Ecosistemul Deltei Dunarii

Delta Dunarii, situata intre Dunare si partea de vest a Marii Negre, reprezinta un
ecosistem divers, unic nu doar in Europa, atat acvatic cat si terestru, ocupand 2,5% din
suprafata tarii si formandu-se intre cele 3 brate ale sale: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe.
Aceasta are o importanta semnificativa pentru tara noastra deoarece adaposteste o
multime de specii rare de animale si de plante, reprezentand totodata cea mai instinsa si
compacta suprafata ocupata cu stuf si campuri imense de plaur, cca 78% din intinderea
totala, fiind inalt si gros.

La baza ecosistemului acvatic sta lantul trofic ce are la randul lui la baza fitoplanctonul,
care cuprinde numeroase alge albastre, verzi sau brune si zooplactonul care reprezinta
hrana nevertebratelor, molustelor(scoici, melci, stridii, o mare varietate de viermi etc.),
adica a organismelor care vietuiesc in mal si pe fundul apei.

O multime de tipuri de ecosisteme isi gasesc lacasul in Delta Dunarii cele mai
importante fiind ecosistemul apelor curgatoare(canale, garle, brate), ecosistemul apelor
stagnate(canale impotmolite, lacuri) si ecosistemul suprafetelor mlastinoase si
inudabile(stufariilor si plaurului). De asemenea este si o combinatie de ecosisteme si
ecotonuri naturale si artificiale, cum ar fi de apa potabila, apa de mare, ecotonuri
terestre, mlastini, zone usor inundate, diguri

Delta noastra mai poarta si numele de Paradisul pasarilor deoarece aici migreaza pe
tot parcursul anului peste 300 de specii de pasari, din care 70 extraeuropene, formandu-
se o fauna ornitologica exceptionala. Aici se gasesc mai multe colonii: lopatari, starci,
cormorani, pelicani, iar 10 specii sunt ocrotite de lege. Nufarul detine de asemena o
importanta crescuta pentru acest taram ocrotit. Pe langa faptul ca infrumuseteaza apele,
aici animalele acvatice isi depun icrele iar semintele acestora reprezinta hrana mai
multor pasari. Unele pasari si maifere acvatice se hranesc cu pesti, care migreaza din
balti in Dunare si invers pentru a se hrani sau a se reproduce, creandu-se astfel un lant
trofic.

Zona deltei este una foarte productiva care genereaza o diversitate de resurse
biologice, intrucat este a treia ca importanta ecologica din cele 300 de rezervatii din
lume. Aceasta reprezinta totodata si un imens laborator stiintific pentru un numar mare
de cercetatori si exploratori(ecologi, biologi, zoologi, ornitologi, geologi, geografi etc.).

Paradis natural ce se varsa in Marea Neagra, Delta Dunarii a fost desemnata de

UNESCO Rezervatie a Biosferei in anii 90 ceea ce nu este tocmai un fapt neasteptat.
Desi nu pare un ecosistem activ la prima vedere, este doar o iluzie. Frumusetea acestui
tinut tine tocmai de acest detaliu, si anume ca Delta este plina de viata. Canalele Dunarii
sunt imprejmuite de stuf si papura, iar apele sunt impodobite cu siraguri de nuferi, peisaj
ce transpune oamenii intr-o lume ireala, de poveste. Padurile de pe maluri adapostesc
pasari galagioase si buchete de flori, pasuni si ogoare, care vin in completarea acestui
paradis tainic.

Delta Dunarii ilustreaza un ecosistem unic, fermecator, care trebuie vizitat cel putin o
data in viata si care creeaza amintiri de neuitat chiar si dupa o singura traversare.

n RBDD se ntlnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale i 7 antropice) .

Formaiunile de ap cuprind apele curgtoare (Dunarea i braele sale principale,

canalele cu circulaie activ a apei, canale din zonele naturale cu circulaie a apei n
regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fr schimb
de ap), ape dulci stttoare (lacuri cu o suprafa mare i/sau schimb activ de ap,
lacuri cu schimb redus de ap i lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de
ap), ape stttoare slcii i srate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legtura
la mare), zone marine costiere (golfuri semi-nchise i ape marine costiere).
Zonele umede includ vegetaia acvatic limitrof (stufriurile, plaurii, formaiunile de
salcii de pe maluri, punile de pe malurile inundate frecvent n asociaie cu plcuri de
slcii,sau,slcii,izolate).

Pdurile, tufiurile i vegetaia ierboas cuprind pdurile fluviatile temperate (pdurile

mixte de stejar), tufiurile i vegetaia ierboas (pajitile de step, luncile de pe
grindurile marine, luncile de pe cmpiile cu loess, i tufiurile i vegetaia ierboas de pe
solul calcaros), i zonele deschise cu sau fr vegetaie srac (dune, dune cu nisipuri
mictoare sau partial micatoare, parial acoperite cu vegetaie, cordoane litorale slab
consolidate i plajele).

