ELEMENTELE CARACTERISTICE ALE PORTULUI

POPULAR DIN BANAT

Elena Secoşan

Portul popular c onstituie un document de viaţă şi prin desci­

frarea şi analiza elementelor din care se compune, se pot elucida im­
portante probleme de etnogeneză. Costumul popular prin rolul s ău
important în existenţa o mului, prin funcţiunea sa practică de îmbră­
c ăminte s-a dezvoltat odată c u istoria poporului, fiind expresia tradi­
ţiilor formate de-a lungul veacurilor. Legătura strînsă, indestructibilă
între îmbrăcăminte şi condiţiile de viaţă ale omului constituie una din­
tre caracteristicile fundamentale ale portului popular.
Servind iniţial numai necesităţilor practice, c ostumul popular
s - a dezvoltat pe p arcursul timpului, oferind prin fiecare piesă din care
se c ompune, u n prilej d e creaţie arti stică, ceea ce-i conferă astăzi
c ostumului ţărănesc valoarea celui mai v ast şi mai c omplex domeniu
al artei populare româneşti.
Despre portul popular din trecut avem puţine documente i sto­
rice, iar m aterialul real care să ne aj ute în munca de urmărire şi cer­
c etare a etapelor de dezvoltare, prin care a trecut costumul ţărănesc -
fiind supus distrugerii timpului - nu s-a păstrat, clecît puţin din s ec.
a l XVII I-lea ş i c eva mai mult din sec. al XIX-lea. Astfel ne lipseşte v eriga
d e legătură între multe secole din trecut, ceea ce face mai anevo ios
studi u l portului popular sub aspect i storic.
Totuşi ne sînt de mare folos unele vestigii arheoloqice scoase
l a lumină şi unele m onumente istori ce cum sînt de exemplu C olumna lui
Traian sau m onumentul roman Trophaeum Traiani de la Ad amclisi din
Dobrogea care p rin r eprezentări figurative sau prin unele detalii ne
atestă existenţa unor c lemente de cultură care s-au dezvoltat pe pă­
m întul patriei noastre şi în care găsim obîrşia portului popula:
r omânesc.
Pentru portul popular din Banat, prezintă un deosebit interes
fragmentele ele broderie din sec. al XV-lca şi al XVI-lea descoperite
c u ocazia unor săpături arheologice pe păm întul patriei noastre, care
ne arată o ornamentică ş i o tehnică d e executare a cusăturilor frec­
vente şi astăzi în piesele c ostumului bănăţean.
Preţioase documente c onstituie şi notele de drum ale călători­
l o r străini, ca şi unele note istorice sau monografice din literatura

