Sunteți pe pagina 1din 14

...

frumusetea intelectuala nu inseamna a sti multe ci a sti ceea ce trebuie, fr umusetea sentimentala nu sta in violenta pasiunilor ci in naturaletea lor, frumu setea plastica nu se afla in perfectiunea exterioara dupa tipuri sculpturale ci in concordanta formelor cu purtarea, ce constituie viata proprie a unei femei si totusi frumusetea exista... POEZIE de George Tarnea? Cum sa traiesti frumos fara iubire, Cum sa visezi,sa umbli,ori sa zbori, Cum sa cuprinzi nelinistea din zori Si pacea din amurg dintr-o privire? Cum sa inoti prin marile de flori, Cum sa te bucuri de intreaga fire Si viata ta sa-si afle implinire Fara minunea care da fiori? E totul randuit sa se intampleCu simplitatea unei adieriCand de lumina sufletul se umple, Dar daca-n schimbul sterpei mangaieri Ghetarii urii se ivesc la tample, Nu-ti vei afla iertarea nicaieri..."

VERONICA MICLE Altceva nu-i nimic Si mereu ma complic Si ce simplu mi-ar fi, Daca nu te-as iubi. Daca m-as lua dupa pretexte, daca-as trage unde e usor, nici nu trebuia s-aud de tine si-mi era mai de folos sa mor. M-am bagat de buna voie sluga, dragostei morale ce ti-o port, dar pricep ca mi-ar fi fost rentabil sa privesc destinul ca pe-un sport. Nu-i o simpla incapatanare, pentru un ambitios pariu, dar aleg o cale complicata, tocmai din motivul ca sunt viu. Eu detest relatia burgheza, decorata circumstantial, ma inchin la legile naturii si salut iubirea, ca scandal. Mama ei de viata prefacuta, tatal ei de soarta la mezat, te iubesc in felul unui traznet, te prefer asa cum s-a-ntamplat. Greu imi e si greu iti e si tie cu acest fel de a trai al meu, totusi, vreau sa stii ca, din pacate, dragostea e o dificultate,

fara care-ar fi cu mult mai greu. Nu plange ca te dau uitarii, Si nici nu plange ca te las... Sosit-a ceasu-nstrainarii Si ceasul bunului ramas. Se rupe-un lant plin de tarie Ca firul cel mai subtirel; Cand soarta vrea asa sa fie, Zadarnic vrei sa faci altfel. Si nu mai e nimic in stare Sa-ntoarca vremile-napoi Si-acea iubire-atat de mare Ce-a fost odata intre noi. Ramai tu, dar ramai cu bine, Ramai cu suflet linistit... Un dor se duce si-altul vine Si vei uita ca te-am iubit. Nu esti tu acela care mi-ai dat inimei mahnire; Nu te maguli cu gandul ca te-am plans sau te-am iubit, Ai fost numai intruparea unei clipe ce`n nestire Misca sufletul si-l leaga de un dor nemarginit. Si daca a fost durere si daca mai sufar inca, Nu esti tu a lor pricina, nu esti tu cel vinovat, E de vina al meu suflet, e simtirea mea adanca Caci a mea este iubirea tu esti clipa ce-a zburat.

Alte/// Cum sa-mi impiedic sufletul sa nu-l ajunga cutremurat pe-al tau ? Cum sa-l inalt deasupra ta spre alte lucruri, altundeva ? O, cum, cum l-as aduna langa ceva pierdut in intuneric, Intr-un ungher tacut, strain, nefrematand, ce nu se-ndeparteaza cand adancurile-ti luneca departe, unduind. Ci tot ce ne-nfioara, pe tine si pe mine, ne impreuna totusi asa cum un arcus din doua strune doar un sunet scoate. Pe ce vioara suntem instrunati ? Si ce artist ne tine-n mana lui, cantec sublim cum altul nu-i ?

http://www.youtube.com/watch?v=n8CBduErWak Leonard Cohen- Poem de dragoste

Daca ai sti, tu cat de mult

Mi-e dor ca glasul sa-ti ascult, Tu ai veni pe-aripi de vant Si mi-ai spune un cuvant. Vorba fie rea sau buna, Am vorbi-o impreuna, M-ai vedea, eu te-as privi, Vorbele s-ar inmulti. Tu mi-ai spune una mie, Eu ti-as spune multe tie Far-de rost si chibzuire, insa toate de iubire. Vino dar pe-aripi de vant, Vin de-mi spune un cuvant, Fii cu mine-n gand: Te iubesc si atit!

