HrORGA-

[SCUC:UCSCU[l
o/J @ OIJKo

www.dacoromanica.ro

NEAMUL ROMANESC

IN ARDEAL

SI TARA UNGUREASCA.

N. &Iva,

Ardealul.

www.dacoromanica.ro

25

N. IORGA

Neamul romdnese
in Ardeal 1 Tara
Ungureased
VOL. II.

BUCURET1

nyiuervait Institut de arta

ffrafice t}i editurii

6, Strada Regal/I, 6
1906

www.dacoromanica.ro

CARTEA A XI-A.

IN TARA VINULUT

www.dacoromanica.ro

I.

De la Alba-Iulia la Geoagiul-de-sus.
La sfigitul unel zile de tirg, in care s'a tinut i o adunare poporana pentru votul universal, cu discursuri ale deputatilor romini, plec

din Alba-Iulia spre Teu 0 acele sate de vii,

mai bogate de cit oriunde in Ardeal, care ail
creat Tinutului numele indreptatit de Tara Vinului,. Un jidan din Balgrad a dat pentru cinci

florini trasura lui de piata i un coci ungur,

care habar n'are de locuri, dar se dovedete un
om de o desavirit omenie. ingrijete, spune
el, de dobitoacele sale mai bine de cum se ingrijete Jidanul sail de dinsul, care primete
pe luna cit am platit noi astazi i o brand din
care nu se satura nici-odata. E sarac i dezbracat in vreme de toamna, i-i e drag i dor

de Romania, unde munca cinstita se platete

cinstit i Bucuretii sint ctocmai ca Viena,.

Cine vorbete rag de Romania, acela nu

tie ce spune.
www.dacoromanica.ro

392

IN TARA VINULIII

Drumul, foarte bine zbicit de vintul tare ce

bate de catre munte, lash' sd se vadd foarte
limpede intregul ir al culmilor din care m'am
coborit abia : un lung zid albastru cu fruntea zim-

tuita, din care se desfac desluOt stincile singuratece. In fund se zdresc, de tot 0ers, Carpatil
Hategului. Iar la dreapta, in margenea unor innaltimi domoale, dunga de argint a Mur4ului
apare, in largi erpuiri, printre salcii,
mare
ria lin al cimpiel ardelene.
La o rscruce, coborim in vale, de atre Mur4, pentru a vedea satul Sintimbrului, vestit prin
biruinta veche a lui Iancu-Vodd Corvinul, care
printr'insa a mintuit Balgradul Voevozilor i epis-

copilor de ru0nea praddciunii turce01. Indat

ce al intrat intre gardurile de fachit ale gospodariilor terane0i, vezi pe o culme biserica
pe care el a ridicat-o in amintirea acelei zile
de vitejie cu noroc. ClAdirea galbuie, nevdruit,

se razima pe contraforturi 0 are fere01 gotice,

i mai marl i mai mrunte. Ea samnd destul
de bine cu bisericile lui tefan-cel-Mare, alt biruitor in numele lui Hristos, care 0 el obinuia
sa-0 pomeneasca faptele prin cre0inescul prinos al lcaurilor de inchinare.
Aceast bisericd, odinioara catolicd, a fost co-

tropit apol de Calvini. Pe atunci eraii Inca in

sat Unguri, pe cari i-a mturat ins cu totul

revolutia de la 1848. Acuma biserica din deal,
cu globul in loc de cruce, nu mai are credinwww.dacoromanica.ro

DE LA ALBA-IIILIA LA GEOAGIUL-DE-SUS

393

ciosi, si la dinsa yin numai din cind in cind,

odata pe luna, Unguril din Oiesde. i acestia
insa sint mai mult Romini dupa grail
Poate c mine legea noastra se va muta sus
in cladirea Iancului-Voda. Pana atunci noi avem
numai o bisericutd de lemn, cea mai saraca ce

se poate inchipui, cu zugraveala cazuta si cu

pamintul gol, Med lespezi, caramizi sa scinduri. Totusi aceasta bisericuta golasa are o pro-

prietate, circiuma, pe care o arendeaza unui

Jidan. Alt circiuma o tine un anume Popa
Partenie,
ciudata potrivire de nume : acolo
vind Romini.
Trasura innainteaza pe un drum cu totul pus-

tiii, pe cind pe cel mare se tot strecoara oaspetii tirgului si publicul adundrii pentru votul
universal : teranii cu sumane albastre i femeile
legate la cap, cu catrinte sa cu camasoaie
largi peste cizmele innalte.

Satul vecin, cu o biata bisericuta umi1, dar

vruita. e Cojarul. Casutele lui sint stapinite de

o Curte cu poarta veche si de o alta, nota

si

frumoas, tare inchisa cu ziduri, care cuprinde

pe domnii de astdzi. E un sat de iobagi seapati din lanturi.
Mai departe, a cest drum laturalnic, putin cercetat, e strabatut de linia ferata care duce spre
Blaj. Apucam spre stinga ca s prindem drumul cel mare, si indata, pe margenea lanuwww.dacoromanica.ro

394

IN TARA VINULTA

rilor vestede de cucuruz, sintem la Teius, sail,

cum zice poporul pe aice : Teus.

Calatoril cu trenul, cari strabat Ardealul in

drumul dintre Europa apuseand si Romania,
still xTvisulp, statia de legaturd intre cloud
linil ferate si temutul punct de indelungata oprire

pentru cei cari ieail din greseala trenul ce

nu merge pana la Predeal. Ei bine, acesta e
Tovisul, satul romnesc instarit, cu case marl*,
frurnoase pe stilpi de cerdac, cu vii in curtile largi,

cu munch' 0 rnultamire pretutindeni. Aceasta

,<mare comundp e mai cu totul a noastra, in
ciuda calvarului catolic din piata, a Irma biserici calvine 0 a trufasei sinagoge ce se ascunde pe linga dinsa, in sfirsit in ciuda garii,
cu tot rostul ei de conductori si de hamali.

Din vechi timpuri avem aid 0 o biserica de

zid, dar nu acea biserica gotica din cellalt capat al satului, care se vddeste de departe cu
paretil ei goi, sprijiniti pe contraforturi ciudate.

Tot in sus, pe linga un riulet destul de larg,

intram acum, la stinga pietii, in valea lunga a
viilor imbielsugate. Satul Strernt, pe care de de
mult Ungurii il nurnesc Diod, e cel d'intaiii. Un
sat cu dornnix., cari sint astdzi Unguri cu sterna

nobiliara sculptata pe porti, Rornini chiar ; dar

unul dintre cei d'intaiil tcdornnli n'a fost altul
decit Radu-Voda de la Afumati, indratnicul
www.dacoromanica.ro

DE LA ALBA-IULIA LA GEOAGIUL-DE-SUS

395

luptator impotriva Turcilor, care a fost druit

cu acest domeniu de catre regele unguresc pe
care, ca pribeag, mersese sa-1 caute pana la Buda.
Acuma i ali straini dedt proprietaril de vii

se salasluiesc aice, i Inteun colt descopar cu

uimire un cimitir evreiesc care slujeste i Teiusultn. Jidanil sint boltasl, dar i negustori de
yin, crismarI, jdgddari (de la glagadailp, crisma).

Cind merg s vad biserica unde s'a inchinat

Radu-Vodd, gasesc un fel de vila cu obloanele
verzi, ridicat, spune inscriptia, cdin temelie,,
linga turnul cel vechill, darimat. Ceia ce nu
spune nici-o inscriptie Insa e ca nemaipomenitele caricaturi de sfinti de pe catapiteazma, necanonice i necrestinesti, sint opera unui Jidan
din Balgrad. Nu crede oare consistoriul din Sibii ca trebuie sa se amestece pentru a Intrerupe aceasta continua si scandaloasa profanare ?

Peste putin ajungem in alt sat de vii multe,

G-eoagiul-de-sus. Proprietarii sint aid numai Ro-

mini bogatl de pe la orase, i unul dintre el e

d. V. Bologa, directorul scola de fetite din Sibiifl
fir, de satean de aid. Geoagiul 41 are
Evreii sal (trei familii), i unul dintre el a fost
biraul satului pana ieri. i aid biserica neunita
e zugravita de Evreul din Balgrad, metropola
JidanimiI din Ardeal. Dar Geoagiul n'o are numai pe aceasta, ci Inca doua, si biserica unita
a fost chiar resedinta unor Vladie al Rominilor
www.dacoromanica.ro

896

IN TARA. VINULUi

din veacul al XVI-lea. Pana sa le vedem, petrec

noaptea in casa invatatorului Ciora, cumnatul
d-lui Bologa.
II.

La mAnAstirea Mimetilor.

0 notia ploaie a prefacut in tina toate drumurile satului de vii care se desf4ura cale de
mai multi kilometri de-alungul vaii cu apele
crescute. Prin tioalme i prin uritul aluat cleios,

in care nu s'aii facut Inca urmele, ma suit"' la

biserici.

Pana mai daunazi, era in virful dealului o biserica ortodoxd din a doua jumatate a veacului
al XVIII-lea, cladire cu paretii taxi i zugravitura intreaga i frumoasa. Fiindca insa boltile
crapate se aplecail a ruina, s'a rostit asupra el
osinda, i In locu-i a fost innaltata alt bisericd,
a carei podoaba de capetenie e intocmai, ca la
Stremt, opera Evreului din Balgrad, zugrav bisericesc al satelor noastre.
0 a doua parochie neunita se afla departe in
valea pietroasa, i iar41 te intimpina fereOle cu
obloane verzi, ca de la o vilegiatura. Aceast
biserica e insa cu totul noua.
cMnstirea) de la Geoagia a fost zidit pe
o culme ceva mai innalta decit vechea biserica
a neunitilor. Razbati la dinsa numal peste un

deal lutos, in care, pe o astfel de vreme, la

www.dacoromanica.ro

LA MANISTIREA RTMETILOR

397

fie care pas luneci i fe indef. Suiul supt soa-

rele cald al zilei de Dumineca, spre culesul

viilor, e 0 mai obositor. Intilne0i mai Intii paretil negri, de bolovani ingramaditi grosolan,
al unor chilii parasite. Biserica sta Inca linga
aceste darimaturi : un turnulet se ridica de-asupra paretilor impodobitl cu linil de zimti i cu
ciubuce erpuitoare ; fere0i1e, in cadre de ace-

la0 fel, se vad numal de o singura parte. Innuntru, stilpi despart pronaosul de un naos intunecat, unde dol trei terani mornaie incetinel
slujba d'innaintea liturghiei, pe cind preotul se
invqminta in altar cu odajdii sarace.
Dar in pajitea d'inaintea uii sint rostogolite
pietre vechi, dintre care una, cu inflorituri sapate, poarta de o parte scutul cu trel dungi, iar
de alta crucea cu doua ramuri din coroana Ungariei. Acest capitel al unui stilp sfarimat a

facut parte, de sigur, din vechea clddire, cu

mult mai incaptoare 0 mai frumoasa, care a
fost darimata in anii 1760, pe vremea stirpirii
manastirilor romane0i in numele Tmparatului.
inteun astfel de laca slujia un egumen caruia
i se zicea Vladica i care hirotonisia preotii din
Ardealul-de-jos, un Vladica recunoscut de regii
unguri dupa staruintile Domnilor romini cari-1

avuse pe aici adaposturile pribegiel. Vladicia

lui s'a contopit insa pe vremea lui Mihal Viteazul cu Mitropolia notia din Balgradul apropiat, i biserica ramase in sama unor bieti cawww.dacoromanica.ro

398

iN TARA VINULUI

lugari necarturari. Cind hotarirea imparateasca

il goni din umedele lor camarute de piatr, reparatia stingace a zidurilor bisericesti dadu celor
citeva familii unite din sat locul in care putead
sa asculte odata pe saptamin slujba dumnezeiasca.

Pe cind clopotul din turnulet chiama limbut,

Cu un glas suptirel, sateni in haine de serbdtoare suie dimbul spre biserica, tinind in
mina manunchese de flori, intre care se rasfata
vizdoaga galbena. Femeile, cu catrinte rosii si
legaturi lungi la cap, saluta cu 4 sa fiti sanatosi,.
Acesti credincioSi nu se tin insa toti de legea
unita, ci multi dintre ei fac parte din parochia
cealalta din vale, unde nu s'a tinut insa slujba

pe ziva de astazi. Astfel ei merg, fail sa stea

pe ginduri, la preotul cellalt, care se tine ins
de alta ierarchie. Unit si (neunib sad noii
nu inseamna deci mare lucru aice. Se zice insa
c nu de mult intre preotii neuniti ar fi fost
maei invrajbiri, care ad impartit si pe poporeni
in dotia taberi inviersunate. Geoagenii ar fi oameni porniti, cu singele iute, si se arata linga
rid, dupa salcii, locul uncle nu de mult s'ar fi

pus capat intr'o noapte vietii raufdcatoare a

unui carnatar. Acela strinsese banil sal in Romania, dar de un timp si satenii de aici ad deprins un drum mai gred, dar mai sigur, spre
imbogatirea rapede : al America
www.dacoromanica.ro

LA MANASTIREA RtMETILOR

399

Pe cellalt term al riului cu mersul pripit, pe

care-I potl trece, tot aa de neplacut, pe un

betiga aternut sus de-asupra lul, sad in circa
unul satean, ori in sfirqit cu picioarele goale pe
prund, merge drumul spre aka manastire ba-

trina a noastra, cea din Rimeti, (in rip. v. Drum

e numal un fel de a vorbi, caci ca sa ajungI

acolo, trebuie ca, timp de vre-o trel ceasuri, sa
te furiqezI pe dupa salcii, sa intri peste gardurile rupte in livezile oamenilor, in curtile morarilor 0 pivarilor, cari fac ca riul & piseze zi
0 noapte la sumane, trebuie s urci un alt deal

cleios, supt aqita soarelui trzid, sa strabaff

lungi potece de padure, intre crengile prietenoase ale stejarilor tineri. Numal la capatul
acestor rataciri obositoare, te afli sus, spre
culmi, avindu-ti de-asupra numai paretil cenuOI

al stincil goale, la dreapta, la stinga, innainte.

Tocmai in valea, spre care te cobori prin pietr4, supt aceasta intreit cununa salbateca, yechea manastioara vorbWe despre un lung trecut de saracie i primejdie.
Chilil sfrimate, din acei41 bolovani negri ca
la Geoagifi, apol un mare turn, strivitor pentru
o bisericuta mica i umila ; de-asupra, o casuta
de paznic, cu paretii de o grosime de cetate,
careia i se i zice baqte (bastion). Cantorul care
sta acolo, cu un frate i doua femel, se gatia
tocmai sa plece la bilciul de la Aiud, cind sosiram la dinsul. Casuta are dotia incaperi : cea
www.dacoromanica.ro

400

iii TARA. VINULUI

cu hornul si odaia de locuit, cu lavite, clAdAril

de lucruri de mind si farfurii, strachinute, tdiere
de tot felul atirnate in cuie. E foarte curat. Tot

asa de ingrijit e si portul celor de cash" si al

citorva vecini ce s'ail adunat pentru calea impreunA. Toti sint oameni vioi si de toat omenia.

Sint asa de indatoritori incit iti place, din minile lor, pinea neagrd, brinza cu miros de lind
si nucile uscate pe care ti le pun innainte, cu
tot felul de vorbe bune. Vin, c vinarsD nu se pomeneste pe aid; oamenii din parochia de vre-o
douAzeci de case mocAnesti a mAnAstirii nu
beau decit apa rece a izvoarelor muntelui.

La bisericA se vede in frunte inscriptia mai

noud care mrturiseste cA intdia zugraveal s'a
fcut Inca din 6987 (1479), supt bunul Craiul
Matias, al cArui neam corvinesc a stApinit aceste. Numele de Rimeti, care inseamnA in

ungureste ermiti, pustnici, ar arAta cd si mai

de mult a fost aid o ma" nastire catolicA. E
deci cea mai veche mAnAstire ardeleanA Inca.' in

si Radu de la Afumati, din Stremti, a

apucat-o cind a luat in stApinire mosia vecind. 0 piatrd cu inscriptia slavond, zgiriatd
fiinta,

nedibaciti, pomeneste pe un cAlugar din anii

1670, calugArul Simion, care a lAsat isese boi,
la mAnAstire. MAnAstirea peri peste un veac, de

aceiasi osindA ca si cea din Geoagiu, 0 aflu pe

o foaie de carte veche insemnarea tinguitoare
a unui cAlugAr care dA ziva cind s'a sAvirsit
www.dacoromanica.ro

,,7,,,.

..,''--7&,..

...,

' :. ..,......../.

I11.

-1. . .7'1

%,

___........... ....:rt.........._

y.

,,

...-

,,,,,, .
,.:....

p. .

14

r,

4.?`

,.,

..k4Z!!`

-,=-0,.

p.....1

Ak.............,....;k3,NI,

,..:

`,

'

-.,1'

15-Lk:a:I

-:
e.!.

45-,-.
Mitt

,- ..

-7 1\
.

.9

;ze
.....

4.* .

'4

".
1-'&NiU(
,

-f
Craiul Matias.

x. lorga.

Arde teal .

www.dacoromanica.ro

26

402

IN TARA V1NULUI

fapta necredinciosilorD. Din ruine satenii 41

facura in sfirsit, la 1809, biserica, zugravind pe
paretii el, la chinurile sfintilor si mucenicilor,
ostasi in vesmintul Ungurilor din veacul al

XVIII-lea. Antimisele de pinza, pe care se face

in altar sfinta jertfa, arata si aici strinsa lega-

tura cu nol, cei de peste munti, pe care ail

avut-o toti clericii si carturarii ardeleni, in toate
locurile si in toate timpurile : unul e de la Mitropolitul muntean Teodosie, al lui Constantin
Brincoveanu, iar cellalt de la arhipastorul moldovenesc Gavriil Calimah. Se mai pastreaza si

o frumoasa sapatura in metal, de sigur din al

XV-lea veac, desfacuta dintr'o carte sfinta.

La crucea de lemn infipta linga poarta, satenil nostri se despart ca sa suie pe stinca in
calea spre Aiud. Iar noi, eil si invatatorul din
Geoagiil, mai privim odata privelistea aspra si
trist a celor trei munti din fund, si apucam calea,

tot asa de grea, a intorsului.

*

Un satean cu caruta ma duce innapoi la Teius. A fost in Romania, ca baiat de pravalie, a

plecat de acolo la 14 ani si-i pare rail, iar acum e econom in satul lui de nastere. Vorbeste
mult, ales, si ma crede Ardelean asezat in tara.
Cu el nu te uresti lesne si, fiindca in aceiasi
noapte merg mai departe spre Blaj, ii propun
sa ma duca 'Ana acolo. Atita frig vine insa din
www.dacoromanica.ro

LA MANASTIREA RIMETILOR

403

muntele nins, cu vintul ce se inteteste tot mai

mult, incit imi pare rail de cuvintul ce am spus.
Omul insusi ma dezleaga insa indata:: pentru
Ca n'a lasat vorba nevestei, intaid, pentru ca
nu s'a &it de drum mai lung, apoi, si in sfirsit, pentru ca n'are cu ce ma inveli7pe mine
intr'o asa de aspra noapte de 1-iii Octombre.
Void merge deci mai departe cu trasura evreiasca din Teius. in noaptea cazutd rapede, ccomuna mare l. e de o jale si de o scirba care-ti
string sufletul. Nu-s felinare, si jos bltacaiesti

in noroid. Hanul la care ne-am oprit pentru

luarea altui vizitid e mai mult o circiuma si de
la alta circiuma vine, cu o putere patimasa, cintecul unei femei de la tara care s'a imbatat si
hauleste doine deznaddjduite. La urma, trasura
cea noua apare, cu un singur cal ce-si suceste
capul cu mindrie si cu un biet bdietan de Secuid, cu palaria pleostita si surtucul umflat, care
porneste tacut pe calea de intunerec. Cind i se
dezleaga limba, aflu c e platit in ris ca s mine
zi si noapte pe toate drumurile, dormind une
off
ca in noaptea aceasta
trei ceasuri, iar
alte orl nici atita. Neputind fugi in America,
de Jidanii cei raj*, i-i dor si lui de Romania.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A XII-A.

TINUTUL MN AVELOR.

www.dacoromanica.ro

000

)440

6501021

;14061.4;

NV

Fit'fitt'Weitt-'19WrIP

I.

