Formulă florală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Formula flroală are rolul de a exprima printr-o scriere simbolică alcătuirea unei flori. Pentru aceasta se
folosesc semne convenționale. Un exemplu de formulă florală este cea pentru genul Ranumculus:

K_5C_5 A^{\infty}\ ๑G^{\infty}\ ๑-

Literele care se folosesc sunt ințialele termenilor din limba latină ai ciclurilor florale:

K - kalix (caliciu)

C - corolla (corolă)

P - perigonnum (perigon)

A - androceum (androceu)

G - gineceum - (gineceu)

Lângă fiecare literă în dreapta este localizată o cifră sau mai multe. Acestea reflectă numărul
elementelor florale, care intră în componența verticilului respectiv. Pe lângă cifre sunt folosite și
simboluri cu rolul de a indica anumite caractere ale florii respective.

Simbolurile folosite sunt:

lipsă simbol - pentru florile hermafrodite;

♂ - pentru florile masculine;

♀ - pentru florile feminine;

* - simetrie actinomorfă;

\ .|. - simetrie zigomorfă;

๑ - dispoziție spirociclică;

0 - absența unui verticil;

( ) - concreșterea elementelor florale dintr-un ciclu. Se exprimă prin închiderea simbolurilor acestora în
paranteze mici.

[ ] - concreșterea elementelor din verticilii diferite care se marchează prin închderea simbolurilor
acestora în paranteze mari;
- (linie orizontală) - prezintă poziția ovarului. În cazul când este pusă deasupra numărului de carpele,
indică poziția inferioară a ovarului, iar când este pusă dedesubt indică prezența unui ovar superior iar
când simbolul se așază în dreptul numărului de carpele indică un ovar semiinferior.

∞ - indică prezența într-un verticil a unui număr nedeterminat de elemente.

Floarea reprezinta structura reproductiva a angispermelor.

Din acest punct de vedere florile pot fi :
-hermafrodite: care au atat gineceu cat si androceu si care reprezinta aproximativ 80% din totalul
angiospermelor;
-unisexuate: care au fie androceu fie gineceu;
-asexuate (agame): care sunt flori sterile, ce nu au nici androceu nici gineceu. Acestea sunt incapabile de
reproducere.
In functie de aceste particularitati angiospermele, la randul lor, pot fi:
-hermafrodite: indivizii au doar flori hermafrodite;
-monoice: indivizii au flori unisexuate femele si mascule;
-dioice: florile unisexuate femele si mascule sunt pe indivizi diferiti;
ginomonoice: indivizii au flori hermafrodite si flori unisexuate femele;
andromonoice: indivizii au fori hermafrodite si flori unisexuate mascule;
trimonoice (poligame): indivizii au flori hermafrodite si flori unisexate femele si mascule.
Componentele florii sunt:
-pedunculul;
-receptaculul;
-invelisul floral alcatuit din caliciu si corola;
-organele reproducatoare reprezentae de androceu si gineceu.
Pedunculul este un internod care se termina cu axul florii.
Receptaculul este un varf vegetativ pe care sunt inserate componentele florii. In unele cazuri acesta devine
parte a fructului dupa fertilizare (capsuni).
Corola reprezinta totalitatea petalelor une flori. O petala este alcatuita din lamina si unigula, partea inferioara a
petalei cu care aceasta se prind de receptacul. Forma petalelor poate fi: emarginata, oval-lanceolata, orbiculara,
bilobata, tetralobata, etc. Petalele pot fi viu colorate si parfumate pentru a atrage insectele. La unele specii petalele
sunt transformate in petale nectarifere care secreta nectarul.
Corola poate fi:
-dialipetala: daca petalele sunt libere;
-gamopetala: daca petalele sunt concrescute.
Perigonul reprezinta totalitatea tepalelor unei flori. El poate fi:
-dialitepal: daca tepalele sunt libere;
-gamotepal: daca acesta sunt concrescute.
Perigonul este sepaloid cand elementele lui sunt verzi au petaloid cand acestea sunt colorate.
Androceul reprezinta totalitatea staminelor dintr-o floare si reprezinta aparatul reproducator mascul. O stamina
este alcatuita din filament staminal si antera. Filamentul este subtire, cilindric si are rol de sustinere. Antera reprezinta
partea fertila a staminei si produce grauncioarele de polen ce contin gametii masculi. Exista unele specii (staminodii)
la care staminele sunt sterile si unele specii la care acestea concresc cu gineceul, fenomen numit ginandrie, intalnit la
unele orhidee.
Androceul poate fi:
-dialistemon: daca staminele sunt libere;
-gamostemon: daca staminele sunt concrescute.
Gineceul cuprinde totalitatea carpelelor dintr-o floare si reprezinta aparatul reproducator femel. Dupa numarul
carpelelor acesta poate fi: monocarpelar, bicarpelar, tricarpelar, pentacarpelar sau policarpelar (in cazul in care
contine mai mult de cinci carpele).
Dupa pozitia pe care o oupa pe receptacul fata de celelalte elemente florale gineceul poate fi:
-superior: dispus pe receptacul deasupra elementelor de insertie ale celorlalte elemente florale;
-semiinferior: dispus intr-o crapatura a receptaculului iar celelalte elemente se prind pe marginile libere ale
receptaculului;
-inferior: cand concreste cu receptaculul iar elementele florale se insra pe marginile concrescute ale
receptaculului.
Gineceul este alcatuit din ovar, stil si stigmat.
Ovarul este partea bazala, voluminoasa care contine ovulele. Acestia vor genera gametii femeli.
Stilul este o prelungire o ovarului care face legatura dintre ovar si stigmat pe care il sustine.
Stigmatul este partea terminala a stilului, acoperit cu o substanta lipicoasa cu rol in captarea si mentinerea
grauncioarelor de polen produse de antera. Forma stilului si stigmatului variaza in functie de specie.
Gineceul poate fi:
-apocarp (dialicarpelar): carpelele sunt libere;
-sincarp (gamocarpelar): daca acestea sunt concrescute.
Formula florala reda alcatuirea unei flori utilizand semne conventionale, cifre si litere. De obicei formula florala
este generala pentru toti indivizii ce apartin unei familii. Dintre simbolurile utilizate mentionam: "P"-
reprezinta perigonul, "K"-reprezinta caliciul, "C" –corola, "A" –androceul, "G" –gineceul. Numarul de elemente
florale se mentioneaza in dreapta simbolului, de ex: K5C5A5G5. In cazul in care numarul elementelor florale este
nedefinit se foloseste semnul infinit (A∞G∞), iar daca elementele sunt concrescute se delimiteaza prin paranteze
patrate: [C5A5]. Concresterea elementelor unei singure parti este redata prin utilizarea parantezelor rotunde: K(5),
C(5), A(5), G(5).