manifestari pe aceasta
tema
 Mașină de spălat rufe
O mașină de spălat rufe este o mașină electrocasnică construită
pentru spălare de rufe. Ele pot fi simple, cu program controlat (pe
faze de spălat) sau cu program automat (automate). Mașina de
spălat folosește energie mecanică produsă de un motor electric,
energie termică și acțiune chimică pentru a curăța rufele de spălat.
Energia mecanică dată de motorul de curent alternativ, este
transmisă unei cuve-tambur ( cilindrice ) rotibile, de regulă printr-o
curea de transmisie. Tamburul, în care se introduc rufele de
spălat, este ciuruit (de jur-împrejur) și prevăzut intern cu nervuri
antrenante, utile în procesul de spălare și cel de stoarcere. El nu
este accesibil în timpul cât rulează programul de spălare și încă 2-3
minute după acesta. Energia termică ce încălzește apa de spălat (la
o temperatura programabilă) provine de la o rezistență electrică, iar acțiunea chimică curățitoare
este realizată de detergenții folosiți, sub formă de pulbere (praf) sau lichid. Detergentul se
dozează proporțional cu cantitatea (în kg) de rufe introduse în cuva-tambur. Se pot adăuga
substanțe anti-calciu, dezdurizante a apei utilizate în scopul protejării mașinii și a unei bune
spălări. Sunt prevăzute pompe pentru evacuare apei uzate. Viteză de rotație a cuvelor rotitoare
este mai mică în timpul fazei de spălare propriu-zise și mult mai mare în faza de stoarcere
cetrifugoasă, cănd poate varia între 500 și 1600 de rotații pe minut, sau chiar mai mult. Mașinile
de spălat cu program automat dispun de mai multe programe selectabile,în funcție de cantitate de
rufe, de calitatea dorita a spălării sau de felul textilelor de spălat.

Istoria mașinilor de spălat

Încă din cele mai vechi timpuri oamenii și-au spălat hainele prin cufundarea acestora în apa
râurilor și lovirea acestora de pietre. Primele dispozitive inventate pentru spălarea hainelor au
fost grătarele de lemn. În 1858, americanul Hamilton Smith a patentat mașina de spălat rotativă.
Deși avea o formă care semăna cu mașina de spălat modernă, invenția lui Smith era încă
acționată manual. Prima mașină de spălat acționată electric a fost inventată în Statele Unite în
1908, modelul Thor fiind brevetat de către Alva Fisher și introdus pe piață de compania Hurley
Machine Company of Chicago. În Europa, producția mașinilor de spălat automate nu a început
decât la începutul anilor 50. În 2008, Universitatea din Leeds a dezvoltat un model de mașină de
spălat care folosește doar 280 de mililitri de apă la un ciclu de spălare, mașină care ar putea
revoluționa felul în care funcționează mașinile de spălat economisind cantități uriașe de apă și
energie.

Modalități de folosire corectă

Înainte de a spăla rufele, acestea trebuie întotdeauna sortate: rufele albe, cele colorate, sintetice,
delicate, de lână. Acestea nu ar trebui introduse amestecat în cuvă pentru o spălare. Indicațiile de
spălare de pe etichetele hainelor trebuie respectate. Cele mai dificile pete se scot cu înălbitor
înainte de spălarea hainelor în mașină. Hainele din materiale delicate ar trebui spălate folosind un
program special al masinii. Înainte de punerea în mașina de spălat a rufelor, acestea ar trebui
căutate in buzunare pentru a nu fi lăsate mici obiecte de metal (monede, agrafe), care pot
deteriora utilajul. Hainele ar trebui închise la nasturi sau la fermoare înainte de a fi puse în
mașina de spălat. Cuva-tambur poate fi încărcată la maximum cu rufe din bumbac, însă doar la
jumătate cu haine din fibre sintetice și doar la o treime cu haine delicate. Pentru o încărcare
echilibrată (contra bătăilor în timpul centrifugării de stoarcere) este de dorit introducerea pentru
o spălare în mașina de spălat atât a hainelor de dimensiuni mari, cât și mici. Doza de detergent
trebuie potrivită în funcție de gradul de încărcare al mașinii. Pentru conservarea mașinii, aceasta
ar trebui pusă în funcțiune de câteva ori pe an pentru un ciclu de spălare, fără încărcare cu rufe.

Firme care produc mașini de spălat rufe

Maşină metropolitană de spălat rufe din secolul al XIX-lea.

 AEG
 Admira
 Amana
 Arctic SA
 Asko
 Ariston
 Brandt
 Beko
 Bendix
 Blomberg
 Bosch
 Creda
 Crosley
 Dyson
 Electrolux
 Fisher and Paykel
 Frigidaire
 Girbau
 GE
 Haier
 Hoover
 Hotpoint
 Hitachi
 Indesit
 Kenmore
 LG
 Magic Chef
  Maytag
 Miele
 Roper
 Samsung
 Staber
 Siemens
 Whirlpool
 Zanussi

În România
În anul 2002, piața românească a mașinilor de spălat era estimată între 230.000 și 250.000 de
bucăți anual, adică 70-75 de milioane de dolari.

În România s-au produs mărcile Albalux și Diamant la UM Cugir și Tehnoton la Iași.