http://ecology.

md/md/page/defrisarea-padurilor-o-problema-pentru-
stabilitatea-ecosistemului

https://www.dcnews.ro/muntii-fagaras-ultima-sansa-efectele-defrisarii-si-
lupta-pentru-conservare_568044.html

Cuvantul pădure provine din cuvantul latinesc “ palus-udis”ceea ce

înseamnă teren acoperit cu arbori. Din cele mai vechi timpuri se ştie că
pădurea a fost mijloc de adăpost, de refugiu atât pentru animale cât şi
pentru oameni. Padurea era sursa de energie a stramosilor, era materia
prima pentru arme si locuinte, era locul unde isi gaseau vanatul si era
cetatea de nepatruns in care se ascundeau ei înşişi, cand se simţeau
ameninţaţi. Acest lucru este dovedit şi de columna lui Traian, de la Roma,
unde se vede cum luptau dacii in codri sau in apropierea lor.

Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse,

asezate in mai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gazduiesc.
Pădurea e o bogăţie naturală, al cărei rol în economia naţională şi ale cărei
multiple funcţii în menţinerea echilibrului ecologic sunt greu de evaluat.
Secole la rînd, pădurea a fost (şi mai continuă să fie) privit ă doar ca o surs ă
de materii prime.

Datorită omului, în prezent,cele mai mari păduri ale lumii sunt în grav
pericol. Jumătate din suprafaţa originală de pădure a fost distrusă şi
lucrurile sunt pe cale să se înrăutăţească, dacă rata actuală de despădurire
nu este încetinită. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului
că multe speciide animale îşi au habitatul în pădure , ci şi deoarece
pădurile joacă un rol important în reglarea climei planetei.
Ca urmarea a defrişărilor masive criza ecologică se acutizează tot mai
vertiginos:
• s-au intensificat procesele de erodare a solurilor;
• sunt tot mai frecvente secetele;
• s-au intensificat alunecările de terenuri, ce produc grave pierderi
materialeeconomiei naţionale;
• a degenerat starea masivelor forestiere;
• a sărăcit flora şi fauna, s-a creat pericolul dispari ţiei unor specii de
animale şi plante.

Nici un alt ecosistem terestru, nu asigură un echilibru mai complex şi o

mai mare stabilitate, decat pădurea. Spaţiile verzi, indiferent de
apartenenţă şi destinaţie, servesc la îmbunătăţirea calităţii mediului,
menţinerea echilibrului ecologic.
Rolul fizico-geografic al pădurilor se manifestă în câteva
direcţii:geomorfologic, climatic, asupra solului, hidrologic, asupra culturilor
agricole, asupra sanatatii oamenilor si un rol social.
Influienta geomorfologic (rolul pădurilor asupra form ării şi model ării
scoarţei terestre)- pe lângă rolul pe care pădurile l-au jucat în acumularea
marilor depozite de cărbuni din subsol, ele au întârziat producerea
eroziunilor şi a alunecărilor de teren în părţile ridicate ale reliefului,
favorizând în acelaşi timp depunerile în depresiuni. De asemenea, prezenţa
pădurilor a împiedicat acţiunea destructivă a vânturilor.
Influienta climatica ( rolul pădurilor asupra climei) în acest sens, s-a
constatat că pădurile: îndulcesc extremele de temperatură din timpul iernii
şi al verii, exercitând o influenţă similară cu cea a oceanelor; sporesc
umiditatea absolută şi relativă a aerului, putând să acţioneze favorabil
asupra precipitaţiilor; reduc viteza vântului; înlesnesc depunerea zăpezii;
-împiedică evaporarea apei din sol şi transpiraţia excesivă a plantelor.
Influienta pădurilor asupra solului - această influenţă se manifestă prin:
contribuţia arborilor, datorită sistemului radicelar, la dezagregarea rocilor
şi sporirea profunzimii solului, precum şi la întreţinerea umidit ăţii, afân ării
şi bunei structurări a acestuia; îmbogăţirea solului în elemente asimilabile,
datorită litierei bogate, în descompunere; consolidarea terenurilor expuse
alunecărilor de teren şi spălărilor de suprafaţă, ca şi împiedicarea form ării
avalanşelor; fixarea şi punerea în valoare a dunelor de nisip.
Rolul hidrologic (influenţa pădurilor asupra regimului apelor) - acest rol se
realizează prin: absorbţia apelor de suprafaţă şi regularizarea debitelor
lichide, care devin mai constante şi mai ridicate,împiedicându-se astfel
producerea inundaţiilor drenarea biologică la care contribuie toate etajele
de vegetaţie din pădure, fapt datorat transpiraţiei puternice a masei foliare.

Functia hidrologica a padurii:

• Suprafeţele mari de pădure din zona forestieră, prin alcătuirea structural ă
şi prin procesele fiziologice ale componenţilor ei, influenţează puternic
procesele hidrologice şi deci circuitul apei în natură.
• Vegetaţia forestieră participă la acest proces prin următoarele: frânează
scurgerile de suprafaţă; înlesneşte infiltraţia şi percolarea profundă a apei
din precipitaţii; alimentarea izvoarelor; asigurarea permanenţei şi regimului
moderat al debitelor apelor curgătoare;
• Intervenţia brutală în structura echilibrată a ecosistemului forestier prin
tăierea rasă a pădurii, duce la creşterea scurgerii totale cu 40 % în primii
ani de după tăierea pădurii
• Tăierile rase pe suprafeţe mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe
terenurile in pantă, de a deregla ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc
bioclima din apropierea solului şi alte consecinţe rezultând din modul
exploatării, scoaterii lemnului, folosirii maşinilor, etc.

