(S&

4c.

SO.'

se

--45rc
J.POPESCU B JENA,RE
AUT

V 0 Lalee.r.z&2_cthz

N 2. ff

/-ese

,acigeg,Z.

L.
,33.10

AL. STEFULESCU.

BISERIGA DIN VADENI

I.

Biserica din Vadenii) prin stilul s6u architectonic, prin marimea si pictura sa este cu drept cuvent una din cele mai importante
biserici istorice din Gorjiu. Prin oglindirea ideilor religiOse ale
vecului al XVII in care si-a infipt trainicile sale temelii pe malul

sting al betranului Jiu este un indemn energic catra iubirea frumosului, binelui si adeverului. Ea va remane un isvor nesecat
de idei inalte, simtiri adanci, de sacrificii uimitOre. Aci, in minunata-i respantie unde in adever florile nu sunt gelOse, nici pa-

serile barfitere, si-a dat mina una din cele mai placute positiuni
ale naturei cu pietatea stramosesca cea mai artistica.
Jiul
ce imbratiseza piciOrele muntilor Gorjeni si al muntilor Transilvaniei, cantand fratilor despartiti, un vecinic canter
de unire ca si veriga eterna a undelor sale ce-i scalda
curge
in apropiere mandru si impunetor, adancit si visitor intre malurile sale inalte si indrasnete oterind ochiului intruparea uneia din
privelistele cele mai sugestive. In apropiere salciile pletOse, cum
ar dice regretatul Al. Odobescu, aninii usurei, alunii mladiosi
socul mirositor, artarii cu posghite rosii, sangerii pistriti, plopii
inalti si subtiri, hatisurile de arbori desi si impleteciti, sueratul
mierlelor si al pitigoilor, ciripitul vrabiilor, inganatul turturele for
sure, sborul neastamparat al prigoriilor cu penele albastre, umplu
cu icOnele lor, mareta natura, in care troneza monumentul de
pietate al marelui ban al Craiovei Cornea Brailoiu. Aci se pOte
creia idila cea mai sentimental,, cea mai duiOsa si gingase.
0 puternica suflare de vieta a lasat aci urme istorice neperitOre, de o originalitate vigurOsa.
i astadi o adiere soptitOre de vr emi trecute ce legtinA mangaios si cadentat veselile padurici de pe pOlele si verful delurilor
1] La vre-o 5 km spre nord de Targu-Jiu.

www.dacoromanica.ro

vecine, salveza Sufletul de alenul gandurilor amare si pa.timAse in;sada putere si dragoste de vieta, camtandil4 cantece . de veselie
.imbalsamitere. Atat .rantul de deluri lamurit arcuit, 'cat. si Jinl,
ce se intOrce lin si gray pe langa deluri, inverdind nenum6ratele
insulete dintre incovoieturile puternicilor brake, se resfrang ca intr'o
.

oglinda, dimineta inainte de suirea aurorii pe orizont in albastrul

cerului celui mai linipeda si frumos. .
Pentru un adorator al naturii, a Mild melancolie e plina
de simtire si puterniea in ideatione, resaritul sOrelui aci
pe Tanga apa si deluri se pare, in timpul verei, o aprindere a brizontului; apusul, o scena maraca I\TOptea, o feerie
magic& in care luna aninata de portile eternitatii si .stapana a
tainelor din umbra, trezesce in inima vibratiuni. puternice si nestapanite,,reverii de care simtirea nu se pOte desparti. Aci, in
linisted noptii, in neturburata singuratate, sufletul pribegesce Cu
'drag pe ilusiile visatOre sub un limb ceresc si :AMNIA
apropiate si neintelese pentru a gasi urzela misterinsa a firii o.

menesci

. :

Allons-nous-en dans l'infini

De !Ideal sondes les clines

Error dans les haoteurs sublimes

Dans le ciel bleu, abri held ;
Tachous de scruter l'infini
Et de- no plus yoir les 'abitnes !
Et, noun devoilerons sondam-.
L'eternel et pr0ttmd-.111iStei,
Que l'infini s'obStine ti taire

A l'homme qui le eherebe en vain;

Et nous -sourirtMs de ((Main
Aux Vains systemes de la tere!

Et le bean, le Lien'. et le .vral ;

Sans t'eblouir par lour presence
rapparattrons dans lour essence,
pur et sacra ;
Dans leer
0. mon aline et le bonhetir vrai
Jaillira de lour connaissance.
JULIE' HASDEAL .
Bourgeons d'Avril, Solitude,

tl
.

Biserica Vrtdepilor vaSta, .inalta, cu ferestrele. midi .si inguste,

cu tainita in.clopolnita este martarie vine si pipaita a timpurilor

.

de adanca pieta te si nestatornicie politica kin .care a trecut

tera nOstra. .

www.dacoromanica.ro

,.

Nenorocire insa, ca atatea

atatea tencueli si vArueli i s'au
asvirlit ca un lintiol de mOrte pe. Mandrill seu corp, ce pare ca
se inabusesce in ele protestand contra unei pietati asa de naive .
Si de reu gust. Mult timp se vede ca a, stat cu coperisul putred
de vreme, prin care plOia a petruns,stricandu-i frumOsa zugravela,
.

cu. paretii plesniti, cu zidurile de prinprejur jupuiti si prabusiti, de nitvalnicul timp, cu intinsa-i ograda pustie si plina de burueni selbatice.

Ea devenise in curs de zecimi de ani, numai locuinta a buf- .

nitelor, retragere a stafiilor infioratore a carer grOza si astacli
traesce in popor.
Pietatea reu intelesa a acelorace i-a profanat adancile-i be
tranete cu mocirla infects a adus, o paguba si istoriei, prin faptul
ca s'a distrus inscriptia principals de la intrare.
Grandiosul advon, ce o coprindea.odiniOra, e astacli mut si
arabescurile zugravite cu atata fineta si pofusiune nu ne face de
cat se regretam si mai mult lipsa ei.
Fost-a inscriptia sapata in petra ? , Fost-a scrisa cu vapsea
de pareti ? Nimeni si nimic nu ne o pate spune! Ca un anger de
lumina in nOptea vesnica a trecutului, ZugraNiela de la 1732 ne
arata intre chipurile ctitoricesti, la drepta intrarii pe Cornea Bra,
iloiu cu dregatoria Velichii ban al .Craiovei,. Ast-fel.. suntem in
inesura de a hotari cu multa probabilitate data fundarli acestei
marete biserici, cu drept cuvent una 'din Cele mai frumOse pagini
. :
ale istoriei Gorjului.
Pe la 1689 Cornea Brailoiu era Vel Aga.
Deci alaturandu-se nemtii cu tara Ronianesca pre decindea
< numai de cat si soli la Domn au triihis; anume pe colonelul
Grof Silk cu cereri de acestea, sa gateasca Doninul *zahareale,
di cu ostile in tail ca sa erneze 'Arot-',a treaca, care solie Do: mnului forte cll. greu si peste tots putinli fu, pentru care sfat :
cu boerii facand, trimis'au si Maria .sa si boiari soli la nen*
anume pe Korizea Brailoiu vet Agri si pre erban Greceanul vel
Logofat, cu mare jalba si cu multa :riigaciune ca sa nu vie in
tara, aratand si in tot chipul dovedind neputinta terii, mai pe ...
lima si acestea aratandu-le cum ca wall loc nicairea in tars a
:
sta sa se apere, cand vre-o vreme : de. primejdie ar fi despre
vrajmasii lor, nefiind cetati,. si allele. multe ca acestea inainte ::
sa le pue, ca dOra s'ar conteni a nu vent in tera.9
.

9 Magazinul istorie pentru Dacia 1'..11. No. 3 pag. 138.

www.dacoromanica.ro

r._

Pe la anul 7202 (1693) Sept. 23 Cornea Brgiloiu era vel

paharnic.

Pentru ca gatire era sa fad. Domnul de nunta fiiciti MArii

sale Doamnii Mariei, care dupa Kostandin Voda Domnul Moldovei

o au dat, care nunta nu s'au putut face intr'alt chip dupg a

Domnilor obiceu, ce nu pot veni unul la altul, fara numai apropiindu-se oranduitele Bile ale nuntii, gatit'au Maria sa pe fiica
Mariei sale, cu trite cele vrednice cuvioase si Domnesti cinsti si
orandueli, si impreuna cu cinstite si mari obraze o au trimis,
anume cu cinstita cea cu de tots crestinatatea impodobita jupanesa Stanca maica Mari sale lui Kostandin Voda, si cu cinstitul si blagorodnicul unchiul Marii sale Kostandin Kantacuzino
carele au fost vel Stolnic i Diicul Rudeanul vel Logofat, i Kornea
Br ltiloin vel paharnic, i Mihalcea vel Stolnic, i Matei Filipescu
Stolnic, i Radu Golescu vel Aga, i Bunea vel Armas si cu alti
multi boiari si jupanese, si cu multa gloats s'au dus la Iasi, si
acolo priimire cu cinste si Cu pompe mari facendu-se facutu-s'ati
si

nunta dupa obiceiu la luna lui Noembre in

5 zile.

Dupg.

sfarsitul nuntii boiarii iarasi impreuna cu maica Mariei sale lui

Kostandin Voda, s'au intors de au venit la Bucuresti.i)
Dupa Martie 7283 (1695) Cornea Brailoiu este vel ban al Craiovei:

Deci dar viind Domnului porunca ca acesta, ca sa merga si

acum la Kladova, fOrte peste putinta fiind, ca Inca vreme de iarna

era, si cu multA nevoe era a se gall Domnul si tots

Ostea, ca

<darba nu era si vita fOrte slabs, si *lend o porunca fail de

vreme ca acesta, care nici data n'au fost, despre o parte au
trimis porunca la Kornea Brailoin vel Ban la Craiova ca sa
..merga cu tara despre Mehedinti la cetatea Kladova sa se apuce

sa o faca, despre alta parte numai de cat au trimis boiari la

POrta, anume: pe Kostandin vel Klucer si pe Dumitrascu Kara-

manlau vel Postelnic pentru ca sa faca jalba, ca doar ar lasa

pe Domn ca sa nu mearga, numai sit randuiasca Omeni si ispravnici sa mearga sa faca cetatea2).

Asadar, dupa timpul in care Cornea Brailoiu a investit

dregatoriile de vel Aga, vel Paharnic si Vel Ban., putem
hotari data fondarii bisericii din Vadeni. Ast-fel, fi ind zugraviti
Cornea Brailoiul pe biserica ca <<velichii Ban al Craiovein biserica nu pOte fi mai veche de anul 1694-95.
9 Magazinal istoric pentru Dacia Tom. II. Nro 3 pag. 210-211.
Magazinul istoric pentru Dacia Tom. 11. Nro 3 pag. 218.

2J

www.dacoromanica.ro

Y.!

;11

Dace ar esista inscriptia am fi scutiti atunci de un scrupul

ce trebue sa ni-1 facem.
Este adeverat ea dupa, timpul dregatoriei de mare ban al
Craiovei, putem determina anul fundarii bisericii; dar dace biserica n'a fost zidita din temelie de marele ban craiovesc Cornea
Brailoiu, ci numai restaurata ?
Pentru un moment in starea investigatiunilor actuate, r'emane
bine stabilit ca fundarea bisericii coincide cu dregatoria de mare
ban al lui Cornea Brailoiu.
III.

Intrand din Advonul decorat cu cele mai atragetOre arabescuri in Nartica vedem zugravit la drepta intrarii:
Jupan Cornea Brailoiu velichii ban,
Jupanesa Stanca bgnesa.
Mai jos: Coconut Costandin Brailoiu sni (fiul) Costandin Brailoiu, vornic.

