Pestera Ialomitei

Valea Ialomitei este taiata in roci cristaline si calcar. La mica distanta de izvor formeaza o mica cascada, iar in aval de acest loc numit Obarsia Ialomitei, se gasesc mici sectoare de chei: Cheile Ursilor, Cheile Cocoarei, Cheile Pesterii. Aici Ialomita a drenat subteranul realizand pestera Ialomita, pe traseul de adancime al raului. Pestera Ialomitei este o pester n Muntii Bucegi, una din cele mai cunoscute din Romania.

Localizare
Se afl pe versantul drept al Cheilor Ialomitei, la circa 10 km n aval, la o altitudine de 1.530 m. Este amplasat la circa 100 m n aval de morena frontal a Ialomitei, la altitudinea absolut de 1.660

Descriere
Se desfsoar pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turistilor, pn n punctul numit la Altar urmnd n amonte o poriune de nc 80 m, cu galerii si sali. Diferent de nivel este de 60 m. Este strbtut de un pru. Pestera are o desfsurare mixt, prezentnd att galerii ct si sli. Gura pesterii, n form de semielips, se deschide pe o

teras orizontal, ce se gseste la 18 m deasupra fundului vii. Chiar la intrarea n Pester se afl Manastirea Ialomitei, ridicat n secolul al XVI-lea, ctitorit de voievodul Trii Romnesti, Mihnea cel Rau. Mnstirea a ars de mai multe ori pn acum. Prima sal a pesterii poart numele de Mihnea Vod, avnd urmtoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, ltimea de 15 m i nlimea de 10-25 m. nainte de 1924, prin aceast grot curgea Rul Pesterii. Astzi, prul intr n subteran nainte de a ajunge la grot si se vars mult mai jos, n Ialomia. Urmeaz galeria numit Pasaj cu lungimea de 20 m si ltimea ntre 1-8 m, n timp ce nltimea variaz ntre 1,5-2 m. Slile Decebal(n form de dom, din care se deschid mai multe galerii) i Sf. Maria sunt legate ntre ele, i au dimensiuni modeste: lungime ntre 10-30 m i nlime ntre 2-10 m. La Grota Sf. Maria se ajunge trecnd peste un prag din bolovani mari si umezi. Denumirea slii vine de la asemnarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din aceast pester o reprezint Sala Ursilor. Aceasta este lipsit de ap si are un sol bolovnos. La descoperirea ei au fost gsite numeroase oseminte si chiar schelete ntregi provenite de la ursul cavernelor, "Ursus Spelacus Blum", printre care unele la suprafat, ceea ce duce la presupunerea c, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunztori ale

ursilor cavernelor. . Dup o nou galerie lung de 40 m, urmeaz sala la Rspntie si sala cu cele mai mari dimensiuni din toat pestera: Sala Ursilor sau Sala Mare avnd 72 m lungime, 35 m ltime si 25 m nltime. Alte sali: Sala Hades. Din Sala Ursilor se deschide o galerie de 2 m nltime denumit Fundul Pesterii, care, mai de mult, continea numerosi stlpi ce legau bolta de sol. Urmeaz Galeria Apelor pn la Altar n care curge prul Pesterii. Pestera este accesibil pn la Altar. Aici, stalactitele sunt asezate n asa fel nct dau impresia unui altar de biseric.

Pestera Ialomitei-Grota

Manastirea "Pestera Ialomitei"