Influenta padurilor asupra culturilor agricole - rolul mentionat apare în

contextul modificarilor climatului si solului unei regiuni datorate padurii,
care contribuie la ameliorarea conditiilor de vegetatie ale pasunilor,
fânetelor si culturilor agricole învecinate. Astfel, perdelele forestiere de
protectie, asezate perpendicular pe directia vântului, reduc simtitor viteza
acestuia. În consecinta, câmpurile agricole protejate de perdele dau
recolte de cereale în medie cu 25-30 % mai mari în anii obisnuiti; în anii
secetosi, sporul de recolta ajunge pâna la 300 % fata de câmpul fara
perdele. Acest efect se datoreste faptului ca perdelele reduc evaporatia si,
în timpul iernii, contribuie la raspândirea mai uniforma a zapezii pe teren,
care nu mai e dusa de vânt ci retinuta pe câmp

Influenta padurilor asupra sanatatii oamenilor – aceasta influenta se

manifesta atât prin mediul care le este propriu, cât si prin resursele
oferite. Astfel:
• padurea purifica atmosfera; fixeaza carbonul vatamator animalelor si
omului si reda oxigenul trebuitor respiratiei lor;
• conditiile igienice ale masivelor mari împadurite sunt mult mai favorabile
decât acelea ale oraselor, mai cu seama centrelor industriale. Aerul de
padure este mai curat, mai sanatos, deoarece fumul si praful lipsesc, gaze
vatamatoare nu se gasesc iar agentii patogeni sunt relativ putin
reprezentati
• în padurile de rasinoase, se adauga si îmbogatirea aerului în ozon,
provocata de rasina arborilor. Aerul din aceste paduri este cel mai potrivit
si cel mai bun în cazul bolilor urmate de o perioada de lunga
convalescenta.
• frunzisul des al padurii actioneaza ca un ecran protector si atenueaza
zgomotul (reduce poluarea fonica), asigurând un echilibru al organismului
uman cu mediul înconjutator;
• padurea contine numeroase resurse cu caracter sanogen: plante
medicinale, fructe de padure, ciuperci comestibile, nectar si polen al
florilor etc. Dupa Zitti et al. padurile, luminisurile, vaile, taieturile si
plantatiile adapostesc circa 60 % din totalul plantelor medicinale existente
în tara noastra. Si, deoarece farmacopeea naturala este în continua
expansiune, se poate usor întelege importanta tezaurului vegetal
medicamentos aflat în fondul nostru forestier.

Deşi pădurea are un rol foarte important în menţinerea echilibrului

ecologic, oamenii defriseaza în mod constat pădurile. Tăierile legale nu
afectează aşa mult pădurile, deoarece acestea respect regulile silvice:
sunt tăiati doar copacii batrani, bolnavi, se fac tăieri pentru a face loc altor
copaci să crească. Din păcate defrisările ilegale sunt cele care afecteaz ă
pădurea.
Conform secretar de stat in Ministerul Mediului si Padurilor, Cristian
Apostol, în România în anul 2011 s-au taiat ilegal aproximativ 165.000 mc.
România era recunoscută din cele mai vechi timpuri pentru pădurile sale,
dar acest lucru tinte să devină un mit. In anul 2011, supravaţa pădurile
reprezinta doar 29% din teritoriul ţării. Media europeană fiind de 41%.
Conform specialiştilor în domeniu, defrişările în România au determinat
cresterea vitezei apelor care au provocat inundaţiile din anul 2010.
Academicianului Victor Giurgiu sustine ca inundatiile din Romania sunt
strans legate de taierile necontrolate de padure. Potrivit analizei
"Defrisarile – Factor de risc la inundatii", rea¬lizata de Dinu Gabriela, de la
Universitatea Valahia din Targoviste, rezulta ca in padurea batrana de fag
scurgerile de suprafata sunt de 32 de ori mai reduse decat pe un teren fara
vegetatie, in timp ce pe o faneata, reducerea scurgerii este de 19 ori mai
mica, iar pe o pasune, numai de sapte ori. Cercetarile efectuate in Japonia
pe o perioada de aproape 20 de ani asupra a cinci bazine cu suprafete
variind intre 2,48 ha si 645,4 ha, care au fost despadurite, au aratat ca
indepartarea padurii a marit scurgerea directa cu 28% pana la 58%, iar
debitul de varf a crescut cu 69% pana la 114%.