Sunt tanar,doamna mea de Mircea Dinescu Sunt tanar, Doamna, vinul ma stie pe de rost si ochiul sclav imi cara fecioarele prin sange, cum as putea intoarce copilul care-am fost cand carne-mi infloreste si doar uitarea plange. Sunt tanar, Doamna, lucruri am asezat destul ca sa pricep caderea din somn spre echilibru, dar bulgari de lumina dac-as manca, satul nu m-as incape in pielea mea de tigru. Sunt tanar, Doamna, tanar cu spatele frumos si vreau drept hrana lapte din sfarcuri de cometa, sa-mi creasca ceru-n suflet si stelele in os si sa dezmint zapada pierdut in pirueta. Sunt tanar, Doamna, inca aripile ma tin chiar de ating pamantul pe-aproape cu genunchii, aceasta putrezire ma-mbata ca un vin caci simt curgand prin dansa bunicile si unchii. Sunt tanar, Doamna, tanar, de-aceea nu te cred, oricat mi-ai spune, timpul nu-si ascute gheara desi arcasii cetii spre mine isi reped sagetile vestirii, sunt tanar.

Ai impresia ca il stii dintotdeauna, ca stii ce gandeste si simte, telepatia est e bine reprezentata, prietenia sau iubirea se leaga de la sine, comunicarea e us oara, placerea de a fi impreuna este maxima. Oare ce sa fie? Exista un sentiment aparte care iti poate indica faptul ca fata de acest om ai o altfel de atractie decat pentru alte persoane. Nu e doar atractie fizica, sexuala, emotionala, ci relatia de acest tip trece dincolo de senzatiile trupesti sau psihice. Par sa fi

e simptomele intalnirii sufletului tau pereche! Intalnirea cu sufletul pereche e un eveniment unic in viata. Unii nici nu au ace st noroc! Uneori regasirea sufletului pereche e dureroasa: poti simti dureri fiz ice daca nu esti cu el, dorul poate fi imens, a nu fi cu el poate fi o povara gr eu de suportat, depui un efort supraomenesc stiindu-l departe. De regula, intaln irea cu sufletul pereche are un rol decisiv, major, capital in destin: ne schimb a viata, viziunea asupra vietii, parerea despre noi insine, modul de a intelege destinul, sau rolul lui este unul cat se poate de concret: ne ajuta sa depasim o mare proba, a venit sa ne arate o cale, sa ne dea un sfat, sa ne atraga atentia asupra unui pericol, sa ne ocroteasca intr-un moment-cheie, sa ne deschida cale a spre fericire sau implinire... Nu e obligatoriu ca sufletul pereche, o data intalnit, sa si ramana pentru toata viata alaturi de noi... Intalnirile karmice cu sufletul-pereche pot dura de la cateva ore pana la cativa ani, dar, din pacate, extrem de rar toata viata. Impor tant este ca ni se ofera marea sansa de a invata o lectie de destin extrem de im portanta datorita sau prin intermediul lui. Sufletele pereche se regasesc pentru ca au, in fiecare noua reincarnare, ceva sa-si transmita sau sa-si predea unul altuia pentru o evolutie pozitiva in aceasta viata. Dar rareori se intalnesc pen tru a evolua alaturi intr-o viata comuna! Chiar daca simti ca ti-ai gasit sufletul pereche, nu e obligatoriu sa duca la o casatorie. Mai mult, sufletul pereche nu este neaparat si jumatatea predestinata si nu neaparat de sex opus, pentru a ne da sansa de a trai o relatie de iubire. Suflet-pereche poate fi si mama, si fiul, si bunica, si profesorul, orice alt o m important din viata noastra, a carui influenta sau interventie o vom resimti c a fiind capitala in evolutia noastra. Uneori un medic ce te salveaza de la moart e poate fi sufletul pereche! Alteori un sfatuitor, un functionar care ne rezolva pozitiv o cerere. Vecinul care suna la usa ta cand simte miros de fum cand casa ta e pe cale sa arda... Necunoscutul de pe strada ce te opreste sa pasesti cand se apropie masina in viteza. Oricine poate fi sufletul tau pereche din alt veac ! Nu te astepta ca, daca acum iubesti nebuneste pe cineva, el sa fie si sufletul p ereche! Nu-ti fa iluzii ca, daca te-ai casatorit, ai alaturi sufletul pereche. P oate aparea oricand, in imprejurari neasteptate, in roluri dintre cele mai neobi snuite - mama-fiu, profesor-elev, medic-pacient, prieteni, colaboratori - dar, c u siguranta, amprenta pe care si-o lasa asupra ta - dar si tu asupra lui, pentru ca aici e vorba de o relatie reciproca! - va fi una profunda, intensa, speciala . Intalnirea cu sufletul pereche este un eveniment care iti poate marca viata! Pentru o vreme.. .

