Sunteți pe pagina 1din 11

Forma aerodinamica(fusiforma); corp acoperit cu pene cu rol de a

mentine corpul in zbor **schelet alcatuit din oase subtiri, pneumatice;


membrele anterioare transformate in aripi(oasele labei, carpiene si
metacrpiene, reduse ca numar, unele fiind sudate servind numai pentru
fixarea penelor)***muschii pectorali(poarta aripile)bine dezvoltati la fel si
muchii coapselor (dezvoltare necesara lansarii sau aterizarii din
zbor)****encefal dezvoltat la fel si cerebelul, cu santuri si circumvolutii
cerebeloase(legat de coordonarea zborului)*****plamanii stau in legatura
cu 9 saci aerieni care trimit ramificatii in oasele pneumatice si sub
piele(specializare pentru respiratia in zbor)******aparat digestiv cu
modificari determinate de mod de hranire/tipul hranei si de adaptarea la
zbor(cioc in loc de dinti, esofagul prezinta guse cu rol de inmagazinare,
stomac compartimentat)*******digestie rapida, resturile nedigerate se
evacueaza la intervale scurte (adaptare la zbor)******** aparat excretor
fara vezica urinara(ureterele se deschid direct in cloaca)

Potrivit n ansamblu, corpul psrilor prezint o conformaie


caracteristic pentru a pluti i a se deplasa n mediul aerian,
posibilitate aproape unic la vertebrate. nveliul de pene al
corpului psrilor a constituit una din principalele condiii de
cucerire a unui nou mediu de via n care s poat fi folosit
cea mai eficient posibilitate de deplasare locomoia aerian.
Pe lng rolul important pe care-l are i n meninerea
temperaturii corporale ridicate i constante, penajul psrilor a
constituit i soluia optim pentru a da corpului o form
aerodinamic ct mai perfect. Corpul unui albatros, pescru
sau al unei fregate psri ce-i petrec o mare parte din via
zburnd este fusiform, mai gros n fa i ngustat treptat
spre coad, permind o alunecare a aerului foarte lin pe
suprafaa sa.
Pentru decolare, naintare, aterizare i schimbare a direciei
servesc

penele

mari

ale

aripilor

(remigele)

ale

cozii

(rectricele). Penele n general, dar n special remigele i


rectricele,

prezint

dou

nsuiri

caracteristice,

anume

deosebit rezisten i n acelai timp o greutate foarte redus,


ceea ce permite atingerea unui grad maxim de eficien n
deplasarea aerian. Un alt avantaj al penelor este marea lor
elasticitate i uurina posibilitii de a fi nlocuite prin procesul
nprlirii sau n caz de smulgere.
Scheletul psrilor constituie i el expresia unei perfecte adaptri la
locomoia aerian caracteristic psrilor. Ca i penajul, scheletul se
caracterizeaz printr-o greutate redus i o rezisten deosebit.
Majoritatea oaselor lungi sunt goale n interior, iar la psrile la care
acestea sunt deosebit de lungi se gsesc n interiorul lor nite ntrituri,
adevrai piloni de rezisten, care le consolideaz. Astfel, o fregat, care
cntrete n medie 2 kg, avnd o anvergur de 2 m, prezint un schelet
de numai 113 g, mai puin chiar dect greutatea penajului su. Pentru
reducerea greutii o serie de oase au fost eliminate n cursul adaptrii la
viaa aerian. Reduceri mari a suferit scheletul capului, adaptare pentru a
nu dezechilibra pasrea n timpul zborului.
Sternul psrilor este lat i, dei subire, prezint o creast
osoas lat perpendicular pe el, carena, care formeaz o
suprafa mare de inserie pentru muchii zborului, asigurnd
totodat corpului o rigiditate crescut, necesar psrii n zbor.
Cu ct o pasre este mai bun zburtoare, cu att carena este
mai bine dezvoltat. Manoii care nu zboar, dar care se
deplaseaz activ prin mediul lichid, avnd membrele anterioare
transformate n palete nottoare, au o caren proeminent.
Tot n scopul mririi rezistenei, oasele din regiunea sacral s-au
sudat, iar cuca toracic s-a consolidat prin prezena unor
apofize costale. Ca o compensaie pentru rigiditatea sporit a
corpului, gtul psrilor este relativ lung i foarte maleabil,