Datorită defrişărilor din România:

• s-au intensificat procesele de eroziune a solurilor;
• sunt tot mai frecvente secetele sau inundaţiile;
• s-au intensificat alunecările de teren, ce produc grave pierderi materiale
economiei naţionale;

O soluţie pentru eliminarea acestor efecte ar fi reîmpădurirea. Romania va

beneficia din partea Uniunii Europene, pana in 2013, de 229 de milioane de
euro pentru finantarea de proiecte pentru "Prima impadurire a terenurilor
agricole" (Masura 221). Prin acest program se doreşte ca pădurile în
România să depăşească procentul de 30%.
Raluca Pancu
facebook
26284 vizualizări11 iun 2017
Distribuie:

Din totalul de 9.444 de cazuri de tăieri ilegale înregistrate la nivel

naţional, în 2016, 5.222 au constituit fapte penale, în scădere cu 47%
faţă de anul anterior.

În top cinci judeţe cu cele mai multe cazuri identificate, în 2016,

de tăieri ilegale, pe primul loc s-a aflat judeţul Mureş cu 1.057 de
cazuri, urmat de Braşov – 664 de cazuri, Olt - 605 cazuri, Dolj - 540
cazuri şi Gorj - 417 cazuri. În schimb, în 2015, pe primele locuri s-au
clasat alte judeţe, respectiv Argeş – 3.087 de cazuri (care a înregistrat
cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale investigate de autorităţi
şi la nivelul anilor 2013 - 2014, dar şi în intervalul 2009 - 2011),
Defrisarea este, in unele cazuri – daca este facuta cu cap – utila, deoarece
acea suprafata poate apoi fi folosita in alte scopuri, ca agricultura, pasunat,
constructii si de asemenea, materialul lemnos rezultat este foarte util in multe
industrii. Problemele apar cand despaduririle se fac intr-un mod irational si
lipsit de sustenabilitate. Astfel de defrisari, la scara masiva, duc
la deteriorarea calitatii solului si desi padurile inca mai acopera undeva la
30% din suprafata planetei, in fiecare an 75.000 de km² de paduri dispar,
conform National Geographic. Rata despaduririi este foarte ridicata la tropice
si daca nu se iau masuri drastice, in maxim 100 de ani padurile tropicale vor
disparea complet, spune aceeasi sursa.

Dar sa trecem la efectele defrisarii irationale. Printre cele mai negative efecte
este distrugerea habitatului a milioane de specii de flora si fauna.
Aproximativ 70 la suta din plantele si animalele terestre traiesc in paduri, iar
majoritatea nu pot supravietui distrugerii caselor lor

Copacii au un rol foarte important in absorbtia gazelor de sera, care cauzeaza

incalzirea globala. Cu cat avem mai putine paduri cu atat mai multe gaze intra
in atmosfera si cresc viteza si severitatea efectului de sera.

De asemenea, fara copaci – care in timpul zilei tin umbra, iar noaptea
pastreaza mai bine caldura – rezulta schimbari de temperaturi mari, care
sunt daunatoarea plantelor si animalelor din acea zona.

Solul din paduri este mai umed, iar indepartarea copacilor, care blocheaza
razele soarelui, cauzeaza uscarea rapida a acestuia. Copacii ajuta la
perpeturarea ciclului apei. Prin distrugerea padurilor, se creaza dezechilibre
imense in natura, modificandu-se regimul de precipitatii si se ajunge la
seceta. De multe ori zonele despadurite ajung sa fie aride.

Alte efecte negative includ eroziunea solurilor, aparitia de alunecari de

teren si modificari in miscarea curentilor de aer.

O solutie care poate functiona insa este sa avem un management mult mai
atent al resurselor forestiere. Defrisarile pe suprafete mari ar trebui oprite
complet, astfel asigurandu-se ca mediile forestiere vor ramane cat de cat
intacte. Taierea copacilor trebuie facuta intr-un mod sustenabil, inlocuindu-i
pe cei taiati cu lastari.

In ultimii ani rata defrisarii a scazut un pic, iar mai multe tari de pe glob au
initiat proiecte de reimpadurire, dar despaduririle raman in continuare o
 problema. O problema careia ar trebui sa-i acordam mai multa atentie si mult
mai multa consideratie.

Incalzirea globala este fara nici o indoiala, cea mai dezbatuta problema de mediu la
ora actuala la nivel mondial, insa problema de mediu cu adevarat serioasa o reprezinta
disparitia padurilor, ea fiind atat o cauza a incalzirii globale, cat si o consecinta a
acesteia, deoarece padurea absoarbe cantitati imense de dioxid de carbon, iar in
momentul defrisarilor toata cantitatea absorbita revine in atmosfera, sporind astfel
cantitatea de gaze cu efect de sera.

