1.

Tipuri de inmultire (reproducere) la plante Reproducerea poate fi realizata pe cale: Vegetative Asexuata Sexuata

Reproducerea vegetative Procesul de regenerare, reintregire al plantei pornind de la fragmente ale corpului vegetative. Forma de reproducere primitive care, pe cale naturala se poate realize prin: diviziune directa a celulei la organism unicelulare, procariote sau eucariote fragmentarea talului caracteristica plantelor pluricelulare dar care au corpul alcatuit din celule identice, fara a fi divizat in organe vegetative ( = corp de tip tal; ex: algele) organe vegetative organe specializate in acest tip de inmultire - ex: eadacini drajonante, tulpini subterane ( rizomi, stoloni, tuberculi, bulbi, bulbotuberculi ), bulbi Reproducere asexuata process care are loc prin germeni nespecializati = spori. Sporii se formeaza din celule nespecializate ale corpului, intr-un anumit moment al ciclului de viata si pot fi : haploizi sau diploizi ; exospori sau endospori ; facultative sau obligatorii; mobile sau imobili . Asigura un ritm rapid de inmultire al plantelor care sunt producatori primari in ecosisteme Caracteristica plantelor inferioare, inclusive ferigilor

Reproducere sexuata Are loc prin intermediul unor germeni specializati = gameti rezultati in urma diviziunii meiotic care se desfasoara in celule, organe specializate Asigura recombinarea genetica datorita unirii gametilor de origine materna si paterna prin procesul de fecundatie, formandu-se celula ou sau zigotul celula diploid de la care se reia un nou ciclu de viata

La plantele superioare, numite phanerogame, specializate in reproducerea sexuata: florile.

se

formeaza

organe

2. Invelisul floral perigonul. Perigonul Reprezinta totalitatea tepalelor simbol in formula florala : P Poate fi dialitepal (tepalele sunt libere la baza) sau gamotepal (tepalele sunt unite intre ele la baza) Poate fi sepaloid (tepalele sunt verzi) sau petaloid (tepalele sunt colorate) Exemple: P dialitepal sepaloid stejar P gamotepal pataloid lalea P gamotepal sepaloid floarea femeiasca de la canepa P gamotepal petaloid crin, zambile

3. Periantul Reprezinta totalitatea sepalelor (caliciul) si a petalelor (corola) Caliciul simbol K Reprezinta totalitatea sepalelor florii Formeaza cercul (cercurile) extern al invelisului floral Este de culoare verde (exceptie: jalesul de gradina este rosu) Poate fii : - dialisepal (sepale libere la baza) - gamosepal (sepale unite la baza) - alipit de petale - patent (perpendicular pe petale)

- reflect (sepalele sunt indreptate cu varful in jos) Poate fi: - Caduc (cade imediat dupa inflorire, ex: mac) - persistent (se intalneste pe fruct, ex: mar, par) Corola simbol C Tipuri de corole: In functie de raportul dintre petale: Dialipetala (petalele sunt libere la baza) Gamopetale (petalele sunt unite la baza) In functie de simetria florii: Actinomorfa (cu simetrie radiara) dialipetala gamopetala - tubuloasa - urceolata - hipocrateriforma (liliac) - infundibuliforma (floarea de palnie) - campanulata (clopotel) - rotate (cartof) bisimetrica dialipetala ( ex: varza) zigomorfa dialipetala ( ex: glicina C papilionata) gamopetala - ligulata (ex: florile externe la fl soarelui) - bilabiata (ex: jalesul de gradina, urzica moarta) - personata ( ex: gura leului) asimetrica (ex: Canna generalis)