67

https://biblioteca-digitala.ro
austro-ungară, î n special cu referire la costumul bănăţean care prin
descr ieri şi mai ales prin ilustraţii, semnalează i mportante, e lemente
pentru i storicul portului popular din aceste locuri .
Dovezile amintite, înşir ate peste veacuri, deşi cu m ar i goluri
î ntre ele, ne înlesnesc totuşi cunoaşterea elementelor de bază ale por­
tului popular şi înţelegerea evoluţiei m orfol ogice, care a dat costumului
forma s a de astăzi.
Deşi portul popular r om ânesc are o structură unitară, el a
evoluat pe p ar cursul i storiei, primind de l a o regiune la alta forme
diferite, determinate de condiţiile de viaţă în c are s - a dezvoltat.
Î n epoca fărîmiţării feudale, pe teritoriul României, s-au des­
prins unităţi teritoriale - provincii i storice - cu viaţa lor economică
şi politică izolată ş i cu arta lor proprie. Astfel s-au creat p articulari­
tăţi l e r egionale, c ondiţionate de anumiţi factori locali, care au dus şi
la cristalizarea unui stil propriu a portului p opular. în c adrul marilor
proYincii i storice : Moldova, Muntenia, Olteni a , Transilvania şi Bana­
tul, costumul se diferenţiază pc zone etnogr afice mai rcstrînse, unde
c reatorul popul ar perpetuează elementele tradiţionale l ocale.
l nc ă de la începutul c omunicării de faţă, este locu l să stabilim
o trăsătură generală a cu lturii populare bănăţene ; pc de o parte le­
g ăturile cu zona balcanică, sud-dunăreană, iar pe de alta interferente l e
puternice foarte strînsc c u O ltenia. Aceste două tendinţe opuse, c e a
sudică el e pătrundere a unor noi forme c ulturale, deosebite d e acelea
ci i n restul ţării ş i cca sud-estică el e difuzare şi expansiune, cuprinzînd
părţile vestice ale O lteniei, caracterizează şi alte epoci istorice ale
acestei provincii r omâneşti, încă din preistorie.
Amintim faptul , care poate fi plin ele interes ş i pentru cerceta­
rea culturii populare, că in preistoric aceste două tendinţe se m anifestă
in acelaşi mod, aşa cum r ezultă clin conc luziile stabilite de arheologi
din „Tratatul de Istoria Români e i " , cultura Periam-Pecica, proprie Ba­
natu l u i pătrunde î n Oltenia, unde se dezvoltă sub noua formă a cul­
turii Verbicioara (pag. 1 0 7) , Cultura Valina ( din B anatul Sîrbesc) se dez­
v oltă de asemenea în r elaţie c u aceeaşi cultură clin O ltenia, de la
\/erbicioara (pag. 1 0 8 ) .
Acestor arii de cultură, precizate in p reistorie, le corespund
z onele cu lturii populare, ccrcctînd fenomenul bănăţean î n ansamb lu.
Prezenţa unor elemente el e c ultură o rientală mai tîrzii, care
apare într-o măsură mai pregnantă în arta p opulară a B anatului, clecît
î n alte regiuni ale ţării, reflectă un continuu contact a l acestei pro­
vincii c u Balcanul , prin intermediul căruia au pătruns în Banat unele
forme de cultură din Orient şi Bizanţ perpetuate p înă astăzi în orna­
m enti c a şi tehnica pieselor de port şi a ţesăturilor de interior.
Un factor pozitiv î n vehicularea c ulturii orientale a fost ocupa­
ţia turcească. Timp de peste 1 50 de ani populaţia bănăţeană, unită
fi ind cu provinciile turceşti de peste Dunăre (cu care avea c ontact di­
rect) şi-a putut însuşi multiple e lemente de c ompoziţie, tehnică şi ma­
teriale î n o rnamentarea costumului său popular.
Este de remarcat însă c ă toate aceste clemente pătrunse în cul­
tu r a Banatului, nu au alterat structura costumului, ele fiind altoite,