permind micri foarte variate, necesare ndeplinirii diferitelor


funcii vitale.
O alt consecin a adaptrii psrilor la zbor este marea
dezvoltare a muchilor pectorali, care asigur micrile aripilor.
Cu ct funcia zborului este mai important pentru o specie, cu
att muchii si pectorali sunt mai dezvoltai. La aceste specii,
muchii pectorali ating 25% din greutatea lor total, fa de
15% ct reprezint la speciile slab zburtoare. La colibri, psri
cu cea mai mare frecven a micrii aripilor, greutatea
muchilor pectorali atinge chiar 30% din greutatea total.
Fa de greutatea specific a mamiferelor de aceeai mrime,
cea a psrilor este n general mai redus, fiind de 0,70,8. La
chirighite, care plutesc mult timp n aer n cutarea hranei,
aceasta este de 0,5 0,6, iar la fundaci i cormorani, care se
scufund i se deplaseaz mult pe sub ap, se apropie de
unitate.
O condiie important n adaptarea la zbor este greutatea
absolut mai redus a psrilor. Cu ct psrile sunt mai grele,
cu att posibilitatea lor de zbor este mai limitat. Greutatea cea
mai mare atins de psrile zburtoare este de 12-16 kg, fiind
ntlnit relativ rar (la vulturi, acvile, dropii). Aproximativ 85%
din psrile lumii au sub 2 kg. Cu ct psrile sunt mai mici, cu
att frecvena btilor aripilor n timpul zborului este mai mare.
Astfel, un colibri poate atinge 50-70 bti pe secund, frecven
identic cu aceea a unui fluture nocturn din familia Sphingidae,
un sturz 4, un porumbel 5-7, iar pelicanul abia 1,3 bti pe
secund. Ca urmare psrile mici sunt mult mai sprintene,
abilitatea de zbor a celor mai mari fiind mult mai redus.

Determinant pentru zborul la psrior sunt membrele anterioare


transformate n aripi. Ele sunt articulate la corp prin puternicele centuri
scapulare, formate din 3 perechi de oase: omoplaii (scapularele),
coracoizii i claviculele (furca pieptului), acestea din urm unind cele
dou pri ale centurii scapulare prin capetele lor ventrale sudate
(iadeul), care constituie un reazem elastic al centurii. Braul este format
din osul humerus, care se articuleaz la centura scapular n cavitatea
glenoid, format la unirea omoplailor cu coracoizii. Braul se continu
cu antebraul format din cubitus i radius, crora le urmeaz carpienele
i metacarpienele, corespunztoare minii, i falangele, corespunztoare
degetelor. Oasele corespunztoare braului, antebraului i minii variaz
mult ca lungime, conformaie, numr etc, n funcie de adaptarea diferit
a psrilor la zbor.
Penele

aripilor

constituie

(remigele),

remigele

care

secundare,

corespund
iar

cele

antebraului,

corespunztoare

metacarpului i degetelor remigele primare. Lungimea,


limea i conformaia remigelor, la fel ca i cele ale oaselor
corespunztoare,

variaz

foarte

mult

funcie

de

caracteristicile ecologice ale speciilor de psri i a tipului lor


specific de zbor.
ncercarea de a explica mecanismul complicat al zborului
psrilor prin analogie cu avioanele nu a dus la rezultate
concludente, datorit principiilor diferite de zbor la psri fa
de cele ale aparatelor mecanice. Astfel, aripile psrilor execut
o funcie dubl, de propulsie i de susinere a corpului lor n aer,
n timp ce aripile avioanelor nu au rol dect de susinere a
greutii aparatului, condiionat de o anumit vitez minim
de deplasare, propulsia fiind asigurat de elice sau de