4. Androceul : caracterizare generala, tipuri morfologice (Simbol A) - este alcatuit din totalitatea staminelor - o stamina este formata din finament si antera - filamentul staminal se poate prinde la baza anterei ( = inseratie bazifixa) sau pe partea dorsala a anterei (= inseratie dorsifixa); cand anterele se misca usor sub actiunea vantului, se numesc oscilante (ex: graminee) - anterele pot fii libere intre ele sau concrescute androceu sinanter (ex: floarea-soarelui) - filamentele staminale pot fi libere intre ele ( androceu dialistaminal), concrescute cu tubul corolei (atunci cand petalele sunt unite intre ele) sau concrescute intre ele in unul sau mai multe manunchiuri (rezulta astfel un androceu gamostaminal) Androceul gamostaminal poate fii: o monadelf stamine concrescuce intr-un manunchi, ca la nalba o diadelf stamine concrescute in doua manunchiuri, ca la glicina o triadelf stamine concrescute in trei manunchiuri, ca la dovleac o pentadelf stamine concrescute in cinci manunchiuri, ca la dovleac o poliadelf stamine concrescute in numeroase manunchiuri, ca la tei filamentele staminale pot fi: egale inegale - 2 filamente mai lungi si 2 filamente mai scurte = androceu didinom (urzica moarta) - 4 filamente mai lungi si 2 filamente mai scurte = androceu tetradinom ( varza) dehiscenta anterelor se poate realize prin santuri (ex: crin), prin pori (ex: cartof), sau prin clape (ex: dracila) 5. Gineceul: alcatuire, tipuri morfologice. Pozitia ovarului in floare. (Simbol G) Este alcatuit din totalitatea carpelelor Poate fi : o Monocarpelar (format dintr-o singura carpela) o Pluricarpelar (format din mai multe carpele) Dialicarpelar (cu carpele libere intre ele) Gamocarpelar (cu carpele unite intre ele) o carpela este formata din ovar, stil si stigmat in cazul gineceului gamocarpelar, carpelele pot fi unite la nivelul ovarului, avand stilele si stigmatele libere (ex: la tortel) sau in totalitate (ex: crin)

in functie de forma receptaculului si de locul de prindere al invelisului floral fata de ovar, gineceul poate fi: cu ovar superior atunci cand receptaculul este plan sau convex, iar invelisul floral se prinde sub ovar cu ovar inferior atunci cand receptaculul este concav, iar invelisul floral se prinde deasupra ovarului cu ovar semiinferior atunci cand receptaculul este concave, rat invelisul floral se prinde la mijlocul ovarului

6. Repartitia sexelor in floare si pe planta Tipuri de flori dupa repartitia sexelor A. Flori hermaphrodite au in alcatuirea lor stamine (androceu) si carpele (gineceu) B. Flori unisexuate au in alcatuirea lor numai stamine unisexuate barbatesti sau numai carpele unisexuate femeiesti C. Flori agame (asexuate): sunt flori sterile Tipuri de plante dupa repartiria sexelor A. Plante cu flori hermaphrodite plante su flori hermaphrodite B. Plante monoice plante cu flori unisexuate barbatesti si femeiesti dispuse pe aceeasi tulpina C. Plante dioice plante cu flori unisexuate, cele barbatesti dispuse pe tulpini separate de cele femeiesti D. Plante poligame plante care au pe aceeasi tulpina flori hermafrodite si unisexuate

7. Dispozitia florilor pe planta tipuri de inflorescente monopodiale (racemoase) simple Dispunere florilor pe plante Florile pot fii: - Solitare, atunci cand se formeaza direct pe tulpina - Grupate in inflorescente, atunci cand se formeaza pe un ax principal, numit rahis (inflorescente simple) sau pe ramificatiile acestuia (inflorescente compuse sau mixte) Florile sau inflorescentele pot fi dispuse terminal sau lateral (axilar) Inflorescente racemoase simple: - Spicul: pe rahisul alungit si subtire sunt dispuse florile in alternanta si sesil; ex: patlagica - Amentul: prezinta asemanari cu spicul, dar pe rahis florile sunt unisexuate, iar acesta este flexibil si de multe ori pendul si cazator; ex: nuc, salcie