Pădurea reprezintă factorul determinant în menţinerea echilibrului ecologic, climatic şi hidric, fiind totodată
ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decât oricare alt ecosistem natural.
Prin acest impact progresiv asupra naturii şi îndeosebi prin distrugerea pădurilor, s-
au dereglat echilibrele fizice şi ecologice instaurate de multe milenii în natură.
Importanţa crescută care se acordă în prezent protecţiei mediului înconjurător natural
sau divers umanizat, după parerea mea se explică tocmai prin mulţimea efectelor
negative ale acestui impact, ale urbanizării şi industrializării accelerate şi a folosirii
intensive a resurselor mediului, care au dus la eroziunea solului, alunecări de teren,
torenţialitate accelerată a apelor curgătoare, inundaţii, agravarea secetei, secarea
sau reducerea drastică a debitelor reţelei hidrografice, înrăutăţirea climei în general,
formarea furtunilor de praf, poluarea aerului, reducerea stratului de ozon, poluarea
apelor şi solului, poluarea fonică.
De ce sa protejam padurile
 Padurea furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; astfel
aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale,
microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din atmosfera, prin
aprovizionarea acesteia de catre arbori şi arbuşti (vegetaţie)
 Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera),
contribuind la reducerea poluarii şi având o influenţa benefica asupra
mediului
 Fixeaza solul, impiedicând alunecarile de teren şi eroziunile
provocate de ploaie sau vânt
 Filtreaza apa provenita din precipitaţii, prin scurgerea acesteia
printre straturile de muşchi şi frunze moarte, asigurând o apa limpede şi
curata
 Reduce mult din marimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin
reţinerea unei mari cantitaţi de apa în coronament şi litiera şi cedarea
acesteia treptat
 Este o sursa înca puţin exploatata de medicamente şi remedii
naturale
 Reprezinta un sistem ecologic complex care adaposteşte numeroase
specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia,
datorita adaptarii la condiţiile specifice de aici
 Are un mare impact estetic, peisajele în care apar paduri fiind de
preferat terenurilor ocupate de culturi agricole sau alte amenajari
antropice
 Este un loc apreciat de recreere si cu efecte terapeutice recunoscute
 Are o mare importanţa educativ – ştiinţifica, atât pentru noi cât şi
pentru generaţiile urmatoare
Consecintele defrisarilor
 s-au intensificat procesele de eroziune a solurilor;
 sunt tot mai frecvente secetele;
 s-au intensificat alunecările de teren, ce produc grave pierderi
materiale economiei naţionale;
 a degenerat starea masivelor forestiere;
 a sărăcit flora şi fauna, s-a creat pericolul dispariţiei unor specii de
animale şi plante. În Cartea Roşie, ediţia a 2-a, sunt înscrise deja 210
specii de plante şi animale periclitate (faţă de 55 specii, pe care le
conţinea ediţia 1-a).
 defrisarea padurilor reprezinta factorul principal al incalzirii globale
Romania este singura tara din Europa in care suprafata padurilor se
reduce in permanenta, iar ritmul defrisarilor il depaseste pe cel din
tarile africane.

Defrișarea pădurilor este o problemă globală la care, din păcate, România participă
activ. În fiecare oră, în țara noastră sunt tăiate trei hectare de pădure, iar cei care
fac acest lucru arareori fac ceva pentru a reîmpăduri zona exploatată. Din acest
motiv, țara noastră este pe locul 13 între țările europene, în funcție de suprafața
medie împădurită. Un alt efect nefast este acela că ocupăm locul patru în Europa, pe
harta riscului dezastrelor naturale.

n România, statisticile legate de păduri sunt îngrijorătoare. Avem un total de 6,2 milioane de
hectare împădurite, ceea înseamnă un procent de doar 26% din suprafața medie pe care o au
țările din Uniunea Europeană. Acestea ating o cotă de 32% suprafață împădurită. În plus,
segmentele forestiere autohtone sunt situate aproape exclusiv în zonele montane. Dar nu tot
timpul a fost așa.

„În vremurile preistorice, pădurea ocupa 70-80% din suprafața țării. Numeroase bătălii
purtate de-a lungul timpului, în țara noastră, au fost căștigate datorită unei bune apărări pe
care pădurea a oferit-o – de aici și celebra zicală „codrul e frate cu românul””, explică
pentru IMOPEDIA.ro Ștefan Niță, manager S38, agenție imobiliară specializată în terenuri
agricole, intravilane și forestiere.
Defrișările din România duc la dispariția unor zone protejate prin lege și a pădurilor
virgine, care sunt cele mai valoroase
Efectele despăduririlor sunt devastatoare. Atunci când o pădure dispare, solul rămas nu mai
poate acumula apa și apar inundațiile. Oamenii care locuiesc în păduri sau în apropierea lor,
rămân fără adăpost și fără hrană, ducând la dispariția unui stil de viață neschimbat de secole.
Însă cu adevărat dramatic este impactul asupra climei planetei.

„Cauza principală a încălzirii globale și a efectului de seră este acumulrea de dioxid de carbon
în atmosferă. Copacii și plantele verzi absorb dioxidul de carbon și produc oxigen, prin
fotosinteză. O altă consecință a defrișării are legătură cu dispariția unor specii de plante și
animale, unele dintre ele cu impact direct asupra sănătății oamenilor. De exemplu, Institutul
American al Cancerului a catalogat peste 3.000 de plante cu proprietati anti-cancerigene,
dintre care 70% se găsesc în pădurile tropicale”, explică Ștefan Niță.
Lipsa de reglementări și de sancțiuni, precum și corupția, au încurajat fenomenul
defrișărilor, în ultimii 25 de ani
În România, numai în ultimii 25 de ani au fost tăiate 366.000 de hectare de pădure. Acest
lucru a fost posibil în absența unor reglementări clare și a unor sancțiuni dure pentru cei care
încalcă legea.
„La baza tăierilor ilegale stă corupția, acest fenomen luând amploare în ultimii ani. De
asemenea, retrocedările ilegale joacă un rol extrem de important, în această situație. Aproape
600.000 de hectare de pădure au fost retrocedate sau urmează a fi retrocedate prin
încălcarea flagrantă a legii, iar alte 500.000 de hectare de pădure sunt lăsate nepăzite”, arată
managerul agenției imobiliare S38.
Defrișările masive au făcut ca România să ocupe locul patru în Europa, pe harta riscului
dezastrelor naturale. Cele mai amenințătoare sunt alunecările de teren. Pădurile, zidul naturii
împotriva acestor dezastre, sunt pe cale dispariție. Din fericire însă, Noul Cod Silvic pare să-i
apere pe micii proprietari de pădure, modificari importante fiind aduse de articolele care,
odată aplicate, ar trebui să pună capăt monopolului din domeniul prelucrării lemnului.