Spre Blaj.
De la o bucatd de loc, trsura cirneste la
stinga, pe linia feratd ce duce tot la Blaj. Noaptea

e cu totul pustie. Numai din cind in cind o

mare flacArd rosie ce pare cd umbld s aprindd
adincurile innalte, aratd in filfiirea el nebund,
rapede, un tren ce lunecd. Acceleratul din Romania trece ca o sdgeat cu toate ferestile aprinse.

Trecem Murdsul pe un mdret pod cu van) ,

linga obisnuita circium, unde zac card asteptind,

apoi iardsi ne infunddm in intunerec.

Dealuri in dreapta ; in stinga, foarte departe,
muntil hotarului, deslusindu-se in lumina lunii

pline ce se iveste in cearcdn, plins. Din loc

in loc luceste argintul miscdtor al Tirnavelor
unite, ce cAldtoresc spre Murgs.

Mind pe rind dealuri mai joase, trecem prin

cloud sate romdnesti, in care mal ard citeva
www.dacoromanica.ro

408

TINUTUL TIRNAVELOR

lampae, se mai intilnesc WACO cintind pri4i

de spate, ciobani in sarice, vecini cari sfatuiesc
la gardurile de nuiele. Apoi innaintam spre irul
invahirat al marilor dealuri din fund.
De pe virful lor se vede in acea mare lumina

de taina apa de argint despicindu-se in doua

uvite care pornesc pe drumuri deosebite, pierind
fiecare dupa alte dealuri, Tirnava-Mica iTirnava-

Mare, ape singuratece, fail alt semn de viata

pe maluri decit slaba lumina verde a vre unui
brudaria. Trei marl focuri ard in fund, la vre-o
gara de sigur. Un pod suna supt picioarele min-

drului cal care se mladie i acum, dup trei

ceasuri, ca i la plecare, i trecem pe linga vamewl somnoros, invelit in toale. indata sintem
in Blaj, spre care drumetii cu trenul se coboara
din sus, la Kiikaloszeg, linga unghiul unde se
intilnesc
acesta e intelesul cuvintului unguresc

Tirnavele.
II.

Blajul.
La inceput e un sat ca oricare altul, poate
cu case mai bune i mai strinse. Citeva familii
de Unguri, cari ail i o biserica build, i. multi
Romini locuiesc in el. Suim in tina, printre ingraditurile de lemn. Apoi iata o strada de tirgt.w3r, larga, cu copaci de bulevard si locuinte
www.dacoromanica.ro

BLAJUL

409

marunte. Din ea poti trece in ulicioare mai

strimte, unde la cutare cladire din colt se vad
afise albastre, de teatru, si o firma de cafenea.
Case cu mai multe rinduri se descopar icl si
colo. Apoi te afli de odata intr'o piata neobisnuit de mare, fara pavagiti, fail lumina, imprejmuit cu un sir de gospodarii orasenesti bunicele, peste care se ridica palate scolare intr'un
stil simplu, solid si cam trist si o mare biserica
facuta dupa cele apusene din veacul al XVIII-Iea.
Mai in laturi e un castel, o curte boiereasca

mare in care pana tarzid se mai vad lumini.

Un strain, rtacit aice, n'ar intelege nimic
din toate aceste nepotriviri. E aceasta intinsa
asezare intunecoasa de la impreunarea Tirnavelor argintil un sat sail un tirgusor, si de ce
tirgusorul sa aiba aceasta infatisare neobisnuita ?

Sat a fost aici, din vechi timpuri, sat de Unguff cari ad fost inlocuiti de Romini sail prefacuti in Romini : satul lui Balasz Balszfalva
sad al lui Blaj, al lui Vlasie. In curtea
aceia cu luminile ad stat mult timp, lungi yeacuri, Domni unguri rai si dregatori al. Crailor
ardeleni. Dar o mare parte din Rominimea terii
se uni cu Biserica Romei si episcopia unita se
putu razima pe Stat, pe noua cirmuire imparateasca a Austriacilor, in nevoile si straduintile
ei. I se dadura mosii, in locul celor luate innapoi de Voda Brincoveanu, pentru parasirea
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

BLAJIM

411

legii vechi, dar i se lul resedinta din Balgrad,

unde aceiasi Austriaci aduseser alt episcop,
curat catolic, pe piOecul incarcat de onoruri.
Biserica unitd pribegi la FAgaras. Apol un gind
al Vlddicai-mucenic, al inviersunatului lupttor
pentru drepturile romnesti, Inochentie Clain,
ii capta prin schimb alte mosii mai potrivite,
pe Tirnave, si atunci el o i strdmutft, pe aceasta
nesigur episcopie a Fagarasului, aici, in unul
din satele domeniului, la Blaj. Biserica rdsgri,
castelul fu prefacut i imbogatit, cea d'intAiii
scoala pentru preoti, cea d'inthitt scoal mai

innaltd pentru mireni ii cptard pe rind slasuri umile ; o mandstire a Sf. Treimi, alta a
Bunei Vestiri, cuprinserd in ele calugri invatati,
dascdli de scoald, dintre cari mai tdrziti, supt

Vradica Bob, rsdri ceata aleasd a canonicilor.

Episcopia se fcu Mitropolie supt Sulutiu, dup.'
acea zi mare din anul 1848 cind pe acest cimp
din margenea Tirnavelor iobAgimea romneasc
de amindoud legile, supt ochii aminduror episcopilor, infratiti o clip, ceruse lui Dumnezeil

s coboare din ceruri Libertatea asupra unui

neam nenorocit. $i mai aproape in sfirsit, hdrnicia Mitropolitului Vancea asezd scolile in aceste

cldiri asa de mid si goale pentru puterea Stai jertfele

tului, asa de mari pentru nevoile

noastre.

www.dacoromanica.ro

412

TINUTUL TIRNAVELOR

Petrec noaptea la bunul si vechiul mied prieten, istoricul cel mai priceput al Ardealului,

canonicul Augustin Bunea, colo in marginea

acestei pietl pustil si negre, in sirul de casute
unde multi ani de zile a licarit neintrerupt ca
o venica stea a invataturii romanesti ferestruica
lui Timoteid Ciparid.
La amiazi visitez pe Mitropolitul Mihalyi, asu-

pra caruia trec anil fara a slabi vioiciunea mitcarilor si a privirilor, fara a-i lua acea frumuseta aristocratica a fetel fine, supt calota viorie.
Castelul unguresc din vremuri are o curte inverzit, o frumoasa gradina mare si trel rinduri
de odai frd nici-un lux. Mitropolitul primeste,
prinzeste si locuieste in cele din mijloc.
De la Blaj innainte sint, pe dealuri si in vale,
tot moii ale Bisericil unite, posesiuni ale Mitropolitului insusi sad ale scolilor. Prietenul Bunea

ma poarta prin ele. Pe dealul din a drepta

se urmeaza, in dirl albe, lungi, satucene : Petrifalaul, de Unguri pe cari i-a adus cdomnub
din vremuri, Iclodul, numal de Romini, si Sincelul.

Satul din urma are intr'o biserica obisnuita

picturi de Smigelschi, platite din fondurile unei

societati de femel. Casutele se insira apoi pe

intortochiate drumuri de tina. La capat e via
Seminariului, si se lucreaza tocmal la culegerea

el. Flacaii dantuiesc in buti, iar printre butuci

www.dacoromanica.ro

BLAJUL

413

desfac struguri femei 0 fete cu catrintele infocate qi mari legaturi de cap cu virfuri fluturindu-li pe iile albe. La facerea noptii, se impart struguri fieciireia 0 chipurile albe se pierd
rapede, pe toate drumurile, peste care se cerne
acum cenua umbrelor.
*

inttebuintez ziva ca sd vdd bisericile Blajului

i acele coli de preotie i de invatatura a mirenilor, care, venind tocmal la ceasul lor, cind
se inchideail izvoarele de lumina mai umila ale
mandstirilor, ail dus mai departe grija pentru
cartea romaneasc i, statornicind legaturi noua
cu cultura conscienta a Apusului, ail deschis
largi orizonturi cugetaril neamului. Aid e pamintul sfint al Blajului, in locurile unde ail scris
cu singele inimii lor i ail invatat pe altii cu
toata caldura credintii ce statea intein0i, acei
innainte-mergatori ai culturil nationale romane0i

cari ail fost blindul calugar Samuil Clain, asprul muncitor fanatic *incai i cumintele alcatuitor de teorii Petru Maior. Ace0i trei oameni
mari al' unui popor mic traind in imprejurimile cele mai grele ail plecat pe rind din

aceasta reedinta episcopala unde ei nu puteaii fi

inte1e1 pe deplin, i nici macar ingaduitl, cu

intregimea firii lor, dar asupra Blajului fail re-

cuno0inta din timpurile Vladical Bob se inwww.dacoromanica.ro

414

TINUTUL TiRNAVELOR

toarce totu1 o raza din marea lumina ce se

innalta necontenit de-asupra rnormintului lor.

Biserica din piata era odata mult mai mica

decit astazi ; de-asupra paretilor innalti se ridica
un singur turn. Vladica Lemenyi, din anii 1830-40,

e acela care a innadit fatada lata cu cele cloud

turnuri. Din trecut i-ail ramas numai putine lucruri acestei zidiri care, de alminterea, n'are
nici doua sute de ani. Nu sint odoare ale vechimii, nici carti rare, nici zugraveli pe paretii,
cari sint mIzgI1ii provisoriu cu colori terse.
Inscriptia din fata e noud i redactata in latinete. Numai in bola' se vad picturi bune, din
timpurile naive, i ar fi un mare pacat ca ele
sa fie inlocuite, pentru cine tie ce motive de
moralitate fricoasa. Tar catapiteazma e de sigur
cea mai impunatoare prin intindere i bogatie
din toata Rominimea ; de sus 'Ana jos e o singura desfasurare de sapaturi aurite, a caror stra-

lucire e umbrita delicat de vreme. Icoanele

prinse in acest maret cadru poarta iscalitura unui

zugrav sirb de la Arad, din anii 1760, dar nu

e nici-o indoiald ca acesta n'a fost i sculptorul
ce a dat bisericii blajene podoaba ei de capetenie.
Linga biserica, la dreapta, era manastirea cea

mare a Sfintei Treimi. $i astazi te plimbi Inca

prin coridoarele ei boltite, fr mult aier i lumina, in care se deschid 14i de chilie. Dar, awww.dacoromanica.ro

BLAJUL

415

fail de un singur Basilitan, vechil monahi ai

ruggciunii necontenite, s'ail dus, ci in alt fel se
face astzi in mangstirea Blajului inchinarea cgtre Dumnezeul luminil. Gimnasiul ce s'a desvoltat din invatamintul caluggrilor de odinioard
a luat in stgpinire odaile celor doug rinduri ale
cladirii, ci pentru el s'a alipit ci o aripa noua,
zidit supt Mitropolitul Joan Vancea. 0 gradina
botanica mdricoard 41 intinde copacil deci spre
acel term al Tirnavelor unde o cruce, oropsitg
de Cirmuirea straing, arata ci astazi locul unde
miile de mil' ale ternimii noastre s'ail strins in
acea zi de Maid a lui 1848, pentru a primi soha de libertate ci chemarea la lupta prin care ea
se intarecte ci famine. Este ci un mic Mused ci
o biblioteca destul de buna.
In fatg, aceiaci copil puternici, cuviinciocl ci
harnici al satelor noastre ad un internat, tinut
cu o deosebit ingrijire. Si el e o zidire noug,
de ci tocmai prin acele locuri ail facut ccoald
pentru mireni vechii apostoli aI culturil blajene.
In acelasi cir se aft' preparandia de invatatori
ci ccoala cnormala, sad primara a baietilor.
La stinga catedralel, vine la rind Seminariul,
in care intra tineri cari ad facut gimnasiul intreg
ci ad dat examenul de cmaturitateD, asemenea
cu bacalaureatul nostru. El ad odal curate, bune
sale de studil ci o frumoasg grading de primblare unde cutare frasin bdtrin amintecte pregatirile, in convorbiri aprinse, de tinerel visatori,
www.dacoromanica.ro

416

TINIITUL TiRNAVELOR

a intimplarilor de la 1848. Crescuti in cultul

unui trecut cultural care a fost mare, insufletiti
de amintirile innaltatoare pe care le desteapta
aici oricare unghid, amintind de oameni saraci
si prigonitl cari ad cheltuit toate puterile lor
pentru trezirea si innaintarea unui biet popor
despretuit, teologil acestia nu pot fi decit niste
adevarati rivnitori al neamului lor, niste inchinAtori cAldurosi al idealelor romAnesti si niste
cetitori plini de intelegere si de iubire al scrisului nostru. Ce inimi bune si cinstite bat supt
lungile reverende negre ale viitorilor preoti de
sate, aid.' ca si dincolo la fratil lor de alta lege
din Sibiid ! Numal de nu i-ar cuceri pe incetul,
coborindu-i spre o barbatie luptatoare pentru
agonisita si spre o nevrednica batrineta inchinatA
placerilor lumil mediul, de multe orl foarte trist,

in care vor fi chemati sa lucreze, sfaturile rele

si indemnurile spre ratacire pe care le vor afla
de atitea off si in atitea locuri ! Cum sint astAzi, el nu pot fi insd decit o binefacere pentru

fratil lor sateni, catre cari vin cu o misiune

crestineasca si cu o misiune nationala.
Tot pe timpurile lui Vancea s'a intemeiat si
institutul de fete de linga Seminarid. El n'are
nicl pe departe instalatia celui din Sibiiii, dar
nimeni nu poate tAgadui marea bunavointa ce
domneste si aid, multa straduinta ce se da zilnic,.
in cele mai grele imprejurdri, pentru a da Ro-

www.dacoromanica.ro

BLAJUL

417

minimii din Ardeal femei luminate i de o oarecare distinctie.

Palatul Mitropolitului s'a format, prin cirpeli,

inndirI i prefaceri, dintr'un castel sail costeal, de vindtoare innaltat putin timp dupa 1500
si care a fost i adapostul unora din principii
ardeleni veniti in calAtoriile lor de cercetare i
petrecere pAnA aid. Se mai vede incA inscriptia
latinA care pomenete aceastA. obirie strAinA.
AstAzi, fArA nici-un lux, el dA o locuinta cuviincioasA Mitropolitului unit. In rindul de sus,
el are i o capelA particularA, i intr'una din
odAile de linga dinsa se inirA pe paret1 chipurile archiereilor unit!, intre cari deosebetI
energia intunecatA a lui loan Inochentie Clain,
luptAtorul pentru drepturile neamultii, cuvioia
stoarsA a lui" Petru Pavel Aaron, intemeietorul
colilor, frumuseta cam ireatA a lui Atanasie
Rednic i greutatea fArA expresie a bogatului
Bob cu pAstoria lunga, supt care frunta01 literaturii romAnetI i-ail luat toiagul in mind i
a pArAsit, cu vorbe aspre, acest Blaj in care
nu mai era loc pentru dinsit. Un Sulutid cu
liniile fine stA linga chipul de tinereta, cu mitra
scumpA peste fata rasa, sApatd de hotArire, alui Vancea.
In curtea castelului biurourile i archiva sint
aezate 'n incaperile foastei mAnAstioare a Bunei Vestiri, o ctitorie a VlAdicAi Aaron. Aid
N. lorga.

Arden lul.

www.dacoromanica.ro

27

r-

ii.,;;;ME1rr.

itol* "4

--

t
9

ike3.

R ta_A

.r
.

&

'2

'
-:

Trk-.

7
r.1

'3'..".1fil

colile I3lajuld.

www.dacoromanica.ro

BLAJUL

419

asezat el seminariul, si aici a inceput sa

lucreze iarasi tipografia episcopala, oprita Inca
de supt innaintasul lui Aaron, Atanasie.
Bisericuta de alaturi, cu turnul alb, care se

vede de departe, a fost intaiii un lacas de inchinare al calvinilor din castel. Odata cu acesta,

ea si-a schimbat rostul. Astazi in cuprinsul ei

irigust se vad icoane de catapiteazma lucrate
frumos, pe la 1760, de un zugrav craiovean,
si un chip al Maicii Domnului, adus de la manastirea darimata a Prislopului. Supt lespezi se
deschide cripta in care zac ramasitile episcopilor Bisericii Blajului, pana la Mitropolitii ultimelor timpuri.

Parochia are in sfirsit o alta biserica, tot asa

de rnicuta, cu o catapiteazma buna, impodobita
cu zugraveli din anil 1770. Cea mai mare podoaba pentru dinsa sint insa mormintele c& o
incunjura i intre care se deosebesc ale lui Timoteifi Cipariti

lui

uIutiu Mitropolitul.

Daca adaugi o scoala frbeliana i o casina,

un medic al resedintii i un avocat, a infatisarea intregil vieti romanesti a locului neobisnuit si in atitea privinti scump noua care e Blajul.

www.dacoromanica.ro

420

TINUTIIL TiRNAVEL OR

Imprejurimile Blajului.
inca odata ieail, cu par. Bunea, drumul prin
valea Tirnavei-Mici, pe linga dealurile ce infatieazd pc rind acele dire albe de case care incep cu Petrifalaul. Dincolo de Panadea lui cipariii, se ivesc pe acea costia bogata in lanuri,
iar altd data i in vii, Sin-Miclauul lui Bet len
i Bia, apol Capi lna. In cel d'intiiii sat era odatd o

reedinta de protopop romin, i [Ana astazi locuitorii sint numal Romini. Sin-Miclauul s'a
tinut de patrirnoniul maril familii ungure0i Bethlen, care a dat Ardealului dol povestitori ai
intimpldrilor sale i un principe, cu visuri innalte
i faima mare, pe Gavril. Mormintele acelui neam

care a stapinit aid se \Tad pe deal, in margenea

brazdei negre de colo. Dar ciosagul,, moia s'a
impartit in dou bucati, care ad intrat de-o po-

triva in mini straine. Casa cea mare din fata,

cu cloud rinduri de fere0i, a fost facuta de vestitul baron de Bruckenthal, care i-a lasat cumpardtura Bisericii saseti ; acolo ede arendaul
armean al acestei Biserici. Iar partea de catre
Panade o are, nu de mult, Biserica noastra din
Blaj, i astfel, printr'o deridere a timpurilor

razbunatoare, Rominil stapinesc astazi locurile

unde al lor ail fost priviti multa vreme ca robil
fall nici-un fel de drepturi al pamintului domwww.dacoromanica.ro

IMPREJITRIMILE BLAJULUI

421

nesc. in sat sint foarte putini Romini, cArora

numai acuma administratia de neamul lor li-a
dat loc de biserica si de scoald, dar Ungurii de
acolo, dintre cari intilnim pe citiva cu carle,
de vale, vorbesc romdneste intocmal ca ai nostri. in port chiar, ei sam'ana foarte bine cu acestia, si nurnai cunoscAtorii II pot deosebi prin

infloriturile de la gitul cmeii, scurtimea poalelor acesteia i prin cite un alt amnunt fra."
insemndtate.

in celelalte sate de pe acest mal mai innalt

al Tirnavei locuiesc numai i numai Romini, in

case mai srdcacioase, acoperite mai ales cu

stuf, inverzit dese or! de catifeaua, cu rasfrIngerea adinca", a muschiului bAtrin. Dincoace, pe

unde merge drumul, avem dupa. Sincel, unde,

in curtea colii, copiii s'au prins s joace hora ;
in a%eptarea invdtatorilor, Spinul i $ona. Cel
d'inthifi

e romanesc, alatuit de srdcimea

argatimea Sasilor din cel de-al doilea, de unde

totusi, cu toat cedarea unui noil hotar, teranii
nostri n'aii putut fi goniti cu totul i pentru totdeauna. Deosebirea intre cele dota asezri bate
la ochi mai mult decit orice altd deosebire intre locuintile Sasilor si ale Rominilor : la iobagii

si slugile de demult tot ascioare povirnite

buhoase, aruncate cum se intimpla ; la cdomniig

trecutului, can a Minas bogatii de. astdzi, se

intind intr'un rind desdvirsit marile zidiri de
piatr, acoperite cu tigle rosii.
www.dacoromanica.ro

422

TINUTUL TIRNAVELOR

Sasqti mai sint, tot in acest unghiii din margenea Tirnavelor, alte doua sate, Balcaciul, mai
departe la dreapta, dupa dealuri, i Jidveiul. Cel
d'intaiii are numai citiva Romini, cari formeazl
acei41 parochie cu cei din Sona (Schonau) ;
cellalt, foarte bine inchegat, pare sa fi inlocuit
vre-un catun de Romini, caci numele s amintete pe Jidovii, adecd pe Uri*I de demult, in
sama carora se pun in Rominime toate vechile
zidiri puternice ; Ungurii i Saii ii zic Jidve,
Zsidve.

aici linia ferata merge de-a lungul Tirnavel intortochiate. 0 trecem pe podul de lemn

unde vama obipuita o iea un Sas care vorb4te fard greq limba noastra. Acum trasura
strabate o mare lunca verde, prin bielugul de
paune al careia s'aii razletit cirezile alhe ale
tuturor satelor i cdomnilor, de pmint din vecinatate. La capatul ei sintem in satucelul SintMaria, unde stail amestecati Unguri i Romini,
cari, acqtia, aii qi o bisericuta, fara paroh de
citva timp.
De la Sinta-Maria se vede foarte bine in fata,

supt dealuri, pe o mica innaltime ce se ridica

de-asupra Tirnavei desfaurate in inele de argint, satul Cetatil-de-Balta, pe care prin traducere Unguril o numesc ,Kaktillbvar cetatea
Tirnave10, iar Saii, prin stilcire, Kokkelburg.