Racemul: rahisul alungit si subtire poarta flori pedicelate, asezate alternative, pedicelii fiind aproximativ egali; ex: salcam, zambile, lacramioare Corimbul: asemanator racemului, dar pedicelii florilor sunt inegali, descresc de la baza spre varf, astfel incat florile ajung cam la acelasi nivel; ex: par, cununita Umbela: pe axul scurt si subtire se insera flori cu pediceli aproximativi egali care pornesc din puncte foarte apropiate, astfel incat frunzele bracteante se vor grupa la baza inflorescentei intr-un involucru; ex: ghizdei, cires, iedera Capitulul: este cracterizat de un ax acurt si ingrosat pe care se gasesc flori aproape sesile; ex: trifoi Antodiul (calatidiu): are axul scurt si puternic ingrosat, disciform sai globules, pe care se dispun flori sesile pe partea superioara si hipsofile pe partea inferioara formand involucrul; ex: floarea soarelui si intreaga familie Asteraceae Spadicele: rahisul este ingrosat si carnos cu flori sesile, unisexuate, acoperite de o frunza modificatal in forma de cornet, numita spata; ex: rodul pamantului

8. Inflorescente monopodiale (racenoase) compuse. Inflorescente simpodiale Inflorescente monopodiate compuse (cu flori situate pe ramificatiile rahisului, alcatuind inflorescente simple, totalitatea lor formand inflorescenta compusa): - Spicul compus: ex: grau, secara, orz - Racemul compus: ex: ridiche - Paniculul: asemanator racemului compus, dar cu mai multe ramificatii secundare, tertiare; ex: liliac, lemn cainesc - Corimbul compus: ex: paducel - Umbela compusa: ex: morcovul salbatic si alte specii ale familiei Apiaceae Inflorescente simpodiale (cimoase) Monohaziul (cima unipara): rahisul se termina cu o floare, de sub care se formeaza o singura ramificatie lateral, terminate si aceasta cu o floare, ramificatia continuand unilateral; ex: stanjenel, gladiola, freesia Dihaziul (cima bipara): ca si in cazul precedent rahisul se termina cu o floare, dar de sub aceasta pornesc cate doua ramuri opuse terminate si ele cu cate o floare, ramificarea continuand pe acelasi principiu; ex: castanul comestibil, sapunarita. Pleiohaziul: de sub floarea terminal pleaca 3 sau mai multe axe; ex: aglica Ca si in cazul inflorescentei racemoase si cele cimoase pot fii simple sau compuse. 9. Formarea si alcatuirea graunciorului de pollen Alcatuirea graunciorului de polen:

pori germinativi membrane externa exina intina celula generative celula vegetative faviola

10.Alcatuirea ovulului. Tipuri de ovule. Alcatuirea ovulului: - micropil - intertegumente - nucela - salaza - hil Tipuri de ovule: - ovule artotrope - ovule anatrope 11.Etapele formarii gametilor femeiesti. Alcatuirea sacului embrionar Maeroarhesporogeneza : in partea superioara a nucelei, in spre micropil se diferentiaza o celula mai mare, numita macroarhespor primar . In urma diviziunii mitotice, din arhesporul primar va rezulta o celula parietala, situate spre exterior, din care ulterior se va forma calota si o celula numita macroarhespor secundar. Macrosporogeneza : macroarhesporul secundar se divide meiotic si formeaza 4 celule haploide asezate in linie, intr-o tetrada liniara de macrospori. Macrogametogeneza : din cele 4 celule de marospori, 3 vor degenera, iar a 4-a (de obicei macrosporul bazal sau chalazal) se va dezvolta si va forma sacul embrionar, prin o succesiune de 3 diviziuni mitotice haploide ale nucleului sau. Dupa cea de-a treia diviziune in sacul embrionar vor fi 8 nuclei ce se vor inconjura de citoplasma si o membrane lipoproteica si se vor distribui astfel: la polul micropilar se grupeaza 3 celule 2 sinergide aflate de o parte si de alta a oosferei (principalul gamet femeiesc); la podul chalazar se individualizeaza 3 celule antipode; in centrul sacului embrionar. Prin unirea a doi nuclei, se va forma celula secundara a sacului embrionar (gametul femeiesc secundar)