Contributia activitatilor umane la modificarile climatice, realizata "cu succes" atat prin
defrisarea iresponsabila si fara masura a padurilor, cat si prin o multitudine de alte
procese daunatoare mediului - arderea combustibililor fosili (pacura si carbune) pentru
productia de energie electrica si termica, arderea combustibililor fosili (benzina si
motorina) pentru transporturi, productia de ciment pentru constructii (o tona de ciment
elibereaza o tona de CO2), productia de otel si de materiale sintetice si agricultura - ,
precum si implicatiile pe care incalzirea globala le are asupra economiilor mondiale si
nationale si modurile prin intermediul carora industria asigurarilor poate lupta
impotriva riscurilor catastrofale vor fi dezbatute pe larg cu ocazia ICAR 2007 - The
International CAtastrophic Risks Forum.

Pădurile românești sunt ucise cu sânge rece. Dauna statului de pe urma

tăierilor ilegale de păduri este de 5 miliarde de euro. Echivalentul
câtorva tranșe de împrumut cerute Fondului Monetar
Internațional. “Formula AS” a făcut o incursiune incognito în epicentrul
dezastrului și vă prezintă realitatea cutremurătoare a defrișărilor din
Apuseni –

Dar realitatea din spatele acestor informații e încă mai terifiantă.

Departe de șosea, departe de ochii turistului naiv, departe de
traseele obișnuite de plimbare, pădurile României sunt rase,
sistematic, cu largul concurs al legii și al celor puși să o aplice. În
spatele datelor și informațiilor se întinde o incredibilă caracatiță a corupției
și multă, multă inconștiență, la toate nivelurile… Atât de multă incon-
știență încât, în doar câțiva ani, mai multe comune din România își
vor fi exploatat toată masa lemnoasă de care dispuneau!Pare de
necrezut, dar chiar așa e.
Mergând pe firul numeroaselor capete de informații ce vorbeau despre
prăpădul din pădurile României, am ajuns în chiar inima Ardealului, la doi
pași de Roșia Montană, într-o zonă în care lemnul a fost exploatat cu
sălbăticie în ultimii 10 ani, într-atât încât primăriile au ajuns să nu
mai poată face obișnuitele alocări de masă lemnoasă din pădurile
comunale către propriii locuitori! În vreme ce o țară întreagă ieșea în
stradă pentru salvarea Apusenilor, de jur-împrejurul Roșiei Montane druj-
bele puneau la cale una dintre cele mai mari crime ecologice din istoria
României…
[…]

Defrișările necontrolate de pădure au provocat un dezastru de proporții în Țara

Oașului, județul Satu Mare, unde sute de hectare au fost tăiate fără respectarea
normelor minime de exploatare a lemnului în sistem silvic. În zona Km. 9, în
amonte de orașul Negrești-Oaș, defrișările necontrolate au dus la devierea
cursului de apă a râului Tur, din albie pe drumul forestier. Problema este cu atât
mai gravă cu cât de aici se aprovizionează cu apă întreg orașul Negrești-Oaș,
care are în jur de 15.000 de locuitori.

Societățile autorizate pentru tăierea pădurilor din zonă lucrează necontrolat,

ajungându-se să distrugă albia râului cu TAF-urile, deși în mod normal ar trebui
să-și amenajeze podețe. Aceasta a dus la devierea cursului de apă pe drumul
forestier. Ca o consecință, până ajunge la stația de captare, apa nu se mai
limpezește și curge maro la robinetele negreștenilor. Oamenii din zonă spun că
situația nu a fost niciodată atât de gravă precum este acum. ”Niciodată nu a fost
așa, anul ăsta nu am mai văzut Turul curat de prin februarie. Se taie lemne într-
una de peste tot din zonă. Vin cu tafurile și distrug tot”, ne-a declarat un localnic.