68
https://biblioteca-digitala.ro
numai cu elemente de suprafaţă, vizînd numai ornam eritica portului
popular autohton.
Prin structura sa, c ostumu l bănăţean se încadrează în tipologia
g enerală a portului p opular românesc, cel femeiesc aparţinînd tipului
de c ostum cu două catrinţe, purtat în Transilvania, spre deosebire el e
1
costumul cu „ fotă " al M oldovei şi a c e l cu „vîlnic" al O lteniei.
Aceeaşi cămaşă croită î n foi drepte, încreţite î n j urul gîtului,
pe care o descoperim purtată şi ele femeile dacilor pe m etopela monu­
mentului el e la Adamclisi şi care este prezentă î n toate regiunile Ro­
mâniei, o găsim purtată şi ele femeile din Banat. Aceeaşi c omponenţă
a costumului : c u cămaşa îmbrăc ată direct pe cap, încinsă cu brîul şi
hrăcira peste mijloc ş i c u cele două piese, care se prind perpend i cular
de l a talie în j os - una în faţă şi alta l a spate - spefic ă costumului
din Transilvania, o găsim şi în Banat.
La c ostumul bărbătesc apar d e asemenea simil itudini de struc­
tură c u vestimentaţia ţărănească din toate r egiunile ţării ; cămaşa
purtată peste pantaloni şi l egată l a talie, ne aminteşte şi de portul da­
cilor înfăţişat pc aceleaşi monumente menţionate.
Deci structural, costumul bănăţean aparţine aceluiaşi fond daci c ,
atestîncl locuirea ş i conveţuirea neîntreruptă a poporului român p e în­
tregul teritoriu cuprins de ţara noastră.
Costumul popular din Ban at, însă, prezintă şi unele elemente c\i­
ie renţi ate ele tipul costumului popular din r estul ţării , care pun în lu­
mină parti c ularităţile specifice ale acestei provincii. Opregul cu ciucuri,
el e străveche tradi ţie locală şi conciul sau ceapsa, purtate pe cap de
femeie, ne semnalează prezenţa unor elemente d e port specifi ce numai
B anatului. care morfolog i c desprind tipul costumului bănăţean el e cele­
l alte tipuri de costum clin ţara noastră.
Elementul esenţial în tipologia costumului femeiesc ele Banat este
opregul c11 ciucuri, o piesă el e port ciud ată c a formă, c ompusă dintr-o
porţiune ţesută, de care atîrnă un strat de ciucuri lungi. Prezenţa opre­
gului cu ciucuri numai în Banat, ridică i nteres ante probleme de origine
ş i interferenţe cu lumea s ud-dunăreană, probleme c are sperăm c ă vor
constitui o temă de cercetare etnografico-istorică pentru specialiştii
Muzeul Banatului, î n viitor.
I n baza descoperirilor arheologice a unor fig urine din epoca
bronzului, î n Jugoslavia, l a Vinca şi la Klisevac i.n î mbrăcămintea că­
rora se poate descifra forma opregului cu ciucuri ; prezenţa opregului
c u ciucuri în portul popular d in Albania ( descendenţi direcţi a i i l i rilor)
şi în anumite zone din Jugoslavia (inc lusiv Macedonia) , deci în Balcanul
de vest, ne face să presupunem originea i lirică a acestei piese de port.
După unii arheologi germani (relatarea lui Florea-Bobu Florescu,
în articolul „Două piese de c ostum femeiesc d e origină ilir o-tracă ' · ,
d i n 1 9 6 1 ) această p i esă de port s - a extins ş i în spaţiul nordic-germa­
nic şi este c onsiderată de arheologii germani, ca „ i l lirischer Rock"
( fustă ilirică) .
Forma ciudată a opregului bănăţean, cu stratul de c iucuri
lungi - care atîrnau în faţă şi la spate, în costumul femeiesc - nu