Numele acesta-i vine de la o cetate veche,

www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE BLAJULIII

423

de mult parasita in mijlocul until sat de Romini

saraci, atunci cind ea a fost daruita lui Stefancel-Mare al Moldovei de cdtre Matia Corvinul

instql, care nu putea sa 0-1 faca prieten fara

de o asemenea jertfa. Dregatoril moldoveni, cei

doi pircalabi, se aezara deci intre aceste ziduri, drese cu ingrijire i pregatite pentru orice intimplare. Cetatea trebuie sa fi fost aseme-

nea cu cele din Neamt, din Suceava sail din

Basarabia : un mare adapost de osta1 intre
patru turnuri groase sail bastioane. (BaltaD, apa
lir* inceata, foarte dese ori revarsata pana departe, a Tirnavei Mici cu malurile de lut joase
i insulele de buruieni i copaci o incunjura
din toate partile. Ap ail tinut-o Stefan, cei doi
urma0 ai sal i in sfirit neastimparatul sail fill

Petru Rare, care multi ani de zile a tulburat

Ardealul de la un capat la altul, de la Bistrita
pana la Brapv, intrebuintind toate prilejurile i
toate mijloacele unei politice de dibacie.
Dar dupa dinsul Moldova se apleca incet spre
ruina. Peste vre-o zece ani numai, Alexandru
Lapupeanu trebui sa primeasca raderea cetatii,

de mult ocupate de Unguri, pentru a 'Astra

macar moia. Zidurile furl date la pamint, i
multa vreme satenii culesera din ele piatra pentru locuintele lor, aa incit o mica innaltatura

a pamintului, la vre-o suta de pai in dreapta

garii, arata numai unde ail stat timp de trei

www.dacoromanica.ro

424

TINIITUL TIRNAVELOR

ferturi de veac aparAtorii steagului moldovenesc in mijlocul teranimil romane0i din Ardeal.
Petru-Vod de sigur trebuie s fi fost 0 in-

temeietorul unei frumoase biserici de piatrk

care 0-a avut pe urma 'alte suferinte. Si asthzi
se vede pe margenea dilmului, din care necontenit se scurg prin lutul sfrimicios vechi oase
ce se tiresc prin noroiii sad sint crontanite de
porci, cladirea trainica, fcuta dup datinile architecturil moldovene01. Fatada se sprijind pe
dou contraforturi ; pe laturi alearga altele, in
numr de ese, pnd la altarul pentagonal; intre
ele se deschid fere0i cu inflorite cadre de piatra sApata in stil gotic ; o mare u gotic, tot
astfel impodobia, d intrarea prin laturea din
dreapta. innduntru, stilpi despart pronaosul de
un larg naos.
Calvinii hrApird aceasta cldire indat dupa

peirea cetatii, cu toate a o carte hisericeasa

de pe la 1550 s'a mai aflat fatdcit printre ale
bisericilor noastre de astazi. Inca din 1585, cind
Moldovenii nu mai avead nici mo0a, se ingropa
in altarul parAsit o g doamnd) din partea locului. Alta, Sofia Menhard, i0 are mormintul de

piatra, cu chipul sApat al adormitei, in stinga

naosului. Ramd0tele-1 inf4urate in stofe scumpe
s'ail aflat, cu altele multe, la reparatia din 1895-6.

Si in cursul acelora0 lucrdri ad ie0t la iveal

zugraveli romane0i ale Sfintilor, un Petru i
Pavel la t.ta din stinga, supt data de 1526, un
www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE BLAJULIA

425

Hristos pe cruce in partea de catre turn, destainuiri neplAcute pe care amindoi preotii romini le-ail vazut, dar pe care Ungurii s'ail gra-

bit sa le radA fara intrziere. Astazi biserica

are un turn prost cu cerdac de lemn, in locul
celui ce va fi fost de-asupra naosului, un coperemint de tigle care se coboar peste altarul
ce fusese darimat sus, i magasii de producte,
de cinepa, 0 de morminte parasite, i de praf
nemilostiv in acel vechiil altar de taind al slujbei noastre.

Ne poarta pe acolo o femeie care vorbe0e

limba noastr ca o Rominca. Jidoavca de la
vama din capul satului tie i ea romane0e fara
gre. Totu0, pe linga cei vre-o 2.000 de Romini,

sint i citeva sute de Unguri. (Stia romane0e

Ungurii", intrebaiii pe unul din conducatorii mei.
cUngurefte nu ti, domnuley. Nu numai in casutele de vergi i stuf de la margine, dar i in trainicile cladiri de piatra acoperite cu tigla din

ulitile de mijloc se vorbe0e limba noastra, i

de Unguri, i de Evrei. Avem cloud biserici
marl : una a Unitilor, mai putini, i cealalt a
Neunitilor, amindoua cam din acela0 timp, ridicate in locul unor vechi uri de lemn putred.
Scoala confesionala, pentru amindoua legile,
tine piept colii de Stat i contribuie la asigurarea viitorului, care e al nostru.
Totu0 un represintant al rasei stapinitoare, un
German maghiarisat, comitele Haller, stapineve
www.dacoromanica.ro

426

TINUT UL TIRNAVELOR

aici pamintul. El a cumparat de la Bethlenesti,

plecati si de aice, marele lor castel de pe deal,
facut in stilul vechilor cetati, de comitele Nicolae,

un innalt dregator al Ardealului imparatesc, la

1769..

Odat in virful multelor scarl de lemn era

resedinta cornitatului, si Rominii 41 amintesc
cu mindrie cA acolo ail stat in fruntea trebilor

de-ai lor, ea d. Ioan Puscariil de la Bran i d.

Iosif Sulutiii, care e astazI presedintele Asociatiel. Dar de mult timp resedinta s'a stramutat
la DicIo-Sinmartin, in sus spre Muras, sat mare
de Secui cari 1-a5 numit dupa estralucitul, sfint
national al lor. Acolo sint astazi multi Evrei, si
domnilp unguri de prin imprejurimi vin sa-si dea
timpul i averea in carti. Rominii a totusi un

protopop unit, si unul din fiii tirgusorului cu

numele foarte strain a fost Petru Maior
Pe drumul in preajma caruia zburatacesc din
aripioarele galbene graurii bet1 de struguri, ne
intoarcem spre Blaj, care ni se desfdsura din
virful dealului din urrna, cu multele case ce se

desfasura Oran cimpul Tirnavelor, stapinite

de biserica Mitropoliei. Mai departe peste apa,
satele Vezea i Ciufudul adauga petele lor albe.

www.dacoromanica.ro

PE TIRNAVE : DE LA BLAJ LA SIGHISOARA

427

IV.

Pe Tirnave : De la Blaj la Sigh4oara.

A fi vrut s fac doua drumuri. Unul o
cale de un ceas si jumatate la Cergaii, satul
de *chei luterani carora H se predica romaneste la slujba la care yin imbracati romaneste,
adaogindu-se numai la urma un rTatal Nostru}
slavon, in limba parintilor} lor. Nici intr'un chip

nu pot crede ca ei ar fi toti Bulgari, adui i

sedusi de Sasi, caci aceasta ar fi impotriva ori-

carei logice si nu se poate sprijini pe nici-o

dovada istoricd. Dar in aceasta ploaie de Octombre 'And la Cergail e tina...
Iarasi ma gindiam s merg, prin cele cloud
eice sasesti, la Buia, unde Mihai Viteazul insusi si-a avut mosia si s'ar mai vedea Inca urme
de zugraveala bizantina pe o veche sued pat-A-

sia care a fost biserica. Dar lumea de acolo

are de lucru cu viile si nu ma poate ajuta sa
fac acest drum.
Apuc deci cu trenul calea spre Medias, Ibasfalail i Sighisoara. In dimineata nehotarit,

Blajul 11 tine tirgul. Inca de cu sara a venit

Margineni cu cardle, aducind briie i cite alte
maruntisuri trebuie pentru imbracmintea si
gospodaria teranului. Am vazut lumina arzind
la covergile lor, intr'un colt al pietii negre.
www.dacoromanica.ro

428

TINUTUL TIRNAVELOR

Acesti negustori iefteni de multe lucruri sint

MArgineni din cei sAraci ; bogatil, tot mai multi,

un Iosof, un Herta si altii tin in arena mosiile

Mitropoliei blajene. Tirgul e asa de cercetat,
incit abia poate rAzbate printr'insul trAsura care
mA duce la gard. Boii marl, frumosi, albi, din
vechea rasa sarmaticA, se incurcA in coarnele
lungi ; valuri de multime se poartA in lunecAri

incete peste tot cuprinsul pietii, care se pare

prefAcutA, inveselitA si imbogAtita. Catrintele de
tot felul, in colorile cArora biruieste rosul aprins,

fac ca o pajiste de flori.

La garA, in capul satului, numai strAini :

Evreice gAtite si vApsite ca regina Iezebel, Sasi
lungi, molii, in cite o teacl de pardesid nodnout, prunci de Sas cu colorile germane pe o
sapcA tAiata ca a ostasilor din Imperiu. CAci
aid in Blaj sint iardsi intre dinsii, in laturea
unde ei, desfacuti de Rominime, se razimA pe
marea multime sdracd a Secuilor din munte, revarsati pAnA la MurAs, unde ad MurAs-Osorheiul, si pAnA la Tirnave, in preajma Sighisoarei.

Linia feratA urmeazA cursul Tirnavei-Mari, pe

care o taie de citeva ori pentru usurintA. E un

frumos Tinut_roditor, mArgenit de dealuri ce se
apleacA lin. Il locuiesc Romini amestecati mai
ales cu Saii, si iarAsi vezi pe dealul stApinitor

de-asupra coperemintelor de tigle si de stuf,

www.dacoromanica.ro

PE TIRNAVE : DE LA BLAT SPRE SIGHISOARA 429

vechile ziduri ale bisericii-castel, pastratoare

de averi i aparatoare de oameni, care, sprijinita pe cirjele contraforturilor, innalta virful
ascutit al turnultii. Cea d'intaiil static poarta
insemnarea HosszuaszO ; Rominil II zic Hususail, i. in satul de obirie straind veche eI
ail

tiut sail cucereasca un loc. Tot ap i

la Micasasa, care se desfaurd de cealaltd parte,

foarte frumos, cu o infatipre de vechime in-

naintata. Din jos un riil vine sa se piarda

in apele linitite ale Tirnavei. Trenul se oprete

indelung la locul unde un turn vechiil cu

virful rou i unul noil, alb, se privesc pe
de-asupra apei. Acolo e Copp-Mica, de unde
se desface linia catre Sibiiil. Peste putin WI
la Media, care se vestete prin citev a fabrici
i prin innalta sulita a vechii biserici care tinete din mijlocul coperiurilor batrine ale pietei.

A. MEDIAUL.

Oratil e destul de mic. La gard ateapta

insa omnibusuri de otele, trasuri de gdomnI,
i o singurd birja, cu un vizitiil ungur care, in
loc s ma ducd la protopopul romin neunit, ma
baga in casa unui doctor sas ,universae medicinae).
EtI indata in piata, care e de o marime i
de o frumuseta deosebita. De dou parti o inwww.dacoromanica.ro

430

TINUTUL TiRNAVELOR

cunjura case de moda noud, dar de celelalte

dou, coperisurile de tigla veche se innalt in mai

multe siruri. De-asupra lor rdsar puternic dou

virfuri de bastioane, si Inca mai sus turnul verde
al bisericii predomneste toate. Aid e nodul de
cladiri istorice al cetatii s'asesti, o amintire si
un indemn vesnic pentru urmasii de ast'azi ai
vechilor cBtirgeri..
Pand mai incoace, piata si stradele strimte
cu casele de parete gros erail incunjurate de un
innalt zid de cArdmid5, intrerupt de bastioane
puternice. Acest simbol al privilegiilor a fost
insa sfrimat, nu atita de avintul noil al cetatii,

cit de navala supusilor din suburbii, cari nu

mai puteail fi tinuti la o parte. AstAzi numai
ici si colo se vede cite o zdreanta rosie a darimturilor si turnuri, porti singuratece nu mai
apard si nu mai inchid nimic. Am vgzut si eil
ce harnic se lucreaz la prdbusirea si inldturarea trecutului de piatr.
Sasil ail aici un gimnasiu, a cdrui disciplinA
e mult ludata ; o clddire pompoas din margine se dovedeste a fi numai casa de gimnastied a scolarilor. Dar numarul poporatiei ssesti

a sazut la vre-o 3.500.

Aid poate sg fi fost de la inceput un sat romAnesc, cad Mediasch nu inseamnd nimic in
sseste, precum nici Medgyes n'are nici-un inteles bun in ungureste, pe cind cu 0 obirsie
www.dacoromanica.ro

PE ThINAVE : DE LA BLAJ LA SIGHISOARA .

431

romaneasca el ar veni de la Meadia, Media,

nume ce se intimpina, cum se stie, i aiurea.
Ar fi deci tot asa ca i cu Brasovul, Sibiiul,
Sebesul, intemeiate ca cetati sasesti peste desfiintarea, inlaturarea unor vechl sate de Romini.
Cetatea Mediasului a fost in legaturi destul

de slabe cu altil din al nostri decit locuitoril

domeniului de supt ascultarea ei. Dar odata
Petru Rares, Petru-Vodd cel cu dregatorii asezati in Cetatea-de-Balta, a venit aici, cu oastea
lul moldoveneasc, amestecindu-se hotaritor in
luptele pentru stapinirea Ardealului. Ludovic
Gritti, copil din flori al unui doge venetian si
bunul prieten al atitor Turd marl din Constantinopol, visa pentru sine coroana Ungariel
tronuri romanesti pentru copiii sal. Rares, venit
ca s se uneasca cu oastea Sultanului, momi
cu vorbe pe acest rivnitor de mariri, ii prinse
in mina sa si-I dadu unor dusmani cari nu erail
sa-1 ierte. Odraslele Venetianului intrara in robia

moldoveneasca pentru a nu mai iesi nici-odat

la lumina zilei. Si, cind mergi astazi supt acele
ziduri de caramidd care se farina si se desfac,
simti un fior de mindrie romaneasca gindindu-te
cd aid unde al Val a robit i ai suferit atita,

aid de unde se vede gdealul furcilorp menit

mai ales bietei noastre teranimi pe care nevoile

o indreptail spre fapta rea, c pada si aid a

trecut, cu seized de ani innainte de cucerirea
lul Mihal Viteazul, ca navalitor indraznet, in
www.dacoromanica.ro

432

TINUTUL TIRNAVELOR

fruntea unor oti temute, Inca un Domn romin

calarind sumet pe drumurile mari ale Ardealului nostru.
In acea margine care se chiarna i aici, ca
i la Sibiiil i Balgrad, Maierii, Rominii, veniti

de prin satele vecine, 41 avura foarte de demult biserici de lemn. Unitil isi putura face din
piatra cei d'intaii.1, la 1826, o frumoasa i Incapatoare cladire. Rindul Neunitilor a venit mai
tirzitl, abia in zilele noastre, prin 1860. Nici unii,

nici altii nu erail inca primitl in cuprinsul de

privilegil al zidurilor.

Astazi insa nu mai e aa. Ai notri, cari aii

trecut de mult de mie i pot fi chiar vre-o 2.300,
ail erupt zidurile) i ail intrat in cetate. Acolo sta
unul din cei doi protopopi i avocatii, cari sint

in numar de patru. Cele dou capetenii bisericWi traiesc bine laolalta, i puterile nu se
pierd in mici rivalitati confesionale. innaintarea
se face i aici, incet, dar sigur.
B. IBAFALAUL.

De la otelul Traube, caruia al notri ii zic

eStruguree, ieail o trasura spre Ibafalail. Firete,

iara1 am pe capra un Secuiti, plin de toata

bunavointa, dar prost cunoscator al locurilor i
abia in stare s miriie citeva vorbe romaneti.
Va fi deci iarai un drum tdcut, fall lamuriri
asupra celor ce se vad in cursul lui.
www.dacoromanica.ro

PE TIRNAVE : DE LA BLAJ LA SIGHISOARA

433

Si la Medias a fost tirg in aceastd zi de Joi,

si din maidanele pline de find framintatd cu
paie se intorc spre satele de aproape si mai de

departe viniatorii si cumpartorii. Citiva Tigani,

foarte multi Romini, pe jos si in Card, i, de la
o vreme mai ales, destui Sasi, cari rumeg adormiti cine stie ce socotell i planuri in carutele
lor trase de car.
Calea e de o mare frumuset fericitd. Dealuri

mari de amindoud partile nu alcatuiesc siruri

impunAtoare, ci se rup in movile rotunde, in
cdpdtini tuguiate, in sire ascutite. Jos ele se tivesc cu cite un petec de vie sail cu miristi si
cucuruze uscate ; sus alearga o bucat de vreme
pAdurea. In stinga, Tirnava-Mare lunecd intre
sAlcii, mai mult nevdzutA. Soarele care se lupta

lesne cu nourasi albi, scamosati pe tot cerul,

inveseleste aceastd priveliste feluritd i vioaie
ca putine altele.
De la un timp se desluseste in fata un caste]
vechiti, innalt, in mijlocul greoaielor platose
rosii de tigla care deosebesc casele sdsesti. Biserica-cetate e in adevar, si de aproape, vrednica
de luare aminte. Vizitiul, intrebat, inginA un nume
unguresc, pe care nu-1 inteleg. De la niste fldcAi
unguri i romini cari se ingrijesc de niste buti

pline, in acest timp de cules al viilor, aflu Ca

sint in Brateiti, pe care Sasil Ii numesc Pretai.
Superintendentul sAsesc a stat mult timp prin
aceste parti, la Ghertan (Birthalm), si de aceia
N. berg%

Ardealul.

www.dacoromanica.ro

28

434

TINUTIM TIRNAVELOR

s'aii si pastrat asa de bine vechile ziduri. Satul

mi se pare, in mijlocul sil, mai putin amestecat
cu Romini decit cele mai multe din ale Sasilor. El

se pAstreaza deci bine pentru dinsii si are o infatisare infloritoare. Tot case mail trainice, purtind in triunghiul de sus anul zidirii sail al retaceril (renowiertp), numele proprietarului, sentintele obisnuite si podoaba de linil in lung, de

frunze de trifoid si de struguri, toate vApsite

foarte tare. Supt stresine atirnd ca briie de aur
stiuletii, gtuleiele porumbului strins de curind.
Tot asa pare si arosul, unde la 1848 Ungurii
revolutionari ad fost batuti rdil de ostasil impdrdtesti, ajutati si de Romini. I se zicea de
dinsil pe atuncea si c*.arosul unguresc), dar

astdzi pe linga Unguri si Sasi se afld si multi

din ai nostri, cari ad si dou'd biserici.
*

Alt sat nu se mai strbate, si cea mai apropiat

asezare e deci Ibasfaldul. De demult era numai

unul din satele lui Apaify Craiul, ca si Blajul :

pe atunci el era pentru Unguril din el Ebesfalva,
csatul cu club>, si din acest nume Rominii, cari
li se tot inmultiaii in coast, ad fcut pe acela,
destul de urit, de Ibasfalad. Supt Austriaci ins,
Guvernul a voit sa innalte satul de pe Tirnava
la o mai mare insemndtate, chemind in el pe
Armenii veniti din Moldova, cari trecuserA la
Unirea cu Roma. El ad zidit o mare biserica. si
www.dacoromanica.ro

PE TIRNAVE : DE LA BLAJ LA SIGHISOARA

435

lingg ea s'a intemeiat un gimnasiu ; acesta e

unguresc i ritul armenesc abia se mai tine 'n
sam la biseric ; Armenii aproape nu-1 mai
tiii limba. Iar tirguorul, botezat pompos, cu
acest prilej i dupd o rea tAlmacire a numelui
vechiii, Elisabethstadt, a rAmas un sat mare cu
o piata de cldiri orrneti, un fel de Blaj fdra
viata i caracterul national din acesta.
IbafalAul-Elisabethstadt se vede de departe
prin turnurile bisericil armenqii, prin clddirea
cu trei rinduri a gimnasiului i prin vechiul
castel apaffian de linga dinsul. Tirnava se trece

pe un pod de lemn,

de cellalt capdt cei

cu trdsuri ail sd dea o vam a podului insu0 i

.0 alta pentru pavagiii, pentru efloaterp, spune
Rominul care ateapt acolo. Printre case ca
ale Saroplui i Brateiului, ajungi indatd in pi**.
E mare i pavat ; biserica samand cu cea din
Blaj, decit care e insa ceva mai inapAtoare i

are o fatada mai bund. Castelul apaffian se

ascunde intr'o gradinal umbroas, care cuprinde
i turnul ce slujete de inchisoare preventiva,
cad in castelul insu1 a fost arzat un tribunal.