Defrișările necontrolate compromit și alte investiții realizate în zonă. Tot aici, o

păstrăvărie realizată din fonduri europene în valoare de 500.000 de euro este
compromisă deoarece apa din Tur cu care se alimentează este plină de mâl.
Filtrele instalate nu pot face față apei pline de impurități, care nu mai curge în
albia firească, ci șiroiește pe drumul forestier sau pe unde reușește să-și facă loc
prin pădure. În urmă cu trei săptămâni, când s-au înregistrat defrișări masive,
aproape toți puieții au murit. În total, se estimează că aproximativ 50.000 de puieți
s-au asfixiat deoarece mâlul le-a intrat în branhii. Pagubele produse societății
care deține păstrăvăria se ridică la 25.000-30.000 de euro. Este cu atât mai grav
cu cât investiția este realizată din fonduri europene și există pericolul să nu fie
rambursate fondurile. Aproximativ 70% din producția de pește a fost distrusă în
numai trei zile.

În topul dezastrelor

Defrișările au luat amploare în ultimii patru ani, după ce proprietarii privați au

început să-și vândă pădurile. Un hectar de pădure se vinde în zonă cu
aproximativ 2.000 de euro, firmele care le exploatează profitând din plin de acest
lucru. Un recent raport al Curții de Conturi situa județul Satu Mare în top în ceea
ce priveşte tăierile ilegale de arbori din pădurile proprietate privată. Potrivit sursei
citate, în perioada 2005-2011 volumul tăierilor ilegale din pădurile private
administrate pe bază de contracte de către RNP-Romsilva a fost de 194.600 mc.
Cel mai mare volum de tăieri ilegale s-a înregistrat în judeţele Suceava – 16.867
mc, urmat de Satu Mare – 13.370 mc, Argeş – 13.300 mc, Gorj – 12.010 mc,
Harghita – 11.266 mc, Neamţ – 10.175 mc, Cluj – 7.646 mc și Maramureş – 6.772
mc.

Coordonatorul Inspecției Silvice și de Vânătoare Satu Mare, Maria Antal, a

declarat că a început o inspecție în zona Oașului. ”Am început săptămâna trecută
o inspecție în zona Km 9, am fost împreună cu autoritățile de mediu, și sper să o
finalizăm în aceste zile, după care vom formula concluziile”, a declarat Antal. ISV
a solicitat situația punerilor în posesie având în vedere că cele mai mari probleme
sunt înregistrate în pădurile private. Antal a precizat că zona cea mai fierbinte în
ceea ce privește tăierile ilegale de păduri din județul Satu Mare este cea a
Oașului, însă angajații ISV sunt prea puțini ca să facă față fenomentului.
”Problema cea mai mare este că suntem doar patru oameni, din care doi pot face
inspecții în teren. Nu avem nici personal, nici dotările necesare pentru a interveni,
dar chiar și așa vom derula acum inspecții ample în toată zona Oașului”, a arătat
Antal.

Direcţia Silvică e oarbă

În pădurile administrate de Direcția Silvică Satu Mare (DSS) au fost înregistrate în

acest an doar trei infracțiuni de tăieri ilegale. La acestea se adaugă un număr de
45 de contravenții.

Reprezentanții DSS spun că numărul mic al tăierilor ilegale se datorează deselor

controale făcute începând cu acest an. Potrivit acelorași surse, în primele șase
luni ale anului în curs, a fost consemnată o cantitate de aproximativ 200 de metri
cubi de lemn tăiată ilegal din pădurile aflate în administrarea DSS. Totodată,
cuantumul amenzilor aplicate a depășit cu puțin suma de 130.000 de lei. „Nu știu
care este situația în județele învecinate. Ce pot spune cert este că în pădurile
administrate de noi nu s-au constatat defrișări masive. Desigur, tăieri ilegale de
copaci există și la noi, însă acestea se încadrează în limitele normale. Nu pot
spune același lucru despre pădurile particulare ale căror proprietari nu au dorit să
le dea în administrarea noastră. Din păcate, nici ei nu se ocupă de paza propriilor
păduri, iar când li se fură lemnele se simt revoltați”, ne-a declarat Sever Șter,
directorul Direcției Silvice Satu Mare.

O cu totul altă situație a fost înregistrată în anul 2012. Astfel, anul trecut au fost
consemnate 23 de infracțiuni forestiere, 76 de contravenții și au fost aplicate
amenzi în valoare de peste 200.000 de lei. Totodată, cantitatea de lemn tăiată
ilegal a fost de aproximativ 500 de metri cubi. „Scăderea semnificativă a
numărului de tăieri ilegale se datorează în special planului comun de acțiune în
combaterea infracțiunilor forestiere. În cadrul programului Scutul Pădurii 2013,
reprezentanții DSS, împreună cu cei de la poliție, jandarmerie, garda de mediu,
inspectoratele silvice sau garda financiară au efectuat anul aceste controale mult
mai dese și mai ample decât anul trecut”, a precizat Cosmin Oșan, inginer în
cadrul DSS. Conform aceleași surse, cele mai multe furturi de lemne se
înregistrează în pădurile din zonele Stâna, Cuța sau Șandra, localități locuite
preponderent de etnici romi.