turboreactoare. O singur categorie de psri, anume acele ce


planeaz, ar putea fi comparate ntructva cu planoarele
construite de om.
Faptul c unele psri zboar foarte uor, iar altele greoi, a dus
la ncetenirea n vocabularul de specialitate a termenilor de
psri bune zburtoare i psri ru zburtoare. n realitate
exist o gam foarte larg de psri, de la cele excelent
zburtoare la cele foarte slab zburtoare, pentru c zborul nu a
fost de egal necesitate n supravieuirea tuturor speciilor.
Pe parcursul evoluiei lor, psrile au trecut gradat de la un zbor
simplu la unul tot mai perfecionat, pe msur ce ele ocupau
niele ecologice rmase libere, acestea fiind descoperite i
populate de psri cu capaciti de deplasare sporite.
Faptul c n prezent se gsesc psri slab zburtoare nu
presupune un caracter de primitivitate. Pentru aceste psri
zborul nu a constituit un mijloc principal de rezolvare a
problemelor vitale de baz, datorit specificului lor de via.
Astfel, prepelia, cristeiul i altele, care-i duc viaa n ierburi
dese i care zile de-a rndul sau chiar sptmni nu au nevoie
s-i foloseasc aripile, ridicndu-se n aer doar n zboruri scurte
de salvare, sau n timpul migraiilor, pe care n parte le
parcurg mergnd, sunt zburtoare mai slabe; ele vor fi
modelate dup modul lor de trai, avnd corpul ndesat, coada
mic, aproape invizibil, iar aripile scurte i rotunjite, n schimb
albatrosul, fregata, care-i dobndesc hrana specific explornd
ntinderile nesfrite ale oceanelor i care i petrec aproape o
jumtate din via zburnd, au nevoie de un zbor de lung
durat pe deasupra apelor, sunt zburtoare excelente. Se

cunosc i cazuri de pierdere total a capacitii zborului la


speciile la care acesta s-a dovedit total inutil, ca de exemplu la
papagalul-bufni (Strigops habroptilus), cormoranul nezburtor
din Galapagos (Nannopterum Iiarrisi) etc.
In funcie de caracteristicile anatomice i biologice, fiecare
specie de pasre are un anumit fel de aripi i un anumit tip de
zbor, cu alte cuvinte mrimea aripilor i tipul de zbor sunt
determinate de biologia fiecrei specii n parte.
Dup tipul zborului, n mare, psrile se pot clasa n psri ce
folosesc cu prioritate zborul planat i altele care folosesc zborul
ramat sau vslit.
Din grupa psrilor cu zbor planat fac parte acvilele, vulturii,
ore-carii, berzele etc. Caracteristice lor sunt aripile lungi i late,
remigele principale rsfirate ca degetele unei mini, datorit
ngustrii spre capt a penelor din vrful aripii; acest din urm
caracter le permite folosirea individual a remigelor primare n
manevrele necesare dirijrii zborului planat, adesea printre
crestele stncoase, precum i pentru o mai uoar micare de
ridicare a acestor aripi late, atunci cnd este necesar i zborul
vslit. Aripile acestor psri sunt adaptate la zboruri deasupra
uscatului n care ele folosesc curenii ascendeni ai aerului
pentru a lua nlimea necesar cu cel mai mic efort posibil. Pe
baza acestor principii de zbor, rpitoarele au posibilitate s
controleze o arie mare n depistarea przilor, iar berzele s
parcurg marile distane pn n Africa de Sud, unde i au
cartierul de iernare.
n categoria psrilor care vslesc sau rameaz intr cea mai
mare parte a zburtoarelor. i aici se ntlnesc mai multe

modaliti de zbor, dup specificul structural i comportamental


al psrilor. Astfel, cele care au nevoie de un zbor rapid n
vederea parcurgerii distanelor mari ntr-un timp scurt, au
aripile lungi i ascuite, iar coada scurt. Aceste asemnri se
imprim uneori psrilor cu origini diferite, cum ar fi, spre
exemplu, colum-bidele i ginuele de pustiu, care sunt nevoite
s parcurg distane mari ntr-un timp scurt, fenomenul
respectiv

fiind

denumit

convergen

adaptativ.