Amenajri (amenjari agricole, amenjari forestiere, plantaii de plopi de pe malurile

rului, amenajri piscicole, diverse alte amenjari, poldere abandonate aflate n refacere
ecologic);

Orae i sate (aezri urbane i rurale)

Dezvoltarea unei faune diversificate si formarea grindurilor, lacurilor, garlelor si

terenurilor mlastinoase a dus la nasterea unor ecosisteme unice. Dintre cele peste 30
de ecosisteme cele mai importante sunt:

ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle, care acopera

2.5% din suprafata Deltei. Dunarea are in prezent trei brate prin care se scurge in
mare: Chilia, Sulina, Sfantul Gheorghe . Cele mai importante canale sunt: Litcov,
Crisan - Caraorman, Pardina, Vatafu, Mila 35, iar cele mai cunoscute garle sunt:
Perivolovca, Sontea, Lopatna, etc.
ecosistemul apelor stagnante: lacurile, japse, canale si garle impotmolite, care
reprezinta 10% din spatiul deltaic. Cele mai mari lacuri sunt: Dranov (21,5 Kmp),
Rosu (14,4 Kmp), Gorgova (13.7 Kmp), Lumina (13.6 Kmp), Isac (11 Kmp). 50 de
lacuri au dimensiuni mai mari de 100 ha, iar numarul lacurilor naturale cu
suprafata mai mare de 1 ha este aproximativ 670. Cel mai mare complex lagunar
din Europa este Razim-Sinoe (731 Kmp).
ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului),
situate intre -0.5 si 1 m ocupa 67% din suprafata Deltei.
ecosistemul grindurilor: grinduri marine: Caraorman, Letea, Raducului,
Saraturile (au o pozitie transversala pe bratele Dunarii, 270 Kmp 8%), si grinduri
fluviale (insotesc bratele Dunarii si garlele principale 200 Kmp, 6%);

incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole,

care 1991 reprezentau 30% din suprafata Deltei. Aceste amenajari au schimbat
total peisajul deltaic, iar unele dintre ele datorita ineficientei economice sunt
prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural. Aceste 30 de procente de
modificari aduse ecosistemelor naturale, de redirijare a regimului hidrografic, isi
au ecoul, intr-o mare masura, in regresul tuturor speciilor de pesti din Delta.

Apele

Sosita la Patlageanca cu 6400ml/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate,

Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Ceatalul Ismail desparte Chilia de Tulcea.
Bratul Chilia, cel mai septentrional, formeaza granita cu Ucraina, transporta 60%
din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 104 Km. De-a
lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava.
Bratul Sulina situate in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat permanent
dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). Are o lungime
de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. De-a lungul sau se insira
localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partisani, Sulina.
Bratul Sf. Gheorghe cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos
desfasurat pe112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin
considerate un inceput de delta secundara.
Sectionarea unor meandre in ultimul timp a micsorat a micsorat lungimea cursului
navigabil.
De-a lungul sau se insira asezarile: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.
Delta este strabatuta de o multime de canale, garle, rezultate prin regularizarea
cursurilor, mlastini si mai ales lacuri: Merhei, Gorgova, Rosu, Lumina,

Flora Deltei este reprezentat n mare parte de o vegetaie specific zonelor

umede (stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic) i ocup 78% din totalul
suprafeei. Zvoaiele ocup 6% din suprafaa deltei, fiind pduri
de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar
ochiurile de ap sunt acoperite de o vegetaie acvatic i plutitoare, ocupnd 2% din
suprafaa deltei. De asemenea, exist pduri (Pdurea Letea i Pdurea Caraorman)
alctuite.din arbori (stejar.brumriu, stejar.pedunculat, frasin, plop.tremurtor, ulm), arbu
sti (zlog, ctin roie) i plante agtoare (hamei, curpen).

La nivelul ierburilor sunt ntlnite elemente floristice (meridional-continentale i xero-

mezofile) din specii rare printre care unele protejate la nivel european (privind
conservarea habitatelor naturale i a speciilor de faun i flor slbatic);
astfel: centaurea aflat pe lista roie a IUCN, Centaurea pontica i Centaurea
tenuiflora), capul-arpelui, otrelul blilor, trifoiaul-de-balt, ciucuoar de nisip ,
orhideea piramid, volbur de nisip, snzian, garofi, coaci etc.
FAUNA:

Delta Dunrii conine mai mult de 360 de specii de psri i 45 de specii de pete de
ap dulce n numeroasele sale lacuri i jape. Acesta este locul unde milioane de psri
din diferite coluri ale Pmntului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediteran) vin s
cuibreasc. Speciile majore de peti n cadrul Deltei Dunrii sunt tiuca i somnul.
Fauna deltei este una bogat i variat n specii de mamifere, psri, reptile, amfibieni,
peti, crustacee, melci, molute i insect cum ar fi: Mistre , enot , vidr de
ru , bizam , nurc european , hermin mic , nevstuic , dihor ptat , acal auriu,
iepure de cmp , popndu european , dihorul de step ,arici etc.

PASARI

Parcul naional adpostete i asigur condiii de hran i cuibrire mai multor psri
migratoare, de pasaj sau sedentare protejate la nivel european

Acestea pot fi: grli mic, acvil-iptoare-mic , acvil de cmp , acvil-iptoare-

mare , fluierar de munte , ciuf de cmp, ciocrlia de cmp ,ra suliar , ra mic , ra
critoare, gsc de var , gsc cenuie, fs-cu-gt-rou, fs de pdure , fs de
munte, drepneaua neagr, drepneaua mare ,strc cenuiu ,ciuf de pdure , ra cu cap
castaniu , pescru albastru etc.