Gimnasiul pare acut i mort, cu cele trel linii

de fereti ce incunjur paretii goi.
Romini sint vre-o mie in Ibafardill, fata de
indoit mai multi strAini. Sint tot oameni sraci, la cari se alipesc Tiganii, Inca mai despoiati. Acwia din urm se tin de biserica unit,
.care are o clAdire frumoas, in vecinatatea biwww.dacoromanica.ro

436

TINUTUL TiRNAVELOR

sericil calvinesti, cu care se intrece din turn.

Ibasfaldul e si resedinta unui protopop grecocatolic. Neunitil si-ail apatat mai de curind o
casuta de inchinare, lard turn. Cea mai veche
biserica a noastr a fost ins'a la cimitirul de
astdzi, si acolo slujia intre pdreti de lemn pe la
1730 popa Patru, al cArui nume e pomenit in
cdrtile bisericesti ce se mai pstreaza Inca la
Uniti.
*

intre inlesnirile orasenesti ce se pot afla in

acest Elisabetbstadt sail pe ungureste Erszbetvros e i o cupea in toatd forma, ba Inca una
cu trel cal. Am tocmit-o pand la Sighisoara, si
cdratoria cu acest aparat ma face cloud ceasuri
intregi uimirea teraniniii de toate limbile, din
sate si de pe drumuri. Pare ca.' ar fi plecat din
lbasfaldul WI insusi Vlddica Armenilor supusi
Pa pei.

Drumul trece innapol cursul lat si lin al Tirnavel-Mari, care merge in sus, ingustindu-se.
In satul care poartd pe tablita din capAt numele
unguresc de Holdvilag, Rominil s'aii asezat de
mult prefacindu-1 tot mai tare inteun Hoghilag de cucerire : supt aceast forma 1-am aflat
intr'o notita din 1732 pe una din cartile de la
Ibasfalil, multamit finului Andreiil, ficiorul

lui Comse si sotiel sale PetcdiD, cari ail ajutat

cu zece florinti unguresti, la cumprarea el.
Dup un lung drum printre dealuri tot mai
www.dacoromanica.ro

PE TIRNAVE : DE LA BLAJ LA SIGHISOARA

437

incurcate si mai bine acoperite cu paduri, strabatem satul cDanoss., care e Danesul nostru, mai
mult romanesc. Aid se vede lesne cit de mult am
innaintat. Dupd sirurile caselor sasesti cu podoa-

bele de tencuiald obisnuita se vad alte locuinte

in aceiasi ulit de cdpetenie, tot asa de marl si
de bune, cu zidul lor de piatra si coperisul lor

de tigle notta, dar care poarta intr'o firidd a

triunghiului de sus crucea noastra, cu o singura

ramurd in lat sail cu doug, vapsit in toate

chipurile si purtind la mijloc o aureola de alta
coloare. Astfel de gospodarii triumfatoare, care

merg pand departe, si le fac cei ce lucreaza

in America, de unde trimet bani necontenit,
sail se intorc ei insii pe la neveste, aducind
o insemnata agonisita, ce-i pune intr'un rind
cu Sasii. Iar linga aceste case-model, la care
se lucreaza si acum, vechea viata a stenilor
nostri se vede in acele nenorocite adaposturi
acoperite cu mite de stuh care margenesc stradele inguste si intortochiate ce suie la deal, spre
biserica.

Dupa Danes, dincolo de un deal innalt si

greil, te afli pe buza de sus a unui circ prins
din toate partile de innaltimi invalmasite, samanate cu copaci razleti sail imbracate cu padure. La capatul unei strimtori ai de-odata in
fata Sighisoara, unul din centrele mari ale Sasimii.

www.dacoromanica.ro

438

TINUTIIL TIRNAVELOR

C. SIGHIWARA.

Nici-unul nu se poate asamana cu dinsa ca

frumusetd a orinduiril, ca pdstrare bun'd a stradelor i caselor de odinioar, ca lini0e i curatenie in imprejurArile de astzi. Copaci de0

samanatI cu coperivri ro0i de tigle suie un

deal ca o apAtina de zahhr. Trel turnuri marl
de biserici strdpung multimea caselor vechi,

iar sus de tot pe virful tuguiului impadurit

st o biseric medievalk cinchitd fricos, cu un
turnulet ce cuteazA abia sA priveascA. Intri peste

un pod cu obinuitele taxe de trecere i de

cfloa0erx., te infunzi din dosul culmil aceleia a
cetAtil, printre casele curate ale unor cMaieth,

al la dreapta o biseria romneasc5, 0 ea din

alte vremuri, i se rdsfird acum in toate partile
ulicioare de tot strimte, in care oamenii se li-

pesc de pdrete cind trece cu sunet i fasunet

cupeaua de IbWalail cu ifosul unui echipagiu
de Vlddic armenesc. Case le, marl, pstreazd
toat inftiprea innaltel lor vechimi, in coperiurile cradite foarte sus, in fere0i1e mid, in
boltile de poartA 0 in umbroasele curti pietruite. Din toate partile scdrile de piatr duc
la cetate, ca in oraele Italiel sad ale Dalmatiei, sApate in stincd. Apoi, cind te-ai descurcat

din hudicioarele batrine ale acestui Nurnberg

sAsesc, te afli intr'o stradd larg5., cu case modernisate, cu pravalii stralucitoare, care taie inwww.dacoromanica.ro

PE TiRNAVE : DE LA BLAJ LA SIGHISOARA

439

treg orasul, incheindu-se de o parte in buruienele de cAtre gar, iar de alta intr'una din cele
mai frumoase piete din Ardeal. De aid incepe

suisul de capetenie catre biserica in care se

facea odat slujba catolic5, apoi atre gimnasiul Sasilor si casa noud a comitatului.
Sighisoara, incunjuratd de fabrici, se tine mai
mult din negotul cu Secuimea, care se infundd
pe apa Tirnavei-Mari pAnd la Odorheia si p5.n
in muntii Moldovei. Acest negot e destul de
insemnat pentru ca s-1 poatd da inflorirea ei
de astazi. Nici-un semn de decadere nu se vede
aid, si e ca un fel de tineretd sigura de viitor
in acele curate cladiri ale vechimii strinse pe
coasta dealului, in strdditele inguste si intortochiate.

Ea nici n'a avut s sufere cit surorile ei din

alte Tinuturi sasesti. Drumul mare al ostilor nu
trecea pe aid si primejdia nu s'a abatut dese
ori asupra cetatii, care, de alminterea, avea tot
ce trebuie pentru a o putea raspinge. De aceia
in trecutul acestui oras e mult mai putind tragedie decit in al celorlalte, dar si cu mult mai
putin interes.
Numele sdsesc al Sighisoarei e (Schassburg,,
cetatea t Schassr, ; Ungurii II zic Segesvar, a cetatea Segesx.. (Sighisoara, romaneascd nu pare
a fi luat de la vre-una din aceste numiri strAine,

si pare all vine a crede ca ea porneste de la

vre-un Sebes, Seghes. Oricum, Rominii aii fost
www.dacoromanica.ro

440

TINUTUL TIRNAVELOR

totdeauna aid, si astdzi, frd sd poat insemna

mare lucru inteun asa de strins si infloritor oras

ssesc, ei nu sint un element de despretuit,

caci intrec mia. Biserica pare s fie veche, mai

veche decit 1808, data de pe fatada, si poate

chiar decit 1796, cea scrisd in jurul turnului. E
cldita dupd datina de architectura cea buna,

cu abside la strdni si la altar, si face cea mai

bund impresie. Cornunitatea e neunit, Unitii
fcind parte mai ales din einteligent. In cetate
chiar stail protopopul si un avocat.

Ma intorc cu trenul de noapte la Blaj.

*

A doua zi fac innapol drumul spre Teius,

in lumina veseld a soarelui de Octombre, care
pare sa vesteasc o adevarat g yard de Simedru). Blajul se desfasurd foarte frurnos din virful

dealurilor, cu biserica Mitropoliei in frunte si

rnultele case ce se risipesc pdria la sesul unde
Tirnavele-si unesc argintul in verdeata intins,
inviorat de ploi. Ciufudul, Tiurul se ivesc albe
pe dealurile de peste apa, iar dincoace o cruce
mare de lemn negru aratd locul unde furcile
ail purtat in bAtaia vintului trupurile spinzura-

tilor de la 1848, pe care-i pomeneste astdzi

semnul crestinesc al rdscumpardrii si pdcii.

Pe drumul zbicit de soare trec Moti sdraci

cari yin s incarce bucate supt covergile lor
marl, albe, Margineni din Tilisca, ce ajung prin
www.dacoromanica.ro

Porturi din Tciwz.

www.dacoromanica.ro

442

TIN U T UL TiRNAVEL OR

aceste locuri departate, unde insa tot ai lor tin

crimele i arendele, pentru 'a stringe de pe la
case toalele pe care le spala apoi la ei, in apa
de munte i le aduc albe acelor ce ii le-au incredintat cu acea siguranta fr inscris ce domnete in toate legAturile dintre terani ; Unguri
car pietre pe sama bselelor.
Casele de stuh ale celor dou'd sate trec r-

pede, i indat sintem la maretul pod intins

peste Mura, de unde apol Teitiul e aproape.
In satul grdniceresc, pe care locuitorii, urmai
ai husarilor de odinioark 11 numesc Tett sad
chiar Tiuf, merg, cu prietenul Bunea, sa vedem
biserica romAneascd. Un turn greoiti e alipit la
o bisericut cu un caracter vAdit de vechime.
A clddit-o, cum spune o inscriptie grosoland,
in cirilice cursive, un Rat Mihali, dintre acei
locuitori din *iria Criurilor, nemei unguricel
mai multi, can a fost adu1 aici pe la 1660 i
a facut din Teiu un sat mare, un ora, cum
i s'a zis pdnd d'AunAzi. Zugraveala frumoas e
din 1790, i pare a fi fost platitd de cei doi cti-

tori in haine de negustori cari se vad zugrviti pe prep.

Ne abatem i pe la biserica catolicd, innltata de Corvinul nostru, pe acest pdmint de bi-

ruint care a fost moia sa. Samdria bine cu

bisericile lui

tefan-cel-Mare i ale urmailor lui ;

numai cit paretii de bolovani sint mai innalti i

www.dacoromanica.ro

PE TiRNAVE : DE LA BLAJ LA SIGHISOARA

443

cu totul lipsiti de podoabe, iar turnul e pus intr'o parte, rdzimindu-se s'i pe clAdirile vdruite in
care locuieste astAzi preotul. Inscriptia goticd de

pe usa cea mare de intrare poartA, supt corbul

familiei, insemnarea cA Joan din Inidoara, guvernator al regatului Ungariei, a fcut biserica
la anul 1449.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A XII-A.

AIUDUL, TURDA SI CLUJUL.

www.dacoromanica.ro

al4:,,,...-;.:07A.....-;

ti.

a
NIL.

St-'1111,reltivr-INvfkityl

I.

Aiudul.

De la Teius la Aiud e mai mult o primblare

decit un drum. 0 facem in trdsura ward cu

calul cochet a Secuiului nedormit care m'a adus
si la Blaj.

In stinga, Muntii Apuseni se deslasura albastri supt albastrul cerului. Din aceast parte
nu se vdd satele, care se afid dincolo de cea
d'intid linie a innditimilor : Stremtul si, mai in
fund, Geoagiul. In dreapta se mldie printre tufisuri si copaci Mut-4'21, care scinteie din loc in
loc, in fAsii largi, albe. Pe dealurile de pe malul cellalt si chiar pe valea de dincoace se coboar sate care poarta nume unguresti, dar n'ad
astzi decit locuitori romini : Miscreacul, Beldiul
si altele. Tarinele se desfdsur scrijelate de ardturi proaspete : in ele ai nostri ad infipt manun-

chesul de spice din recolta trecutd care a stat

pna atunci, pentru binecuvintare, la biseric5.
www.dacoromanica.ro

448

AIUDUL3 TURDA SI CLUJUL

Drumul, foarte putin cercetat, suie si coboara

dealuri, pana ce in sfirsit, unde sta sa mai inceapa Inca unul, se vac] citeva cladiri mari si
pe margenea viilor trec femei in rochil de oras
si soldati. Acolo e Aiudul.
Pentru Ungurii din Ardeal, Nagy-Enyedul)
e un loc fata de care ei aii o evlavie deosebita.
E un centru curat unguresc, aproape fara Sasi
si Romini, cari in adevaratul oras ail abia citeva farnilii din cinteligenta. Aici intr'o cladire
uriasa se afla Colegiul lor, creatiune a lui Bethlen calvinul cel inviersunat, Colegiu vestit pana
departe pentru bogatia lui de septe milioane si
pastrat cu scumpatate numai pentru copiii de Unguff. 0 zidire mai mica adaposteste scoala secundara de fete, pe linga care mai este o preparandie, faral a vorbi de multe scoll primare. Ziduri
vechi, cu frumoase bastioane impodobite, o biserica mare, trecuta la slujba calvind, daii un
caracter de nobleta istorica pietil foarte intinse,

de unde pleaca strade drepte, cu case ingrijite si bine potrivite laolalt. Aiudul se tine cu
lucrul mesterilor sai si cu negotul vinurilor ce
se fac pretutindeni in jurul sail, pana la munte
in sus, iar in jos pand la dealurile Tirnavelor,
golite de filoxera. Pe acest timp, drumurile sint
cuprinse de carale romanesti si secuiesti care
duc in toate partile marile butoaie pline.

Rostul nostru se incheie aici in cele vre-o

250 de familii (1500 de suflete), care din rindasi
www.dacoromanica.ro

ARID UL

449

i slugi ale Ungurilor din ora s'ad prefacut in

locuitori ob4nuiti ai suburbiilor. Ei ad, de pe la
1700 inca, o bisericuta de lemn cu zugravelile
terse, adusa aid de la Aiudul-de-sus sad Felaiud. Un protopop unit sta aid numai pentru
ca centrul e mai mare, iar nu pentru insemnatatea bisericii sad numarul credincioOlor. Cel
de astazi, par. Major, tie a-1 tine locul cu demnitate, dar la sosirea lui elementul cel mai turbat ovinist, elevii Colegiului, 1-ail primit cu
cintece de atitare supt fereti. De i ai noWi

se inmultesc mai mult decit strainii, aid nu

vom putea birui, fail indoiald, thci-odata.
*

intrebuintez sara pentru a merge, cale de trei

ferturi de ceas, la mandstioara din satul, curat
romanesc, al Mijinei.
Trasura de piata a unui Secuid ma duce pe

un drum care taie mai departe pe acela ce

unete Cimpenii cu Turda. Trecem intaid prin
Felaiud, cu biserica lui noua, de zid. Aid Rominii sint de trel off cit Ungurii ; fiecare natie
stind de o parte, cu legea i datinile sale deosebite. AI noWi nu poarta nici-odata palariuta,
cusuturile cu gaitane, hainele strimte i scurte
ale vecinilor lor ; nici-odata nu s'a pomenit casatorie sad macar dragoste intre unii i altii.
Drumul, mindru i salbatec, se alipeste catre
Muntii Apuseni. De-a lungul unei vdi saltarete,
11". lorga.

Ardealul.

www.dacoromanica.ro

29

450

AIIIDUL, TIIRDA SI CL1JJTJL

supt un delulet cu biserica albd a neunitilor, se

desfasurd satul in lung ca si Geoagiul, foarte
mult vreme. Dup ce-1 mintui in sfirsit, Iasi dru-

mul pe supt salcii si, trecind apa, intri in livada

de pruni a mandstirii.
La intrare se vede o mare poarta arApAnata
si ceva urme de ziduri. Biserica e de tot mica :

un turnulet de lemn intr'un acoperis innalt se

ridia peste zidurile scunde si groase. in zAdar
scotocim prin nauntru la lumina acliilor: nu iese
la iveald alt ceva decit foi razlete din Cazania

lui Varlaam si o icoana fcutd in veacul al

XVIII-lea supt un egumen care se numeste,
dupd moda sirbeascd, Sofronie Pavlovici. Dup
dArimarea de cAtre catane, la porunca Guyernului, in anii 1760, bisericuta a intrat in stdpinirea Unitilor, cari sint in sat vre-o treizeci de

familii. Din banul lor s'a facut zugraveald la

catapiteazmA, dupd datina veche, la 1855.
II.

Mir AslAul.
Linga Aiud s'a ingropat mgrirea luT Mihal
Viteazul, ai carui pircalabi ati poruncit acum

trei sute de ani si din aceast cetate cu zidurile rupte. In sura dimineata posomoritd, plec
spre locul both' ririi nenorocite, spre MiriislAul
blestemat unde ne-a faipus viclenia si tradarea.
www.dacoromanica.ro

MIRASLAUL

451

De la casarma honvezilor patriotici, drumul por-

n este in sus, pe linga prapastia unde Murdsul

revarsat obisnuieste a-si scurge apele noroioase,
pe linga ripa Murasului mortz. Aici si pana
in fundul zarilor, unde par ca se imbina dealurile din dreapta cu cele din stinga intr'un fruntaria albastru invascut in neguri usoare, se intind cucuruzele Aiudenilor si ale teranimii din
satele vecine. Tot sesul e prins de movilitele
de, stiuleti, care par niste vechl trofeie mucede.
Innaltimile din stinga, care cad in pravalisuri
blinde, poarta paduri Inca intregi; in margenea
lor nu se oplosesc sate, ci numai departe peste
linia culmilor zace Lopadea-Romaneasca. La
dreapta, din potriva, satulete cu case albe si
rosii se cucuie pe virfurile mai joase : Pagida
intaiii, apoi Ginbasul. intre dinsele si cimpul
de cucuruz vested, Murasul curge supt salcii,
nevazut, ascuns, ca primejdia care pindia in
aceste locuri oastea noastr.
Pe acest loc oblu din margenea Aiudului a
desfasurat Mihai-Voda cea mai frumoasa din
ostile sale in acea zi de Septembre 1600. Aici
a stat el ceasuri intregi addstind ciocnirea unui
dusman care-I umplea de cea mai salbateca
minie, pentru ca in rindurile ostasilor din fata
erail nobilii Ardealului cari-si calcasera juramintul si generalul impdratului crestin pe care-I

slujise cu credinta si de la care astepta intarirea situatiei sale.

www.dacoromanica.ro

452

AIUDUL, TURDA SI CLUJUL

Doua ripe taie drumul, una care e abia un

fald in mijlocul cimpiel, iar cealalta rupta adinc
in terna hranitoare. Serpuirl de apa saraca se

tiresc prin ele. Din cerul sur pica stropi rani

inghetati, ca nite lacrimi de durere, uitate din
acele vremuri.
In fat, namila din dreapta i cea din stinga,

in caderea lor inceata, lasa loc pentru o linie

de copacl, bine desfaurata. In dosul lor se ascunde satul Decia. Iar la stinga, intr'o infundatura a dealurilor se ivesc case, dintre care cloud
marl iese in frunte : galbena coala de Stat i
cladirea cocheta unde st supt vii notarul acestor sate. Cdtre gramagioara de case se duc terani in haine strimte i scurte, cu midi mintene
albastre, i femel frumoase, cu rochil infoiate.