Maramureşul, pe „Lista ruşinii”

Potrivit unei statistici întocmite în urmă cu doi ani de Greenpeace, România taie
trei hectare de pădure pe oră, iar Maramureşul se află pe lista ruşinii în ceea ce
priveşte fenomenul despăduririlor. Zonele critice ale Maramureşului se află la
Sighet, Poieni, Ruscova şi, mai ales, în zona Vişeu – Borşa, dar şi Săpânţa –
Sarasău, unde situaţia este scăpată de sub control de multă vreme. La nivelul
judeţului Maramureş, suprafaţa fondului forestier este de 200.062 de hectare,
dintre care 142.826 hectare de pădure se află în proprietatea publică a statului şi
este administrată de Direcţia Silvică Maramureş. La acestea se mai adaugă
57.236 de hectare care are alţi proprietari, respectiv persoane fizice sau juridice,
dar care este administrată în baza unui contract tot de Direcţia Silvică
Maramureş. În judeţ mai există încă 19.973 ha păduri care nu au contracte de
administrare sau pentru care nu sunt asigurate servicii silvice.

Numai în primul semestru din anul 2013, din pădurile din Maramureş au fost
sustraşi 8.392 de metri cubi de masă lemnoasă, echivalentul unui tren cu 168 de
vagoane pline de trunchiuri de lemn. „În ceea ce priveşte sustragerile, pe primul
semestru din 2013 în Maramureş au fost constatate 33 de infracţiuni la tăierile de
arbori şi aplicate 126 de contravenţii, în cuantum total de 141.600 de lei ”, a
precizat Marinel Rob, şeful Biroului de Pază şi Protecţie din cadrul Direcţiei
Silvice Maramureş. Din totalul de 8.392 de metri cubi de lemn tăiaţi ilegal din
pădurile de stat ale judeţului, pentru peste 957 de metri cubi au fost întocmite
dosare pentru infracţiuni silvice, pentru 278 mc au fost încheiate procese verbale
de contravenţie şi aplicate amezi, iar 5.797 mc au fost imputaţi personalului silvic.
Alţi 1.358 mc de material lemnos au fost abandonat şi recuperat de personalul
silvic.

Alarmaţi de numărul mare de infracţiuni silvice şi de fenomenul de furt, angajaţii

Direcţiei Silvice în colaborare cu reprezentanţi ai Poliţiei şi Jandarmeriei au
desfăşurat în primele şase luni ale acestui an nu mai puţin de 592 de acţiuni în
trafic, cu scopul de a controla furtul de material lemnos. Astfel, au fost constatate
33 de infracţiuni silvice, 140 de contravenţii şi amenzi aplicate de 192.900 de lei.
De asemenea au fost confiscaţi 1.805 mc de masă lemnoasă.

Cu toate că cifrele aflate în evidenţele Direcţiei Silvice sunt îngrijorătoare,

fenomenul este mult mai amplu. În statistici sunt cuprinse doar cifrele oficiale,
masa lemnoasă confiscată şi infractorii prinşi. La aceste cifre se mai adaugă un
procent de minimum 10%, acesta reprezentând masa de lemn furată de hoţii
neprinşi.

În Sălaj se defrişează… ardeleneşte

Spiritul mai molcom al sălăjeanului se regăseşte chiar şi modul în care se fură din
pădurile judeţului. Potrivit datelor primite de la instituţiile puse să păzească fondul
forestier din Sălaj, chiar dacă se mai fură lemne şi din pădurile judeţului, se fură
cumpătat. Dan Maxim, coordonatorul Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare (ISV)
Sălaj din cadrul Inspectoratului Teritorial Regim Silvic şi Vânătoare Oradea, spune
că imaginile apocaliptice pe care le vedem la televizor, cu hectare întregi de
pădure tăiate la ras, nu se întâlnesc în judeţul Sălaj. „Păduri tăiate la ras nu
avem, că s-a mai rărit, pe ici, pe colo, pădurea – e adevărat, dar nu noi avem
defrişări aşa cum se arată în reportaje. La noi lumea e mai cumpătată”, explică
Maxim.

Coordonatorul ISV admite că sunt, totuşi, probleme, cu furturile de lemne, în

special în zonele în care trăiesc comunităţi de romi. „Avem probleme în zona Mal,
în zona Jiboului, din cauza romilor din cartierul Cărămidarilor, în Derşida şi în
zona Bogdana – Buciumi. Şi oricât încercăm să le rezolvăm, legea nu prea ne
ajută – pentru că noi îi prindem, le facem dosar penal – dacă este cazul – şi ajung
la procuror, unde primesc o amendă, pe care nu o plătesc şi ajunge în debit la
primărie”, precizează el.

Situaţia este confirmată şi de Dănuţ Fogoş, purtătorul de cuvânt al Direcţiei

Silvice Sălaj, instituţie care are în pază aproximativ 65.000 de hectare de pădure,
din totalul de peste 90.000 de hectare cât are fondul forestier din judeţ. Potrivit
acestuia, se fură, în general, în cantităţi mici, de cel mult 10 metri cubi, ponderea
fiind deţinută, însă, de furturile cu căruţa, în care încape cel mult un metru cub,
maximum doi. „În primele şase luni ale acestui an am făcut, împreună cu Poliţia şi
Jandarmerie, 529 de controale, ocazie cu care am constatat 322 de contravenţii
şi 32 de infracţiuni silvice. Diferenţa dintre contravenţie şi infracţiune este dată de
cantitatea de lemn furată”, explică Fogoş. Potrivit acestuia, au fost date amenzi în
valoare de 403.500 de lei şi au fost confiscaţi şi 53 de metri cubi de material
lemnos. În cazul celor 32 de infracţiuni constatate, s-au întocmit dosare penale.
Pădurile din toată lumea aduc numeroase beneficii importante. Pădurile adăpostesc peste
jumătate din speciile care trăiesc pe pământ, ajută, de asemenea, la încetinirea încălzirii
globale, prin stocarea și reținerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase ajută la
reglarea căderilor de precipitații, sunt surse esențiale de hrană și apă și aduc în același timp
enorme avantaje estetice, spirituale și de agrement pentru milioane de oameni.