69

https://biblioteca-digitala.ro
 se înscrie în c ondiţiile practice, care au determinat iniţial ş 1 m mod
logic, factura utilitară a fiecărei piese, ce compune îmbrăcămintea
omului , c i ne sugerează m ai degrabă o tendi nţă spre exagerare, care
a luat fiinţă în c oncepţia de frumos a femeii bănăţene, micşorînd trep­
tat porţiunea ţesută, în favorul ciucurilor, care creşteau.
Este cert c ă portul ciucurilor, deveniţi prea lung i , stinghereşte
mişcarea - mai ales la muncă - fapt care a dus la înlocuirea opre­
gului din faţă cu o catrinţă. Raţionamentul menţionat, apariţia unor
oprege de tip vechi pe teren şi o imagine a stampelor din unele lucrări
ale secolului trecut ( î n care opregul apare c u ţesătura l ată ş i cu ciucurii
scurţi) ne face să p resupunem că în forma primară, opregul avea ţesă­
tura mare, cuprinzînd 3/4 din l ungimea lui. Astfel de oprege mai găsim
şi astăzi în Albania şi Ma ced onia şi în anul 1 9 36, subsemnata am desco­
perit, personal , un opreg de forma aceasta în Banatul jugoslav (piesă care
astăzi se găseşte în patrimoniul Muzeu lui Banatului).
Transformările apar prin îngustarea treptată a porţiunii ţesute,
ajungîndu-se astăzi - în unele zone d i n Banat - la reducerea a µroape
totală a acesteia în fav orul ciucurilor, care cresc. Privind fazele de
transformare menţionate, remarcăm, c a un fenomen i mportant opregul
din zona Oravi ţa, care şi-a păstrat d imens i unile mari ale ţesăturii.
Semnalăm totodată şi fenomenul - care nu reprezintă o si mplă
c oincidenţă - că atît în O ltenia, cît ş i î n Hunedoara ( cele două re­
giuni vecine cu Banatul) şorţul purtat de femei este denumit ş i aici
„ opreg " .
Al doi lea clement caracteristic costumului femeiesc cl i n Banat
este îmbrăcămintea capului, care apare aici - spre deosebi re de şte1 -
g arul din Moldova, Muntenia sau O ltenia, sau de broboada din Tran­
silvania -· s u b forma u n e i bonete, denumită „conci ' ' , sau „ceapsă·'
propr i i şi roslumului balcani c .
M o rl u l ele a-şi acoperi capul al femeilor c ăsătorite nu are l a
bază i ntenţia d e înfrumuse ţare. Şte rgarul d e cap, broboada, sau c onciul
purtate de k'mei nu au sensul gătelii, ci semnalează trecerea femeii
de l a o stare civilă la alta ş i sub acest aspect, are u n rol ele simbol so­
cial. Femr> i a supunîndu-se unei străv echi cutume care nu-i permite
să-şi mai d escopere părul după ce s-a căsătorit, ş i - a acoperit capul,
folosind o ţesătu ră, care pe parcurs a primit diverse forme, toate însă
.avîncl l a bază simpla ţesătură, clin care a generat şi ştergarul de cap.
Pentru o m ai bună înţelegere a fazelor de evoluţie ale conciu-
1ui ş i ale cepsei bănăţene, l egate de form a l o r ini ţială, vom încerca o
scurtă analiză a practici i de învelire a capu l u i , în care surprindem trei
elemente ş i anume :
1 . strîngerea părului prin împleti re ;
2. susţinerea părului printr-o ţesătură care a primit d iverse
forme ş i denumiri ( legătoarea, tulpan, căiţă, fes, ceapsă etc.) ;
3. învelirea c apului (peste piesele amintite) cu un ştergar,
maramă, conciu etc.
În p ortul bănăţean „ ceapsa" purtată î n z onele de munte repre­
zintă faza a 2-a de susţinere a părului, probă că este fixată pe părul
strîns în coc şi se poartă şi învelită cu o cîrpă ( ştergar s au năframă ) .