La stanga intrarii:
Dositeu monah Brailoiu sni Cornei vel Ban, tinend biserica
cu tatal seu Cornea Brailoiu.
Mai jos : un copil.
Dositeu monah Brailoiu este Dumitrascu frate -cu reposatul
serdar Barbu Brailoiu si ales consilier in administratiunea cheosaricesca. Are intelepciune si experienta de tera, iscusit si gala
In a propune si a respunde, orator cu adeverat al consiliului
administratiunii. Domnul Nicolae Mavrocordat in timpul domonii sale i-a luat multi bani pe nedrept si Inca I-a shit sa se ca.lugaresca. Haina calugaresca ar fi putut-o lepada ca apitan
za Cerneti si mai ales ca Consilier imperAtesc.
Si-a indeplinit cu credinta si cu iubire de tera datoria de
consilier imperatesc, caci impreuna cu Staicu Bengescu si alti
consilieri Oltenia pe care a gasit-o pustie si piinA de grOza turocului cu multi, grije si iubire a Impoporat -o a ingrijit-o si a pas trat-o in inflorire. Vistieria imperAtesca a fost indestulata. 01 tenia n'a fost ingreunata cu darile asa in cat si alti locuitori

vecini ai ei vedend cu ochii traiul usor dintr'insa au venit si

oau mArit-o pang la 1729 cand Ore-cari stricati si degenerati fii
ai patriei au asudat ziva si nOptea si 1-au scos din administratie
si au stins flOrea patriei intinerindel
1) Col. doe. Hunnuzaki vol. VI pag. 307 si 501 in latinesce si monies.).

www.dacoromanica.ro

6
...

, ..

El este- inmarmantat in manastirea Tismana si pe petra .

1: tepitafick citim:.Subt acesta piatralodihnesc oasele.ralposatului robut

'.-

dui Du:mezei (sic) Dositheu nionaliiiMul din Ctitor(sn) (aul) bztnullui

.':

Kornei.Brailoio:si s'au pristayit i(n) zillele mare sale ConstanIdin

Vod(a) Nicolae la lunla: lui Augu(s.t) 7 i .1a let 7255 (1747),
- La mormint a foSt :o candila de' argint cu lanturi aVend:
., .
inscriptiunea: Eu jiipanesa Stanca Obedenca :flea reposai ului: ..
Dositheu Brailoio am dat la mormentul raposaltfilui tataniTineu

a
...

-...

1;:

Dositheu Brailoiu. (Raportmi asupra cator-va inanastiri etc. de

...

*. '-' (Gr. G. Tocilescu pag. 71.;:,' -

T4

..-,

:..

:-:

:.

Vasilie monah Brailoiu sni Cornei -vet ban.

Mai
jos: Un copil.
. i&:' :z
,
- . Pe paretele
, <
dinspre mean -di:
..
'....
Jupan Dumitrascu Brailoiu vel capitan oa Germs( sn.Cornei
Brailoiu vel ban.
Jupanita ego Marica.
'
,
,.., ,
, ..
Copii: Constandin, Barbul.
..
.
.; .'S.,"
Io Kostandin Brancovenul B(asarab) Voevod.
.'..Jupanesa Maria banesa bantilui Milescu, soacra dumnelui
Dumitrascu Brailoiu, vara primare lui Kostandin Voevod.
Pe paretele din spre miaza-nOpte:
.

.
I

.?-'

.:

:!-

''

.7.

..

..1

Jupan Cornea. Brailoiu sn Cornei vel ban.

Jupan Costandin Brailoiu vornic sn Cornei vel ban.
...
Costandin Brailoiu find' clucer, Barbu Brailoiu fost mare
. serdar, Matei Brailoiu postelnic, episcopul de Rimnic si altii scriu
:.. ...in 19 lulie 1718 printului Eugen de Savoia incredintandu-1 despre ,
I supunerea for si cerend sa se stipuleze in .tractatul de pace all-. - '
..
pirea Olteniei la. Austria.
.. . .
In genunchi la picierele luminatiei vestre ve rugam sit ne
, (ertati de superare. Suntem adusi in cea mai mare rhahnire, 'de
tcand ni s'a spus, ca nu numai Valachia de dincolo de Olt, ci si '.
cea de dincece pana in Cerneti se va da Turciei. Daca se .va .. -intempla acesta (ceea ce feresca D-deu) ni se va pune lantul,', - tde care nu vom mai scapa mai ales noi can fugim la proteetia
sfintei mariri chisaricesci. 'Vom peri cu totul ! Asa ne ame:ninta
.#.
paganii pe noi si bisericile nestre, de unde va fi nenorocita si i
evrednica de plans tera nOstra. Unde sa fugim? Unde sa scapam? ...,
Nu scim! Rugam dar pe Luminatia VOstra sa nu ne lase
tsa, cadem in acesta, primejdie, ci sa binevoiasca a ne intinde
maim milostivirii. Daca pentru niscaiva pricini se va lasa Tur.

'

.,..

._

www.dacoromanica.ro

.:.

',.:c

:J

iq:

ocifor Valachia mare, sa, ascultati dorinta rostra,. ca aceste cinci

odistricte sa le pastrati pentru Marirea Sa CliesaricOsch si
osfinita suma ce fagaduesc. 'lure% ne vom sill a oitnplini si fa-.

)';'

ogaduim ascultare. nesovaitOre. :B6manein ai Luminatiei VOstre '. 7.

odOritori de :sAnAtat e. si fericire vecinica1)..
,' 1, ... :. ::: :.
'--. Matei vornicu Brailoin ni
Cornet
vel ban. !...
r
Matei 'Brailoiu impreuna, cu Stbica Brailoiu 2) si alti 64. de
boeri adunati:in Targu-Jiulni*. la; 6 Sept: 171:9. au scris intre, altele - ' .
....
:-.'., y,.::: :. ,: : ,: .''' ..
pritituJui Eugeniu de. SaVoia:

..

,,

audit din Ora acestuia :(Balenu). cand a dis ca. .va

: : Y ':
ctrebuinta' on -ce niijlOce; ca s vinA asnpra m5stra tote relele, de :..
Ore ce ruina easelor lui Stirbei si Balenu a venit de 'la not cand ..;': :. '.
one-am (his cu militia impe'ra'tdsca si- am Prins pe do ry/ nul for
:
: ;
<<( Nicolae Maqocordat)si ei au para'sit _sera: Impregiurarild, diceau .'": .-:
ei;
vor remane tot osa si ne vom iatorce in Ora: Aturici .; .:: ' ''.',
dada vom aye putere vozri scote ochii tutulor Oltenilor;/
au -". ,;-:;.',
.
aduS'. pe ,nemti in tern. si vom desfiinta,...averile mataStireSci. La
-":
.. ,
omOrten, lui -Barbu Bradolu, Balenul Strigal Eatia-1 Mort caftele,, . .
.,.!ti,
.
:
: .'"
Ofce a adus pe nOtiti in Ora!
r:-'..
'
*.
,.
Auclind acestea parintii (calugarii) si boierii s'au intristat '
forte si,. rOga pe Escelehta Vdstra
.nu se fad; dupa, voirjta lui3). ;.
7:" Motel Brailoiul la 18 Oct . 1719 a foSt numit vornic.(pre- . :.
, -. 4 . ..:'
....,.
fect)
:.: - ......:: :s.:.....; .....:.,
judetului.:Gorjiu4).
" , -:-7 Jupan :Barbul vel Sardar Sni-(fiul) GorneiBrailoiti vel ban.
.. Barbu Bralloiu in 1716 a scris maresalului Steinville, ca a' ,
-cfost cn o parte de militie la: Craiiliva eh, ,sa. prin4 .pe Banul si , . .
.
oN: Obedianul dar ca n!a, isbutit, Ca Nicolas MairroCordat vine .. ;;'.'
:.
sere Buctresci .cu 1200. T,urci si a; chemat si pe Tatari, 'dar a--1
- ?:,.:
,
oceStia ilau raspiinS ca au. destnl de' liicru cu M oscovitisi
L cu.
..15olacii; ca. Nicolae Mavrocordat a, Slat
mai multi boldri,iar
.....
2 frati ai set si 'nitro:- ..... :'.. pe altii. i -au inchis intre ,Care
opolitul (Atitim), El dere 1600 sold nemti 'ca:sa gimi6sCa fie :: .'
oTurci din Ora si ruga ca generalill baron: de Tige sa; vita: si aSa
.

(t

:,

''

....

..

.,

-f...:

..*.

...

-:-

:-

1.) .Col.. Doe. liurmuzaelli, vol. VI Pa; . 1-26 (latine:sce)..

-..,
. ..... '.
In..ztaul 7210 (.17021 Glielvvie. 31i, Stoica ..nr.Ailoia a lost tntinii,. lin- ';
:.
.
.preoyirteit .alti 23 boteri; In
titre -Costaildif) Voila Br.411COVl'111111CPtril a alege
tie motile' ale .lui Nieula. eidles.dudip. Cermqiia;:de-jos,. do
inijloe.1311.iziiroif Originalul pe perptineet iii itrhiva primaries I are..lin. .
3) fJ.,1 live. Hunnuzachi Vol. VI., pag. 317''31 kainesee.
''..
:
:
4)'11:)idem, ,vol. V, tug. -361, ' .-.. k
' '.. .'
?;
.

pile

'.

..

.
;

vf
....

,...

...:

.. " .
,.
'
: :
www.dacoromanica.ro
.

.,

...
.

..

'I''

...

.....

':
:

.1

'

.)
.
,

sit remand provincia (Oltenia) crestinatatii.

Deore-ce generalul

baron de Tige ar pute ajunge de la Bran si de la Buzeu la Bucuresci in 24 ore el Mg sa-1 trimita pentru a libera pe prisonieri, altmintrelea vor peri toti boerii, cere a se porunci capitanului Duma sa treca la Rusava, caci atunci nici un Turc nu va
mai trece Dunarea. Trimite pe ginerile seu spre a fi recomandat
caci el este betran si doresce ca copii sei sa remand in serviciul Steinville. 9.

La 14 Noembre, un capitan Austriac anume Piovda, cu

ostire usOra de catane, avend cu sine pe Serdarul Barbu fiul lui
Kornea Brailoiu si alti boieri Olteni si condus de spatarul Golescu,
a calcat peste nOpte Bucurestii si inconjurand curtea domnesca a
prins pe Nicolae Voda si I'au dus impreuna cu toti casnicii sei la
Sibiul Transilvaniei 2).
La 19 Iunie 1717, Barbul Brailoiu scrie din Rimnicu-Valcei,
Maresalului Steinville
:

Trimisul meu la Bucuresti a sosit acum si mi- a adus o

scrisOre de la prietenul meu, din care ved ca n'au mai sosit acolo
alti Turci de cat cei ce se aflau, aprOpe 1000 ; insa a venit acolo
o scire ca sosesce Regep Pasa Seraschierul cu 15,000 Turci si
cu Berceniu, iar doi Sultani dintre can unul numit Muradin, yin

gcu vre-o 6000 de Tatari in jos spre Bucuresci si trag spre Duonare, cu intentiune a navali in Transilvania. Acest plan Pa facut
Michaiu-VodA cu Birceniu cari necontenit scriu la Turci pentru
acesta. Prietenul meu se intereseza de acesta si lucreza cu Pasa
din Bucuresci, care-i cere insa 203) pungi de bani, pentru care ye
rog a contribui din banii ce mai remane din dajdii, spre a putea
gmultumi pe Turc. Vizirul nu misca, este insa in lagar. Ion Voda
Mavrocordat a primit ordine sa fie gata de pornire, dar el a trimis

.5 boieri la POrta ca sa se scuze ca nu pOte a recruta armata

si rOga a se retrage Turcii din Bucuresci si sa impedece invasiunea proectata de Berceni. Planuisem sa fac o calatorie prin
Sibiu, dar prietenul meu imi scrie de un calugar care imi va
aduce sciri si sa-1 ascept aici.
Indraznesc Inca odata a Ve ruga sit scrieti printului Evghenie de Savoia, sau generalului comandant aprOpe de densul
sea sa, se dea porunca lui Mon ca sa merga la Orsova. Atunci
1) Col. doe. Hurnauzachi vol. VI. pag. 168-169 nemtesce.
2] Fotino, Ist. Daciel vol. II, pag. 149.
2.] 10.000=4,400 galbini.

www.dacoromanica.ro

If-

s'ar opune inamicului o resistenta mai tare si s'ar apAra acele

parti de catre trupele vagabonde dintre care una a navAlit intr'o
insulA. din Dunitre. Pentru acesta locuitorii crestini de aci ye vor
remane recunoscatori. Ion Mavrocordat a numit 2 boieri, unul

ca cApitan la Cerneti si altul ca comandant dincolo de Olt, ca

sA nu banuiasca Turcii cum ca Sara de dincolo de Olt nu este
sub densul ca cea de dincOce. Indata dupit acesta am scris ca
pomenitii boieri, sA remand in Pitesci pAnA, ce. voiu primi resptins de la Excelenta VOstra, ingrijind ca prin sosirea boierilor
sa nu se alarmeze Cara si sit ajung in vre-o incurcaturA. Sosesce
si gratiosul vostru respuns si intocmai dupit cum scrieti se aduce
la Bacuresci multa hranA pentru militii. Turcul pentru bani s'ar
retrage. Voiu tine necontenit iscOde in Bucuresci asa ca plecand
una trimit alta. De la Orsova vin vesti inbucuratOre, ca vrAjmasul mAnanca bAtae bunA si pe apa si pe uscat, fiind nevoit sit se

retragl peste DunAre.

