Delta Dunarii

Musu Andrei
Florescu Tudor
Ecosistemul Deltei Dunarii

Delta Dunarii este situata intre Dunare si partea de vest a Marii Negre.Reprezinta un
ecosistem divers, atat acvatic cat si terestru.Ocupa 2,5% din suprafata tarii si se
imparte in 3 brate:Chilia,Sulina si Sf.Gheorghe.Adaposteste o multime de specii rare
de animale si plante reprezentand totodata cea mai intinsa si compacta suprafata cu
stuf si capuri imense de plaur, ce reprezinta 78% din intinderea totala.
La baza ecosistemului acvatic sta lantul trofic si la randul lui sta la baza ficoplancto-
nul care cuprinde numeroase alge de diferite culori si zooplanctonul care reprezinta
hrana nevertebratelor adica vietuitoarele ce traiesc in mal si pe fundul apei.
La baza ecosistemului acvatic sta lantul trofic ce are la randul lui la baza
fitoplanctonul, care cuprinde numeroase alge albastre, verzi sau brune si zooplactonul
care reprezinta hrana nevertebratelor, molustelor(scoici, melci, stridii, o mare
varietate de viermi etc.), adica a organismelor care vietuiesc in mal si pe fundul apei.
 O multime de tipuri de ecosisteme isi gasesc lacasul in Delta Dunarii cele
mai importante fiind ecosistemul apelor curgatoare(canale, garle, brate),
ecosistemul apelor stagnate(canale impotmolite, lacuri) si ecosistemul
suprafetelor mlastinoase si inudabile(stufariilor si plaurului). De asemenea
este si o combinatie de ecosisteme si ecotonuri naturale si artificiale, cum ar
fi de apa potabila, apa de mare, ecotonuri terestre, mlastini, zone usor
inundate, diguri

Delta noastra mai poarta si numele de Paradisul pasarilor deoarece aici

migreaza pe tot parcursul anului peste 300 de specii de pasari, din care 70
extraeuropene, formandu-se o fauna ornitologica exceptionala. Aici se
gasesc mai multe colonii: lopatari, starci, cormorani, pelicani, iar 10 specii
sunt ocrotite de lege. Nufarul detine de asemena o importanta crescuta
pentru acest taram ocrotit. Pe langa faptul ca infrumuseteaza apele, aici
animalele acvatice isi depun icrele iar semintele acestora reprezinta hrana
mai multor pasari. Unele pasari si maifere acvatice se hranesc cu pesti, care
migreaza din balti in Dunare si invers pentru a se hrani sau a se reproduce,
creandu-se astfel un lant trofic.
Zona deltei este una foarte productiva care genereaza o diversitate de resurse
biologice, intrucat este a treia ca importanta ecologica din cele 300 de rezervatii
din lume. Aceasta reprezinta totodata si un imens laborator stiintific pentru un
numar mare de cercetatori si exploratori(ecologi, biologi, zoologi, ornitologi,
geologi, geografi etc.).
Paradis natural ce se varsa in Marea Neagra, Delta Dunarii a fost desemnata de
UNESCO Rezervatie a biosferei in anii 90 ceea ce nu este tocmai un fapt
neasteptat. Desi nu pare un ecosistem activ la prima vedere, este doar o iluzie.
Frumusetea acestui tinut tine tocmai de acest detaliu, si anume ca Delta este
plina de viata. Canalele Dunarii sunt imprejmuite de stuf si papura, iar apele
sunt impodobite cu siraguri de nuferi, peisaj ce transpune oamenii intr-o lume
ireala, de poveste. Padurile de pe maluri adapostesc pasari galagioase si buchete
de flori, pasuni si ogoare, care vin in completarea acestui paradis tainic.
Delta Dunarii ilustreaza un ecosistem unic, fermecator, care trebuie vizitat cel
putin o data in viata si care creeaza amintiri de neuitat chiar si dupa o singura
traversare.
 n RBDD se ntlnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale i 7 antropice) .

ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle, care

acopera 2.5% din suprafata Deltei. Dunarea are in prezent trei brate
prin care se scurge in mare: Chilia, Sulina, Sfantul Gheorghe . Cele mai
importante canale sunt: Litcov, Crisan - Caraorman, Pardina, Vatafu,
Mila 35, iar cele mai cunoscute garle sunt: Perivolovca, Sontea,
Lopatna, etc.
ecosistemul apelor stagnante: lacurile, japse, canale si garle
impotmolite, care reprezinta 10% din spatiul deltaic. Cele mai mari
lacuri sunt: Dranov (21,5 Kmp), Rosu (14,4 Kmp), Gorgova (13.7 Kmp),
Lumina (13.6 Kmp), Isac (11 Kmp). 50 de lacuri au dimensiuni mai mari
de 100 ha, iar numarul lacurilor naturale cu suprafata mai mare de 1
ha este aproximativ 670. Cel mai mare complex lagunar din Europa
este Razim-Sinoe (731 Kmp).
 ecosistemul grindurilor: grinduri marine: Caraorman, Letea, Raducului,
Saraturile (au o pozitie transversala pe bratele Dunarii, 270 Kmp 8%), si
grinduri fluviale (insotesc bratele Dunarii si garlele principale 200 Kmp, 6%);
ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului),
situate intre -0.5 si 1 m ocupa 67% din suprafata Deltei.