Ace0a sint Secul, din cari se alcatuiqte jumatatea neromaneasca a satulul. El il numesc
MiriszlO, pe cind al noWi ii zic Miraslaul, Niraslaul. in margenea drumulul i a ail ferate
un stilp de piatra din 1900, fail cruce, inlocuita

printr'o maciucd cu spini, spune in ungurqte

cu mult bielpg de amdnunte cum a fost doborit aice grozavul Mihaly Vajda).

El ins4, Mihai al nostru, se gindia s puie

o cruce de pomenire, in amintirea biruintil sale,
in acea clipa de avint cind, pe de-asupra ripel,

el se rapezi asupra tcinelui de Italian) care i

se parea ca fuge, asupra lui Basta tradatorul.
www.dacoromanica.ro

SPRE TURDA

453

Dar tiinta invatata a acestuia invinse geniul

innascut al viteazului romin. Oastea Voevodului
peri supt dealuri sail se pierdu in strimtori, iar

el trecu Muraul, fugar. *i astazi numele de

, eaua, lui Mihal arata unde a fost intaiul lui
addpost de invins.
Astfel se pierdu in muntele Apusului marirea
noastrd. Doua sute de aril' ea rataci ca o stafie
singeroasa printre saracii moo din tara culmilor.
i intr'o zi tovaraa lui Mihai mind la marile

razbunari salbatece pe teranil lui Horea din

1784, pe al lui Avram Iancu din 1848 innaintea
carora a tremurat acest Aiud unguresc, trofeul
cel adevarat infipt pe ruinele puteril noastre in
Ardeal.

Spre Turda.
Prin sate ungureti, secuieti i rornaneti, unde

neamuri1e-1 stall fata in fata, un drum de tara

duce pe la Trascaul Ungurilor la Turda. Lam
insa trenul din valea Mur4u1ui, care stramuta
mai rapede de la locul infringerii prin viclenie
a lui Mihal la acela al peirii lui silnice, prin
tradare.
Calea ferata urmeazd un timp linia Muraului

ce se furipaza din a dreapta, in partea cu sate

mai putine. Inca odata rasare monumentul alb
www.dacoromanica.ro

454

AIUDUL, TURDA II CLUJUL

al celor pentru cari s'a cistigat biruinta de la

Miraslaii ; de si a fost ridicat abia la 1900 de patriotica societate istorica din Alba-Iulia, care va

pomeni de sigur mai tarzia si cimpiile de la

Selimbar si Goroslaii, unde aii fost nimiciti Ungurii, el incepe a se path de stricaciune : opera
sovinismului nu apare trainica in acest simbol.

Si mai departe ramine in dreapta Murasul,

care nu se iveste ins nici-odatd. Sate ameste-

cate, in care ai notri se lupta cu vechi Secul

cari se zic Unguri, se infatiseaza tot din a stinga,
cu cite cloud biserici dintre care una are crucea

rabdaril, iar cealalta globul calvin, ca un mar

de gilceava. Trecem chiar prin marginea Decii,
si ea un sat de cloud limbi si de cloud legi, dintre care nici-una nu se lash' invinsa, cu toate c
pretutindeni trebuie sa se insemne o mai rapede

sporire a noastra. Pe drumul ingust de peste

dealuri trec terani in scurteice albastre, scurte
in cari recunosti numai cu greutate pe Romini
dintre Secuii acestui Scaun al Ariesului, inna-

intati 'Ana aice, ca o urmare a vechilor sate

unguresti de la Muras, mincate de nol in cea
mai mare parte 'Ana astdzi. intre drumetil cu
traista in spinare, vad pe citiva cari mi-ail iesit
in cale si pe drumul Miraslaului: trei baietani
cu fata alba", slabd, si lungile caciuli tuguiate,

cari sint iconari, ce yin tocmal de la Nicola

Gherlei, unde iarasi a fost manastire.

www.dacoromanica.ro

TURDA

455

Precum pe Mur4 in sus este un Geoagide-sus raspunzind celui de jos, care se afla departe, tocmai in partile Or4tiei, astfel tocmai
aici un Vint-de-sus, romanesc la obirie (satul
Vintului ; cf. judetul Mehedintului), rdspunde
celui de jos din preajma Balgradului. Locuitorii
sint iar41 amestecati i, pe cind o mare biserica straind iese mindra la drum, micutul nostru
loc de inchinare se da in laturi Inca.
La Veremortul romanesc, peste apa, se innalta

fabrici care fumega. Trasuri ateapta la gara i

linga dinsele caruciorul cu magaruul slab, care se

vede obinuit in aceste Tinuturi, de la Aiud incoace. Nu lipsete nici Tiganul cu pletele impartite in uvite unse, i neamul lui oropsit i calic se

tot intimpina, i pe stradele evreieti ale BMgradului, unde el e viziti adese off, i la
Blaj, unde puradeil se milogesc pe urma canonicilor i nu pierd nici-odata din vedere primblarea Mitropolitului, i in toate acestelalte locurl, aezate pe unde ail fost din vechime ccoteieleD, cu robi tigneti, ale Crailor i domnilor.
Tiganul ratacitor e mult mai rar decit cel aezat,

trdind din strunirea cailor i din induioarea

sufletelor bune.

Cociardul, un loc mare, 41 trimbita in forma

lui ungureasca insuirea de a fi patriotic secuiesc : Szekely-Kocsard. Dupa ce 1-ai trecut,

drumul strtaie un Tinut de dealuri mari rowww.dacoromanica.ro

456

AIUDUL, TURDA

1 CLTJJUL

tunde, foarte roditoare de sigur in lutul lor

moale, dar foarte golae i destul de urite. De
la cliarasztosz, 1-1ArastA (Romini cam jumAtate),

o haltA in mijlocul acestui vAlmaag de culmi,

trenul se intoarce lin spre altA vale, a Arieplui, acest fiil al muntelui Motilor, care, crescut i infrumusetat, se pierde in strAinAtate. A.a

fac 0 atitia copii omene01 al muntilor, tot ap

de putini credincio0 0 recunoscAtori ca i dinsul, cari merg sA imbogAteasca Uugurimea de
functionari i meteri al oraelor, alAturi cu Jidanil schimbati de nume !
IV.

Turda.
La Ghir4 e schimbare de tren : pe cind linia

cea mare se duce innainte, cdtre Cluj, o ramur apucA spre Turda. FArd nici-o statie la
mijloc, ne oprim supt muntil innalti ai Apusului

pe o cimpie larg desf4urat care poart in

sine orapl ascuns al Ungurimil Ariqului.
Cele douh-trei trAsuri cu vizitil tigani care
ail venit la gard, s'ail i dus cu muteriii cel mai
grabnici. Pe jos deci, apucAm spre Arie0il puternic, al cArtif vechiil pod de lemn, intunecos
i negru, facut la inceputul veacului trecut, i0

deschide gura in fata. E zi de tirg, i din satele vecine, care sint in cea mai mare parte
curat romAne0I, se strecoard prin acest pod o
www.dacoromanica.ro

TURDA

457

mare multime &it'd de terani in g caputuri, sail

mintene vinete, de stola de la oras sail in haine

de aba, de multe ori impodobita pe la mined

sail pe laturi cu frumoase cusdturi negre si rosii ;
ail caciuli marl peste plete desfasurateintocmai

ca in Moldova
sail paldrioare mdrunte cu
virfurile rasfrinte orl, in sfirsit, Inca din timpul
verii, marI palaril de paie cu fundul innalt si
margenile de pilnie lasate umbros asupra fetei.
(Buna-ziva, ni-o spun trecind, in aceasta multime ce se innoieste necontenit, femei intocmal
ca Moldovencele noastre, legate la cap cu saluri si strinse in rochii de tirg. E o mare zarva
pretutindeni : unii sint beti sail se fac si se
leaga de trecatori, altil se tin de vorba prin
cara ; linga gura poduluf, un vinzator de bduturi

tipa catra clientii sal intr'o romneasca frinta

si hodorogita de limba lui de Ungur ; in colturi
cunoscutii se cinstesc cu acel vinars tare ale
caruI urmari se simt pe aice ; un schiop si-a
dezgolit ciotul de picior, iar un orb cerceteaza
casele pe rind ! Se vad si privelisti neobisnuite :
cite un cojoc cusut numai in flori batatoare la ochi,

iar omul tinar care-I poarta are pe cap, in loc

de caciuld sail de palarie, un fel de fes lat si
mic, ca in Dalmatia, cusut foarte bogat cu margele de toate colorile.

Acesti oaspeti ai tirgului se coboara spre

podul vechiti, cu vinars si calici, de pe o strad
margenita de casute unguresti lipite strins una
www.dacoromanica.ro

458

AIIJOUL, TUILDA SI CLUJUL

de alta. Din ea se desface la stinga un fel de

bulevard, mai mult gol, pe cind la dreapta un
drum mai larg, foarte cotit, cu cldiri tot mai
marl, duce spre piatA, unde fierbe Ina lupta yini cumpararilor, frd Jidani, carili tin
astAzi SImbta, cu multd durere pentru atita

zdrilor

cistig ce pierd, in folosul negustorimii unguresti.

Aceasta piat mare, de case innalte, in stil

de Budapesta, are in fund o ciudat impArechere
de zidiri. atre noi vine o biserica neagr, fdrd
turn, beteagA, sprijinindu-si batrinetele pe contra-

forturi, cotlit de intunerecul pe care 1-ail lsat

veacurile : aceia e biserica romano-catolica. Iar
in dosul ei vine o fantastic clAdire cu fata de
rozete ce poartd tumburucuri rosii in mijlocul

lor, cu planuri deosebite ce se stria, amestecindu-se si cu podoabe neobisnuite, de linii intor-

tochiate, care par o scrisoare jidoveasa: aceasta

e reduta ordseneascA, pentru represintatii si petreceri. Biserica a fost innAltat in vechile timpuri cinstite, cind in aceastd piata de astdzi era
cetatea Turdei, locuit de Sasii cari-i zicea Thorenburg, iar reduta a fcut-o, in aceste zile ale
noastre, cind Turda e cetAtuia puternicA a natio-

nalismului maghiar celui mai necrutator, un

genial, architect din Budapesta, de religie indiferenta, care si-a aratat vitejia in cel mai frumos
stil secesionist.

De la aceast piata in sus, o alth stradd urcd

www.dacoromanica.ro

TURDA

459

spre munte si spre acea Cheie a Turzii, yestita in lume, care =Fa, intr'o taietura ce se
vede de departe, linia dreapta a dealurilor din
zare, spre Muntii apuseni.

In aceasta Turda a multor case neorinduite

si a multor strade prafoase i tinoase stall peste
10.000 de straini. Aceasta inseamna Unguri, caci
in acest oras Evreii sint mult mai putini decit
aiurea si din Sasimea de pe vremuri a ramas
numal citeva familii pierdute in jurul unei biserici necercetate. Simtindu-se asa de multi si

de curati, Ungurii de aid sint deosebit de inflacarati, i ne mai aducem aminte de acea
noapte a gloriei lor cind voinicii din tejghele
5i pravalii ail darimat cu pietre casa avocatului
loan Ratiii, care indraznise a merge la Viena cu
o deputatie menita sa arate Imparatului-Rege
printr'un memoriu cumpatat c supusii sai romini din Ardeal si din Ungaria n'ad viata cea
mai placuta cu putinta.

Batrinul Rati s'a stramutat la Sibiii, dar,

spre marea durere a patriotilor din Turda, el
n'a luat cu dinsul si Valahimea din nobilul oras
fara apa, fara lumin, i aproape fr strade.
Sint vre-o 2.500 de Romini in Turda, vechl Turdeni de bastina sa elemente sosite mai de curind din satele incunjurtoare. Cea mai veche
biserica a lor se afid la deal, catre Chei, si pare
a fi fost cladita Inca innainte de 1700, pe rui.
www.dacoromanica.ro

460

AIUDUL, TURDA SI CLUJUL

nele vre-unui sopron de lemn, si mai bAtrin.

Ea are strni de la 1722 si unele icoane de pe
aceiasi vreme. Astazi ea slujeste pentru parochia
unit5. a Turzil-de-sus ; dar credinciosii ei, mai

mult mesteri, cari obisnuiad a scrie ungureste,

pe darurile ce aducead, Inca de pe la 1800, s'ail
topit in mare parte intre Unguri. Acestia li putead da neveste potrivite cu starea lor, pe cind
Rominimea n'avea decit fetele satelor, prea jos
puse pentru asemenea incuscriri. Astfel, prin
femei mai ales, ei s'ail pierdut pentru neam,
care, de alminterea, n'a suferit prea mult prin
instrdinarea lor.
Biserica ortodoxd, strAmutat de mai in sus,
unde fusese trsnit, si noua bisericA unit5, fcutd si inzestratd de canonicul Vasile Ratid, din
familia luptatorului national bAtut cu bolovani,
se afld aproape una de alta, pe strade neingrijite ca ale unui sat si in margenea unei ripe cu
malul innalt, in care se aruncg toate murdriile.
Acesta e locul pe care Primria de mesteri unguri il las s putrezeasc in neingrijire. Dar
din aceastd sdrAcie prAsit se ridia pe incetul
oameni innaintea cArora cel din cetate trebuie
s5.-si iea paldria. Rominii ad in Turda vrajmas
avocati si chiar o banck a Ariesana,. Biserica
lui Vasile Ratid stdpineste chiar pamint, si are
cl5.diri in cetate.

Colonia noastr din Turda avea sperante mari

www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE TURZII

461

prin anil 1860, al absolutismului austriac. Cu

gindul la cetatea romand ce a fost colo la dreapta

pe deal i ale card apeducte se arat departe

in sus, cAtre Chel, linteligenta, se incdlzia de
amintiri romane i botezase chiar cpratul lui
Traian, o parte din cimpia incunjuratoare. Tot

atunci steaguri tricolore se purtag, mai mult

pentru viitor decit pentru trecut, la pldurea zis5.
(a lui Mihai), pentru c lingg dinsa a fost rApusa
viata viteazului nostru celui mare. Tocmal spre
locul unde s'a intimplat peirea lui naprasnicA,

atuncea cind un nog viitor parea Ca va rdsari

pentru nol, chiar i dup Miras ldil, din faptele
sale,
ma indrept acuma.
V.

imprejurimile Turzii.
Curn iel din ora prin podul cel lung de lemn,
cimpia se rotunzqte intre Muntil apuseni i dealurile de peste Arie. E o mare intindere de bo-

gtie lina, pe care ins acum toate roadele pamintului s'ail vestejit i ail fost culese. Sate le,
amestecate, de Romini i Unguri, ca Mischiul,
nu se vdd. Satul Cristiului, din stinga, se ascunde i el intre copaci. 0 pepinierA a Statului
PI firme marl ungureti pe marginea aceia a
drumului. Pe oseaua cea mare i nota a Mocanilor, care prin pareti tdiati in stinca tare duce
www.dacoromanica.ro

462

AIIIDUL, TIIRDA

I CLUJUL

la sirul de sate, curat romAnesti, Ocolisul, Salciva, Lupsele, Bistra, la Ofenbaia minelor de
aur si la Cimpeni, nu se mai poartd nimeni in
aceastd dupd-amiazi obosit a tirgului. Trdsura
evreiascA, dusa de un Tigan, trece iute peste
intinderea pustie.

Linga niste cdsute grosolane, o cruce e infipta lingd cale. Pe ea se ceteste cd un Ronnin,
un preot, tatl avocatului Valeriu Moldovan, a
cumprat mosioara, etabla) d'imprejur. Pentru
atita lucru e prea mult o mare cruce de piatrd.
Ea tinteste la o alta pomenire, cu mult mai mare.

Aid acum trel sute de ani era o tabdrd, cu

cloud cApetenil i dou jurAminte de credinta.

Intr'o dimineata limpede de August, intr'o DuminecA din anul 1601, un om care se ridicase
abia, printr'un ultim avint mare de vitejie, din
cele mai cumplite nenorociri, un Domn care
n'avea tara, un cApitan care n'avea altd oaste
decit lefegii strdini, un sot si un tat care nu
mai stia dacd in depArtatul Fagaras mai traiesc
parasitii &di, se gindia la o cale de intors, mintuitoare i rAzbundtoare, cdtre depdrtatele vaT
ale Carpatilor. TAlhAreste, o ceatd de ostasi

veni s-1 prinda din porunca sotului ski de

arme, aceluia cu care abia cistigase o mare biruinta asupra Ungurilor Ardealului, pentru impAratul crestin. El se impotrivi, dar topoarele-1
tocar. Capul fu zvirlit pe miritik strivite ale
acestei cimpii, i pe acelasi giulgid de aur aspru
www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE TURZII

463

pe care singele WI scump II pdta de purpurd

imprdteascd, i-a stat trupul, dat in vileag fricosilor si miseilor. Apoi prieteni, crestini si
Romini spdlard aceste rdmasite pingdrite de cru-

zimea neomenoas si pdgind a tradatorilor, le

sphlard, spune poporul, cu multe lacrimi, la fintina ce se zice pentru aceia pand astzi a plingerilor, si tot aicea infdsurard in marame albe
capul, poruncitor peste soarta multor oameni,
care fu asezat cu cinste in mdndstirea de odihnd
a pdrintelui si strdmosilor lui. Aicl s'a prdpdit
pentru viitorul Ungurilor, dar prin arrnd vindutd,

\Todd Mihai al nostru, care ni-a dat Ardealul.

*

Pe cealaltd iesire apucdm spre sara drurnul

Cheilor cdtre satele de munte, cele trei Petriduel, care pastreazd cartile si icoanele inch' unei

mandstiri ddrimate, in care in preajma Turzii

locuiaii calugarI de-ai nostri Inca in ziva aceia
a prohodului tdinuit pentru Craiul Mihai cel
Viteaz.

Pdrid la o vreme, pe drumul ce se innaltd,

tree intr'una sateni ce yin de la tirg. Oamenii
sint nalti, puternici; pe umerii largi, de supt cd-

ciula innaltd, cad plete negre si albe, adesea

cri plete roseate, care arat o departa td obirsie
barbard, din timpuri care nu se mai pot deslusi.
iruri de card incArcate cu coceni suie spre satele din fund.
www.dacoromanica.ro

464

AIUDUL, TURDA sic CLUJUL

La stinga, un drum lat apuca spre Sindul care

nu se vede. Mai departe Copandul, se rasfata ca o

gradina, jos in valea prpastuita, samanata cu

colti de stinca ce par darimaturi de cladire batrina.

Copandul are si el o cheie, un parete de

stinc sapata, care sprijine la dreapta zarea. Iar

de ceastalalta parte riul din prpastie se grabeste zgomotos spre despicatura cea mare a
muntelui, spre Cheia Turzii, rupta catre Aries.
Un vint aspru, foarte rece, vesteste apropiarea
lungil strimtori de piatra, in care drumetul abia
afla o potecd ingusta, cind de o parte, cind de
alta a riuletului intunecat, pe cind din ingusta
dunga a cerului albastru ameninta primejdia vi-

forurilor ce ingheata, a sAlbatecelor ploi de

munte ce navalesc si inneaca.
Dincolo de Cheie incep acum Petridurile. Cel
de jos e unguresc ; el se coboara in prapastie.
Din Petridul mijlociii, pe suisul dealului se vad
citeva case coperite cu stuh, bine cladite, mai
bune innuntru decit in afara,gospodarii..de oameni harnici, inzestrati cu ce li trebuie. In sfirsit, dupa strabaterea in noapte a drumului pietros ce incunjura satul, sintem la biserica noud
a Petridului-de-sus, care cuprinde icoane calugaresti, calf muntene, Inca din vremea lui Brin-

coveanu, si chiar un manuscris slavon de la

inceputul veacului al XVII-lea. Un altul s'ar gasi

la satul de munte vecin, Berchesul, unde a stat

www.dacoromanica.ro

CLUJUL

465

iarsi una din acele mn'astiri multe, cu ceteti,

cu caligrafi, cu zugravi i dascli, cari dad un

trecut bogat si indelung culturii noastre din

Ardeal.
VI.