Despre Ion Voda n'avem nici o grijA.

Trimisul seu aici fagaduesce a ne da sciri sigure despre tot ce
se va intampla *)
Jupan Constandin Obedenul zet (ginere) Dositheiu Brailoiu

i jupAnita ego (a lui) Stanca.

Copii : Maria, Dumitrascu, Costandin. Costandin Obedenu a
fost consilier lmparatesc pe la anul 1732 cand a dada !biserica
din Stanesci.
Pe la 1741 it vedem caimacan al Craiovei cu titlul de fost
mare setrar. Cu densul impreuna a fos caimacan, Iordache fost mare

vames, Iosirki fost mare comis, Costandin Strambenu mare pitar.

Iata o parte dintr'o hartie a for :
Dat-am cartea nOstrA de judecatA Popeilui Achim eu verii
lui si lui Dumitrascu fiul calugArului cu nepotii lui, lui Draghici
Baloi din campul Fomii ca sit aiba a Linea si a stApani tOtA
partea de mosie a lui Patru Nandrea verului for din hotarul
campului Fomii judetul Gorjiu, pentru ca acesta parte de mosie
a fost buns si drepta a Radului Nandrei tatal lui PAtru, care a
zAlogit pentru datorii lui Nicolae si Dumitrascu FOmete, PAtru

a plata datoria si a stapanit-o in pace multA vreme, dar apoi

cAc,land in datorii a fost vindut-o si el dumnelui Costandin Obedenu fost mare setrar, ce au fost pe aceea creme in lilele nemVlor

1 Celor 7 copii ai lui Barbu 13r5iloiu, 5 boot si cloud fete Ii s'a rinduit
de cAtre Imperat un venit anul de 600 florin' pentru meddle lui, In urma raportului comitelui Dietrichstein.
www.dacoromanica.ro

10

mare comisar si de la Constandin Obedenu a, cumperat-o yopa

Achim cu verii lui, ca rude ale lui Patru Nandrea.
JupAn Toma Brailoiu Vornicu (fiul) Dositeiu i jupanita
ego Marica Cantacuzinescu.
Copii Joita Serban.
:

IV.
.

Spre miada-cli de biserica se desfasOra casele fostului mare

ban Cornea BrAiloiu. Zidurile ce le inconjora, beciurile vaste sub

pamantene, cu bolti uriase rezimate de stalpi paterniCi de petra

si caramida, forma veche a caselor ce se intrevede ici; ages:
printre ciuntirile moderne dar nechibzuite, sunt rernA.sttefe imPunatere si elocinte ale unei vieti plina de amintiri stoner in Limp
de doue vecuri. Aci, departe de sgornotul curtii domnesci, ca intr'ui
colt retras si iubit, respira mai liber Cornea Brailoiu de grente,
tile dregAtoriei sale de Mare Ban. LIMO biserica sa in cafe si-a
concentrat marea sa pietate, aduna el din and in cand_ rudele si
amicii sei politici. Daca betranele cladiri ar esi din tacerea for
mormintala, ni-ar povesti pOte ca ele au dat .ospitalitate si celor
66 boieri adunati la Targu-Jiu in 6 Sept. 1719 and se plansera
contra la .BAlenu si Stirbei, credintiosii politicei turcesci. De la. ,
ele. am afla multe din aspiratiunile, patimile si credintele vechilor
boieri, clasa viteza, rodnica in tapte eroice si.in exemple sublime
de jertfire. Adi a conacit, pOte, si Constandin Voda Brancovenu,
ruda lui Cornea Brailoiu and a trecut de la Tismana la Horez
intre 12-19 lunie 1695.2). Cula 3) boierului Cornea Brailoiu velichii ban al Craiovei se recumisce astAdi atat prin neisbutitele
prefaceri ce i-s'a dat spre a eorespunde gustului modern cat si in
framOsa cult', din CurtisOra-de-sus, adeveratul tip al caselor boieresci din vecul XVII si al XVIII-lea4).
$i de aci boierii, nobilii conduatori ai Oltehilor, can con-,'..
stituesc simburile romanismului, si descind direct din virtosii Si
vitejii Daci, nazuirti, dupa binefacetOrele raze ale. civilizatiunei :17.
pusene si cerura alipirea Olteniei la Austria.
Ei nu mai voiau favOrea de a purta de subsuori pe Domn
.

nici a-i duce coda caftanului, nici a-i saruta mama, genunchiul.
1 Copia se atilt in Muzeul Gorjiu, originalul in biblioteca Acadeiniei

Romane.

2).Foletul novel, Revista Rom. vol III. pag. 669.

3) Turn.
4] Jiul No. 7. Biserica din StAnesei.

www.dacoromanica.ro

11
.

sau piciorul si cu titat mai mult refusau cinstea de a fi batuti cu

nuele la scar din porunca Domnului.
Aerate trepte .de injosire si lasitate le indurerau sufletul si
Gorjului i-a fost dat: si acum ca si alta-data in ocasiuni solemne
in vieta natiunilor, ca sa inchege tot pe malul betranului si istoricului Jiu, acesta nobila aspiratiune, cea mai energica protestare
a unui popor care se destepta din amortirea consciintei sale nationale. Se vede cit ;flub ce udA de vecuri pOlele castrului roman, al Cohortei a 1:V Cypria din apropiere le-a amintit solia Romanilor ',de a fi insirlainaintata a civilisatiunei apusene in orient.
Boierii, in care. s'a intrupat sentimental resboinic al natiunii,
voiau sa snipe tark;de tererea tiraniei, nesecatul isvor al supunerii Orbe, al injosiiii individuale, si al distrugerei on -carui simt
de deninitate si cinste. Energia poporului se lovise de atatea
chinuri si asupriri; el desperase de mantuire. Oltenia 'abia numera
200,000 'Iocuitori, earl locuiau imprastiati in cite 4, 5 case facute
din impletitura de nuele, unse cu ceva lut, in locuri cat se pete
de indepar tate de cti*ul mare si apropiate de munti si paduri
asa ca.: fie care diOi la caz cand ar vedea venind tine -va din de.partare'l SA fie gata Jib fuga. Altii locuiau prin paduri intunecese
in .bordee sub phmOnt, ca animalele selbatice si nu cultiva mica
lor. agrialtura lang,.casele sau bordeele for ci la una sau mai
,

multe poste
in aproplere.1)
.
adeStor case vechi, in prejma unei biserici impunetore lang. paduri 136-thine si deluri marete a stralucit acum 200 ani

carei raze ne fac a intrevedea un trecut aurit, din care

mOstenim- amintiri pretitise si nesters. Ar trebui insa, nu o viata
.ca# omului ce e akin. o licarire conscienta intre doue eternitati neconsdiente pentru a ne da sama de dorintele aprinse ale vechilor
boieri -pentru inaltarea energiei poporului.
o VietA

'"

.
.

Ei Cloriau sa afirme lumei ca natiunea romaneSca isi inteIege

misiunea.'136
pamenO.Si doresc a contribui cu natura si genial
..
seri propithr la progresele sciintifice ale statelor apusene. C,ereau
cu energie inscriere Romanilor in marea carte a istoriei omenesci.enorocire, rfektorocire, nazuinta for la protectiunei Austriei
InsA r6dele:.as, teptate !
.
, datAbuzurile
carAtnrilor, abuzurile armatei, contributiunile
.

si

modul incasarilor, reducerea valorei zlotului sunt atiltea rele cazute

1

Xenopol 1st. limn. Vol. V. pag. 92.

www.dacoromanica.ro

12

din nou pe capul bietei Oltenii. Comisarii imperiali avand tot-

d'auna nevoe de bani ingroziau pe vornici pentru strangerea

darilor, acestia bateau pe vatasei, can slutiau pe Omeni.
Incepura a cetlui capetele, a inchide si afuma pe Omeni cu
fum de gunoiu si a tiri pe copii desbracati prin zapada gerOsa.
116surile luate de administratia Austriacit a nemultumit nu numai
pe te'rani dar si pe boieri, si der. Toti blestemau momentul in
care chemara pe nemti in tera. Acum se astepta mantuirea de
la Rusi ? ! Dar nefericita experienta facuta cu partidele straine,

prin care se vedi scopul statelor vecine de a rapi dupa putere

cite o parte din tell, detera nascere partidelor nationale singurul
liman de scapare. lath., in fine, o pagina din istoria remand suggerata de mareta biserica a Vadenilor, care impreund cu betranele case de alaturi ale boierilor Brailoi, cu positia incantatere a
frumosului Jiu, a luncei bogate de pe malul s6u, a delurilor cu
vii incadreza un colt de lume in care impresiunile simturilor sunt
icoane cu couture simple, sigure si simpatice.
tC,

Crucea din Biserica din Pociovaliste.

Crucea din biserica din Pociovaliste, pastrata actualmente
in Muzeul provincial al Gorjului este lucrata forte simplu, chiar
primitiv, in lemn de tisa si din punctul de vedere artistic nu presinta un interes mai mare. Dar fiind esecutatTi,
dupa inscriptia sapata pe ea, in anul 1494 (7002) are mare valore archeologica ca unul din cele mai vechi obiecte bisericesti
ale judetului nostru.

Are lungimea de 37 centimetri si latimea de 22 cent.

Despre biserica din Pociovaliste (nu actuala ce dateza
numai din secolul trecut) se vorbeste intr'un document slavon
al lui Mircea Ciobanul cu data 7057 (1549).
D'a Domnia mea acesta porunca a Domniei mele acestor
boieri anume Dragul Tiba, Toader, Stan, Lupu, Stanciu si fiidor for cati Dumnecleu be va darui, ca sa le fie mo$tenirc pa-

mentul Hirisestilor de la copaciul rosiu spre resarit la Pocio-

faliste in petra', drept la biserica betrana i de aci drept

(Kin Gilort

www.dacoromanica.ro

18

Daca biserica era betrand" pe la 1549, putem credo

cu multi probabilitate ca ea fiinta cu mult inainte de 1494 data
crucii.

In privinta acestei biserici citim iar in documentul lui

Michnea Voda fiul lui Alexandru Voda (7096-1588):
Dat-au Domnia mea porunca Domniei mele lui Ieromonach kir Mardarie de la sfanta biserica din Pociovaliste ce se
chiama a sfantului gi slavitului prooroc i Botezatorului Ioan*)

eprecum sa-i fie lui mosie in Pociovaliste o vie la comic in

magura precum a cumperat-o de la feciorii lui Mircea din
sat

Mardarie calugarul traia la 1619 Martie 1 precum se vede

din documentul cu aceiasi data al lui Radu Michnea relativ la
satul Pociovaliste, iar la Aprilie 26, 1620 incetase din vieta
dupd cum se vede din documentul lui Gavrild Moghila relativ
la acelasi sat.
(Tote documentele citate mai sus se pastreza in Muzeul
Gorjului).

Colectiunea documentelor Muzeului judetiall al Godiului,

Vom vorbi alta data mai pe larg despre insemnatatea culturala gi scientifica a colectiunilor provinciale in felul celor din

Muzeul Gorjan, infiintat de un an la T.-jiu. Aici insemnam numai,

ca in timpul atat de scurt al esistentei sale Muzeul nostru a

adunat peste 150 'de documente vechi, din cari tnulte au valOre
forte mare pentru istoria Gorjului sau judetelor vecine. Neadunate la timp i nepastrate cu ingrijirea necesard, aceste docu-

mente ar fi fost perdute, distruse sau deteriorate spre mare

pagubil pentru studiul trecutului terei nOstre... Suntem siguri

ca cu timpul numerul documentelor pastrate in Muzeul Gorjan
va fi mult mai mare si materialul istoric cuprins in ele va presinta un interes nu numai local, dar si general.
In publicatiunile Muzeului vom tipari treptat tote documentele adunate pang acum, cum i pe acelea care le vom aduna
in viitor.
1) Biserica actual din Pociovaliste tot en acelas patronagitt.

www.dacoromanica.ro

14

Neavend momentan la dispositiune literile vechi pentru

tiparirea originalelor, mai cu semi scrise in limba slava, vom
tipari aceste documente cu ortog-rafia, care o esplicam in plana

alaturata*).