Aspectul

exterior al acestor psri este att de asemntor, nct i


astzi sistematicienii le consider ca fcnd parte din acelai
ordin,

dei

realitate

ele

sunt

ndeprtate

filogenetic.

Musculatura pectoral a acestor psri (porumbei, ginue de


pustiu, fluierari, turturele etc.) este bine dezvoltat, ele avnd
ca urmare o densitate specific mai mare, favorabil zborurilor
mai rapide.

Adaptarile organismelor la viata parazitara

1. Viermi parazii cilindrici. *


2. Viermii cilindrici, cu reprezentantul limbricul, au corpul cilindric i ascuit la capete.
Limbricul este de culoare alb- glbuie, lung de 15- 20 cm. Femela este mai mare dect
masculul. Triete parazit n intestinul omului sau al altor animale.
3. Are corpul neted. Orificiul bucal, localizat la captul anterior, este nconjurat de 3 buze
groase, iar la captul posterior se afl orificiul anal. Pentru prima dat n seria animal,
cele dou orificii sunt separate. Femela depune un numr foarte mare de ou (200000
zilnic) n intestinul gazdei.
4. Oule, aprate de un nveli rezistent, sunt eliminate o dat cu excrementele gazdei.
Ele ajung n corpul omului sntos, o dat cu fructele i legumele nesplate, cu apa etc.
Se transform n larve, strbat pereii intestinului i ajung n snge. Acesta se transport
la ficat, inim, plmni i prin cile respiratorii sunt nghiite a doua oar i produc boala
numit ascaridioz
5. Oxiurii triesc parazii n intestinul gros. Sunt mici de 5- 12 mm lungime, i au culoare
alb. Noaptea, femelele ies n jurul orificiului anal i depun ou, determinnd mncrime.
Prin minile murdare, oule ajung n gur, apoi n intestin i produc boala oxiuraz.
6. Trichina este un vierme parazit foarte mic (3-4 mm) pe care-l putem lua din carnea de
porc infestat i necontrolat sanitar. Boala produs se numete trichineloz.