http://www.youtube.com/watch?v=CZjs2dkSSzA

Anatol Marzencu-compozitor

fiindca ramurile? sunt ingreunate, de atata rautate, de atata dor, de atata iubire, de o viata cat de buna sau rea, nu se stie, fiindca "stejarul batran" acum se usuca si ii cade usor cate o frunza, lasandu.i gol sufletul trunchiului lovit de timp, facand din crengile cazute in jos, de la departare, unui om sa i se para o salcie plangatoare..... LACRIMI DE BARBAT un suflet curat...

nu imi ajung secundele sa te acopar cu aureola dragostei ce desparte orizontul pe care l vedem impreuna cu privirea noastra, atunci cand se intilneste sclipitoare si izvoreste din ea lumina stelelor de deasupra aurei ce o admiram cu sufletele lipite si se tot departeaza spre un infinit al iubirii, pana cind efemerul visului se transforma in trairi si sentimente aprinse, ce izvorasc in constientul meu, ca apoi sa cuprinda tot corpul si sufletul si gandul, iar bratele mele te simt la piept linga mine de parca ar vrea sa te contopesca cu mine cu natura, cu stelele, cu universul si sa nu iti dea drumul niciodata... Transformand clipa in secunde infinite de iubire!"

Frumusetea unei femei nu este in hainele in care se imbraca si nici in chipul ei , ori in felul in care isi trece mana prin parul ei Frumusetea unei femei trebui e vazuta in ochii ei pentru ca ochii ei sunt poarta spre inima ei, acel loc in c are este oglindita adevarata frumusete prin simplitatea ei, prin gingasia ei, pr in finetea si senzualitatea ei...

"Vorbe?te-mi de iubire, cu glas nalt, ?optit, Cnd sfe?nicele nop?ii vegheaza-n infinit In a?teptarea zilei, ascunde-ma sub luna Sa gust dulcea?a mierii cu stropi de matraguna Vorbe?te-mi de iubire cu glas duios ?i rar Coboara-ma din stele pe-al gndului altar Din nesfr?irea clipei, desprinde-mi o petala Sa-?i scriu parfum de versuri cu-a nop?ii calimara Cu vrejul de cuvinte n?irui o poveste Iar stelele deschid al visului ferestre Captivi n agonia sublimului fior Cnd luna sta de paza, vorbe?te-mi de amor. "

Daca as fi vantul...mereu as adia... Daca as fi gandul...mereu te-as bucura Daca as fi ploaia....mereu te-as racori Dar nu sunt toate astea.....si dupa cum stii.. Sunt doar un suflet....ce te saluta zi de zi Asa ca si azi am venit....sa te salut si am fugit Dar si maine sunt aici,sa te salut...vin negresit..