I.
7033 (1525) luna Tunic .10.
Crisovul lui Vladislav voevod fiul lid Vladislav voevod
prin care se confirma lui Dragomir cu fratii sei, liii Slavciul
Stancinl cu fratii lui, lui Maniul cu fratii sei si en fiii lor,
mosia Pestisanii-de-sus si un munte Gemenele si Gruird
Tesului. Pe pergament. Pecetea deteriorate. (Privitor la

Gorjiu). Daruit Muzeului de Al. Stefulescu;

t 111(i)1(o)stilu B(o)jieiu lu
Vladislav voievoda i g(o)sp(o)
d(i)n v'soi ziemli Ougrovlachiyskoy sn' priedobrago i
vielikago Vladislav voievode
davat g(ospo)dsvomi sielpovielieniie g(ospo)dsvami Dragomir
omir i s' bratom si i Slaveziul i Stancziul i s' bratom si

t Cu mila lui Dumnedeu

Io Vladislav voevod si. .Doran
a tote Ora .Ungro-Romcin6Scii

fiul prea bunului si marelui

Vladislav voevod, da Domnia

mea acesta pima. a Dom-

niei mele lui Dragomir en

fratii sei si Slavciul si Stanciul Sl en fratii lui si Maniul

i Maniul s' brata si i s' nich cu fratii lui si fiii for cati
snovi ielite im Bog pripulstit Dumnecjeu le va anti, ca SA
iakoje da im lest Pestisanni le fie for Pestisanii de sus si
ut gorni i iedin planin ieje un munte:- ce se numesce Geg(la)g)o)letsIaDjerneniele iGru-

iul 'Fiery poni,j .mu sut byli

stari i pravekzinne i diedinne
a potom imasze Dragomir i
Slaveziul i Stancziul i Manful
s'prieniie s's Vl'kul i s' czietom
si radi sie vyse pisanakzinna,
a Dragomir i s' druzimi szczo
sut vysze rieczenioni zaklesz s'
32 bolierii ieszczej marturisasz

menele si Gruiul Tesului, pen-

tru ca le au fost batrane si

drepte mosii si mostenire, iar
dupe aceia an avut Dragomir
si Slavciul si Stancitil i Ma-

niul Ora en Vlacul si en cetasii lui pentru ae6,stil mai sus

scrisa movie, iar Dragomir cu
cei-l-alti ce s'au dis- mai sus
.

all jurat eu 34 boieri si Inca

*1 Am Meat fusel demersuri pentru adneerea literilor trebuinciOse la tipItrirea textUrilor vechi si in eurind vont avea posibilitatea a publica oribivalele doeumentelor en exactitatea seientifica ceruta.

www.dacoromanica.ro

15
.

au mArturisit 12 sate cum ea

DrgomirOv i czYe- este drepta si mostenire si
: dina
fora lemu, a Vl'kul i s' czTetom mosie a lui Dragomirov si cu
12.. siela kako lest pravali de-

.IemtiOstasze otzakona g(ospo)- .cetasii lui, iar Vlacul si Ctt cetasii lui au rAmas de legea
. dsvomi kakove ke-mietiech da
tie iniatInoDragomir i s' czietom Domniei mele cum ca mai

:.

da sie varuiesz of Dragomir i ot

nieg.ovaezie.tatere czesz zlo Organ iina of g(ospo)dvomi. Siego
radi im dadochi g(ospo)dsvomi
Dragomir i s" czietom tense ieje

rte pantru mOrte. Pentru aceia to Vlacule i cu cetasi

tai sa to feresti de .Dragomir

si de ceta lui pentru ca ai

sa petreci rea urgie de la dom-

vyste pisana, i iakoida im niea mea. Drept aceia a. dat

--,

da si obladaiet oczina i multi amestecatura sa nu alba,

da mu lest. Staneliul lozi ot ci Dragomir cu cetaii lui sa
kameulupulov poniej mu lest stapanesca mosia; si sa fie
pokirplena Ot Manta i Ot Dra- Stanciului vie din petra lupumu Test lui pentru ca" a cumparat-o de
golly* 300 .aspri
plain] gu- .1a Mane si Dragoiu cu 300
Dragomir loziIe
rOnom poniej iu pokupi Dra- aspri si sa -i fie lui Dragomir
gomir of Lupul za 300 aspri i vie in plaiul Gurenilor pentru
4dVddi', lirajmaSzife. Tejo stie ea a cumparato Dragomir de
imati 6t sida napried Viekie la Lupul cu 300 aspri si penvrajmasziieda nTeimatie,poniej tru vrAjmhsiea ce ati avut de
mrtvti i.9 amrtvti acum inainte vrajniasie sa nu
fegtie
togOi radi ti.V1'keli s7 czietom ti avqi pentru ca ati facut m-

Domuiea mea lui Dragomir si

cetasilor lui ce sunt scrisi
czetom im i :.v'nich pedalikte mai sus ca sa le fie for mosie
ch-Crttest. v vieki a nu da testy ohabnica, si fiilor for si nepoostaVS4trai.ni Ot ,kogoj. nepot'-. Olor si stranepoOlar lor, si
kiltmovieno po riecz g(ospo)- intre dansii sa nu .fie vinzadsvunii...SVdtettelte japan Ji- tor in veci, ci sa ratnanii cegoanul velik dvoinik i japan. lor-l-alci si de nimeni neclintit
Dragan ve1ik logof(et). i Ka- chip, euvantul. Domniei mele.
:po .: :visti.tar i Stan '..spat(ar) Marturii: Japan Jigoianul
i negate koMis i Vejoge.klin- marele dvornic, si japan DraGz i Hama portar i Petra gan vet- logofat, si Capot (?)
pech(arnik) i Gontie armas i. vistierul si Stan .spatarn1 NePetriman. i MUM delft pt44- gee Comisul, si Virjoga Clutielnic i s Dobrut pedlar* i cerul, Hamza portarul. si Pelest V',-Oczinu. i v' uchabnim i
snovom im i vnukinu .1 prvnu-

'

www.dacoromanica.ro

16

i az Sto Tan pisach slovoustroitiel v'nastol. grad Bukureszt v'miesieta Ian. i vliet
7033.
To Vladislav Voievod Mls-

tru paharnicul si Gontea armapl si Petriman si Malta,

ties Bjiieiu G(ospo)d(i)n.

reedinta Bucuresti in luna Iunic 10 (file la anal 7033 (1525).

mari postelnici, ispravnic Dobrul paharnic si eu Stoian am

scris, gramatic in orapl de

To Vladislvav voevod en
mila lui D-zeu, Domn.

II.

cf
v

7087 (1579) Main 6.

Crisovul lui Mihnea fiul lui Alexandru Voda prin care
se confirmA lui Manea fiul lui Mogos moia Poiana pe Jale.
Asemenea se confirma de movie i lui Mihail nepotul lui
Manea si fiu al lui Dobromir fort mare ban al Craiovei.
Mogo, este Mogo Buzescu, Dobromir banal este Dobromir
Cretulescu total Necai maritata en Radii logofetul din
Dragoiesci (laugh' manastirea Crasna) din care cAsAtorie s'a
rased Domna Stanca sotia lui Mihaiu Vitezul veduva dupe
Dumitru Vornicul din Valcaneti in prima casatorie. Din
acest document se vede o motenire a Buzescilor trecend
la Cretulesci din care se tragea Domna Stanca. Prin
casatoria DOmnei Stanca cu Mihaiu Vitezul s'a inrudit
familia Buzescilor cu a Cretulescilor, deja rude dupe Mihail fiul lui Dobromir i al Vilaei, ce era nepot lui Manea
Buzescu.

Documental e pe hartie, pecetea cu total deteriorate.

(Privitor la Gorjiu.)

DAruit Muzeului de Al. Stefulescu.

www.dacoromanica.ro

17

t M(i)1(o)stilu b(o)jiidu io

Cu mila lui Dumnezeu Io

Michnea voevod i Domn a

visoy ziemlie OugrOvlachiys- tOta, Cara Ungro-Romanesca
.: koie sn' vielikago i priedo- fiat marelui vi prea bunului
brago Aliexandru` voievoda Alexandru Voda, da Domnia
davat g(ospo)dsvomi I silu. po- mea acesta porunca a Domvielieniie g(ospo)dsvanii Ma- niei mele lui Manea fiul lui
:2 niev sn' Mogoszov iakoj da
Mogov, ca sa-i fie lui movie
Michno voievoda i g(ospo)d(i)ni

Poiana tota, care este pe Jalev pentru ca este a lui Manea, betrAna i drepa movie
si moVtenire, lush a fost cobyla pritisnula of pokoynomu tropita de reposatul Basarab

mu lest ocz(i)nu Poiana v'sa

szczo lest po (Jalie)sz poniej
lest Manley stara i prava
ocz(i)nu ildiedinu a nu Test

B's'rabu voievoda teremu iest voevod i s'a dat in schimb lui

mietnul (?) Manley 5000 aspri Manea 5000 aspri cu silnicie,
s' silo(sz)tiiu a sielo mu lest iar satul i-s'a luat i i-s'a
v'ziel terega Test dal BilOV u dat lui Biltu, la acesta retern pokoynomu Radul vole- posatul Radul voevod a. eauvoda gliedal lest g(ospo)ds- tat Domnia lui dupa dreptate
vo mu po pravdu i po zakon i dupa lege vi a aflat DomT nayaochlg(ospo)dsvmu kako
lest byl siiu vysz riecznu

nia lui cum ea a fost acest

sus Os sat de movtenire lui

sielo za diedinu Manley sn' Manea fiul lui Mogov iar fii
Mogoszov a sni Biltov oni lui Biltu ei s'au viclenit vi
silt byli chitlieni ierelk'da and s'a batut reposatul Radu
sic iest ubiiet pokoynomu Voevod cu paganii Turci cu
Radul voievoda s's pogani Mehmet bei fiul lui Ali penTurti s's. Meehmet beg Ali- tru crevtini ca sa nu dombeg sn' zaradi chrstiiani da nescA paganii Turci Tera-Ronie g(os)p(o)dstvuiet I pogani
Turti Vlaszka ziemlie a shovi

manesea iar fii lui Biltu vi cu

alte slugi s'au sculat asupra

Biltov i s' druzi chlapi oni sie capului reposatului Radu Voe-

sut podigosz nad glavu po- vod vi un talhar ca sa fie domn

koynomu Radulov voievodali

Tedin lotru da lest gpsdr na

imie Dragoslav Purkar i
tako lest i naydoch pokoynomu Radul voievoda kako
Test byl Poiana imIza diedinu

anume Dragoslav Purcarul vi

ast-fel a aflat reposatul Radu
Voevod cum ca a fost Poiana

lui de movtenire lui Manea

fiul lui Mogov, intre acestea

child a fost acum in glide

Manley sn' Mogoszov u tem Domniei mele iar onorabilul

2

www.dacoromanica.ro

is
)da lest byl s'da pri dni g(ospo)dsva mi a pocztienomu pravitieliu gdsvami japan Dobro-

dregator al Domniei mole japan Dobromir fost mare ban

iego Michail' anepseu Maniev

sn' Mogoszov uni sat doniesit
knig pokoynomu Radulov voievoda pried I g(ospo)dsvami
viechta (vietcha) i ischabitka
u tem g(ospo)dsvomi ukriepil

adus cartea reposatalui Radu

smo i utvr'dit i .ponovit

Pentru aceea a dat si Domnia

mea boerului Domniei mele
Japan Dobromir fost mare
ban si fiului seu Mihail ne-

si fiul seu Mihail nepot lui

mir byvsze vieliki ban i sn' Manea fiul lui Mogos ei au
Voevod inaintea Domniei mele
veche si raga, la acesta

Domnia mea a intarit, a imputernicit si a inoit cartea

reposatului

po

knig pokoynomu RadulOv voievoda Seg radi dadoch i

gpdsvomi bolierinu gpdsvami
japan Dobromir biv. vieliki

Rada].

