B.

BREZIANU

ECA
GRIGORESCU
OAMENI DE SEAMA

DD
 se pomenesc cu adresa
formitate cu «rezoluia Eforiei prin
nälimi care, in
rul" erau rugai a- primi pe Sale, con
o vighere ingrijitoare asupra-i, spre a i Grigorescu Domnito. a
gresul cel mai posibil alit
franceze i germane, cit i in: invtu in
ra pro- face avea
sludiul de artalimbi
turii pentru care, zice,, ar avea 0
pic-
gimnazial a ui Leca. preîdinve<e
lecie. ,
Tinrul, care nu rivnea îns s
b¯da pictur
Lecca, ci jinduiasear-
plece la Roma ca s studieze acolo se art£ deza
mågit de rezolutia cu iz pedagogic a
lui. Nemulumirea lui va rbufni abia într-o a
doua suplic", adresat, în septembrie al aceluiasi
Domnitoru-
an caimacamului AleXandru Ghica,
succesorul lui
^tirbey-Vod.
Intre timp îns Grigorescu se învoise cu Breasla
B¯canilor din Bucure_ti s le fac o icoan aDumi
nicii tuturor sfinilor : este vorba de o compoziie
complex¯, construit în patru registre i cuprin
zind, în afar de Sfinta Treime, un sobor întreg de
sfini, arhangheli, prooroci, îngeri, arhierei i mo
nahi. lcoana se afl i astzi în biserica Bradu
Staicu din strada Bradului.
Pe de alt parte, în luna iulie stareul schitului
Ghigiu primi porunc de la mitropolitul Ungro"
Valahiei s încheie un contract cu zugravul NICu
Tinru] se îndatora, pentru suma de 500 de galbeni,
s picteze întreaga m¯nstire Zamnfira I,a la fresc",
silindu-se, cit va putea, aface un lucru bun... Legà-
mintul, care trebuja împlinit într-un soroc de _apte
luni, fusese dup orinduial înt¯rit de ,Onorata
Comisie aVpselei de erde".
28
 Acest prim contract avea s confere tinrului
zugrav o oarecare imporlant printre colegii lui
de breasl.
Nicolae Grigorescu incepuse så aib cutare si
semnåtura lui a fost gsit figurind pe unele con-
tracte chiar la parte" cu me_teri mai
vìrstnici,
bucurindu-se de clauza special£ care prevedea ri-
tuos: chipurile de la catapeteasm s fie lucrate
deoarece tinrul excela în re-
de me_terul Nicu",
darea unor expresii pline de o adinc omenie...
La Zamfira (unde luase asupra sa nu numai
Zugr±virea bisericii, dar i a cercevelelor i a ciu
bucelor de la ferestre) el veni însoit de fratele su
mai mare Ghi, i se porniserios pe lucru. Stareta
mnstirii î_i amintea cum pe cind zugrvea,
Ghit mai cînta din chitar ; Nicu îns toat ziua
lucra pe schele".. De altfel artistul începuse cu
sfial s-_i afirme o mic personalitate, desc
tu_indu-se cu timniditate de anumite _abloane care
cereau acea uniformitate tradiional în zugrvi
rea figurilor. Important este faptul c aci Grigo
rescu a încercat s lucreze de-a dreptul dup
natur". Bine cunoscut este întimplarea cum, în
drgostit fiind, Nicu a pictat pe fata parohului în
chip de înger.
Fr S vreau mrturisea el f¯cusen
chipul de care tot sufletul meu era plin.."
Mriuca, angelica fat a popi, a fost a_adar
primul lui model. La Zamfira, iar mai tirziu la alte
biserici, sfinii din icoanele lui Grigorescu vor
avea înfi_ri firesti, pline de via _i priviri calde,
Inläcrimate... Tocmai de aceea, de_i în mare m¯sur
29
 convenionali, ei sint
idealizai i
Lecca sau Tattarescu, care în
superiori celor
pictai de
desenai
cu _tiin,
mult mai
corect, mai dupå tipic"
i
schimb
sint
Se _tie c£ zugravii de biserici erau mai
in-
datorafi a se conforma unor canoane cuprinse în
ni_te vechi tiprituri cu slove chirilice - Ermi-
niile i Potlinicul care explicau amnuntit
reprezentai i zugràvii sf felul
cum trebuiau
sfaturi i asupra utilizrii
sfinii, dind
culorilor : verdele de
smarald, verdele-azur sau prezelen, galbenul
aurin
rosul bacan, ro_ul împaratesc sau purpuriul, ro_ul
de cinabru sau chinovarul, albastrul ceresc sau la.
zur etc. etc. Ingrdit de aceste reguli de la care mu
era îngduit nimnui s se abat tînrul zugrav
ajunsese cu timpul s lucreze i el dup tipic. De
pild icoana Sf. Nicolae este evident fcut pe
acela_i _ablon la biserica din Zamfira, cît i la cea
din Puchenii-Mari.
In afara obligaiilor contractuale, Grigorescu
mai pictat la Zamfira i un epitaf pe mtase albas
tr±. Realizat de ast dat într-un spirit mai apro"
piat de vechea traditie asecolului al XV-lea, in
tr-un colorit viu, în care domin un ro_u de ilacard,
acest epitaf întrece poate tocmai din aceasta P
cin lucr¯rile celorlali mae_trii romîni promotori
ai stilului neoclasic bisericesc neasimilat înc, nici
de ei i nici de
popor. Zamfira, Nicolae Grigorescu
Tot la mnstirea
are ideea s introduc într-una din icoanele de la
poalele altarului o Scenet istoric zugrvit cu
Stingåcie i într-un colorit tern.
30
 Voievodul Radu cel Mare, imbråcat intr-o lunga
tunic incheiat£ cu
brandenburguri, purtind
umeri o mantie i tinind cuca domneasc
pe
in nina
stinga, il întimpin pe Sf. Nifon. Se zresc me-
terezele ora_ului, turlele bisericilor i poate silueta
palatuluj domnesc; prin poarta boltit a cetáii se
vàd ciiva dregåtori. Pictura e de bun sean in-
riurit de retorismul teatral specific al epocii.
Fste momentul cind Grigorescu picteaz sub
influena maestruluj de desen de la Colegiul Sfin-
tul Sava, a lui Constantin Lecca.

In atmosfera senin a vii Teleajenului i a

Zamfirei, me_terul a avut parte de prietenia unui
clugr crturar, un anume Isaia Piersiceanu, Om
umblat prin strinti, nemulumit de viaa mo
nahal, acesta era îmboldit de dorul s porneasc
intr-o lung drumeie.
La rîndul su Nicolae Grigorescu ii împrt
_e_te dorina de a vizita Apusul, mai ales c acum
ise prea c avea mijloacele" s poat între
prinde visata cltorie fr a mai atirna de o îndo
ielnic burs de stat.
Pe cind Piersiceanu _i Grigorescu puneau la
cale proiectele lor migratorii, vine vestea c pe
Ziua de septembrie va s treac prin Ploe_ti
alaiul cu caimacamul Trii Romine_ti Alexandru
Ghica.
Nicolae Grigorescu socoti nimerit s-i mai în
cerce odatá norocul în sperana c poate i se va
aproba cererea.
31
 BARBU BREZIANU

NICOLAE
GRIGORESCU

1959
EDITURA TINERETULUI