n pauza de masa, Bula da o fuga pna la banca. - Buna ziua, zice Bula, as dori sa platesc o factura. Casierita, plictisita, zice: - Va rog sa va ntoarceti la coada si sa va asteptati rndul, ca toata lumea. Bula, mirat, iese din banca si mai intra o data. La ghiseu nu era nicio coada. S uparat, se apropie de ghiseu si-i trage o palma zdravana casieritei. - Cine-a dat? ntreaba revoltata casierita. La care Bula: - Nu stiu, doamna, nu vedeti ce aglomeratie e? Care-i deosebirea dintre un vibrator si 100 g de soia? Niciuna. Amindoua inlocuiesc carnea! De ce au prezervativele ambalajul atat de greu de desfacut? Ca sa mai ai timp sa te razgandesti. Gigel iese dimineata din baie, somnoros, frecandu-se la ochi. Tatal, zambitor, i l intreaba: -Ai si facut ochi? -Nu, tati, am facut doar pipi. Discutie intre doua prietene: - Si, ...ce mai face sotul tau? -Ce-i spun eu! Un copil mergea cu autobuzul prin oras, stand exact pe locul de langa sofer si u rland cat il tineau puterile : - Daca tata era un taur si mama o vaca, atunci eu as fi fost un mic tauras. Sofe rul incepu sa se enerveze din ce in ce mai tare. - Daca tata era un elefant si mama o elefantica, atunci eu as fi fost un mic ele fantel. Soferul deja scotea fum pe nari de nervi. Copilul trecu in revista o intreaga gradina zoologica, enervandu-l pe sofer la m axim. Pana la urma, acesta se decise sa i-o plateasca. - Auzi baietica, dar daca taica-tu era betiv si maica-ta prostituata, tu ce ai f i fost??? Urletul soferului il facu pe copil sa zambeasca, in timp ce ii dadu replica : - Sofer de autobuz, nene La un bar din bucuresti, trei rusi se asezara la baute. Comandara trei sute de v odka si le rasera cat ai clipi. Mai comandara un rand si-l baura si pe acesta. A poi inca unul si inca unul, pana cand, la al zecelea rand, unul dintre ei zise c atre barman: - Toliko dva! [Numai DOUA] - Dar ce s-a intamplat cu prietenul dumneavoastra, s-a imbatat? - Nuu, el.........sofer.......... Viziunea PDL Oamenii cand De aceea Boc ,,Invata din ne...!" asupra pensiilor: imbatransesc dau in mintea copiilor. va face pensia cat alocatia! ziua de ieri, traieste pentru ziua de azi, spera pentru ziua de mai

n pauza de masa, Bula da o fuga pna la banca. - Buna ziua, zice Bula, as dori sa platesc o factura. Casierita, plictisita, zice: - Va rog sa va ntoarceti la coada si sa va asteptati rndul, ca toata lumea.

Bula, mirat, iese din banca si mai intra o data. La ghiseu nu era nicio coada. S uparat, se apropie de ghiseu si-i trage o palma zdravana casieritei. - Cine-a dat? ntreaba revoltata casierita. La care Bula: - Nu stiu, doamna, nu vedeti ce aglomeratie e? Care-i deosebirea dintre un vibrator si 100 g de soia? Niciuna. Amindoua inlocuiesc carnea! De ce au prezervativele ambalajul atat de greu de desfacut? Ca sa mai ai timp sa te razgandesti. Gigel iese dimineata din baie, somnoros, frecandu-se la ochi. Tatal, zambitor, i l intreaba: -Ai si facut ochi? -Nu, tati, am facut doar pipi. Discutie intre doua prietene: - Si, ...ce mai face sotul tau? -Ce-i spun eu! Un copil mergea cu autobuzul prin oras, stand exact pe locul de langa sofer si u rland cat il tineau puterile : - Daca tata era un taur si mama o vaca, atunci eu as fi fost un mic tauras. Sofe rul incepu sa se enerveze din ce in ce mai tare. - Daca tata era un elefant si mama o elefantica, atunci eu as fi fost un mic ele fantel. Soferul deja scotea fum pe nari de nervi. Copilul trecu in revista o intreaga gradina zoologica, enervandu-l pe sofer la m axim. Pana la urma, acesta se decise sa i-o plateasca. - Auzi baietica, dar daca taica-tu era betiv si maica-ta prostituata, tu ce ai f i fost??? Urletul soferului il facu pe copil sa zambeasca, in timp ce ii dadu replica : - Sofer de autobuz, nene La un bar din bucuresti, trei rusi se asezara la baute. Comandara trei sute de v odka si le rasera cat ai clipi. Mai comandara un rand si-l baura si pe acesta. A poi inca unul si inca unul, pana cand, la al zecelea rand, unul dintre ei zise c atre barman: - Toliko dva! [Numai DOUA] - Dar ce s-a intamplat cu prietenul dumneavoastra, s-a imbatat? - Nuu, el.........sofer.......... Viziunea PDL asupra pensiilor: Oamenii cand imbatransesc dau in mintea copiilor. De aceea Boc va face pensia cat alocatia! ,,Invata din ziua de ieri, traieste pentru ziua de azi, spera pentru ziua de mai ne...!" O seara cu multa iubire!..Sa ai parte de zambete, de fericire si liniste! . ..