Voevod.

potul Manei, ca sa-i fie Poban i sn' iego Michilv' anep- iana ohabnica si fiilor si nesett Manley iakoj j da im lest poOlor si stranepotilor si de
Poiana v' ochab i snovim i e catre nimeni neclintita dupa
vnukom i prievnuczetom i nie disc Domniei mele. Iata Si
trt kogoj niepot'knoveno po marturi a -pus: Domnia mea
rizmo gpdsvami sej i sviedtle- jupan Mitrea mare vornic si
liie postavliellt gsdvami japan japan Miroslav mare logofat
,

Mitrie vieliki dvorniku i japan

si Dumitru Spatar si Costandin

Miroslav vieliki logf, i (Du)- Vistier

si Gontea paharnie
mitru spat. ilKostandin vis.... si Stoica postelnic si en DraGontie- pech. i Stoyka
post.....i az Dr'gicz iej in ma-

ghici am scris in orasul de

zaclin v' stol. grad .Bukureszczi

16 (file, de. la zidirea lumei

pang la acesta scriere ani

mta maiie 16 dni Ot s'zdani

mira do slog pisani v' 7087.
Tu Mielmie Voievod mist.
Bjiiein Gspdn.
'

resedinta Bucuresci luna Main

7087 (1579).
to %cline% Voevod eu mila
lui D-rlett, Domn.

In.

7114 (1605) Septembre 16.

Rada Voda Michnea confirma lui Petra logofetul din
Goesci mai multe cumperaturi. Documental este pe hartie
si bine conservat, mai en semi pecetea forte lamurita si de
tota frumusrla. Pe pecete se vede seris: Noma Bujite na
sr'dte= D zeu in mijlocul nostru. Mai sus &Vele la stanga
www.dacoromanica.ro

19

si luna la drepta, iar vulturul in mijloc cu crucea in guru.

Dedesupt

(Toile chipuri domnesti (Domnul si DOmna) tiD.Cmd un pomn, fondul pecetei jur imprejur acestor chipuri
este lucrat in floricele; iar pe marginea pecetei se citeste:
j- IG Radul Voievod. Iscalitura domnesca fOrte himurita.
(Privitor la Doljiu). Daruit Muzeului de D-na Ana

Dr. Dimitrie Culeer.

Mlstiiu Bjiioiu TO Radul

voievoda i gsdn' v'soi ziemlie
Ougrovlachiy-skke vnuk pokoynom B's'rab
voievoda
davat gdsvmh situ povielieniiu
gdsvmi slug gdsvmi P'tru
logfet i snovi im ieliti im
b'g pripustit lakoj da mu

Cu mila lui D-zeu Io Radul voevod si Domn a top,

tOra -Ungro-Romanesci nepot
reposatului Basarab Voevod
da Domnia mole aCOsth, po-

runca a Domniei mole slugii

Domniei mele Petru logofet

si fiilor lui chti D-zeu ii va

da ca sa-i fie lui mosie in
diela Devuliiv Turtil v'sach Goesci si vecini, partea Devare ielika sie chtlet izbierit vului Turtil tote veri ate
i s's nivie izbraue 28 i of se va alege si cu locuri de
voda i Ot pol i of szum i of aratura alese 28 si din aph
siedaliszcziesielov i ot prIez v's si din camp si din padure si
Test ocz(i)nu u Goieszczi i viecz

chotarom poniej lest pokupil

P'tru log. she Ocz(i)n.' Ot na
Dievul Turtil za, 3600 aspri
got. i pak da lest slug gdsvmi
P'tru log. oczni u Goeszcz
diela Vl'dik'y v'sach vare
ieliko sie chtlet izbrat priez
v's chotarom i s's nivie
izbrane 22 i of voda i of
szum i Ot siedaliszcz i s's
I

miesto

za vinogradu

Of

posvudie poniej lest pokupil

P'tru log. Ot na V1'dik' za

2200 aspri gotvi i paki da
'lest slug gdsvmi P'tru log.
I

oczn' u Goieszczi diela Szcze7

din silistea satelor si de peste

tote hotarele, pentru

ph a

cumparat Petru log. mesa

mosie de la Devul Turtil

drept 3600 aspri gata, si

iarasi sh.4 fie slugii Domniei

mole Petru logof. mosie in

Goesci partea Vladikai tote
on cite se vor alege peste
tote hotarele si cu locuri de
aratura alese 22 si din apiti
si din padure si din siliste
si cu locuri de vie si de preAutindene pentru ca a cumperat Petru logo-fetid de la
Vladice

drept 2200

aspri

fan snu Zotley v'sach vare gata i iarasi sa fie slugii

ielika sic chtlet izbrat i s's domniei mole Petru log-of6tul
www.dacoromanica.ro

do

nivie izbrani 16 i of voda

i Ot .pol i of siedaliszczie
i miesto za vinogradu pbniej lest pokupil P'tru log.
I

movie in Goesti de la Stefan

al Zotei tOtiti on cata se va

alege si cu locuri de aratura
alese 16 si din apa si din

za 1400 aspri got. i paki da campie si din siliste si loc

lest slug gsdvmi ,P'tru log. de vie, pentru. ea a cumperat
ocznu u Goieszcz diela Viszey
.

Petru logof. drept 1400 aspri

vnukam si Mariiei v'sie i gata si iarasi s fie slugii

diela bratim iei naim I vare Domniei mele Petru logofe7
ieliko sie chtlet izbrat i s's tul movie in Goesci partea
i

nivie

izbrani 14 i of voda Visei si a nepOtei sale Maria

i of pol i of siedaliszezie i of
posvudie poniej lest pokupil
P'tru log I za 1600 aspri got

si partea fratilor ei anume

veri oath', se va alege cu locuri

de aratura alese 14 si din apa

i paki pokupi slug gdsvnii si din camp si din siliste i de

ocznu u GoIeszcz diela Bosz- pretutindeni pentru ca a cumk'y i vnukom si Opriev v'sach perat Petra log. drept 1600
vare ieliko Isle cutlet izbierit aspri gata si iarasi a cumperat
i s's nivie izbrane 13 i of sluga Domniei mele movie la
voda i of pol i of siedaliszcz Goesci partea Boscai a nepo-

i of posvudie za 1350 aspri

gotovi I i paki da lest slug
gsvmi P'tru. logfet ocznu ti
.

tului ei Oprea tota veri data

se va alege si cu locuri alese 13 si din apa si din camp

Goieszti. diela Koltieyi jenam

si din siliste si de pretutinsi poim Y!sach vare ielika deni drept 1350 aspri gata; si
sie chtiet I izbierit i s's nivie iarasi sa fie slugii Domniei

izbrane 8. i of voda i of .pol

i of szum i of -siedaliszcze
sielov i of posvudie poniej
lest -pokupil P'tru log. za
1200 aspri got. i pridadosze

male Petru logof. movie in Go-

esci, partea Coltei si a femeii

lui
tOta veri cata se
va alege si cu locuri alese 8 si

din apa si din camp si din

padure si din silistea satelor
de pretutindeni, pentru ca 'a
za niehnnom dobro voile i s's cumperat Petru logof. drept
vysze rieczni imienite
liudie vysz rieczene oczne
vii

znania v'siem megiiaszom i ot

gor i ot clot i of pried gdsvmi.

12.00 aspri gata. Si au vindut

acesti mai sus numiti Omani

Siego radi dadoch i gsdvmi mai sus unmade mosii de

slug gsdvmi I Petru log. siie a for bona voe si en scirea

. vysz rieczne Oczine

1 viecz
iakoj da im budie v'ochab

".

tutulor meghiasilor si din sus

si din jos si dinaintea Dom.

www.dacoromanica.ro

21

im

i snvom i vnukom i
prvienuczietom im i ni otlkogojdo niepokoliebim po rizmo
gsdvmi siej i sviedteliie pos-

niei mele. Pentru aceea a dat

likiy logfet i Nika vist. i

Mr'zie spat. i Gligoriie kom.
B'rkan stolnik i Stancziul

tori pone Domnia mea: Jupan

Radul Clucer Buzescul sl ju-

.;

si Domnia mea slugii Domniei.

mele Petra logofetul aceste

mai sus numite mosii si yelavlieiem gdsvmi jupan Ra- cirri, ca sh-i fie lui oliabnica
dul kliucz. Buzescul i jupan lui st fiilor si nepoOlor si
Prieda vielikiy ban kralevskiy stranepotilor lui si de tetra
i jupan Czernika vielikii nimeni neclintita dupe disa
dvornik i jupan Stoyka vie- Domniei mele. Tata si mar-

peh. i japan Leka vielikiy

pan Preda mare ban al Craiovei si jupan Cernica mare

post. is. Stoika viel. logfet i vor.nicsi jupan Stoica mare loaz Paraskiva log. napisach gofet si Nica Vistier si Marzea
v'gradu Tirgoviszcz mta Sep- spat. si Grigorie comis. si

tem.

16

vliet 7114

dni

(1605).
10 Radul volevoda.

.*
.

Barcan Stolnic si Stanciu pace

harnic si jupan Leca mare postelnic ispravnic Stoica vel log.
si cu Paraschiva log. am scris
in orasul Targoviste tuna Sept.
16 dile in anal 7114 (1605).

IV.

6996 -(1487) Noembre 27.

Crisovul lui Vlad Voevod fiul. lui Vlad Voevod prin
care Domnul confirma lui Stefan si lui Ion cu fratele Sett
-*

Negul si .cu fii for ca sa le fie a septea ,parte din Lelesci

si din muntele COrnele asemenea a septea parte cumperatura de la Precopie. Pe pergament, pecetea forte deteriorate,
iar semnatura Domnului nu se mai cunosce. (Privitor la Gorjiu).

Daruit Muzeului Gorjean de d. Filip Ionescu

comerciant i proprietar.

t Al(i)1(o)stiom B(o)jii6m io
Cu mila lui D-zeu Io Vlad
Vlad voivoda i gdn v'siey voevod si Domn a tote Cara

ziemlin Ouggrovlachiyskoy sn'

vielikago Vlad voivodie davat

Ungro-Romanesca flub marelui Vlad voevod, da Domnia

gsvo mi sue povielieniie.gsva mea acesta porunca a Domani Szczefanu I s' snovi si i niei mele lui tefan si fiilor
.

www.dacoromanica.ro

22

Thin i s' bratu mu Niegulu lui si lui Ion si cu fratele

s' snovi im iakoje da im lui Negu cu. fii lor, ea sa le
lest Ot Leleszczi -mi diel of fie for din Lelesti a septea.
planinu szczo se zoviet Kor- parte si din muntele ce se
nele takoj dere 7-mi diel
cheama Kornele asemenea a
I

ponTej lest pokupisze Ot PrIe-

a septea parte, pentru ea

kopiie za dva konie dobri of au cumperat de la Precopie

600 aspri ali da lest Szcze- et 2 cai buni de 600 aspri,
fan sain s' snovi. si nad po- dar sa fie tefan singer en
I

lovinu
kupili

fiii sei peste jumetate din mosie

szezo su
i s' bratu si

Oezinu

Ot
I

a Ion

.ce au cumperat, iar Ion si cu

Niegulu da su nad drugu po-

fratele sect Neagul sa fie peste

cealalta jumetate, si Domniei

lovinu i gsvn mi dadoch

ledin kon dobr' Ot 300 aspri
siego radi im dadoch i gsvo
mi iako da im lest v' Oczink
i v' oehaba nim i snovom ich

mele din dat nn cal bun de

i' vnuczietom i prIevnuczle-

nepotilor for si stranepotilor

300 aspri. Pentru acesta a dat

for Domnia mea ca sa le fie

mosie ohabnicilor si fiilor for si

i v' nich pr'dalika da for si intre ei sa nu fie vinzetor

nest doklie sic nie naiti of (sa nu-si vinza partea).pana nu
nich do lednu d'szczer I da se va afla (va ave) la vre-unul
tom

im lest ni of kogoje niepot' din ei vre-o 'flea. SA le fie de

knovieno pc) Orizmu gsva mi catre nimeni neclintita &TA
Sviedtlelle jupan Dragomir disc Domniei mele. MartoManley, jupan Niegoie. Bor- rii: Jupan Dragomir al Maczew, jupan Dragicz Stoy- nei, jupan Negoe al Bor
kiev japan Pr'vul vieliki tei, jupan D r a gbie i al
dvornik, jupan Stayko logo- Stoical, jupan Pirvul mare
.