7. CARACTERE GENERALE ALE VIERMILOR PARAZII * Sunt paraziti n corpul uman


sau al altor animale * Au organe de fixare bine dezvoltate * Le lipsesc organele de
micare, de sim, aparatele respirator i circulator * Organele de nmulire sunt foarte bine
dezvoltate; depun un numr foarte mare de ou.
8. Viermii sunt animale nevertebrate, lipsite de picioare, care au corpul moale, lunguie,
cu piele lucioas, ale caror medii de trai sunt cel subteran i cel acvatic. De asemenea,
muli viermi sunt paraziti, ale cror gazde sunt plantele i animalele. Caractere generale
Sunt metazoare triploblaste la care apare mezodermul. Au simetrie bilaterala. Majoritatea
se deplaseaza prin tarare. Sunt forme libere si forme parazite. Importanta Speciile
parazite produc boli periculoase la om si unele vertebrate; unii viermi sunt paraziti la
plante. Ramele constituie o veriga importanta in lanturile trofice, contribuind si la
imbunatatirea calitatii solului, prin afanarea si formarea humusului Clasificare Se clasifica
in 3 clase: viermi lati (Plathelminthes), viermi cilindrici (Nemathelminthes) , viermi inelati
(Annelida) si nemertieni (Nemertini) *
9. VIERMI LAI -corp moale lit - sistem digestiv cu orificiu buco-anal - sistem excretor i
reproductor, dezvolt ate - nu au sistem respirator, circulator, digestiv(se hrnesc prin
osmoz) - nu au organe de sim -Majoritatea sunt parazii; produc numeroase ou
10. * * Caractere generale * Cuprinde specii libere, raspandite in apele marine, dulci, si in
solul umed (planariile) si specii parazite (teniile si fasciolele). * Au simetrie bilaterala. *
Corpul e puternic aplatizat , nesegmentat, in forma de panglica. * Formele libere au la
extremitatea cefalica organe de simt, iar cele parazite organe de fixare. * Tegumentul e
acoperit cu o cuticula care impreuna cu musculatura formeaza teaca musculo-cutanee. *
Cavitatea corpului e plina cu tesut conjunctiv (parenchim). * Sistemul nervos e format din
ganglioni cerebroizi situati in partea anterioara si cordoane nervoase longitudinale. *
Sistemul digestiv e format dintr-un tub digestiv care comunica cu exteriorul prin orificiul
buco-anal. * Respiratia e cutanee. * Sunt indivizi hermafroditi, in general fara stadii larvare
(exceptie viermele de galbeaza) ; unele fac schimb de gazde (tenia). * Inmultirea e
sexuata. La planarie e prezenta regenerarea * Reprezentanti: planaria (Dendrocoelium
lacteum), viermele de galbeaza (Fascicola hepatica) parazit la oi, tenia (Taenia) parazita
la anumit animale inclusiv omul. * Clasificare * din aceasta increngatura fac parte 3 clase:
turbelariate (planarii) , cestode si trematode. * Clasa turbelariate (planarii) - cele mai
multe specii de planarii traiesc libere in izvoare, paraie si rauri, pe sub frunze sau pietre.au corpu turtit dorso-ventral si acoperit cu cili. * - planariile au o mare putere de
regenerare. * - sunt organisme hermafrodite. * Clasa termatode cu specii parazite
(endoparazite) in corpul omului, al ovinelor si bovinelor. - viermele de galbeaza (Fasciola)
e un trematod hermafrodit, cu sistemele genitale complicate si cu un ciclu evolutiv ce
contine mai multe forme larvare. * Clasa cestode cuprinde grupul teniilor, exclusiv
endoparazite in intestinul omului si in musculatura altor animale. - de exemplu, la Taenia
solium, gazda intermediara e porcul; la Taenia Saginata, gazda intermediara e o specie
de bovine, iar la Taenia echinococcus adultul paraziteaza intestinul cainelui. * - omul e o
gazda ocazionala, la care larva se localizeaza in ficat si plamani, formand chistul hidatic. ca urmare a vietii parazitare, sistemul digestiv lipseste iar la cel genital se observa o
hipertrofie. - cestodele produc boli grave , ca paraziti ai omului si ai animalelor domestice.
11. * * sunt viermii care au corpul turtit dorsoventral. * Ei triesc n bazine de ap dulce i
srat, n pdurile tropicale, ducnd un mod de via parazitar. * Ei au urmatoarele
sisteme de organe: sistemul nervos, epiteliar, muscular, diges tiv, excretor i de