Daca-ai pleca si nu te-as mai gasi, Pe prundul gndului as rataci Pna cocosii zarii, prin cntat, Ridica valul cerului lasat.

Cu sufletul n straiul vietii tern, Pe pragul casei tale-am sa m-astern Si-att de draga raza vietii mele As face-o zbor de aripa spre stele. Daca-ai pleca si nu te-as mai gasi, De clipe trupul mi l-as desfrunzi Pna ce toamna, fara de crutare, Va lua din mine pata de culoare. Cnd ziua obosita-ar amurgi, Tot plnsul norilor l-as rascoli Si-att ct poate lacrima sa vada, I-as tese iernii fulgii de zapada. Daca-ai pleca si nu te-as mai gasi, Cocon n fir de luna m-as zidi Sa pot renaste-n fluture de noapte Si-n cruce inima prinznd pe spate, As rataci n nopti lungi si pustii, Daca-ai pleca si nu te-as mai gasi.

Un zambet este o lumina la fereastra sufletului ce iti arata ca inima este acasa , zambetul este curcubeul lacrimilor, zambetul este ca si gravitatea, actioneaza de la distanta si apropie oamenii...

Iubirea nu-ti cere socoteala de sarutarile ce ai dat sau nu ai dat altora. Iubir ea nu-ti scormoneste trecutul si nu-ti cerceteaza prezentul. Viitorul este nadej dea ei; viitorul este egoismul ei. Nadejdea cea deznadajduita, mangaierea cea ne mangaiata sunt balsamul ei care e tot atat de dulce ca si suferinta, ca si iubir ea. Iubesti, suferi, traiesti: iata troita iubirei

n fiecare zi, ne batem joc De pasari, de iubire si de mare, Si nu bagam de seama ca, n loc, Ramne un desert de disperare. Ne Pe Ne Ce amageste lenea unui vis care-l anulam cu-o sovaire; reculegem ntr-un cerc nchis nu permite ochilor s-admire;

Ne rasucim pe-un asternut posac, nsingurati n doi, din lasitate,

Mintindu-ne cu guri care prefac n zgura sarutarile uzate; Ne pomenim prea goi ntr-un trziu, Pe-o nepermis de joasa treapta trista: Prea sceptici si prea singuri, prea-n pustiu, Ca sa mai stim ca dragostea exista. n fiecare zi, ne batem joc De pasari, de iubire si de mare, Si nu bagam de seama ca, n loc, Ramne un desert de disperare. . Noi ne iubim n paturi de-mprumut: Pe-o canapea ngusta, fara perna, Creznd ca aventura de-un minut Devine lesne "dragoste eterna". Noi ne iubim pe scena, -ntr-un decor: Pe-un sac - umplut cu paie - dintr-o piesa Eu par un ceas truver ratacitor, Tu esti o ora magica printesa. Speram cu disperare amndoi Ca ni-e deajuns o-mbratisare-n fuga Si ca statutul nostru de eroi Nu poate-apoteoza sa-i distruga. Noi ne iubim visndu-ne-n secret Perechea pasionata si celebra Traind n moarte, fara de regret, Un scurt si iluzoriu act de febra. Noi ne iubim... dar cuplu consacrat, Culcat calm, n culcus fara alarme, Am deveni doar ntr-un simplu pat n care-am nvata cum se si doarme.