.1

fhet, Daneziul Stolnik

Koltie

dvornic jupan Staico logofet,

pecharnik, Mislay spatar, Deciul stolnic, Coltea Paliar-

Stayko vistiiar Albi (u ?J. nic, Vladislav spatar, Staico

komis, Nleg i Rathe pos- vistier, Albu comis, Negu si
tielniti I Az' gramatik Radul Rode postelnici, si cu gramatic
ieje pisach v' stolni grad Radu care am scris in orasul
Buka reszczi mta noievria de resedinta Bucuresci luna
I

27 dui vliet 6996. Jo

Vlad

Votevoda mlstie bjie gpdr.

Noembre 27 Vein anul 1487.

Al. -Stefulesctz.

A se ved6 erata la ultima paging.

www.dacoromanica.ro

23

HILARION RUVARAC.

POPA NICODIM
cel d'antei intemeietor al manast. din Muntenia

1400

Archly fur shivisehe Philologie a lui V. Iagici, Band XI. Drittes Heft.')

Intr'unul din Scurtele Ana le Serbesci se dice: v' lie to 6914

(1405)priestavisie Nikodim' gricziki na rojdistvo Chri(25 Dek.2)*) iar Miloievici (III, 42) a citit intr'un estras din

Anale. Het 6914 priestavi sloe gospoja Evgeniia; Het

6915 poczie sie Riesava zidati

priestavi sie popi

Se intreaba acum, cine a fost acest Nikodim

Gricik si pentru ce s'a notat anul mortei sale in analele serbescI?
Abia acum de curend, am gasit ocasiunea pentru a cuteza se
respund la o asemenea intrebare.
Betranul monach din Aton Isaia, a cEtlAtorit pe la finele anului 1374 sail la inceputul anului 1375 in misiunea ce i se incredintase de printul serbesc Lazar si de patriarchul serbesc Sava
la Constantinopole pentru a restatornici unirea Intre ierarhia din
Serbia cu patriarhatul ecumenic.
Spre acest stirsit lua el gall de altii si pe ieromonahul (popi)
Nicodim cu sine, care aye sh'-i aducit servicii de talmaciu in tratarile acestea cu patriarhul Filoten i cu sinodul lui4). In vieta
N i k o d i m o m1.3)*)

1] Avenel in programul editiunei nOstre a tipitri in traduced, estrase sau

referate tot ce se publics, mai cu semis, in limbele strAine, despre Gorjiu si
judetele vecine, publicilan lucrarea lui IL Ruvarac, pentru moment flirg nici un
coMentar critic.
2]

Starine VI, 21; Lietopisi de LTA Stoianovici. Pag. 78. Ortografia

textelor slavone este aceeai ca i in publicaiiunea documentelor Muzeului. Vedi

labia esplicativd.
3J Eugenia este numele din caluggrie al
vilduva printului Lazar.

4] Jivoty kralieva i archlepiskopa srpskich, ed. G. Daniczici pag. 382,

Starine XVI vita s. Ephrailmi, tertiae patriarchae Serbormn p. 38 Starine Hilandarske de N. Duczici pag. 75.
*I In anal 6914 (1403) a incetat din vietA Nicodim Gricik la Nascerea
.

Domnului.

**) In anal 6914 a incetat din viatii Demna Eugenie; in anul 015 a
inceput a se zidi Ii,usava si a incetat din vials Popa Nicodim,

www.dacoromanica.ro

24

descoperita de d. Duczici a fericitului parinte Isaia se aduce men-

tionatului mai sus Popa Nicodim mare lama. si se spline ca e]

era un om cinstit, literat, orator si cu vieta sfanta, atribue marelui seu merit, ca el in UngroLVIachia a intemeiat doue marl
manastiri cu mare zel si cu multa munca, ajutat de sfatul si fapta.
meritostilui parinte Isaia, a adunat aci. pe LIDO sine multi frati,
si ca conducator si egumen al for stralucea ca Inceafarul diminetii
plin de trite virtutile spirituale. Aceste doue manastiri intemeiate de

Nicodim, dar nenumite de necunoscutul autor al vietii lui Isaia,

erau Tismana si Vodip.
." .
Asupra fondatorilor si a timpului fondatiunii acestor dou6
manastiri scrie cam incurcat istoricul roman baron de Hurmuzachi. In Fragmente la Ist. Rom. Vol. I. pag. 187 el dice:
Din pietate a fost impins Radu Negru (1290-1314) sa urmeze zidirea manastirii Tismana, care manastire odiniOra a fost
inceputa de egumenul Nicodim, dar numai mai tarziu a fost is.

pravita de voievodul Dan al II-lea iar la pag. 245 scrie: Mircea maresce ce a fost consfintit Maicei Domnului, bisericii intemeiate

de tatal sett Radul, apoi terminate cu totul de predecesorul seu

Dan II cu acelas zel, de Ore-ce in 1387 inzestra acesta manastire
cu mai multe sate si venituri insemnate si in 1392 decreta mosia
satului. Tismana scutita de on -ce dare, claca si imposite si data
spre slujba manastirii 5). Cand in Noembre 1407 (?) Mircea s'a dus
la Severin, unde aye o intalnire cu regele Sigismund, a luat drumul la Tismana, a stat acolo cateva Mile si a acordat dupa rugaciunea egumenului Nicodim acestei manastiri dreptul pescuitului exclusiv in riul Tismana 6).
Dupa m6rtea lui Nicodim lua egumenatul preotul Agaton.
Mircea se arata iarasi generos. Si in privinta mana'stirii Vodita,
Hurmuzachi dice pagina 195: Voievodul Vladislav (Wlad sau
Wlasco) a intemeiat indata dupa suirea sa pe tron in anul
1365-66 nu departe de frontiera Ungariei, la Vodita, o manastire
in on6rea sfantului Antonie, a supus-o insa faimosului egumen
Nicodem si a hotarit Ca acesta la mOrte sa-si alega succesorul
si soborul calugarilor aveau numai sa -1 confirme 7) Si la pagina
247: Mircea a intarit si proprietatile si privilegiile date acestei
.

5] Venelin, Vlacho-Bolgarskie Gramoty pag. 9 uncle este publicat crisovul lui Mircea cu data 27 Iunie 1387.

6] Venelin pag. 22.

7]

Venelin p. 5 si 6 Chrisovul' voievoda, Vladislava, fare data si loc.

www.dacoromanica.ro

25
.

mAnastiri de catra. Voievodul Vlad I; unchiul seu dupa tats, i-a

acordat si dreptul de alegere al egumenului ei, precum a recunoscut in acelasi Crisov tot in acelas chip si mankstirei Tismana. Si de
catre Unguri, manastirea a fost tratata. cu bunk vointa, did in 1418
acorda regele si imperatul Sigismund calugarilor ei incuViintarea

ca s caute pe pamintul unguresc atilt pasune pentru vile cat si

sa-si agonisesca cele necesare pentru vieta *a zilnicit.*) AceStei
manastiri ii. arata favOre deosebila asemenea printul Serbiei Stefan de Ore-ce in acelas an 1407 (?) a recunoscut mosiile. daruite
de tatAl seu Lazar ea otitor, si :Hate pe pamintul sirbesc si a
ingrijit pentru impoporarea for prin scutirea de dari si podvOde
ale acelora ce vor veni pe dinse10).
Din espunerea d-lui de Hurmuzachi resulta urmatOrea genealogie a voevoilor Valachiei:

-;

RADU-NEGRU

1290-1314
1

Dan I
1333-4342

Radul

Dan II
1374-1386

MICHAIL BASARAB
Urmasul lui lladit-Negru si fondator in acelull timp al puternidel si renumitei dynaStii

romlinesti

Dan II

1342-4365

Mircea

Din Clara a avut

Wladislav
[Vlaieu Vlad]
1365 -1374

Mai simplu

si

'

fete mAritata una

dupil Stratimir Ban
de Widin 'si alta en
printul Sinion Sta-.
rez al Serbiei
p

Elena file& lui in 1355

s'a ciisiitortt Cu prim

r,
'

----...._Din all a ...cork-

Din I-a

.0

..

1.

ALEXANDRU BASARAB

1386-1418

1314-13:18

._,

i
.....--.

tul Stefan Uros; dar

a fost repudiatil' dup5,

un an

mai esacta ar fi fost genealogia urmatOre:

'

IVANCO BASARAB
1330

Alexandru Basarab

1342, 1359, 1365

1

Ion Radul

VladIslav 1365, 1372

Io. Dan I
cam In 1386 moat de 'isman

Io

ircea.

1384-1418

1
1

lo Dan II

Mircea II

1424

*) Vcnelin p. 36.
"
aJ Doc. lui Stefan Dusan, Hasdeu, Arhiva ist. a Romania Yob 1. pag. 17
.

www.dacoromanica.ro

..

..

<

26

Prin urmare, ceea ce dice Hurmuzachi despre continuarea

constructiunii de catre Radu-Negru (1200-1314) a manastirii Tismana inceputa de egumenul Nicodim este curate legendA, care
sta in contrazicere cu alte afirmatiuni mai bine intemeiate ale
aceluias autor (p. 245), dupa care afirmatiuni manAstirea Tismana
ar fi fost fondata de tatal Voevodului Mircea si terminat6 de
fratele si predecesorul acestui Dan.
In documentul emanat la

27 Iunie 1387 in Arges i zice:

v'naczalIO bogodar ovana go mi gospodstva Obrie-

toch v' ziemli gospodstvami na miestie rieko-

miem' Tismiena monastir', egoje sviOtopoczivsziy rd di dell gospodstva mi Iu Radul' voievoda

t Osnovaniia v'zdvije, i svIetopoczivsziy brat
g ospodstvami IC) Dan' voievoda mnOziemi viesz-

c z m i p o kr '10 p i.. y= La inceputul daruitei mie de D-cleu Domnil

am aflat in prinintul Domniei mele la locul numit Tismana o manitstire pe care sfint reposatul parintele Domniei mele Io Radul

voevod din temelie a inti4at-o si sfint reposatul fratele Domniei

mele Io Dan Voevod cu multe lucruri a intarit-o... si mai departe
zice Mircea in acelas document relativ la na'Anastirea Vodita.:

k' sim'

potvr'jdi gospodstvomi i Ielika s vieto-

poczivszi strit' gospodstvami Vladislav' voievoda priloji s vie tome Antoniu na Voditi.= 4La
acestea intaresce Domnia mea si cate sfint reposatul unchiul Domniei
mele a adaus sfantului Antonie la Vodita. . In fine poruncesce

Domnul <<k' sim' povieliOvat' gospogstvo mi, samo

vlastielnom byti v'oboiu monastiriu inokOm i po

smierti naczielstvuesZ crags im naczilnika

nikto da nie postavlIelet', ni az' sam' voievoda

ire z a=Catre acestea poruncesce Domnia mea ca calug6rii s6, fie

ocarmuitori in ambele manastiri, si dupa mOrtea egumenului lornimeni
s nu le punk, stares, nici eu insu-mi Mircea. Pe acest, atunci egumen

comun peste amindoue manastirile, pe care, dupa mOrtea lui, CAlugitrii in puterea dcestui document puteau sa -1 alega in libertate
si neimPedecati de nimeni, nu-1 numesce Mircea in document; ca
acest egumen era Nicodim se vede dintr'un crisov al aceluias Voevod, care la Tismana in 1406 Noembre 23 (nu 1407 ca la Hurmuzaki)

a fost dat la rugaciunea popii Nicodim. Acest document 91 in

Venelin pag. 22-23.

www.dacoromanica.ro

27
1

romanesce s'a tradus de d. Hasdeu"). In alt document de confirmatiune, al voevodului Io Dan din 5 August 6932-142411), repetesce acest nepot (s i.n ov a t) al voevodului Mircea cuvintele
introducetOre ale aceluias din documentul din 1387, numai ca el

pe intemeetorul manastirei Tismana, pe Voevodul lo Radul it numesce mosul seu (d i e d) si pe Voievodul Io Dan I tatal seu (r o d

t ie 11); el copiaza Inca din citatul ultim document:

po sim

potvr'jdami szczo lest' prilojil svIetopoczi vszi str it gospodsva m i VI adislav voiev oda
svietomu Antoniiu na Voditi .apol intarim ce a adaogat sfint reposatul unchiu al Domniei mete Vladislav Voevod
sfintului Antonie la Vodita., de si acest Vladislav Voevod era straunchiul seu. Intru cat privesce averea manastirii Sagovet se dice:

(Sagoviet szczo lest' kupil pop Nikodimi Ot Dan

v oiev oda
cSagovet' ce 1-a cumperat popa Nicodim de la Dan
Voevod.. Apoi intaresce si autonomia si dreptul de alegere libere
a egumenului acordat& celor 2 manastiri de catre Voevodul Mir-

cea si adaoga: nije da sie' razorit czin i prIedaniie

Nico dim o v o.
Sa nu se strice ordinea si traditia lui Nicodim.
Atilt aflarn din documente asupra fondatorilor manastirilor
din Muntenia Tismana si Vodita si asupra popii Nicodim. Asupra
celui din urma scie editorul Arhivei istorice si criticul istoric
al Romanilor, Hasdeu, a spune mai multe: In apropiere de Ocrida
la resedinta patriarhului Bulgar, se aflii Prilep, de unde sf. Nicodem la 1350 a pornit sere Valachia si s'a facut fondator antaielor manastiri romanesci. Intre 1360-1372 funds el manastirea
Vodita, intre 1370-1380 Tismana si Campu-Lung (D'Igo-pole) si
intre 1386-1387 manastirile Cotmena si Cozia. A cath.torit la
prin6ipii Serbiei, Bulgariei, la

curtea

lui

Sigismund,

cerend

pentru manastirile sale pretaindeni, al caror egumen a fost 50

ani. El a murit betran de o 100 de ani la 1410,, prea onorat nu
numai de catre romani ci aprepe de intrega biserica ortodoxa.
Inse adaoga d. Hasdeu12), nu 1-a canonisat poporul romanesc,
ci 1-a primit ca sfint de la Bulgari si Sarbi. Romani' sunt intre
tote popOrele crestine eel mai putin bigot, ei nu au nici un sfint
national, nici o localitate numita dup. numele vre-unui sfint,
10] Arltiva ist. vol. I. partea I. pag. 98.
111 Ibid. I. 19.