reproducere. * Se cunosc peste 12.000 de specii de viermi lai. Principalele clase sunt:
planariile, teniile i glbeaza. * Viermii lai au 3 straturi de celule difereniate: ectoderm,
endoderm i mezoderm i 4 sisteme de organe cu esuturi slab difereniate. Viermele de
glbeaz Tenia
12. Tenia(Taenia) Planaria (Dendrocoelium lacteum)
13. * *Ciclul de viata al viermelui de galbeaza
14. VIERME CILINDRIC -corp moale cilindric, ascuit la capete - sistem digestiv cu orificiu
bucal i orificiu anal - sistem excretor i reproductor dezvoltate - nu au sistem respirator,
circulator i nici organe de sim - majoritatea sunt parazii
15. * *Viermii cilindrici au corpul cilindric, alungit, nesegmentat, acoperit cu o cuticul i
ascuit la ambele capete. *Se ntlnesc n orice mediu, fiind abundeni n sol. *Majoritatea
sunt dunatori fiind parazii ai plantelor, animalelor i ai omului. Musculatura lor este slab
dezvoltat, ei putnd numai s se ndoaie. *Se cunosc peste 400.000 de reprezentani.
*Cea mai mare clasa o reprezint nematodele. Limbricul Trichina
16. * * Caractere generale * Speciile libere populeaza aproape toate spatiile de viata ale
planetei: ape dulci si marine, straturi de muschi si licheni, straturi de sol umed etc. *
Majoritatea sunt insa paraziti la om, animale si plante. * Corpul e cilindric si nesegmentat.
* Tubul digestiv are orificiul bucal separat de orificiul anal. * Nu au aparat respirator si nici
circulator. * Sexele sunt separate; majoritatea au dimorfism sexual. * Reprezentanti:
limbricul (Ascaris lumbricoides), oxiurul (Enterobius vermicularis), trichina (Trichnella
spiralis); toti sunt paraziti la om. * Clasificare * din aceasta increngatura fac parte viermii
gastrotrichi, rotiferi, nematode. * Clasa rotiferi si Clasa gastrotrichi sunt reprezentate prin
specii care traiesc in apele marine si dulci, deplasandu-se cu ajutorul cililor. * - coroana de
cili din jurul gurii (aparatul rotator), caracteristica rotiferilor, ia in miscare aspectul unei roti,
de unde si numele clasei. * Clasa nematode are specii endoparazite la plante si
animale. * - genul Ascaris (limbricul) cuprinde specii asemanatoare morfologic, parazite in
intestinul mamiferelor:limbricul omului (Ascaris lumbricoides) si limbricul porcului (Ascaris
suum). * - oxiurul traieste in cecumul intestinal si apendicele omului, mai ales la copii. * trichina paraziteaza intestinul subtire al omului, pisicii, cainelui, porcului, iar larvele,
muschii striati ai gazdelor.
17. Limbricul Trichina
18. VIERME INELAT -corp moale inelat - muchi bine dezvoltai - apare sistemul
circulator - lipsete numai sistemul respirator; respiraie cutanee
19. * * Caractere generale * animale terestre sau acvatice. * Corp format din inele,
cilindric sau turtit dorso-ventral.Inelele corespund unei segmentatii interne (metamerie). *
Cavitatea generala este un celom. * Au sistem circulator inchis de vase (lipitoarea are
lacune celomice). * Sistemul nervos e de tip scalariform, asezat ventral. * Musculatura e
dispusa in paturi circulare si longitudinale. * Majoritatea sunt hermafrodite. Unele au
proprietatea de rgenerare. * Reprezentanti: rama (Lumbricus terrestris) , lipitoarea (Hirudo
medicinalis) , viermele rosu (Tubifex tubifex) etc. * Clasificare * cuprinde trei clase:
polichete, oligochete si hirudinee. * Clasa polichete are specii care, in majoritate sunt
marine, mobile, bentonice sau pelagice. * - Nereis e o specie cu larga raspandire in
Marea Neagra , pe sub pietre sau in galerii sapate in nisip. * - corpul sau prezinta pe
partile laterale expansiuni ale segmentelor numite parapode. * - pe ele sunt infipti niste
peri chitinosi numiti cheti. * - in dezvoltarea ontogenetica a acestor animale , din ou apare
o larva numita trocofora. * - au o mare importanta filogenetica (prin larva lor) si biologica,