Zonele umede includ vegetaia acvatic limitrof (stufriurile, plaurii,

formaiunile de salcii de pe maluri, punile de pe malurile inundate frecvent n
asociaie cu plcuri de slcii,sau,slcii,izolate).

Incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole,

care 1991 reprezentau 30% din suprafata Deltei. Aceste amenajari au schimbat
total peisajul deltaic, iar unele dintre ele datorita ineficientei economice sunt
prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural. Aceste 30 de procente
de modificari aduse ecosistemelor naturale, de redirijare a regimului hidrografic,
isi au ecoul, intr-o mare masura, in regresul tuturor speciilor de pesti din Delta.
Pdurile, tufiurile i vegetaia ierboas cuprind pdurile fluviatile
temperate (pdurile mixte de stejar), tufiurile i vegetaia ierboas
(pajitile de step, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe
cmpiile cu loess, i tufiurile i vegetaia ierboas de pe solul calcaros),
i zonele deschise cu sau fr vegetaie srac (dune, dune cu nisipuri
mictoare sau partial micatoare, parial acoperite cu vegetaie,
cordoane litorale slab consolidate i plajele).

Amenajri (amenjari agricole, amenjari forestiere, plantaii de plopi

de pe malurile rului, amenajri piscicole, diverse alte amenjari,
poldere abandonate aflate n refacere ecologic);

Orae i sate (aezri urbane i rurale)

Localitatea Sf.Gheorghe
Apele
Sosita la Patlageanca cu 6400ml/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua
brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Ceatalul Ismail desparte Chilia de
Tulcea.
Bratul Chilia, cel mai septentrional, formeaza granita cu Ucraina,
transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime
de 104 Km. De-a lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche,
Periprava.
Bratul Sulina situate in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat
permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim
7m). Are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. De-
a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu,
Partisani, Sulina.
Bratul Sf. Gheorghe cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs
sinuos desfasurat pe112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza
insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.
Sectionarea unor meandre in ultimul timp a micsorat a micsorat lungimea
cursului navigabil.
Flora
Flora Deltei este reprezentat n mare parte de o vegetaie specific zonelor
umede (stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic) i ocup 78% din
totalul suprafeei. Zvoaiele ocup 6% din suprafaa deltei, fiind pduri
de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic
inundate, iar ochiurile de ap sunt acoperite de o vegetaie acvatic i
plutitoare, ocupnd 2% din suprafaa deltei. De asemenea, exist pduri
(Pdurea Letea i Pdurea Caraorman)
alctuite.din arbori (stejar.brumriu, stejar.pedunculat, frasin, plop.tremurtor,
ulm), arbusti (zlog, ctin roie) i plante agtoare (hamei, curpen).

La nivelul ierburilor sunt ntlnite elemente floristice (meridional-continentale i

xero-mezofile) din specii rare printre care unele protejate la nivel european
(privind conservarea habitatelor naturale i a speciilor de faun i flor
slbatic); astfel: centaurea aflat pe lista roie a IUCN, Centaurea
pontica i Centaurea tenuiflora), capul-arpelui, otrelul blilor, trifoiaul-de-
balt, ciucuoar de nisip , orhideea piramid, volbur de nisip, snzian,
garofi, coaci etc.
Stufaris in Delta Dunarii
FAUNA
Delta Dunrii conine mai mult de 360 de specii de psri i 45 de specii de pete
de ap dulce n numeroasele sale lacuri i jape. Acesta este locul unde milioane
de psri din diferite coluri ale Pmntului (Europa, Asia, Africa, Marea
Mediteran) vin s cuibreasc. Speciile majore de peti n cadrul Deltei Dunrii
sunt tiuca i somnul. Fauna deltei este una bogat i variat n specii de
mamifere, psri, reptile, amfibieni, peti, crustacee, melci, molute i insect
cum ar fi: Mistre , enot, vidr de ru , bizam , nurc european , hermin mic
, nevstuic , dihor ptat , acal auriu, iepure de cmp , popndu european ,
dihorul de step ,arici etc.
PASARI
Parcul naional adpostete i asigur condiii de hran i cuibrire mai
multor psri migratoare, de pasaj sau sedentare protejate la nivel european
Acestea pot fi: grli mic, acvil-iptoare-mic , acvil de cmp , acvila-
iptoare-mare , fluierar de munte , ciuf de cmp, ciocrlia de cmp , ra
mic , ra critoare, gsc de var , gsc cenuie, fs-cu-gt-rou, fs de
pdure , fs de munte, drepneaua neagr, drepneaua mare ,strc cenuiu ,ciuf
de pdure , ra cu cap castaniu , pescru albastru etc.