70
https://biblioteca-digitala.ro
 în schimb „conciu l ' ' purtat î n zonele de c împie, avînd o formă
diferită de aceea a cepse i , reprezintă faza a 3-a, d e învelire a capului
( peste părul fixat pe un cerc) păstrînd pînă astăzi - d esfăşurat fiind -
forma unui ştergar, sau a unei cîrpe lungi. Denumirea de „cîrpă" a
u nei porţiuni din conci c onfirmă originea lui.
S înt nenumărate vari antele de detaliu ale acestor piese, asupra
cărora nu pu tem insista în comunicarea d e faţă, ceea ce trebuie reţinut
însă este faptul că fem eia din Banat poartă o bonetă c onfecţionată fix
p c care o aşază simplu pe c ap, spre deosebire d e alte regiuni ale ţării,
unde femeia îşi l eagă capul „se îmbrobodeşte" - el e fiecare dată - cu
o ţesătură neconfecţionată.
Şi în c azul acesta semnalăm unele afinităţi de termeni în Olte­
nia, sau şi el e formă în Hunedoara, unde găsim denumirea ele , canci"
folosită pentru un suport al părului ( cli n coajă el e copac, sau cli n metal)
cu care femeia îşi fixează p ărul î mpletit.
Î n zonele ele contact cu Banatul , clin Hunedo ara cum s înt en­
c lava etnografică a Pădureni lor, sau Ţara Haţegul u i , apare de aseme­
nea „ ceapsa " , care coincide şi c u zona î n care avem denumirea el e
„ opreg" pentru „şorţ" ş i c hiar c u prezenţa opregului c u ciucuri în mar­
g i rwa vestică a Haţegului, limitrofă cu Banatul.
Se ridică din nou problem a etnogenezei şi sperăm c ă specia­
li ştii muzeel o r din Banat şi Hunedoara vor reuşi s ă c ontribuie l a elu­
cidarea ci. Nu mai puţin interesantă apare o acţiune ele cercetare et­
n og rafică cc ar pu tea fi efectuată în Balcanul d e vest, întreprinsă de
un colectiv el e specialişti din ambele ţări v ecine, situaţie pe c ursul
ele suci şi el e norei al Dunăr i i .
A lătu ri de costumul fem eiesc c a r e r eflectă o tipologie locală
bine conturată, costumul bărbătesc apare m a i unitar cu tipul genera­
l i zat de îmbrăcăminte ţărănească, totuşi surprinclem şi aici unele ele­
mente strict l ocale cum este ele exemplu cămaşa foarte l ungă şi pan­
taloni largi. el emente , care atestă apartenenţa costumului bănăţean
unei vaste şi unitare a r i i etnografice „Cimpia dunăreană".
Nu a fost în i ntenţia noastră ca în această scurtă comunicare
de idei, să facem o prezentare descriptivă a c ostumului b ănăţean, ci
sclectînd cele două elemente esenţiale, care conturează caracterul
c ostumului femeiesc, s ă semnal ă m faptul i mp ortant, c ă în Banat ne
aflăm în faţa u n u i tip el e costum cu o puternică personalitate, care re­
flectă o altă filieră în trecutul îndepărtat faţă de celelalte tipuri de cos­
tum din ţara noastră - şi deţine o tradiţie proprie locală, c e leagă
p ortul popular el e aici cu străvech ile forme de îmbrăcăminte traco-ili­
rice, pătrunse în spaţiul dacic, numai pc teritoriul Banatului de azi şi
oprite l a m arginea Ţării Haţegului .
Ca u n preţios docu ment ele viaţă, co stumul din Banat păs­
trează - prin elementele sale car acteristice - m oştenirea unui stră­
vechi substrat istoric î n care descoperim trunchiul viguros al culturii
autohtone daco-romane, altoit însă, pe parcursul vremii, cu alte culturi.
pătrunse pe căi diferite şi acumul ate în acest colţ izolat a l ţării noastre.

71

https://biblioteca-digitala.ro
 DIE CHARAKTERISTISCHEN ELEMENTE DER
BANATER VOLKSTRACHT.

Z U S A M M E N F A S S U N G

Durch i h re Zusammcnstellung fil�J t �ich clic banater Bekk, i du ng

i n clic allgemeine Typologic der r u mănischen Volkstracht ein. Die
Frauentrach t untcrsch eidet sich j edoch von cler moldauischen „ fota"
und cler oltenischen „vîlnic" (beide elen Unterleib vollkommen u m h i"l l­
lende Schiirzen) durch die vome und hinten angeb rachtcn zwei Schttr­
zen ( cătrinţă) die auch i n Siebenbtugen getragcn werdcn. Bei cler
M ănnertrach t sind ebenfalls Struktu r-Ăhnlichkciten i m ganzen Lande
bemerkbar : liber die Hose getragenes und begiirteltes Hemd, ă h nlich
der dazischen Tracht wic es auf cler Traian- Săule ader cl em romi­
s c h en Hcldcndenkmal Trophaeum Traiani bei Adamclisi skulpturci�
dargestellt ist.
Durch ihre Zusammensetzung gehort alsa die Banater Volks­
bekleidung ebanfall s zu cler dazischcn Urform, als Bewcis eitws
ununterbrochenen Daseins und Zusammelebens des rumănischen Volkes
auf dem Gesamtgebiet des Landes.
Die banater Volkstracht weist aber auch manche unterschicdli­
che Elemente aut, welche die Eigenartigkeit dieser Provinz bcstătigen.
Die vome mit einer h ohen Spitze versehenen Bundschuhe „opreg cu
ciucuri" wie auch einige Kopfs c hmuck-Elemente bei elen Frauen „ cond"
ader „ ce apsa" sind nur fii r clie banater Volkstracht bezeichnencl , wo­
durch diese s i c h morphologisch von elen anderen Volkstrac ht-Typen
des Landes unterscheidet.

https://biblioteca-digitala.ro