fiind consumatori ai multor nevertebrate, constituin, in acelasi timp, hrana pentru pesti. * unele specii sunt consumate de om (Eunice din oceanul Pacific). * Clasa oligochete
cuprinde viermi care traiesc in sol si in apele dulci. * - din aceasta clasa face parte rama
(Lumbricus terrestris), lipsita de parapode si cu un nr. mic de cheti infipti direct in
tegument. * - oligochetel sunt, in general, colorate, fie datorita pigmentului din tegument,
fie culorii sangelui. * - ramele sunt hermafrodite. * Clasa hirudinee prezinta specii care
traiesc in apele dulci sau marine, unele fiind chiar terestre. * - lipitoarea comuna e un
parazit temporar (ectoparazit), sugand sangele broastelor, pestilor si mamiferelor. * corpul turtit dorso-ventral, e lipsit de parapode si cheti. * - sunt animale hermafrodite.
20. Rma este cel mai comun vierme inelat care triete n pmntul umed i bogat n
substane organice, unde i face galerii. Corpul, de form cilindric, este ascuit la
ambele capete i are 15-2 5 cm lungime. La captul anterior, mai subire, este orificiul
bucal, iar la cel posterior, mai gros, orificiul anal. ntre cele dou orificii se afl aparatul
digestiv.
21. Corpul rmei este acoperit cu o piele subire, umed i bogat vascularizat. Este
format din inele, desprite la exterior prin anuri circulare, crora, n interior, le
corespund perei despritori. Pe partea ventral a fiecrui inel, rma are cte 4 perechi
de peri scuri i aspri, ndreptai napoi, numii chei. Pe suprafaa hrtiei, rma se mic
datorit unor muchi puternici, aflai sub piele, iar zgomotul este produs de chei.
22. Rma se hrnete cu substane organice din sol, pe care le nghite cnd i sap
galerii. Reine substanele hrnitoare, iar pmntul este eliminat prin orificiul anal,
contribuind astfel, la afnarea solului. Ch. Darwin le-a denumit pluguri biologice. Rma
nu are aparat respirator. Respir prin pielea umed i bogat vascularizat. Vasele de
snge sunt reprezentate de vasul dorsal i cel ventral, legate ntre ele prin vase circulare,
cte unul pentru fiecare inel. Sngele este de culoare roie. Excreia este realizat de
tuburi prevzute la un capt cu o plnie ciliat, iar cellalt capt se deschide la exterior
printr-un por situat n inelul urmtor.
23. Sistemul nervos este ganglionar, ventral i scalariform. Ganglionii din fiecare inel,
aezai ventral, sunt legai ntre ei i cu ganglionii din inelele vecine. Rmele sunt
hermafrodite, organele de nmulire se afl n treimea anterioar a corpului. Prin lunile
iunie- iulie se face schimbul de elemente sexuale ntre doi indivizi. Oule sunt depuse
ntr-un manon, numit cocon. Din ou ies rme mici. Iarna ele coboar mai adnc n sol,
ferindu-se de nghe.
24. Lipitoarea este un vierme inelat care triete n lacuri i ape curgtoare. Este un
parazit temporar care se hrnete cu sngele animalelor din ap. Ea are o ventuz
bucal cu 3 flci chitinoase, cu care taie pielea gazdei. Tubul digestiv are buzunare
laterale i glande care secret hirudina, o substan anticoagulant.
25. * * Desi sunt scarbosi, viermii va pot salva viata: aceste larve sunt cea mai noua
minune curativa; pusi pe ranile grave, viermii mananca bacteriile si tesutul mort,
prevenind infectia si ajutand la vindecarea ranii. * Rimele au un rol important pentu
afinarea solului si descompunerea ramasitelor vegetale * Atunci cand lipitoarea ajunge sa
perforeze pielea pentru a suge sangele, ea injecteaza local peste 30 de substante, in
majoritatea lor cu efecte curative. Ele impiedica formarea trombilor si migrarea lor in
sange, au efect anestezic si antiinflamator, stimuleaza anumite procese metabolice locale
si globale.