Cluj u I.
Cu acceleratul din Pesta, bucsit de Jidani por-

cosi cari se fac a dormi pentru a nu-ti ceda

locul unde star.' tologip, trecem in noapte Tinutul

de dealuri urite si goale care duc spre riul Somesului. Ne oprim la gara cea mare a Clujului,
a Capitalei Ungurilor din Ardeal. Aceasta se vede

si de la gard, unde niste bdietandri cu obrajil

strabatuti de favorite innainteaza foarte obraznic,

cu cilindrele in cap, pentru cine stie ce demonstratie in legAtur cu trudele

Clujul a fost intAia o colonie roman, vechea

Napoca, din care n'a rAmas decit vre-o piatr

cu inscriptii prins in zidurile mai nou, intre
altele la cldirile bisericii romAnesti unite. Apoi
regii unguri all ridicat un castel, i harnicii Sasi,
pricepup in mestesuguri si in negot, se asezar
in noul Klausenburg, cetatea lui Klaus. Din

trecutul lor, care a tinut vre-o trel veacuri, a

rAmas marea bisericA goticd, sprijinit pe un turn
N. lorg g.

Ardeatul.

www.dacoromanica.ro

30

466

AIUDUL, TURDA SI CLUJUL

innalt si puternic, curdtit astAzi de bAtrineta lui

neagrd. Din aceleasi vremuri de pasnica viata
orsaneasca vine si cite un bastion al zidurilor
de mult sfrirnate, care se iveste umilit si trist
din mijlocul atitor case noud.
De la inceput, Clujul, incunjurat de sate care
ad fost odinioard unguresti, dar pe care le-am

rzbotezat pe incetul, a avut si Unguri printre

locuitorii sai. Mediul unguresc al satelor i-a ajutat
s'a" inving pe Sasii putini la numAr. Limba lor

ajunse inca din veacul al XVI-lea aceia in care

se purtad toate scrisele. In felul acesta, Ardealul,
pentru care , oraseano era tot una cu Sas, ajunse
s ail:4 o cetate a neamului si graiului unguresc.
De aceia toate stpinirile unguresti pe rind
ad iubit-o si ales-o intre toate, pan la peirea
lor, cind se facu o Craie ungureasc strinsa in
Ardeal si lipsit de o resedinta istoricg. CrAiasa
Isabela, intoarsA din Po Ionia, se aseza in castelul

vecin al Gilaului, unde astzi Rominii fac peste

jumdtate din poporatia satului. Si dinastiei nota
a Bthorestilor i-a placut de Cluj, si intre toti
locuitorii cetatilor Ardealului Clujenil ad iubit
mai mult pe pacAtosul de Sigismund Bthory.

De aceia nicairi n'a fost urit mai mult decit

aid stpinirea romneascal a lui Mihai al nostru.
Prin Cluj a fost scos apoi din Ardeal Basta, generalul imparatesc, care, dupa ce gonise pe Sigismund, rpusese si pe Mihai. Craiul ungur a
fost chemat cu dor si primit in triumf de ordseni
www.dacoromanica.ro

CLUJUL

467

ca i de boierinai, de trufaa ciocoime sAlbatecd

din imprejurimi.

In veacul al XVH-lea, Clujul n'a fost crutat

de nenorocirile dese i marl care s'ail abtut
asupra Ardealului. Cind ele se mintuird prin
4pacea austriaa,, oraul era foarte scdzut i s'arcit. Caracterul unguresc care-I ajutase in timpurl, 11 pagubi pe urmk caci soarele stillucia
acuma pentru Sa0i de neamul Imparatului. Spre
Sibiiii mergea viata cea nou, i, pe cind se desf-

ura acolo toat pompa administrativai i militall, orapl din margenea Someului 41 dormia

ticna lui de amortire, din care nici nu nadajduia poate s se ridice.

NicAiri n'a zbucnit deci cu mai mult urd
sAlbatecA revolutia ungureascl de la 1848. Aici

o plebe mai ticAloas i. decit a Turdei a prigonit, lovit i spinzurat pe cine era impotriva
uniril Ardealului cu Ungaria. Episcopul bldjean
Lemenyi a tremurat intr'una din csutele acestui
lAca de patimi. Aid s'a tinut mai tdrziii, cind

Curtea se plea innaintea vointii inddiltnice a

Ungurilor, acea dieth care cu entusiasm a iscdlit moartea Ardealului, contopit de acum innainte cu vechea Hungaria, vpsitd rou, alb
verde supt firma nou de (Magyarorszap.

De atunci Clujul, neputind fi o capitald, a

fost centrul vietii de Stat din aceste parti. An
cu an a crescut prin ndvala functionarilor i a
www.dacoromanica.ro

463

AIUDUL, TURDA

I CLUJUL

tuturor celor ce traiesc din lefile lor, numrul

locuitorilor, can era, firgte, din rindurile poporului ales sail din ale neofitilor cumparap si
alintati de dinsul. An cu an s'aft ridicat in tara
unde satenii atitor locuri traiesc Inca viata barbara a celor mai departate i nenorocite timpurl medievale, uriae cladiri de babilonica mindrie 0 de megalomanie americana. Cu sudoarea

de singe a teranimil asuprite s'au prins pana

sus, sus, in nouril nebuniel, pietrele de la tribunale, 'de la colile marl i mid : gimnasii,
preparandie de fete, de la atitea alte palate ale
oficiilor publice i wzmintelor. Societatea pentru raspindirea culturil maghiare in Ardeal,
Emke, i-a trintit trel rinduri cu nesfir0t de

multe fergti, pe una din cele mai noua i mai

frumoase strade. 0 Universitate, un eMusea Arde-

lean, s'ari imbracat in marl cladiri fall gust, prin

care mipna studentimea cea mai increzuta, mai
zgomotoas 0 mai sadalnica, lucrind cu gitlejurile, cu piatra i pumnul la indeplinirea idealelor nationale. Acel grandios palat american,
care scinteie de lumina electrica, e centrul religieleretice a Unitarilor din Ardeal, ce nu are
mai mult de cit vre-o eptezeci de mil de cre-

dincio0, dar i-a putut cldi, cu ajutoare din

Anglia 0 din America, o resedinta cum n'o are
nici-una din religiile terii, cum n'o are un archiepiscop al Parisului. Se lucreaza tocmal, in
acest ora care nu cuprinde nici cinzeci de mu de
www.dacoromanica.ro

CLUJUL

469

locuitori, la un teatru de proportii mdrete, pe fa-

tada cdruia se vdd sus card de bronz trase de

cal cari apartin frd indoiald cultului mosaic,
aa sint de ireti i de leinati. In sfirit, in
piata, care a pdstrat mai mult decit alte parti
caracterul de vechime i de srcie, un mindru
Mateia Craiii,
casa Corvinului se aratd aldturi
aldrete intre credincio1 cu coifuri barbare
i avinturi obraznice, in cari al recunoate numai
cu greil pe vitejil de rasa romdneascd cari ail
fost Bartolomeiii Drdgffy, din neamul intemeietorului Moldovel, i Pavel Kinizsy, din vita de
cnez bandtean.
La toatd aceastd innaltare a Clujului alturi
de functionari ail lucrat Jidanii, cellalt sprijin al
vietil maghiare noud. Din vre-o citeva sute de
Evrel ce stateail, acum doudzeci de ani, ascun1
prin colturi, astdzi sint mai multe mii, i pe toate
stradele cele marl el iese la iveald cu favoritele lor
aristocratice, cu burtile lor invingAtoare, cu fru-

moasele firme care pomenesc numele galitiene

de Herscovits, de Kohn, de Goldenberg, supt
care se ascund modest atitea inimi patriotice.
Cele sese, epte gazete, de un ovinism sublim,
care iese aici, hrdnind spiritul national intre
calfele de prdvalie i Ovreii tineri de pe la Universitate, sint scrise cu condeal de lipid.
Cind mergi in vre-o Duminecd sail sdrbatoare
pe stradele largi, astazi foarte bine pavate, ale
Clujulul, te incunjurd o multime de universitari
www.dacoromanica.ro

470

AIUDUL, TURDA F CLUJUL

cu cilindre si lungi havane, menite sa-ti spuie ce

zestre sufleteascA zace in el, o multime de facf
unguri cu cizme marl si de fetiscane si femel cu.
rochii si pieptan'aturi care stfalucesc de panglici
lungi rosii, si cu cizmulite de aceiasl coloare aprins. Cite un hleab de trdsurd duce vre-un functionar in parada, iar pe linga el fulgera un echipaj cu haiducul inflorit pe capr, ducind un gent-

leman maghiaro-engles infdsurat in sapcd, in

cojoc, bernevici si cizme rosii-portocalii, alese ca

sa-ti vesteascd de departe cu ce desAvirsire a

tipului omenesc al a face.
AI crede, dupd aceasta, cd inteo astfel de metropold de functionari, de Evrei si de boierinasi
cusuti in piele portocalie nu mai e loc si pentru

acel neam oropsit al Valahilor, a cdrui limb

chiar e privita. aid ca o insulta si o provocare
pentru grandioasele urechi ale natiunii dominante.

Dar nu e asa.
Pe ling Clujul acesta care pofteste in prdvdlii jidoveste, care bate din pinteni nemeseste,
care-0' fumega fumurile functionAreste si-si zbiarA

zbieretele studenteste, mai este unul pe care-I

afli si ctre gar, cu toate silintile de a goni
din vileag casutele joase si puturile cu cumpana,

si cdtre munte, si in toate laturile si margenile

celuilalt. Aid sta Rominimea oropsit, ft-hind
din economia cimpului, din minatul cailor, din
www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE CLUJULUI

471

carauie, din slugarit, 0 chiar din mid meteuguri. De toti, sint pang la 7.500 de oameni.
Odata ei avead multi frunta0 pe cari-i cruta
sad ii sprijinia chiar absolutismul. in cetatea ins0 se putusera ridica cloud biserici pentru cele
cloud legi : cea neunita dateaza Inca de prin anil
1790, cind negustoril greci din Companie capa-

tara in sfirit voia de a cladi un lca de inchinare in mijlocul oraului, poate 0 prin influenta acelui Romin, om foarte capabil, care a

fost pe atunci scriitor de gramatici i de carticele pentru economie, corector de carti bisericeti,

vestit doctor de ochi 0 profesor de

aceasta ramura a medicinel la vechea Universitate a Clujului : Ioan Molnar de Miillersheim. Viadica Bob a druit Unitilor o bisericuta care dateazd

de prin anii 1800 i care, aezata chiar linga

piata, se ascunde prudent in fundul unel curti
marl. Prin anil 1850-60 erad multi Romini printre

functionarl, i un vint de credinta sufla printre

el ; inteligenta aceasta aflase, 0 razime in trecut,
puind in Gilati Scaunul pretinsului duce romanesc Gelu, din timpul navalirii ungureti. Dupa
innaltarea insa a steagului constitutiel ungure01,
toate acestea s'ad risipit in vint.
Totu0 Clujul are doi protopopi. Unul din el-,
par. Elie Daianu, scoate i o foaie, insufletita de
spiritul tinar, cRavasub, care-0 are procesele
de presa, dar i-a pstrat pana acum feretile
neatinse. E vorba chiar a se innalta o mare biwww.dacoromanica.ro

472

AIUDUL, TURDA I CLUJUL

serica unit5 din banil daruiti de harnicul batrin

Havasi Odsanu. Se fagaduieste pe atunci si o
scoald, in locul nevrednicei gainarii cu o singura
sala in care se caznesc citiva copii de sal-ad,
linga odai inchiriate Jidanilor, pe cind cei mai
multi scolari merg la multele scoll primare ale
Statului. Este si o Banca a noastra, in care insd
din nenorocire ail izbucnit acum in urma cele
mai urite dihonii. !titre avocatil din Cluj e si
unul din gineril lui Joan Ratiii si d. Amos Frincu,
care conduce una din sectiile Asociatiei. Pentru

ca aceasta tinteligenta, romneasca sa-si poata

indeplini in adevar misiunea, asa de grea, inteun

loc asa de primejduit, ar trebui ca ea sa se tie

strins unit, intr'o buna disciplina frteasca, si
sa se fereasca ca de foc de mice gilcevi personale sail confesionale.
VII.

Imprejurimile Clujului.
Printre Unguril cu cizme si Unguroaicele cu
panglici rosii vezi pe stradele Clujului, in numar
cu mult mai mare, steni de-ai nostri din multele
sate romdnesti ale imprejurimil. Barbatii, oameni
nalti, voinici, cu fata infloritoare, poarta paldril
si caciuli ca pe la Turda si aceleasi mintene

albastre; peste dinsele ei 41 arunca iarna stralucite mantil lungi si largi de aba cusuta cu
www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE CLUTULUt

473

snururi negre si verii sail, mai obisnuit, sumane

de un sur sters, de pe care se desfac, la custuri si pe mined, floricele cusute din peteci rosii
si verzi. Femeile poarta polcute, rochil scurte si
barisuri de tirg. Din vechi timpuri el stair neamestecati in satele muntelui sail ale cimpiei, ori
infrunt pe Unguri in acelea pe care le impart
cu dinsiI.
Am vAzut trel din aceste sate.

Unul se chiara. Sornesfaldil, fiindca se aft'

chiar linga apa Somesului, in margenea Clujului, de care nu se deosebeste decit prin find
si saracie. Odat erail aice Unguri, si un Romin ungurit din neamul Micul, Mycola, care-si
are si mormintele aid, a zidit pentru cultul catolic o frumoasd zidire gotica, prin mesteri clujeni. Apol neamul .1 domnilor, s'a stins cu un
bdiat de optsprezece ani, a cArui piatr de pomenire, cu sterna tapulul, rAsturnat in semn de
stingere, se vede pe zidurile bisericii. Credinciosii el se imputinard, si astAzi un singur dascal pAzeste rnormintele. Unitil nostri ail cp-

tat de la stgpinul cel notl al mosiei voia de a

sluji dupa ritul grecesc intr'o capeld lateral.
Calvinii ail in capul satului o bisericutd cu
turnul de lemn, si tocmai asa avetn si nol o
biserica neunitd, unde ascult, intre teranii gtiti
de serbAtoare, slujba de Dumineca. Din inscrip-

tiile de pe pietrele din micul cimitir de aid

deslusesc rApede cd la acest stucel de pe Sowww.dacoromanica.ro

474

AIUDUL, TURDA

I CLUJUL

mes veniati odatA sicriele negustorilor grecio

din Cluj, cArora nu li era incA ingaduit sA-si
aibA biserica lor.
Cum iesi din oras pe cealaltA parte, se innalta

un deal blind, dar indelung de suit. Intre marl

bolovani rotunzi cari se scot din lutul sail,
urcal drumul cmocAnesc, ce duce la satele din
sus. Pe el se cAznesc citeva cArute care aduc
cumpArAturi din oras, si una din femeile in haine
unguresti care le minA, zbucneste de-odatA intr'o

lungA doind tristA, pe cind vintul aspru al culfuriseazA suflAri

milor te izbeste in fatA
de frig.
in virf e satul Feleacului, acum risipit in vileagul vremilor rele, cu bietele sale coperisuri
de stuh i cu subrezii pAreti de birne, pe cind
mai de demult pAdurea-1 ocrotia ai.1 feria din
toate pArtile. Locuitorii, numal Rornini, cari se
tineaii de Cluj, aveati sarcina de a pAzi codrul,
in mijlocul cAruia se asezaserA.

Spre acest adApost a venit din cetate, pe

vremea regelui Matias un Grec pribeag, cu
stiinta de Scripturi, care se zicea VlAdicA. Oamenil se bucurarA de venirea unui pAstor sufletesc asa de deosebit prin invdtatura i sfintenia
lui. Din toate partile venird la episcop doritoril

de a fi preoti, cari primiail de la dinsul si cunostinta cintArilor, a slujbei, a scrisului chiar,

binecuvintarea arhiereascA. Din banii cistigati

www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE CLUJULtri

475

de dinsul ca impartitor de hirotonie, Vlddica-si

fAcu aid pe deal, in pAdure, o bisericA de piatr
care se pAstreazA i panA acum.

N'are turn. in fatada triunghiular se deschide o 110 cu arcuri sfdrimate ; alta, mai frumos impodobitd cu linil intretAiate, se deschide
in coastA, i, dupA datina ce se vede si la bisericile moldovenesti din acest timp, pe acolo
se facea intrarea. Sus se taie nervari de bolt.
Altarul, pentagonal, e mare, cu aceleasi linii
arcuite de-asupra. Cele sese feresti gotice se
afld toate pe laturea dreapth, din cotro nu se
poate rapezi vintul, orinduire care se vede
aiurea in vechile biserici.
VlAdicia Grecului s'a urmat mult timp cu a
preotilor din sat, iar astAzi acestia nu sint nimic
mai mult decit atita.

Apusul se face in cel mai grozavi nouri negri, ce se clAdesc in neobisnuite chipuri de iad
pe care le strAbat raze galbene ca o tisnire de
focuri din pucioasa osinditilor. E Inca ziug, dar

o ceath de ingrozire se lasd asupra pajistii

lanurilor dealului singuratec. Jos Clujul dusman
tremurd in lumini.
fl mai strAbat ca sA vAd MArAsturul. Aid era
manAstirea vestita, de unde, prin ungureste, ii

vine numele, deposit urias de archive si cash'

de stiinta inzestrat cu dreptul de notariat.
astAzi se mai \Tad colo pe deal frumoasele
www.dacoromanica.ro

476

AIUDUL, TURDA

CLUJUL

ziduri gotice, care se reparg. Dar satul, o prelungire modest a Clujului, e cu totul romdnesc.

In noapte yin incet lucratorii ruteni de departe, murdari, tacuti, cAlcind gred ca n4te vite
obosite. Apoi flacaii, fetele noastre sosesc de

la hora, inr4t1 la fata, tiindu-se pe dupd git,

zbierind, ca azi dimineath, la Somqfal'aii, injurdturi ungureti sad lAlAind cintece straine. In
satul de drumul mare sint treizeci de circiume
i multi Jidani. Acestea sint urmArile.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A XIIFA.

PE VALEA SOMESULUI.

www.dacoromanica.ro

I.

De la Cluj la Gherla. Gherla.

De la Cluj linia feratd apued pe Someul-Mic

in jos. Riul nu se vede, ci de toate pArtile se

ridicA numal uritele dealuri goale.
Trenul se oprWe pe rind la Apahida, un sat
de Munteni, aproape numai Romini, la cele cloud
sate romAneVi vecine Bontida i Valautul, pe

care le-am smuls in bund parte de la Unguri,

i la Iclodul-Mare, unde s'ail grAmAdit intre cre-

tinii de amindoud limbile i o sumedenie de

Evrel galitieni, cari sint lcustele acestui pAmint
din nordul Ardealului.
Toate aceste sate se tupileaza in adincituri de

nimic nu le scoate la iveald. Curtile de

care rasar innaintea lor, cu aleile i
coper4urile lor roii, n'aii nici vechime, nici
vale ;

t Domni x.

frumuset.
Un cimp de tragere la tint, prin care se poartd
husari in haine roqii, cdsute de sat mare ,si. dui:a

ele o gall in care se imbulzesc burto0 cu fewww.dacoromanica.ro

480

PE VALEA SOMESULUL

tele negricioase, ce par unse cu untdelemn,

Armeni de cea mai vddit si mai adevdrat5. specie. Aceasta e Gherla.

La inceput a fost de sigur numai un sat de

al nostru. Pe vremea luptelor pentru alcAtuirea
Ardealului in veacul al XVI-lea, fratele Gheorghev, episcopul-tesaurariii si tiranul reginel Isabela, a cldit aid impotriva Moldovenilor o cetate nou a Somesului, un Szamos-Ujvr, din
clddirile incdpatoare ale calreia s'a facut astAzi
vestita inchisoare, strasnica egherla, ai careia
ghiorlaniz se pomenesc si in vorba moldoveneascd de peste munte.
in veacul al XVIII-lea, Guvernul austriac I-a
fericit, ca si pe IbasfalAul Tirnavelor, dar in si

mai mare masurg decit pe acela, cu o colonisare a Armenilor veniti din Moldova. Ca si acolo,
ei si-ail innaltat o mare biserica in mijlocul pie-

tei, si tot asa ea a trecut la ritul latin, pe cind

gimnasiul de ling-A dinsa ajungea o simpld scoala.

de Stat.
Case le Armenilor si ale Ungurilor din ordsel
se insird in strade drepte, dar neingrijite. Din
loc in loc se deschid piete pentru tirgurile de
saptdmind. Piata cea mare infatiseaza una ling
alta marea biseric armeneascA, cu o uritd fatada umflat si cu un interior bogat in capele,
dintre care una pastreazd o Coborire de pe cruce
de Rubens, si sumeata cladire a gimnasiului.
www.dacoromanica.ro

DE LA CLUJ LA GHERLA. GHERLA.