12] Istoria critici a Romanilor, Bucuresti 1875 p. 130-148.

4;

www.dacoromanica.ro

28

n'au mOste de cat de proveninta slava. Lucsul sfinteniei, Vice d.

Hasdeu") it lash Romanii Rusilor si Grecilor, intre can numera
un milion cei demni de imperatia cerurilor.... *)
Dintr'un tratat al d-lui P. Syrcu, istoric din St. Petersburg
in Jurnalul Ministerului Instructiunii Publice.") ved ca s'a editat
lif,Bucuresci Vieta sfantului parinte Nicodim 1884 Noembrie

pag. 124, nota 1 in 1883 de catre Iosif Bobulescu, Episcop de Ramnic

Noul-Severin, de al carui continut nu am o idee mai de aprOpe.

1-lurmuzachi inteun pasagiu citat mai sus a vorbit deja despre documentul despotului serbesc Stefan Lazarevici din 1407, care pentru
prima Ora a fost tradus de Hasdeu in Arhiva istorica"). D. Hasdeu
insa a cetit data documentului astfel: v' lieto 6900 De(cembre)**)

indic ti o n 14. Pe cele doue din urma litere din lilt ca semne
de numere le-a lasat la o parte, scriind deasupra continutului do-

:
, .

cumentului: Fara loc 1391 Dec(embre), indiction 14, [Am verificat

anul prin calculul indictionului, pergamenal

Litera ce sta in locul al 4-lea in numerul letitlui nu e cu
tote acestea E (5) ci I (10) si cu acesta se capata anul 6914-1406,
caruia si indictionul corespunde acurat.
In anul 1391 n'avea Stefan Lazarevici titlul de despot si
.

nu putea sa Vice, despre sine: a zi St i efa n i despot i egda

je blagoizvoli Bogi posietiti liudi svoi ije Ot tiesnoti na prostrantsvo i Ot niemoszczi vi silu i of
skr'bi na vies ieliie priev o die, prieviedie i mienie

Oti povinovieniia na svobodu i Oti mienszaia

priestola na vysoczayszi,.=Eu Stefan despot candabi'

nevoitD-deu sa cerceteze pe Omenii sei, pe care din strimtorire la lar-

gime si din neputinta la putere, si din scarba la veselie i-a scos,

m'a scos si pe mine din robie la libertate, si de pe cel mai mic
scaun pe eel mai inalt.. Dupa Hasdeu s'a luat si C. Ireczek in
Periodiczekoie Spisanile. (I. S. 32) unde gasim tot anul 1391.
-.

-'

19 Ion Vodh eel cumplit 1865 pag. 34.

-%
*) Aici lAsAm la o parte citata din P. Hunfalvy
14] Jurnal' Mintst. Narodnago ProsvIeszczeniIA fast. 236, 1884 Noemlire
.

p. 124.

151 Vol. I. Partea I. p. 17.

7,

**) In original stint puse cifre]e core'spundiitOre literilor, care am Insemnat

in Tabla explicativa cu: dz (acesta eifra este push en semnul infilor) pc urma
td si e. Indictionul 1nsemnat cu cifrele corespuncliltOre literilor d si I (Sim-.
plu nu. clublu).

..
:

t
3

ea

www.dacoromanica.ro
.

'

29

';

.,

, Un asemenea cas intimpina cetitorul la Mlfercling"), unde indictionul ye este in loc de vi. In acest document dupa
v y s o c z a y s z i se continua mai departe: ct o g d a i a z i s v o-

b od u podachi monastyromi, i koiemujdo svoie .

dostoinstvo; v nichje obrietochi i monastyrie v'
Vlaszkoy ziemli, ije pornoszcziiu blajenago rodi- tielia moiego s'zdaszesie chrarni prieczistoy Bogoroditi na. Tismienoy, i vielikago Andonia na V oditi; mietochy iaje imachu vi oblasti tarstva mi podobno iakoje i mate v' zabytiie (zapustienniie ko-

niczno prielojennaia, ichje blagovoli tarstvo

mi ponovivi paki prilojiti priejdie- riecziennymi monastyrOmi. Imiena je simi sila: Tribrody, Chapovti, Drajevti etc..Atuncisieuamdat

libertate manastirilor si fie caruia demnitatea sa; iar intre ele am

aflat si manastire in Vera Romanesca, care cu ajutorul fericitului
parintelui meu s'a zidit, hramul Prea curatei NascetOre de D-cleu
la Tismana si al marelui Antonie la Vodita; metbsele ce le aye
in provincia Domniei mole, asemenea precum si altele ajunse in
uitare si parasire pe care binevoi Domnia mea ca sa le inoiasca
si iarasi sit le dea manastirilor mai sus numite. Numele acestora
sunt acestea: Tribrodi, Hapovti, Drajevti etc. etc.
.

Ast-fel dupa textul Analelor serbesci estrase de Miloievici Nicodim a incetat din vieta in 1406*) (6915) la 25 Decembrie * *).

Tradtis de Al. Stefulescu.

.

16) Bosnia" p. 277:

*) 0 ultimA tirma despre popa Nicodim" ne intimpina intr'im act din

1410. B. P. Hasdeu, ht. Crit. a Romanilor" pag. 140. Nota 11. Condica MS.
Nota trad.
Cozia t. 1 p. 60-62 In Archivul Statului. Bucuresci.
**) Lasiim ne :tradusa o parte din lucrarea Itu Ruvarac, care nu presinta
pentru not un interes deosebit. In aceSta parte autorul face rata cate-va conclusiuni

cm care intaresce parerea sa despre anul mortii sfintului Nikodim. Mai departs
emite prestipunerea ca si mrmastirile sirbesci Vratna si MAnAstirita (in districtul Krajina, Serbia) nu stint fondate de Mitropolitul sirbesc Nicodim, cum
crede Milojevici ci de sfantul .Nicodim, fondatorul Tismenei. Legendele
poporului spun MI aceste manastiri au fost fondate de sf.. Nicodim si reinoite
de Voievodul Radulbeg. Cuvintul .Radulbeg" se putea citi papa de curind in
resturile unei inscriptinni din altar. Pang la 1398, Krajina asemenea ca si Kind
nu. ocean parte din teritorul domnilor Sirbi, dar apartineau tarului Bulgar din
Widin Stratimir, bare era insurat cu fica Yoievodulni Alexandru Basarab [din

a doua casatgria cu Clara]. In acest an cum A. dovedit S. Novakovici [Go.disnjica" Y, 142] districtele de mai sus au cad,ut sub domnia Turetlor, dar st.
Nicodim ajutat. de deSpotul Stefan si voievodul Radu a putut fonds:

si. sub domina strains. In fine vdrheSte autorul". in privinta innidini tarului
Stratimir c.n Alexandru Basarab... Despre it pa Nicodim" avem Inca de notat
urmatortil pasagiu : Popa Nikodim, gratie serviciilor ce a adus easel domnesci a
.'' Serbiei in ohestiunea impaciirei si unirei hierarhiei sirbdsci ca Patriarliul eucumenic
in Constantinopol, era un personagiti fOrte cunoscut si stimat in curtea KnBznlui

Lazar si fiului lui Despotul Stefan. 91 acesta ne explicit de ce vorbeste despre

el, Analistul serb, care In general este fOrte laconic "

www.dacoromanica.ro

'

MEttericatiri Viziografice.

\ L. Mrazec

g;44,1

k.

Formatinile de antracit 1Il mantii Gorjiului, ,

(Comunicatiune Academies de sciinte din Viena. ,5edinto. seqiunei (13
sciin;ele matematico-naturale de la 19 Decpmbrie 1895).

Asupra provenientei de antracit in zona centrals a Carpatilor de Sud in Romania avem deja comunicatiunea domnilor :
Gr. qtefdnescu i M. Draghiceanu. Acest din urma considers
rocele, ce contin antracit, de mesozoice, iar cel d'intaiu in .Manualul seu de geologic, le declara de carbonice. Astfel de roce
sunt cunoscute pans astadi, intru cat le tim noi, numai in apropierea viii Jiului. Ele se intind de la satul Schela spre resdrit 5i, de mai multe on intrerupte, se perd la eirea Jiului din
.

munti. Pe termurul sting al Jiului reapar din nou la comuna

Stancesci spre a dispare iarAi, cati-va kilometri spre resarit.
Conglomerate forte compacte, amestecate cu bucati rotunclite
de cuart (de marimea pumnului) gi cu gresid colorata inchis
prin particele de carbune, formezd in acesta regiune straturile antracifere, care sunt in tot.d'a -una insotite de isturi grafitice si de isturi cenuii nasipose, cuartOse si sericitOse. Antracitul se afla numai la Schela in lentile puternice- i numai
aici s'a inceput exploatarea lui. In alte localitati el formeza numai
cuiburi i vine mici lard nici o importantd, dupd cum se constatd prin numerOse sondaje. Petrefacte de plante nu s'au
gasit pang acuma, nici in adancimea minelor, nici la suprafatd.
Numai gresii, scose prin sonddri, au ardtat odata impresiuni reu conservate, care paread a fi de o Sigillaria. Formatiunile de antracit de la Schela sunt dinamometamorfosate in cel
mai mare grad; astfel gresiile forte fine sunt transformate
in acele roce asemenAtOre 4isturilor micacee, cars caracterisezd
.,

www.dacoromanica.ro

31

formatiunile carboniferului Alpilor vestici. $isturile cenusii

nasipOse sunt asemenea transformate si insotesc sisturile
grafitOse ca veritabile sisturi de sericit, pe cand antracitul este inconjurat de o zona de sisturi grafitice laminate
(derulate prin presiune). Tote aceste roce apar la Schela
in formatiuni puternice. Ele se intind in general de la West
spre Est si WNWOSO si sunt forte sfarimate.
Inclinatiunea straturilor este in general spre Nord.
Rocele archaice a zonei centrale, in cari sunt inclestate
gresiile si conglomeratele seu pe care ele zac, sunt repre-

sentate aici prin sisturi micacee, cari sunt strabatute de granite, aplite si porfire (microgranulite). Directia si caderea for
este mai mult seu mai putin concordanta cu acele ale formatiunilor antracifere. Capetul Sud-Estic al formatiunei mesozoice calcarose de la Vai de ei zace la Schela discordant
deasupra stancilor paleozoice si archaice a zonei centrale. Massa
cenusia a calcarului, care se caracteriseza forte tare prin sterilitatea sa, este formats din un calcar alb, cenusiu seu galbiniu,
forte compact, adese forte asemenea marmorei, in care cu
tots ostenela ce ne-am pus, dam putut descoperi nici un fosil si
care s'ar pute considera dupa facies (aspect) de jurasic.
Numai printre petrile rostogolite ale parielor se pot afla
unii bolovani de breccia calcarosa, propria formatiunilor mesozoice

ale Carpatilor de Sud. Masivul calcaros este la Schela in band

puternice, stratificate orisontal, deasupra gresiilor, mai rar ele
sunt putin undulate, lost adese-ori puse prin falii in contact anorm al cu rocele antracifere. Daca urmarim straturile de calcar spre sud, observam in apropierea satului o inclinare spre
sud si indata masele cad sub un unghiu de 45 aproximativ, sub formatiunile kaenozoice, spre a dispare apoi de tot.
Cativa kilometri spre Est de la Schela, la comuna Forceni, sa afla urine de sisturi antracitice si intre acesta comuna
si riul Jiu se afla un sinclinal mic, virit intre stancile cristaline, format din gresii albastrii surii si din sisturi.
La termurul stang al Jiului aceste formatiuni reapar, dupd
cum s'a amintit, numai la Stancesci. Aici ele formeza o facia
ingusta, lunga de vr'un ceas, compusa in cea mai mare parte
din conglomerate, gresii si sisturi grafitice. Aceste formatiuni
se inclina forte tare spre sud si zac pe un granit forte descompus. Argile albe si galbine se razema de gresii ; ele sunt
www.dacoromanica.ro

32 .

forte avute in urme de plante si alterneza cu petris 5i nasip.