Ca depozite globale importante de carbon, pădurile joacă un rol fundamental în influențarea

climei Pământului. Plantele și solurile din păduri conduc ciclul global al carbonului prin
reținerea dioxidului de carbon în fotosinteza și eliberarea lui în respirație. Deși reținerea de
carbon prin fotosinteză descrește la un moment dat pe măsură ce copacii îmbătrânesc, multe
păduri mature continuă să rețină carbonul în sol.

Cu toate acestea, în multe părți ale lumii, pădurile sunt defrișate rapid în scopuri agricole sau
pentru pășuni, utilizate și exploatate în mod abuziv, și degradate de incendiile produse de
oameni. Când pădurile sunt degradate sau defrișate, carbonul stocat de acestea este eliberat
înapoi în atmosferă prin respirație, ajungând astfel să contribuie în mod clar la carbonul din
atmosferă. Defrișările pădurilor tropicale sunt responsabile pentru aproximativ 20% din
emisiile totale de dioxid de carbon cauzate de om și sunt o cauză esențială care duce la
dispariția speciilor care trăiesc în aceste păduri.

Pădurile și măsurile de utilizare a solului au posibilitatea de a reduce emisiile de carbon cu

echivalentul a 10-20% din emisiile previzionate de combustibilii fosili până în 2050.
Exploatarea pădurilor într-un mod durabil
Extinderea zonelor împădurite prin promovarea regenerării copacilor, permiterea creșterii lor
cât mai mari, utilizarea de metode de recoltare care reduc pierderile și stabilirea de zone de
conservare în interiorul pădurilor destinate producției pot duce la creșterea pe termen lung a
cantității medii de carbon stocat. Aceste opțiuni de gestionare pot avea, de asemenea, efecte
pozitive asupra biodiversității și asupra altor elemente cheie pentru ecosisteme, cum ar fi
menținerea fluxurilor hidrologice.

Permiterea copacilor să crească mai mult înainte de a fi tăiați contribuie la creșterea

diversității structurale a pădurii și oferă un habitat pentru o serie mai largă de specii. Pădurile
sănătoase care își păstrează complexitatea naturală și diversitatea ca vârstă și structură a
habitatului, au de obicei, mai multă stabilitate și putere de a face față tulburărilor asociate cu
schimbările climatice.

Copacii cresc repede când sunt tineri, dar creșterea încetinește pe măsură ce ajung la
maturitate. Pentru a spori capacitatea de stocare a carbonului în timp, tăierile ar trebui să se
facă după ce rata de creștere anuală scade sub media ratei de creștere. Dar, cum companiile
de producție a lemnului au interese economice puternice de a efectua tăierile atunci când
prețurile sunt cele mai favorabile, multe păduri sunt tăiate cu mult înainte de această vârstă
optimală. Creșterea intervalului de timp dintre tăieri sau menținerea copacilor mai bătrâni de-
a lungul mai multor cicluri de tăiere succesive ar putea duce la creșterea semnificativă a
stocurilor de carbon. Deteriorarea copacilor netăiați și a solului în timpul operațiunilor de
deplasare a trunchiurilor tăiate poate, de asemenea, duce la o reducere a emisiilor de CO2.
Conservarea integrităţii pădurilor mature în exploatarea cherestelei sau a
biomasei
Există credința larg răspândită și totodată greșită că tăierea trunchiurilor sau defrișarea
pădurilor mature și înlocuirea lor cu copaci tineri, care cresc repede, va avea efecte pozitive
asupra climei prin reținerea CO2 atmosferic. Deși copacii mai tineri cresc și rețin carbonul mai
ușor, trebuie văzut și ce se întâmplă cu acest carbon stocat atunci când pădurile mature sunt
tăiate. Prin tăierea unei păduri, o parte din carbonul de acolo poate fi stocat ani de zile sau
decenii în produsele lemnoase rezultate, dar alte cantități însemnate de CO2 sunt eliberate în
atmosferă, imediat, prin deranjarea solului și, de-a lungul timpului, prin descompunerea
frunzelor și crengilor.

Măsurile de voluntariat vor putea aduce o mai mare recunoaștere a rolului utilizării durabile a
solului în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice. Crearea încrederii în această
abordare presupune ca regulile să fie suficient de riguroase pentru a se asigura că acțiunile de
voluntariat duc la reduceri clare, cuantificabile ale emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă
cât și la alte avantaje legate de mediu. Însă, fără o reducere reală la scară largă a emisiilor de
gaze cu efect de seră, astfel de măsuri temporare de voluntariat nu pot duce la atenuarea
efectelor schimbărilor climatice.