481

De jur irnprejur, pravalii cu firme armenesti,

unguresti i evreiesti.
Pe aceiasi piata ins, mai poti descoperi, daca

ai fost instiintat d'innainte, o clddire cu cloud

rinduri, cu niste atenanse proaste si murdare,
care e resedinta unui episcop romanesc. In acele
atenanse se afla o capela care infatiseaza scinduff nernaturate, carti de slujba unse, pareti goi
un fotoliu rosu, rupt pe alocurea, innaintea
unui pulpit de rugdciune verde, prafuit cit se
poate. Aceia e in limbagiu oficial ccatedrala
episcopului.
Mai departe, intr'o casa cu arcade se tin cursu-

rile unui seminariu a cdrui limba de propunere

e cea latin. Citeva odai cu chirie addpostesc
obiata preparandie pentru invatatorii din diecesa.
Iar in capatul tirgusorului, linga portile pazite
de temniceri ale castelului, ii innalta turnule-

tul cu suIal o biata bisericuta de la sfirsitul

veacului al XVIII-lea care e biserica parochial,

unde slujeste un protopop. Multamita numai

jertfelor facute de credinciosi, in numar de peste
o mie de suflete, fata de vre-o 3.500 de straini,

se lucreaza harnic la o noua biserica in stil

bizantin a curato, tot asa de potrivita ca i aceia
pe care a innaltat-o la Sibiiii Mitropolia orto-

doxa. Nu trebuie sa se uite o tipografie, mai

mult fr lucru, si o librarie romaneascd, menita

sa vindd scolarilor romini cartile unguresti de

care ail nevoie.
N. Iorga.

Ardealal.

www.dacoromanica.ro

31

482

VALEA SOMESULUI

In fruntea acestor asezminte diecesane sta

un om care se poate intitula episcop, comite
roman, asistent al Scaunului pontifical, prelat
domestic, consilier intim al Imparatului, cavaler
al ordinului Francisc-Iosif. Escelenta Sa domnul
loan SzabO, care-0' scrie numele in ortografia
sufletului sail, se simte bine, dupa dou'azeci si
sese de ani de pstorire, in acea casa. cu cloud

Gherla.

rinduri, cu acea ccatedralA care pute, cu acea

archiv care mucezeste, cu acea biseric parohiald

veche, care se ddrim, cu acea biserica parohiald noud pe care o fac altii, cu aceste scoh,
dintre care una are casA cu chirie, iar cealaltd
limba cu chirie. Clerul sAil nu-1 vede mai niciodat, iar credinciosii nu pomenesc s-1 fi putut
saluta vre-odat la vre-o serbAtoare sail la vre-o
sfintire de bisericg. PAnd si sedintele consistowww.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE GHERLEt

483

riului se tin fail pretioasa presenta trupeasca

a arhiereului. In schimb, d. Ioan Szab e cel
mai placut episcop romnesc pe care $i-1 poate
dori ori-ce guvern din Pesta. Urma$ul la Gherla
al lui loan Alexi cel invatat, al lui loan Vancea
cel energic, al lui Mihail Pavel cel blind $1 mi-

lostiv e acest batrin sumbru $i singuratec, fail

inima pentru diecesa sa $i pentru neamul sail.
II.

Imprejurimile Gherlei.
De jur imprejurul Gherlei sint numai sate cu
numele unguresti care cuprind numai Romini.

Pe dealul din fata castelului se insira astfel

Mintiul Gherlei, Petrihaza, Salatiul, de cealaltd
parte mergi la Fize$, unde sint mai multi Unguri, $i la Dicia ungureasca. Romane$te suna
numai Topul, peste deal, $i Nicula, intre cloud

din innaltimile rotunzite ce se urmeaza din a

dreapta.

Aid! la Nicula, ca $i la Benediucul stapinit de

presedintele Emkei maghiarisatoare, comitele
Kornis, de vita dreapta romaneasca (Corni$), e
una din manastirile vechilor timpuri. Plec spre
dinsa in trasura, minata de un Romin, a Armeanului Covrig, care se scrie Govrik $i e maghiarisat ca toata prasila asiatica din localitate.

www.dacoromanica.ro

484

VALEA SOMESULUI

In Gherla a fost tirg astAzi, i pe drumul de

tar trec in car i crute sdteni romini si unguri, cari ad aproape acelasi port cind se imbrac in mintene albastre. Dar ai nostri 41 mai
toarn pe cap cite un cAciuloiii mare rotund sad
iT arunc pe umeri sumane cu flori rosii i verzi,
ca pe la Cluj, ori altele lungi, negre, asemenea
ca ale teranilor din Moldova. Si vorba lor, cu

ci in loc de fi, cu o in loc de a, cu atitea cuvinte dialectale, precum omdt, curechig, care se
zic asa pe tot cursul Somesului, apropie aceast
tergnime de cea moldoveneascd.
Satul Nicula se deapAna mult timp cu casele
sale de dating veche, innalbind supt stuhul mai

bine sail mai rail cbdit. Locuitorii fac cucuruze si fin, dar unii a pstrat de la caluggrii
de odinioar mestesugul de a zugrdvi icoane,
pe care le vind apoi prin toate colturile Ardealului, cu un pret mic, care e insA prea mare
pentru strasnica lor uriciune. Acest mestesug
se vede si in podoaba sapatA i colorat a portilor, mult mai rail in Ardeal decit la nol.
Biserica parohial e innoit, i aceiasi soart
a avut-o si mAnAstirea. Cea veche, de lemn, a
rmas, ce e dreptul, dar despoiata de icoanele
sale de rit grecesc i impodobit4 in schimb cu
tablouri catolice de pravhlie, mizgalite i sfisiate.

In ea se mai slujeste Inca la hramurile cele

mari, insa anume pentru aceste hramuri de
Sintd-Mdrie care adund supt corturi o mare mulwww.dacoromanica.ro

iMPREJURIMILE GHERLEI

485

time ravrsat din toate unghiurile Ardealului,

s'a zidit, intr'un stil apusean, noua si marea
mAndstire din fara, acum vre-o doudzeci de ani.
Ea pAstreazA unele cdrti mai vechi si mai ales

Biseriett de sat ardeleana: pe din Mantra.

icoana fdcatoare de minuni a Maicii Domnului

prin care e vestita Nicula, precurn dovedeste
si marele numdr de multamite in argint, ochi,
picioare, mini, care se insird intr'un cadru mare
la catapiteazmA.

www.dacoromanica.ro

486

VALEA. SONESULUI

ilL

Spre Dej. Dejul.

Dupd amiazi aceiasi trdsurd ne duce la Dej.
Trecem pe lingd cimitirul crobilor,, adecd al
osinditilor din cetate, vestit prin mormintul celui
mai mare hot al natiunii unguresti, Rozsa San-

dor, apol pe linga gropile Mil crud, neingrddite, ale Tignimii. Limpede, oglindind ca un
lac albastrul unei rani zile senine, Somesul-Mic
lunecd usor pe supt salcil cdtre intilnirea lui cu
Somesul-Mare, ce vine de la Ndsdud si Rodna.

Sate le se vdd numai pe linia de dealuri i din

dreapta, desidsurindu-si casutele teranilor noqtri
si curtile boieresti.

In aceast parte de cdtre Carpatil Moldovei

s'ail mai pdstrat pAdurile, si, dupd ce drumul
spre Ocna Dejului se rupe innainte, pe lingd
linia feratd, apucdm, impreund cu citeva card
de arbunari minjiti, plini de funingine si de
rachiii, pe o potecd de padure incurcatd. Dupa
dinsa apare Dejul.
E un oras cu mult mai bun decit Gherla. Are
cldiri mai marl si mai strinse, oteluri pretentioase, cu chelneri cari nu yin, cu chelnerite
care se ceartd, cu musica 0 ce se mai cuvine
pentru ofiteril honvezilor. Nu lipsWe nici chiar
un teatru. In piata largd se ridicd turnul innalt
www.dacoromanica.ro

.1.1...1101,....11M1 .0,

..
s 11) ;*

.4417fo

tr

OtOtil

"'
0.6

fo

,,c

...PA'

,-

.).

*Mr

PAdure din earpatil nordiel 0 Ardealulul.

www.dacoromanica.ro

b!"'
.

4 .7

488

VALEA SOMESULUI

al unei vechi biserici calvine, care represinfa

trecutul.
I

Presentul e represintat de vre-o 5.000 de Unguri, foarte patrioti, cari voteazA cu cea mai
mare statornicie pentru Kossuth 411, i de vre-o
mie de Evrei, cari ail in minile lor tot negotul:
intre ei descopar cu bucurie cele d'intAiil tipuri
a devrat galitiene, trei tineri palizi cu perciunii
tremurdtori, cari se primbl vistori pe d'innaintea marelui gimnasiu unguresc.
Bisericile noastre se intimpinA chiar la intrarea
de spre Gherla a or4e1ului. Amindou sint marl
i curate ; nici-una din ele nu e mai veche decit 1800. Unitil sint cu mult mai multi : la un
loc avem panA la 2700 de suflete. Sint citiva
avocati romini, cari se arat deosebit de primitori fata de mine, i o bancd romAneascA, Somepiza, face afaceri bune.
IV.

La biserica Vadului.
In cale, am vazut pe un deal innalt, linga
departata culme cu trei virfuri a Tibleplui, coltul
de piatr al cefatii Ciceului. Dupd dealul din

dreapta se ascundeati ruinele cetatii Unguraplui. Peste acele culmi plutesc iard1 fantasmele eroice ale trecutului nostru, tefan-cel-Mare

i Petru Rare, Domni deplini i nethecluiti ai

www.dacoromanica.ro

LA B1SERICA VADULUT

489

acestui intreg colt de Ardeal. Pentru satele din

domeniul intins al cetAtilor lor, ei a cldit la
Vad i o biserica mare de piatrd pentru episcopul romAnesc al stapinirilor de peste munti,
si spre acea biserica ma indrept.
Din cerul senin, pe care mai plutesc numal
usoare scame albe, citeva raze din urmd auresc
dealurile de peste Someul unit. Pe un drum
umbrit de sear, supt alte dealuri, cu vii, cu paduff de stejari mai lnti, apoi sterpe si golae,
coborim cursul riului. Apa, mai larga chiar decit
a Murului, i totu0. foarte adincd la maluri,
se asamdnd in linite i transparent cu a unui
lac de munte : icoanele negre ale slciilor zac
incremenite intr'insa.
Vizitiul romin al stapinului evreil minA iute
pe drumul pietros de de-asupra apel. Trecem
prin sAtiorul de case mai mult ungureti al
viilor Dejului. Oraul s'a pierdut cu totul in vale.
Acolo unde-1 ti cd este, cloud dealuri rupte
asupra apei sint al cimitirelor i al tirului ostirii. Mal departe unde sint casute albe, e satul
Ur4or.
Locuitorii de acolo sint in mare parte Romini,
citiva Unguri, i vre-o trel sute de Evrei, dintre

acei cari n'ail mai putut sd incapa in ora. Ei

fac metqugul de crimari, de mijlocitori pentru
tot ce (l munca teranului. Tot aa e i la Cdscall, mai departe, i tocmai vad un rocat de
acetia care s'a trintit pe margenea antului
www.dacoromanica.ro

490

VALEA SOMESULIA

face socotelile asupra unor panere cu ou. Apropierea Maramurqului, deci a Galitiei, cu satele

de Evrei, se simte. Peste ap se tot inira sate

de unde am gonit pe Ungurii cari fAceati la
inceput legdtura cu Secuimea : C4ceiu1, Capilnea, Cascaul acela cu Jidanii, Gilgaul. In cale

ins avem numai un singur sat, cu casele putine i rele : Cetanul.

In noaptea presrat cu diamantul clar a)

stelelor trecem pe la Batea, un ir de casute
razletite pe locul unde a fost de sigur o veche
cetatuie, i peste vre-un fert de ceas se perindeazd feretile luminate ale Vadului i cr4ma
plin de terani ingramaditi pe laviti. Inca un
sat foarte sArac pentru imprejurArile de aici,
gonit de domniD de la ogoare i ingramdit
in acest deal sterp. Abia se poate hrdni n preot,

si poate ca nici nu se va da un urma batrinului de optzeci i trei de ani, incremenit de vrista

in casa parobiala.
Tocmai pe virful unei culmi biserica lui Stefan-eel-Mare innalta ziduri de o putere neobinuit intr'un cimitir presdrat de piatra inn egrit
a locuintii de episcop din vremea cind era aid,
spune o teranca, doe de Scaun). Coperemintul
e cAzut, bolta de de-asupra naosului s'a prabuitr
oamenii aft intins de-asupra un cer de ear'dmid i un coperemint noil, de indril. In locul
turnului cdzut el a fcut altul, de lemn, de-asupra
unui pridvor grosolan, in zidul cgruia aflu i o
www.dacoromanica.ro

tefan-cel-Mare.

www.dacoromanica.ro

492

VALEA SOMESULUI

piatra romana. Dar din biserica veche a ramas

tot ce era de capetenie.
0 usa foarte mare, cu cadrul de arce sfarimate, duce in tinda larga, in innaltimile careia
se mai vdd capetele nervurilor sfarimate. Un

cadru patrat cu linii impleticite impodobeste

poarta ce duce in naos. Aid absidele stranelor
se rotunjesc dupa datina rsariteana, moldoveneasca. Iar altarul, despartit printr'o catepeteazma de zid si cladit pentagonal, are si osatura lui gotica in bolta de sus. Tinda deschide
numai la dreapta o fereasta gotica mare, frumos
inflorita ;

la naos sint dou mai inguste, cu

margenile patrate, una de-o parte, cloud de cealalta. Iar in altar, pe linga marea deschizatura cu
flori gotice din dreapta, mai este in fund, ca la

Feleac, si o ferestuica pe care o strabate o ramura scurta de piatra sapata. De sigur un rnaret
monument al puteril si culturii noastre pe acest
pamint ardelenesc supus jumatate de veac, in
vremurile noastre eroice, Domnilor Moldovel !
Satenil nu still, altfel, nimic despre acest stapin si phrinte al stramosilor. Auzindu-ma vorbind de dinsul, cocisul, om de la oras, cu carte,

ma intreaba cu iertaciune, daca acest tefaneel-Mare si Sfint n'a fost Szent-Istvn Kiraly
insusi, Sfintul Stefan Craig al Ungurilor!
Trecem acum Somesul larg pe un pod urnblator, linga o moard ce vijie. Podarul, pe care
www.dacoromanica.ro

CETATEA CICEULUI

493

n'am cu ce-1 plati fiindc nu poate schimba, se

las linistit in cinstea noastr. CAruta lui piere
rApede in urmA, si in recea strAlucire a stelelor
multe ludm drumul de intors cel bun, dar lung,
pe la CAscdul Jidanilor, unde lumini de prad
scinteie dupd perdelele rosii pe care le iubeste
acest neam.
V.

Cetatea Ciceului.
Martea e zi de tirg, de emg.rturie, cum se
zice aici, la Dej. Pe malul Somesului e o mare
ingramadeal de car, sateni din imprejurimi,
purtind sumanul sur, cu podoabe albastru-deschis la mined, la git si pe margeni, femei in

polcute si fuste sail, cele de la munte, in catrinte inguste, rosii, colind stradele si cutreer
piata. Pretutindeni, Jidovimea se frmint, cu
halaturile si perciunii in vint, intr'un mare freamat de lAcomie. Astazi mai mult decit oricind
ei sint stapinii in acest Dej unde aii toate circiumele, toate brutriile, toate macelkiile, unde
ei sint croitorii i cizmaril si mice alta decit
doar preotii de la bisericile atitor confesii. Precupetia lor predomneste asupra oricarei ramuri
a vietii.
Dincolo de podul peste riii, trdsura cunoscatorului faptelor liff Szent-Istvan Kiraly se inwww.dacoromanica.ro

VALEA SOMEpLUI

494

funda in aceasta vale de linga Somesul Mic,

care vine in serpuiri marl, ascunse, de la izvoarele lui departate.
Satul Cujdrioara, de Romini i Unguri, cei
d'intaid in cresterea lor obisnuit, inir mult
timp casele lui locuite de oameni cu stare. Pe
dealul din dreapta, catre care duc carari si drumuri, se desfasura Mandstiurul, mal numal romanesc astazi, dar numit dupa vre-o manastire,

poate de legea noastra, care s'a darimat, apol

Sin-Marghita, trecuta si ea aproape in stapinirea noastra, Arpasteul, in numele caruia, cum il

spun el: Arpast, Unguril carturari vread sa recunoasca expresia plina de inteles : t lac de
orzD, si la capat, Malutul. Aid nol am biruit pe
-toata linia.

in cale ni st Mihietii, unul din satele domeniului acelel cetati Ciceul pe care o dautam.
In el stad urmasil unui Mihail, rasplatit cu pamint pentru cine stie ce fapte, precum la Giurgesti i Negrilesti mai incolo, supt cetate, se
afla pana astazi urmasii unui Giurgid sad Mihai
cari s'ad deosebit prin slujbe, uitate azi, pentru
Domnia moldoveneasca a lui tefan-Voda pi
Petru Rares.
Drumul cel drept la Ciced merge la stinga,
prin cea mai lunga ulita a Mihaiestilor, pe linga
valea margenita cu salcii. Este o biserica, undeva,

dar cea calvina, insemnata cu o biath maciu-mita strimba de tinichea alba, iti atrage de la
www.dacoromanica.ro

CETATEA CICEULUI

495

-Inceput privirile. Are o poarta de intrare, astazi

astupata, in fatada sprijinita pe stilpi, apol o

1.10 laterala, in dreapta, cu arce sfarimate, i in
sfir0t fere01 gotice. De i cartile latineti, pas-

trate intr'o firida, dovedesc c bisericuta fara

turn a fost catolica de pe la 1610 pana departe
in veacul al XVIII-lea, felul de lucru i de impartire ar aeza-o in vremea Domnilor moldoveni, cari ar fi facut aid in mic ceia ce ail facut
in mare la Vad, Scaunul de episcopie.
Femeile de la biserica, foarte murdare, in brate
cu copii go1a0, cari tipa stranic, incep a vorbi

ungure0e, apol se dail la brazda 0 se rostesc

foarte bine in limba noastra. Un biet om in
zdrente ni iese innainte. intrebat daca e Romin,

spune ca nu, e Ungur (cu oarecare mindrie).

i Ungur eti de mult ?
De mult, ca nu m'am schimbat nici-odata.
Pop aveti ?

--

Nu.

De ce nu va duceti la biserica romaneasca ?

Mi-i c m'or da afara.

Ungure0e tie mult mai putin decit romanWe,
ca i in alte colonii notia, precum e i acea din

jos, de la Ludoqul Muraplul, de Secui veniti

sa ne maghiariseze i cari se romaniseaza. Cu
toad coala de Stat, tinerii nu till de loc ungure0e. In curind mice urma de traditie istorica
se va fi pierdut aice. Aceasta s'ar fi intimplat si
mai de demult, daca n'ar fi stapinit in acest
www.dacoromanica.ro

496

VALEA SOMESULUI

cornitat stranicul !huffy i daca spiritul administratiei lui n'ar dainui Inca i pana acuma. Dar
mersul firesc al lucrurilor e ap de puternic, incit
se intimpla ca omul Cirmuirii, venit pentru a intaxi spiritul national intre Unguri de-aceia cari
nu mai ti ungurete, pleaca desnadajduit, cu
minile innaltate spre cer, neputindu-se intelege
cu cei de neamul hii.

Tot prin valea aceasta ingusta cu drumul r

mergem innainte 'Ana la Leleti. Si acesta e
unul din vechile sate ale Domnilor Moldovel,
purcezind de la vre-o danie de pamint. Acum
vre-o eptezeci de aril', tdomnull. unguresc apasa
insa cu sarcini prea grele, i o parte dintre ai
notri i-ail

luat deci lumea in cap. In locul

lor a fost adui deci Ruteni din Maramure.