"...Menirea mea-i sa te iubesc A ta, sa ma iubesti in veac Caci fara tine, ma gandesc, As fi o unda ntr-un lac. Pentru tine, iubire, as vrea sa fiu, La fel, ca apa unui rau, In care-ti intra trupul gol, Iar el te mangaie domol..." .

Am venit sa te salut, Sa-ti urez Weekend placut Si alaturi de-o urare , Un pupi c si-o imbratisare.... Te pup...sa-ti fie bine Si... visele senine!!!. Vorbe?te-mi de iubire, cu glas nalt, ?optit, Cnd sfe?nicele nop?ii vegheaza-n inf init In a?teptarea zilei, ascunde-ma sub luna Sa gust dulcea?a mierii cu stropi de matraguna Vorbe?te-mi de iubire cu glas duios ?i rar Coboara-ma din stele peal gndului altar Din nesfr?irea clipei, desprinde-mi o petala Sa-?i scriu parfum d e versuri cu-a nop?ii calimara Cu vrejul de cuvinte n?irui o poveste Iar stelele deschid al visului ferestre Captivi n agonia sublimului fior Cnd luna sta de paza, vorbe?te-mi de amor. "

Elegia a treia Una este sa cnti iubirea. Alta, vai, sa cnti acel ascuns vinovat Zeu-fluviu al sngelui. Iubitul - pe care ea si-l recunoaste de departe - ce stie el de Domnul-Desfatului care, adesea, n inima singuratatii sale, nainte ca fata sa vina sa-l aline, adesea ca si cum ea nu ar exista, - ah! siroind ct de adnc din necunoscut - si nalta fruntea de zeu, chemnd noaptea la o nemarginita revolta? O, Neptun al Sngelui! nfricosatorul sau trident! O, ntunecatul vnt al pieptului sau, vuind ntr-o ntortocheata scoica! Asculta cum noaptea se-nvolbureaza si abisuri scobeste. O, voi, stelelor, nu coboara din voi patimasa-ncntare pe care iubitul o aprinde pe chipul cel drag? Si launtrica iluminare patrunznd chipul ei pur, nu este un har de la neprihanitele astre? Vai, nici tu, nici mama sa nu i-ati ncordat att de intens arcul sprncenelor ntru asteptare. Nu pentru tine, copila att de frematatoare alaturi de el, o, nu pentru tine buzele sale se arcuiesc ntr-o mai rodnica icoana a simtirii. Gndesti tu, n adevar, ca venirea ta att de aeriana l-ar fi cutremurat asa de intens, tu, care treci ca vntul prin zori? Da, nspaimntatu-i-ai inima; totusi, spaime mai de demult l-au napadit n fulgerarea inimii la-ntlnirea cu tine. Cheama-l ... dar pe de-a-ntregul l vei chema din ntunecatu-i ocol. Nendoielnic, el AR VOI, se desprinde; usurat, se obisnuieste putin n adapostul inimii tale, se cuprinde si se ncepe. Dar oare s-a nceput el vreodata? Mama, TU ai fost cea care prunc l-ai facut, tu ai fost cea care l-a nceput; tie nou ti-a fost; pe ochii sai nca feciorelnici tu ai facut sa se aplece o lume prietena, ferindu-l de lumea straina. Dar, ah! unde sunt anii cnd doar cu faptura ta zvelta l aparai de clocotitorul haos? Multe asa i-ai ascuns; odaia sa ntunecata cu nebanuite primejdii, n lumina duiosiei tale o necai; din inima ta, nemarginit adapost, tu amestecai cuprins mai omenesc cu noptaticul sau spati n bezna asezat-ai tu lam pa, ci ct mai aproape de-a fiintei tale aurora, si ea stralucea parca din prietenie. Nu era troznitura pe care tu sa n-o talmacesti surznd, ca si cum ai fi stiut CND podeaua are sa joace ... Si el asculta si se alina. Asa de multe prezenta ta-nalta

gingas stia sa-mplineasca; napoia dulapului se strecura ascunsa sub mantie, soarta-i, si-n pliurile perdelei se potrivea, usor si nesigur, nelinistitul lui viitor.