Caderea lor este de io-25 spre sud.
Etatea formatiunilor de antracit intru cat ne permit cunosciintele nostre de astddisa 'Dote determina numai aproximativ,
de orece acestor putine urine de plante, reu conservate, nu li se
;

pate da nici o, valore. In tot casul insa discordanta cu stancile archaice a zonei centrale deoparte, de alta parte masivul de calcar,
ce zace orisontal si in fine caracterul de petrii rostogolite, propriu
rocelor, = sunt semne importante, cari, fie din analogia aspectului
(facies), fie din punctul de vedere stratigrafic, ne permit a considera formatiunile de antracit, ca apartinend paleozoicului superior si probabil carbonicului.
..
Carbonul pare aici deci a nu fi insotit de nici o roca
paleozoica ; gresii permice 5i verucano lipsesc, tot asa etagiul de jos a formatiunilor primare. In partea romanesca a
Carpatilor Fagar'asului se credea inainte cu cati-va ani ea s'ar fi
gasit antracit. Cu ton'. cautarea nostra amenuntita, am aflat
numai sisturi grafitice si sericitose, intercalate in sisturile verdi
a vaii mijlocii a Dambovitei. Suntem forte inclinati a considera,
ea aceste sisturi grafitice si sericitOse, cari sunt identice cu acele
ale carbonicului de la , Schela, apartin de asemenea acestui din
.

'

urma.
.

Sisturile verdi, dintre cari multe apar sub microscop ca

gresii veritabile, represinta aici probabil paleozoicul inferior.

De mare importanta pentru tectonica Carpatilor de Sud sunt

acele formatiuni puternice de calcar, din cari am, vedut una mai
sus. Involuntar ii vine omului in gand, la vederea acestor masse colosale de calcar, ca avem inaintea nostra resturile acelei puternice
scorte mesozoice, care a acoperit probabil cea mai mare parte
a Carpatilor, Acesta scorta, intindendu.se rprin ridicarea Carpatilor, s'a rupt si parte a remas ca nisce sfarimaturi pe
rocele mai vechi, parte s'a darimat peste culmea zonei centrale
si s'a scufundat mai .molt seu mai putin in partea romanesca. In
uncle casuri gasim inclestatiuni, care trebue recluse la asedarea
masselor muntilor seu aluneca'rea rocelor cristaline
Ce privesce mica inclinatiune a argilelor miocenice de la
Stancesci, acesta o putem reduce la o cufundare mai tat-die,
posibil chiar actuala, a 4esului romanesc.

www.dacoromanica.ro

A.
/

....

-4,1 A --r-77 I 1.47 a /

I f let I v.l 4,11 NK

.....

c-44

-_--.

10'

ow

cf; t

c ri.4 7 4-re

/SA

)).

Ad

"`"'

7
M

4),

Nt

,41

el

41, e f /I 1 ,s-iC!:

I. a

74'
k Pr,
c,..

:-...7...

cc,,,,,,,y.

eC

et( tr

-era -I-

di 4>

ii

.1 14 .7.-1-r\S"

/ cr:

11: .:......i........ :,.....:"..... 77."...:

-- -.... - ..-

..- ..

mit."

,/

__,.."

41(iar/4.

vox
,

i i 4 .1 -s-rri-y'ri,it

i
1

1 /,01,i

f4tiitti ctf
,..

,.....1

L............

';1..
''':N
-NCeti
VI0 ITO' . Pi
errrO

--1,

S
.--' ' I ,1.: - J./
(-:". ..
....
' ,s4Airtti-ont.i:til-att...,,,,i',50t # V.11%. i ft Icon 7tAr
6

1.

e e r t i -ti

,,,---,
, i

14 Cab WO ii

,...

li

..-*-.,) ji, 6 ,--,,..1.--t..

---,,
,.
I: itnete717,1 i:klit'144 ti CA 1 tr /4 14111:111.4 ,54.1
if
tz 1
N.
'IV rdz,!
;A:' ,-'
, A hi .fl teY4 Virr
Yin h.. # le/ At, 6-, ,, wqrt-ru t kiliti
i i .,.L'' b -7 ,-177. 1
6.,1
V 7 er J ;
-:
. T1 o a i- i r, eery ,...1 rt i s)ii
C t .4 J . ::,The..)
J

...
__....

(I
r--r

g /171- -7-1 i(Cir"

..

L.

. ,--=1-4
3
-)c t' '
V
r
rrft,-VAt : cjeri. 3 -Cog . 7.4,ip 1 cc a., c.../.-.4cp Ee.Ail:co.CPITT r-i
Li J.......
..
e"..--

,....-.,

).1

...,

,
G

*lid

-':1,--- --r14 cI r
,

CA 2 Nit

X7t.4) tj

'-

2'N'

I ->

-.

-)k?

-419
/P.' J.. 771*

,\ rt

/vitt
4

H.
c..J

"6,71

f.......

,,,...^-.2.4'

"rte

.14

B.
Krs1.4 ,

..("7:a. (7-'i'i

---

szs.

t-_I.L.Ii

4-1 71

iv% lei 1-7 ern I ..-i 4 . tit

t4)

,..-,,,.
ed a it4 a r4,441-4 .

74/....(i0S. ,s4 flea

0? T

...... f

,......44-

vs

,,

-rr 4 r CO N fy 41, A#1.,

c,..r

Ce

".%).

.4

i,s,

tydr. fAtii
J
:,;..S.

Oct b 4'04

rye.

.t;-.11;

'IL

177

e all

,.....mr

04 14

a(

z...1

("T"

(---4-41 .,"'",
v

Tr

a-11.44

. $4 Art Hyo

fy,

de

1!.

Spa

*A

CobColgileir

ir014611,0,1 rt

Nu
L.,

desentrt. de A(NalaTtle....1(.:"..""Alitt, Q6.

L.

I. Crisovul Jul Mihnea Voevod 1579. [Vezi p. 16] scrierea [A] let [13l II. Crisovul hal Vladislav Voevod 1525 [vezi p. 14] sorlerea
[C], monogramul domnese [D] let [E] III. Crisovul lui Radu Voda Mihnea 1605 [vezi p. 18] scrierea [F] let [G] iseAlitura Domnulul
[H] pecetea [I] Semnele fabric de hartie [I. L.]

Litogr. artistica T.-Jitt.

www.dacoromanica.ro

Publ. Maw. Godwin.

,. 4.A.-.,

,,,,,,-g- s ti,

a ..,,,, f 1 tt

f---..'

/OA VI

"r7

4:,

o'...

-'

..
-

elm
,4-

IT

4.,---....r

,1%,<\ "

Ict

'F1,4
"

vs

el c{

..;

-3

-1 tal

a 1-1. 471

CA".

/4

/ N/".

.,-1----,

...1

./

ti -r ss o 44,1vs,IA

......-----

-....--)

M.

cti=

r'"',

el'

....'
.

14c-ii
4--;7

----74

i------ir;-

/1

tir

tt A4 i 1.Ci6 '

y,.. ei

4..,..

i
: /IT

o.-.,,, I-4.

/-f G.

,/...,

/t's SA

r-7.
-141

`70 ",....,...

..--

--,:'_:4:tri--.-.41:..1

---C.17er-rrr i/INS
'c t3..
C-rre 0 s..4 ! C
A e--7Fc..%
e,
A

egi%

40 crt
.

Ail -I fil

ora..4 dl,"

V -r-g. 4 C-4-ri.

tom

c,...,

ii F Qt(

e'"`
61

rrt
'71 -rr ie.
17/1 0,
, a a <71 r, f 14 eit43rf
7
,61
-rr% PI
..(.1'
t.A,K
f,o F t%f Ulf 1.1

"(14,1,

$ erf,-1 ti'oc-ra 4

1-1,

rA(.7. f Trio

0.

L.-.)tcan- At-4-A. c-ce rt 0 -7-1-1

/.

1"---

(57.

.11

1AA T

"sell lei

1/-1-

I-4- 4 Cr I erIrr

"..ec-0)/T-i 110-13-

""t%

/NIA vie6

-T--

ti
Y A 0 a 14 NY
I ,o-vf".7`

3 -c
(7\
1

(Th

ra.

i-J

er-

ty/

34

i:
ark
moi .L...-4

,,,, L.-AL'

'

C<0

ATE ,

i. 0,

.,

4:4 cY tY4

A
0 el vf d ,...4 ),ctf-AfritcfryCt
'TT
,---.,

i'e--')

..,,,
le
/-1 ' -411 "
/

,..I a, k

,./

24_ )1

t,./

ted 4,4 t ,k

,.......,.....

i C c....! "tk A

/(--\

ghl.......-*

1:

r I itc:!2_,As

tiA

^-,
C,,,.
i-r,-r.rr
0 . o.,
J1
cLAY-1.
"1"4514'***"444616..r
_
"41'
,..,'Z;--,;" P-14,1""
.-.... , ,..,
f-1
p cr ^I Cper tj rc
ick-7-Ti

At-14C

.,-- 0,....1.,414

Vi1G

1,6*

cp trio`

CA,N,

,----

.. /

-rr

ar

.0

..

...--,

PE

'

)
6 , r-S
pt.o...4,-Lrg eo-,

-,--7 (----ca..? -Tvi

qr,..,

1,1 Of b .1" 4 -Al

,.........

1--r

,-

0.

-.---'

L..) irr e t 1 (1 -r-r pi ( 7

k,

C 6,

et

c7< /1?

as

"73/ 17-c-4v

^^

.14A- 0 Cl-

r ;4 '44713/:;-.1"AY

el
ir0

c D G...-ii-t

NA

-,-----_--,

_-..,

..7...

el

'-')

'

0"-"s '

,_..._

t eYi 1 i4 j_o_t.

,,
,....r

-r-r-,

gr.) IrrAi rit4 (.4)

14 it?

A....1

a GI %Li n

.f*----iW VT

-0---"7
I-4

1 (-

Pi

I:

h)(

14 (

1-1

i.
oc

14

,,,,

c`...

"...

0a

.-,

.C1 . 4 la 0 14 1.11,1(1;.4414 Cr 1 r a 0 A4 S4 ex,

F

ir,tn

. --

t----

i L..; CIA

c...)

t.. I

---,

."-T1 a r-Cee4

. i "%

.....,

Pg tete La Ii. C "

.;.

,..-1

; ,----

,...-.., /Th

, 0 ML

-1-.
1C-N
..vi rt CP
e
r.
4
,44
,t;, A zya tz
..---A
---,..4.
6rX
1 a 6 C--rn 0 er rt -c-eCyri

si

Ilotrises

-T2

ea.-

.i.o..:e,

4
7.1.

)!
it
#
4.,

..

ly

44

zoi taus. di

Litogr. artist

T.-jitt.

tRP10.1";t1;11.107:.
Crisovul lui VLAD VOEVOD www.dacoromanica.ro
(vezi p. 2r) daruit Museulni de d-nul Filip Ioneseu.

Publ._ Max, Goilean.

www.dacoromanica.ro