12.Inflorire: caracterizare, tipuri de plante dupa momentul infloriri si raportul inflorire/infrunzire. Etapele infloriri la graminee. Inflorirea este procesul prin care are loc desfacerea elementelor invelisului floral si etalarea organelor reproducatoare stamine si carpele. La unele specii acest proces nu are loc, florile lor fiind eleistogame ( ex: alunele de pamant) Inflorirea este determinata de factori interni, genetici si de factori externi, de mediu. Din grupa factorilor de mediu o influenta mare o are temperatura. Inflorirea are loc in urma atingerii unei anumite sume a gradelor de temperatura active, situate deasupra pragului biologic. Plantele au diferite perioade de inflorire : cele cu inflorire de primavera se numesc vernale cele cu inflorire de vara se numesc estivale cele cu inflorire de toamna se numesc autumnale Inflorirea se afla in diferite raporturi fata de infrunzire : plante protante sunt cele care infloresc inainte de infrunzire (ex: corn) plante mezante sunt cele care infloresc si infrunzesc concomitant (ex: mar) plante metante sunt cele care infloresc dupa infrunzire (ex: sanger)

Etapele infloririi la graminee: - faza de burduf: inflorescenta este inchisa in teaca ulimei Frunze, iar in floare se desfasoara procesele de microarhesporogeneza, microsporogeneza, formarea ovulului si macroarhesporogeneza - inspicarea: este marcata de iesirea inflorescentei din teaca ultimei Frunze. In antere microsporii sunt eliberati in sacul polemic, iar in ovul are loc macrosporogeneza si macrogametogeneza - inflorirea propriu-zisa : consta in formarea graunciorilor de pollen si a gametilor barbatesti; are loc de asemenea polenizarea si fecundatia 13.Polenizarea. Caracterizare, tipuri de plante. Adaptari ale plantelor la polenizarea indirecta

Polenizarea reprezinta procesul de transport al polenului din antere pe stigmat - Polenizarea se realizeaza pe cale naturala sau este efectuata de om Polenizare indirecta: - se realizeaza cu polen provenit de pe alte tulpini diferite - este intalnita la plante unisexuat-dioice sau monoice (polenul provenit de pe alta tulpina) si la plantele cu flori hermafrodite la care androceul si gineceul nu ajung concomitant la maturitate, la cele hermaphrodite autosterile (polenul propriu germineaza pe stigmatul florii, dar formarea tubului polenic este blocata), precum si la cele hermafrodite heterostile (cu stilul florii mai lung decat filamentele staminale) - necesita raspandirea polenului la distante mari, fie prin mecaniste de deschidere exploziva a anterelor (ex: urzica), fie cu ajutorul unor agenti de transport, cum ar fii: insectele (plante entomofile), vantul (plante anemofile) 14.Fecundatia. Caracterizare, etape de desfasurare, structurile formate. este numita si amfimixie reprezinta procesul de unire a gametilor sin punct de vedere morphologic, fiziologic si biochimic - se desfasoara in doua faze: a) faza progama graunciorul de polen, retinut de papilele stigmatului prin intermediul unui lichid vascos, germineaza. Intina iese printr-un por germinativ si formeaza tubul polenic. Acesta inainteaza prin canalul stilar printre celule sau prin lichefierea peretilor celulari intalniti pe drumul sau. In tubul polenic coboara nucleul celulei vegetative, urmat de nucleul celulei generative ce se divide si formeaza cei 2 gameti barbatesti. Tubul polemic poate patrunde in ovul prin micropil (porogamie), prin chalaza (chalazogamie) sau prin integumente (mezogamie). In sacul embrionar peretele tubului polenic se resoarbe si continutul sau se varsa in sac. b) Faza gamogama are loc unirea gametilor, cei doi gamete barbatesti se vor uni cu oosfera si celula secundara a sacului embrionar, gametii femeiesti si vor forma 2 zigoti, fecundatia la angiosperme fiind dubla. Oosfera + gamet = zigot principal => embrionul Celula secundara a sacului embrionar + gamet = zigot secundar => endosperm 15.Partile componenete ale semintei si originea lor. fecundatie --------------