Si el nsusi, cum se odihnea, el cel alinat, sub somnoroasele pleoape topind dulceata suavei tale alcatuiri n preadulcele preludiu al lunecarii n somn -: PAREA ocrotit... Dar LAUNTRIC: cine-l apara, cine-i stavilea, n adncurile fiintei sale, talazuirile nceputului sau dinti?

Ah! atunci nici o prudenta NU VEGHEA n cel ce dormea; dormind, da, nsa n ce visuri, n ce arsita: si cum se lasa de ele purtat! El, virginala prezenta, nca temator, ct era de nlantuit, captiv al lianelor cotropitoare ale devenirii sale launtrice, a caror nvrtejire deja supunea silnic tiparelor sale cresterea-i sugurumatoare si formele sale ametitor schimbatoare precum ale unei jivine fugarite. O! cum li se daruia -. Iubi. si iubea Launtricul, salbaticia acestui Launtric, padurea virgina din el, pe a carei muta prabusire n verde luminos inima sa poposea. Iubi. Parasi padurea pentru a se afunda de-a lungul radacinilor sale dincolo n mareata-i obrsie, unde marunta-i nastere deja supravietuise.

Iubind el cobor n sngele vechilor evuri, n genunile unde colcaie nfricosatorul, nca ghiftuit de stramosi. Si fiecare spaima l cunostea, clipindu-i ca si cum s-ar fi nteles ntre ei. Da, nfricosatorul zmbit-a ... Rareori, Mama, surs-ai atta de duios! Cum putea sa nu-l iubeasca vaznd ca-i zmbeste? O, Mama, NAINTE de-a te iubi pe tine, l-a iubit, n adevar; si cnd l purtai n tine, acela era dizolvat n fluidul ce-i nlesnea plamadirea.

Iata, iubirea noastra nu este asemeni cu-a florilor, ntr-un singur an ncheiata; atunci cnd iubim, o seva foarte straveche urca n bratele noastre. O, copila afla ACEASTA: ca iubit-am N noi, nu Unicul, nu Viitorul, ci fermentarea unui noian; nu un singur copil, ci toti strabunii care, asemenea unui grohotis de munte sfarmat, stau la temeliile noastre; ci albia secata a fluviului apuselor mame -; ci acest ntreg tarm fara glas menit unei zodii nnourate sau senine -: ACEASTA - iata, copilo, fost-a nainte de tine.

Si tu nsati ce stii? Ademenit-ai genunea timpilor dusi n cel ce ti-i drag. Ce fel de simtiri au razbatut si izbucnira, eliberndu-se, din toate acele fiinte captive? Ce femei te-au urt acolo? Ce fel de barbati cumpliti ai attat n vinele adolescentului? Copiii morti

nazuiau sa vina spre tine ... O, lin, cu blndete mplineste-i nainte, una din acele umile, ndragite treburi de fiece zi care sa-i dea siguranta, - du-l, si-alaturi de tine fa-l sa simta de-aproape gradina, daruieste-i a noptilor precumpanire ... Pastreaza-l! ...

INTERVIU CU DUMNEZEU Am visat ca am avut un interviu cu Dumnezeu. Deci vrei sa ai un interviu cu mine? a ntrebat Dumnezeu. Daca ai timp... am raspuns eu. Dumnezeu a zmbit, spunnd: Timpul meu este vesnic. Ce te gndesti sa ma ntrebi? Ce te surprinde cel mai mult la omenire?

Dumnezeu a raspuns: Se plictisesc cu copilaria, se grabesc sa creasca mari si apoi iarasi tnjesc sa fie copii. si pierd sanatatea ca sa faca bani si apoi si cheltuiesc banii ca sa-si refaca sanat atea. Bratele lui Dumnezeu m-au luat si am tacut un moment, apoi am ntrebat: Ca un parinte, care sunt cteva din lectiile vietii, pe care vrei sa le nvete copiii Tai?

Dumnezeu a raspuns zmbind: Sa nvete ca ei nu pot face pe nimeni sa-i iubeasca. Ce pot face nsa, este sa se lase iubiti. Sa nvete ca cel mai valoros lucru nu este ceea ce au n viata lor, ci pe cine l au n vi ata lor. Sa nvete ca nu-i bine sa se compare pe ei nsisi cu altii. Sa nvete ca o persoana bogata nu este una care are cel mai mult, ci una careia i tre buie cel mai putin. Sa nvete ca doar n cteva secunde pot provoca rani adnci n persoana iubita si pot trece multi ani ca sa le vindece. Sa nvete sa ierte, prin practicarea iertarii. Sa nvete ca exista persoane care i iubesc mult, dar pur si simplu nu stiu sa exprime sau sa-si arate sentimentele. Sa nvete ca banii pot cumpara orice, dar nu...FERICIREA! Sa nvete ca doi oameni pot privi la acelasi lucru, dar l pot vedea foarte diferit. Sa nvete ca nu totdeauna este suficient sa fie iertati de altii, ci de asemenea tre buie sa se ierte pe ei nsisi. Si sa nvete ca EU sunt aici cu ei, ntotdeauna. http://www.youtube.com/watch?v=Euc99U2ur8A&feature=related

Prietenii sunt florile din gradina vietii!!! ncepind cu o saminta de incredere, hraniti cu rasete si lacrimi, in crestere, in loialitate si dragoste!!! Un priet en adevarat intinde mina si iti atinge inima! Prietenii sunt pentru totdeauna!!!

1. E important sa gasesti un barbat, care sa te ajute in gospodarie, care din ci nd in cind sa gateasca, sa faca curat si in plus sa aiba o slujba. 2. E importan t sa gasesti un barbat, care sa te faca sa rizi. 3. E important sa gasesti un ba rbat, pe care sa te poti baza si care sa nu te minta. 4. E important sa gasesti un barbat, care sa a fie bun in pat si care sa faca dragoste cu tine din placere . 5. E foarte important ca cei 4 barbati sa nu se cunoasca ntre ei.

Arzatori de nerabdare, Inainte tot privim, Sa ajungem mai degraba La vreo tinta ce-o dorim. Ne trec zilele, trec anii, Clipe scumpe si dureri, Noi traim hraniti de visuri Si-nsetati dupa placeri. Multi copii voiosi se urca. Cati in drum n-am intilnit, Iar cate-un batran coboara, Trist si frant, sau istovit. Vine-odata insa vremea, Sa ne coboram si noi. Ce n-am da atunci o clipa, Sa ne-ntoarcem inapoi? Dar pe cand, privind in urma, Plangem timpul ce-a trecut, Suna goarna VESNICIEI: Am trait si n-am stiut

Pe cat de frumoase, pe atat de adevarate ! "Un lung tren ne pare viata. Ne trezi m n el mergnd, Fara sa ne dam noi seama, Unde ne-am suit si cnd. Fericirile sunt ha lte, Unde stam ct un minut, Pna bine ne dam seama, Suna, pleaca, a trecut. Iar dur erile sunt statii Lungi, de nu se mai sfrsesc Si n ciuda noastra parca, Tot mai mu lte se ivesc. Arzatori de nerabdare nainte tot privim, Sa ajungem mai degraba La vreo tinta ce-o dorim. Ne trec zilele, trec anii, Clipe scumpe si dureri, Noi t raim hraniti de visuri Si-nsetati dupa placeri. Multi copii voiosi se urca. Cti n drum n-am ntlnit, Iar cte un batrn coboara, Trist si frnt, sau istovit. Vine-odata nsa vremea, Sa ne coborm si noi. Ce n-am da atunci o clipa, Sa ne-ntoarcem napoi? Dar pe cnd, privind n

Barbatul este capabil de eroism Femeia este capabila de sacrificiu Eroismul inno bileaza Sacrificiul este suprem Barbatul este TEMPLUL Femeie este SANCTUARUL In fata TEMPLULUI ne decoperim In fata SANCTUARULUI ingenuchem Barbatul este amplas

at acolo unde se sfirseste PAMINTUL Femeie este amplasata acolo unde incepe CERU L

Lasa soarele sa-ti mangaie privirea, lasa visul sa-ti inunde sufletul si da-i vo ie zilei de azi sa-ti inlocuiasca sperantele cu cea mai frumoasa certitudine! Tr aieste-o din plin, caci nimeni nu-ti poate oferi garantii pentru clipa ce urmeaz a !