Samanta (parti componente)

Ovul

originea 1. Tegument seminal --------------- Intertegument 2. Embrionul --------- zigot principal ----------- oosfera + gamet 3. Endosperm ----- zigot accesoriu ------celula secundara a sacului embrionar + gamet (albumel) 4. Perisperm ----------------------nucela ovului

16.Tegumentul seminal : morfologie, anatomie. Anexele tegumentului seminal - biteguminat testa = este puternic sclerificat; are rol de protective tegmen = are rol in absorbtia apei la germinare - uniteguminat Suprafata neteda alveole spini peri (ex: bumbacul) Cicatrici - hil ----locul de prindere al funiculului - micropil ---- zona de minima rezistenta pe unde iese radicula - chalaza ----- locul de ramificare a fascilulelor conducatoare - rafa ----- dunga proeminenta rezultata din cresterea funiculului cu corpul ovulului Anexe formatiuni carnoase care depoziteaza diverse substante : uleiuri, vitamine, substante de rezerva Ex: Aril culoare rosie sau portocalie caracteristica semintelor care se raspandesc cu ajutorul pasarilor Arilodul formatiuni carnoase umede ce depun uleiuri volatile Strofiol tuberculi gemeni caracteristice semintelor care se raspandesc cu ajutorul furnicilor Carmicula acopera chalaza 17.Embrionul, endospermul, perispermul : caracterizare Embrionul partea cea mai importanta a semintei

Parti componente: radicula --radacina hipocotil parti ale tulpini gemula (muguras) ( frunze embrionare) cotiledoane (1 sau 2) -- tesut de rezerva cand raman in sol; Germinatie hipogee -- organe fotosintetizatoare daca sunt scoase din sol la germinatia epigee Endospermul (Albumelul) tesut de rezerva care poate depozita amidon, aleurona ( proteine vegetale ) , uleiuri, tipuri de substante zaharoase Zigotul accesoriu diviziuni celulare complete endosperm de tip cellular diviziuni ale nucleului endosperm de tip nuclear (caracteristic gramineelor) Perispermul characteristic anumitor specii, reprezinta un rest din nucela neconsumata si functioneaza ca tesut de rezerva pentru samanta Semintele pot prezenta si endosperm si perisperm sau numai perisperm (ex: piper) 18.Fructe uscate : tipuri, caracterizare Def: Fructul : organ caracteristic angiospermelor cu rol in protectia semintelor si in raspandirea acestora, format din peretele ovarului dupa fecundatie Fructe uscate peretele este lignificat la maturitate Simple se formeaza dintr-un gineceu monocarpelar sau pluricarpelar, gamocarpelar pot fi : dehiscente (folicula, pastaia, silicva, silicula, capsula) indehiscente {achena, cariopsa, monosamara (frasinul = achena cu perete exterior prelungit intr-o aripa)} Silicula: fruct asemanator silicvei dar la care lungimea este egala cu latimea sau de cel mult 3 ori mai mare ca aceasta Capsula: in functie de modul de deschidere poate fi : valvicida ( se desface in feli ) denticulata (se desface in dinti; ex: garoafa) pixida ( cu capacel )

 poricida ( se desface prin pori ex: gura leului, macul ) 19.Fructe carnoase : tipuri, caracterizare. Fructe carnoase baca drupe fructe simple poama polidrupa (zmeur, mur) fructe multiple soroza (dud) fructe compuse sicona (smochin) 20.Fructe multiple, mericarpice, compuse : caracterizare, tipuri Fructe multiple: polifolicula ( bujori ) poliachena ( maces, capsuni ) Provenite din gineceu pluricarpelar si dialicarpelar Fructe mericarpice din gineceul gamocarpelar => mericarpelar disamara (artar) dicariopsa (morcov) tetraachena (4 achene separate : salvie, busuioc) Fructe compuse => din inflorescenta Glomerul ( sfecla )