Si astazi ii !Isar, la porti, la ferqti, in largile
cerdace de lemn de la cite o casa cu cloud rinduri, prelungile fete albe cu ochii limpezi de
lumina ai Slavilor domoli i supu1. Cine insa
ar vorbi rusete cu cei mai tineri, ar vorbi degeaba, fiindcd afard de batrinil cei mai batrini
ceilalti locuitori se sfiesc a vorbi limba parintilor i strabunilor lor. Se intimpla ca la intrebarea ruseasca copiii sa raspunda romanwe.
Odata mai era o despartire intre cele cloud neamud prin amintirea ca unii venisera de prin
alte locuri pentru a lua pinea celorlalti : Rominii zicea Ruilor, in batjocura, cvenitiz, i
www.dacoromanica.ro

CETATEA CICEULTA

497

.adunati, si de nacaz acestia aduseserd odata,

naiv si fail sa mai intrebe pe nimeni, un popa
al lor deosebit, din Muncacia, care a trebuit sa

piece. De atunci e nurnai un preot, numai o

lege, si cdstoriile intre unii si altii pregatesc
<2 singura viata romneasca. i in alte cloud sate

ca acestea, Rusii maramureseni s'ail pierdut in

acelasi fel, dindu-ni oameni muncitori, blinzi
si frumosi.

De la Mihaiesti merge drumul la Ciceil, a carui

stinca ascutita, linga o movild rotunda de pietre
se deosebeste de departe, din mijlocul innaltimilor

invalurate pe care le acopdr padurile. Am un

tovaras de drum, pe avocatul Chereches din
Dej, iar drept calauza ni slujeste un biet orbet
din Lelesti, care stie binisor drumurile pe care

nu le vede decit sucindu-si ochil in cap, in

chipul cel mai ciudat.
La margenea satului, poienite verzi pe care
sint risipite oile unei turme sarace; un cioban
nacajit, tacut, cum sint mai toti satenii din aceste
parti, abia-si da osteneala sa intereasca duldul

care se arunca la noi. Un deal tepis se urea

din grea. Dupa aceasta, de-a lungul culmii, e
numai, timp de aproape un ceas, o lunga po-

tea de padure. Frunze moarte, asternute in

straturi dese, amortesc pasii ; pna si tarcele
guralive aii tacut in desisuri, de unde yin numal
fosniri si sunete nelamurite. Stejarii tineri s'ail
N. Iorga.

Ardeal al.

www.dacoromanica.ro

32

498

VALEA SOMESULUI

invesmintat in galbenul bolnav, in rosul de

singe al toamnei care despoaie. Din cerul care
si-a strins rapede noril intr'un greoiii vesmint
cenusiti, cad picaturi rare, mici, red.
Un luminis deschis pe neasteptate, pe cind
mai departe atirna pe costise alte zdrente de
aur si de purpura, arata stinca lui Stefan si lui
Rares. 0 floare de Oat-a rosietica rdsare din
mijlocul unor darimaturi cenusil de marl bolovani salbateci, cari se risipesc invalmasiti pana
foarte departe, prin maracini, prin scursori de

ape, Ora la poiana uncle pasc vitele albe si

Oita la drumul galben care intortochiat alearga
catre satul Corabia-Ciceului. Pe culme sus un

bastion sur face una cu piatra pe care nu se

sprijina atita, pe cit o urmeaza mai departe, prins

cu legaturi de vechiil ciment ca otelul. Copaci

marunti se fring sus intre lespezile dislocate.
Stai si te uiti, si abia-ti vine sa crezi ca la
acea innaltime si in acea strasnica singuratate
s'a putut tinea paza, ca acolo s'ail purtat lupte

si ca in acel loc, asa de mic si de pustiii, s'a

putut desfsura un act duios dintr'o mare tragedie. Aid la Ciceul daruit de Matias Craiul lui

Stefan-cel-Mare a venit sa se oploseasca in

acel an 1538, care a vazut pe marele Sultan
Soliman rapezindu-se asupra Moldovel, Doamna
Elena a Jul Petru-Voda, cu fiii ei nevristnici, cu
citiva credinciosi si ostasi. Aid a plins fiica
mindra a Despotilor sirbi lacrimi amare cu gin-

www.dacoromanica.ro

CETATEA CICEULUi

499

dul la sotul ce se lupth cu moartea. Apoi, cind

el gAsi cdrarea de fug, Rare insu0 alerga linga

ai sal, 0 in lungi zile de asteptare dureroas a

privit Voevodul pribeag, de pe innaltimea stincil

sale, la marile pduri de stejari btrini care ascundead satele, la liniile intreite, imptrite ale
dealurilor trase in zare i la departatele culmi
carpatine, dincolo de care-i statea Domnia, motenirea, tara. Aid a sosit Unguril ca sd-1 vinza
i de aici a fugit el la Constantinopol pentru
a-0 me0epgi de la Turci iertarea i aducerea
in Scaun.
Pe atunci un drum erpuitor ducea pana." sus,
pe lingA o fintin din care se mai vdd i acuma
pgrti sfarimate. Pe acolo putead merge calaretii,
rAdvanele, tunurile chiar. Dar in timpuri mai
rele, pe la 1550, cetatea a fost dArimat de stpinitorii Ardealului, cari nu poftiad sa mai vadd

in cuib din muntii lor un astfel de vultur. Ce

nu s'a stricat atuncea, a perit in zilele noastre
prin munca teranilor cari desfac pietre de moard

pe care le incarca 0 le vind pn foarte departe in Ardeal. Ei a scobit i sfirtecat tot

tmuntele TiteiD, tot acest Ciced cu numele intiparit de Unguri. Bastionul insu0, spat supt
picioare, era sA cadd, 0 din pe0era adincA, deschisa drept supt dinsul, privesc i ed la prive1i0ea
vechiului Voevod i simt cum se treze0e in
inima mea durerea lui, cind, ca i aceluia, imi

www.dacoromanica.ro

I mte,

tatammuntiummilromu slag

MI rwerimci

Mr4Ph. itra 44,

f6'

W:7:41,W,Z14.

www.dacoromanica.ro

Lupti veche, dupA o zugaveala de biserie.

c..

r4C-:*2-4'4'2-0,1.1g

CETATEA CICEULui

501

cintd de jalea neamului frunzele dese ale codrului

de stejari.

Ne intoarcem prin Corabia, mare sat de case

revairsate, cu ulicioarele inndsprite de prund4
si inflorite cu bolovani. Proprietarul Tarnita, un
bun i harnic Romin, e i stgpinul exploataril
de piatra din muntele Ciceului. Aflu la el, intre
arti ungure0i, de istorie, poesiile lui Eminescu
i Parasitil lui Delavrancea.
Biserica din satul de supt Cetate e cu totul
nou'd 0 nu cuprinde macar fama0te din aceia
pe care a inlocuit-o. Preotul tinAr e insurat cu
o Unguroaica, care a trecut insA la legea i la
limba noastr. Asemenea insotiri sint foarte rare
in clerul nostru ardelean.
Trasura d-lui Tarnita, minat cu cel mai bun
me0eug de un bdietan de eisprezece ani, care
nu arat s ailD'a mai mult de treisprezece, face

minuni de echilibristicd prin cel mai frumos

drum prpAstuit, intre frunzisuri pAtate de toamna,

ca s ne ducd innapoi la Leleti, unde ajungem

cu ploaie tare.
*

La intors ne abatem pentru a vedea tirgqorul

RAteagului, dup care s'a numit Retega n u b>
acel Joan Pop, invaldtor al satului, care a strins
una din cele mai frumoase comori de cintece
i povesti care s'a gdsit in minele cuiva dintre
www.dacoromanica.ro

502

VALEA SOMWEILUI

Romini. Felinare rani rasar in noapte ; casele

i-ail aprins mai toate luminile in fereqti.

La dreapta cum intri, mi se arat casa lui

Reteganul, unde stail acuma, mai mult in sfacie, ai s'ai. In piata, pe linga o bisericg a catolicilor, se Vad multe drciume, i innaintea lor
bdciuiesc steni inclziti de vinars, pe cind allii,

innauntru, izbesc cartile de masa. in Reteag

sint Romini, dar 0 multi Evrei, dintre cari cei
mai tineri pindesc i acuma pe trecAtori 0 se
uit obraznic la din0i. Un michidut perciunat
de acetia-mi vorbete o romaneasca fail gre,
ca mai toti Jidanii din Ardeal, de alminterea,
cari ail in perfectie 0 accentul dialectal tellnesc. 0 sinagoga rdsare dintre casele mai inch"pdtoare, cu ferestile mai largi, care adApostesc

pe aceti distrugltori inceti, dar siguri ai bunelor neamuri creOne.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A X1V-A

T1NUTUL BISTR1TEI.

www.dacoromanica.ro

De la Dej la Bec lean.

Trenul duce spre Bistrita prin valea Somesului Mare, care scinteie une oil' in marginea drurnului. In sus nu se vAd sate, pe cind la dreapta
ele se desfasur pe muchea lungului sir de dealuri. Recunosc casele Cujdrioarei intinse, gra.mAdirea de coperisuri a Rateagului, unde castelul de stpinire ungureascA, pArAsit in todt%
noutatea lui de nobilii cari 1-ati cIAdit, iese la
ivealA dintre copacii parcului. Mai incolo, e o
statie scurt la Cristurul Ciceului. Satul Urii-desus, ce se iveste in acelasi ir, poartA pinA astAzi sterna Moldovel, mindrul bour instelat, pe
piatra zidurilor sale. Cad de aid innainte strdbAtern nurnai locurile de lupta i stApinire ale
vechilor Voevozi din Suceava, suvita de Ardeal
smulsA de dinsii i alipita la muntil nostri.

Ne oprim la Beclean. Numele tirgului vine

de la familia Beth len, care si-a avut din vechi
www.dacoromanica.ro

TINIITUL BISTRITEI

506

Scaunul aice. Castelul, care nu e innoit si prefdcut, se intimpind cum intri, cu frumosul sail
parc vechia. Locuieste acolo comitesa vdduvd
Beth len, o fiicd a ramurii maghiarisate dintre
Mocionesti.

Plou si tot drumul e numai de bAltoace (aid

se zice tind la noroiul cel cleios, pe cind cel

suptire se numeste glod). Prin stropii lor ne
poartd un birjar cu perciuni, caftan i paldrie
pleostitd : acest Evreti vorbeste limba noastr
foarte bine, cu accent terdnesc puternic si placut. Isi mind iute caii, se intrece in tot felul de
indatoriri si la urmd cere, si capdta, un florin
pentru citeva invirtituri de roatd. De ai lui sint
foarte multi si in acest tirgusor, inzestrat cu o
sinagogd mare.

Cellalti locuitori sint functionari unguri, cari

se tin la o parte, foarte despretuitori, si un mare
nurndr de Romini. AI nostri sint plugari, economi), dar tot Romin e si medicul de cerc, un
frate al rdposatului scriitor de romane Tit Chitul : acest dregator al Statului dusman e foarte
respectuos de datoriile sale si, la rugdmintea mea

de a-mi imprumuta trdsura lui inchis, rdspunde hotdrit ea are o asemenea trdsurd, dar
o are pentru dinsul.
in Beclean st si un protopop romin, de legea
unitd. Biserica lui are infatisarea veche, dar in
cartile ei nu e nimic mai del:at-tat decit sfirsitul
veacului al XVIII-Iea. Odat a fost insd pe locul
www.dacoromanica.ro

DE LA BECLEAN LA N.A.SADD

507

el vre-o biserica de lemn, cad rostul romdnesc

in Beclean e foarte vechiti, cu tot numele strain,
nobiliar al localitatii.
Dupa multe straduinte am norocul sa gasesc
o trsura cu ,cobara sa cu coperi, care ma
va duce la Nasud. Pana la plecare, ma adapostesc in casa invatatorului pensionat Simion
Moldovan, care vrea O. ma primeasca.
11.

De la Bee lean la NAsAud.

Ca lea pornete printre dealuri innalte, golae.
Apa Sieului, pe care o atingem dupa o cotitura,
curge, intr'o larga trimba galbuie, catre Somes,
linitita, fara malurl, fArA straja obinuita a rachitilor. Cail tree printr'insa fAr greutate.
Pe cellalt mal, strabatem satul Coci, locuit
de RominI. Tot numal Romini sint i in aduna-

tura de case, cu innalte acoperisurl de lemn

negru, care urmeaza : aT ncWri IT zic Mogowl-

Mort, un nume care ar 'Area ciudat, daca nu

si-ar gasi lamurirea in acela de Magasmart, al
Ungurilor, care inseamnd ceva cu inteles : ,Malul-InnaltD. Ceia ce dovedete ca i de aicl am
scos cindva pe intail locuitori, de neam strain.
Mai departe e Gireag, (Vireag) care poate sa-0.

fi primit numele dintru inceput de la al notri.

Irmaintea Someului, ne oprim la marele sat
www.dacoromanica.ro

508

TINUTUL BISTRITEI

al Nimigei Unguresti. Aid sint patru feluri de

locuitori : Secui vechi, Romini, Unguri noi,
colonisati de mai putin timp, si multi Eyre,

(dou sute fat de o mie de crestini !) Cele

patru natii s'ar fi intelegind foarte bine, dui:4
spusa unui locuitor, care ma asigur cA toff de
o potriva sint ,oameni bunb. in deosebirea lirnbilor, s'a impus ca mijloc de intelegere firesc
limba noastra, pe care orice s'atean o vorbeste
cu usurinta, si chiar cu placere. AI nostri nu still
de loc ungureste, cu toate ea sint mai putini de
400 fata de 700. Dar un fldcAil de Ungur care ajua
.1a trAsurd nu se poate deosebi decit dup fatA,
port si cunoasterea acelei limbi a Statului dintre
vecinii si prietenii sai romini. Acestia simt lu-

crul, si unul mi-o spune cu oarecare mindrie :

a Aici pe Ungur nu-1 poti cunoaste dupd grait 0.

Colonistii cei noi nu se impotrivesc mai mult

decit cei vechi curentului invingdtor.

Peste apa foarte lat a Somesului care curge

linistit printre ramuri de sAlcii, intortochindu-se
lenes, e intins un pod de lernn, ale cdrui scinduff de brad putrede sint pline de gropi. Trsura trebuie dusd cu o deosebit ingrijire. Se

vor pune in loc scinduri de stejar, dar antreprenorul evreil nu se prea grAbeste, pe cind
cail satenilor intirziati isi fring picioarele prin
gauri.
A innoptat acuma cu totul. 1Jurrfatatea de ceasz

www.dacoromanica.ro

DE LA BECLEAN LA NASAUD

509

pand la Ndsdud, de care ni se vorbise la pod,

se intinde pn la un ceas, pAn la dou ceasuri in ploaie si intunerec, pe cind vintul rece
azvirle valuri de aier umed. La dreapta, linga
paduri, sint presdrate luminile celeilalte Nimige,
a Rominilor, numai a lor (500 la numar), si
a vre-o sutd cinzeci de Jidani. Case le din Mocod

se insird pe laturile drumului. Mai este inca

drum calla la Salva, de la care nu se vede

biserica destul de veche, mi se spune, ca una
ce ar fi avut o inscriptie slavonA, stricata astdzi.

Si un sat si cellalt sint graniteresti, precum de

grdniceri se tine si NAsAudul.

Un mare pod vechiii, ca acela din Turda, cu

multe grinzi rAsunAtoare i ou un coperis incurcat i greoi, trece riul Salva, care si el se
varsA in Somes. Dincolo de aceastd treatoare,
se descopr insfirsit luminile NAsaudului 1, care

se vedea de departe printr'o ward geand rosie.

NAsAuclul.

Un drum lat desparte casute care 'Isar din

noroia si din balti imbielsugate. Dupd citva
timp roatele %Lind apoi pe prund, i clddiri mai

mdricele se zAresc in noapte. Iat i o foarte

1 Accentul cade pe al doilea ci.

www.dacoromanica.ro

510

T1NUTUL BISTRITEI

mare piata pAtrat pe care se desfac in fund

turlele unel biserici impunAtoare. LingA dinsa e
o clAdire cu douA rinduri, care samAnA a scoalA.
SA fie acesta gimnasiul care dd o insemnAtate
tirgusorului romAnesc de pe Somes? Nu, e nu-

mai escoala de Stab strAin.

in piata caut un han, acela de care se tine

trAsura care m'a adus. Dar odAile sint date la
inginerii cari fac studii pentru drumul de fier,
ce va innainta pAnA aid de hatirul pAdurilor
care vor fi tAiate in curind. La al doilea han am
tot asa de putin noroc: aici se reparA, si cele
cloud oddite sint iarAsi date la ingineri. Un profesor, la care alerg deznAdAjduit si amortit de
frig, n'are unde primi. Naufragiatii sint primiti
in sfirsit in odaia de oaspeti a gimnasiului.
Acesta e cel mai frumos din cite le ail Rominii de peste munti. Cladit in 1888 dupA planuri cuminti si cumpAtate, care nu sint lipsite
de frumuseta, el cuprinde sail de clas, de desemn, de musicA, de bibliotecd, de museil, de
experiente si oddi pentru directie. E bine im-

prejmuit si are si o grAdinita in fata. Intretinerea e cit se poate de bunA. Biblioteca nu

duce 14)& decit de cArtile rornAnesti mai nou.
Gimnasiul spatios ca si luminoasa biserica, ce

inlocuieste o alta arsA prin 1840, s'ail facut din

banil celor patruzeci si patru de comune grAnitaresti. Pe la jumAtatea veacului al XVIII-lea,
supt Maria-Teresia, generalul Buccow, comanwww.dacoromanica.ro

NASAUDUL

511

dant al Ardealului, a dat paza hotarului unor

regimente de skeni, mai mult Romini, cari, exer-

citindu-se la arme i tinindu-se totdeauna gata

Port din Tinutul BistriteT.

de luptd, nu-1 prsiaii pentru aceasta grija

cimpului. Institutia a fost desfiintat dup. 1800,

i din ea n'ail rdmas la Nasdud decit steagul

ciuruit de gloante i cite o tabla amintitoare,
www.dacoromanica.ro

512

TINUTITL BISTRITEI

in biserica nott. Dar averea grAnicerilor s'a

pAstrat, i vechea rAsplat a vitejief teranilor
nostri slujeste astAzi la innAltarea de asemenea

biserici si la sustinerea unei scoli ca aceasta,

in care invata in mare parte urmasi de-al ostenilor Impratesei.
Statul unguresc a cdutat neapArat sd se ames-

tece in minuirea acestor fonduri, pe care le

controleazd in intrebuintarea si administrarea
bor. DAunAzi, el a cAutat sA stoarcA burse, stipendif pentru puii de Armeni, de Unguri, cari
se nasc prin comunele grAniceresti, de la ZirnestiT Birsel pAnA la acest capdt al Ndsudului.
Asupra gimnasiului el pindeste cu utt ochiii r

si lacom. Pentru a intimpina primejdia de nimicire, profesoril sad invoit a pune firma ungureascA scorn lor, a bate in cuie chipul lui
Berzeviczy, a tipari in douA limbi anuariul lor
in care se pomenesc cu sfintenie visitele magnificului domn inspector regesc. Fie ca aceste
concesii sA ajunga si in viitor ! Asupra moralului i simtirii scolarilor ele and nici-o inriurire.

E tirg la NAsAud, si pe largile ulite tinoase

trec sAtenii cu pAldria mare si cizmele lungi,
femeile cu catrinte portocalif sari trandafirii, de
multe ori foarte frumoase. E o rasa' de oameni
tare, cu liniile alese i cu desteptAciune in fata.
Din neamul lor, dintre urmasii popilor din Hirdda, de-asupra NAsaudului, a rdsrit pentru tot
www.dacoromanica.ro

1.

,O;

"."Vii`i.

"
..
51

11(

,
N

J.-

iii

14ifl

111

it

'f4

) v\1 1 1\1 .,,

rrY.

1\

\r

\i

1
f-1

1.1L,,1111,

11

kv

----

1r111111111111
i

td

tn.

'll't1114y .4,A IA .cAolsq- ,i:AONOW "if 1lCi"cr. 11

,

.....i3s-Tr,

'

4:

Q1k.'1,:!;1:011111;'icir:

ji

t4Tvb

...

4
pit.11N0"111,"'Eg

illiPrOiNE
5",

o kit kawovvl
(s.; ./..
4

441,

tl""kilky'rafiTC/N! hrrIAA,IrftitOri
41-11 2r 1;1,11 A

IW.intil.

if kft9SA1t1k(OWA iik/ifillf

'j.,

,14,7

.1(

C-1,1q111,1,f1V1ficri:TingTt;',.,4,4Cfi''-7
,

..--

-co-'

" -,-

/
11 na'A\

K(611\ 11,14.1111'1A l'Arc C.:CI'-.12:4';

Foaie dintr'un manuscript moldovenese din veacul al XV-lea.

N. larva.

Ardealul.

www.dacoromanica.ro

33

TINIITUL BISTRITEI

614

poporul romnesc acea natur sAnAtoasA i puternicA de mare poet, de mester al graiultii nostru

i al tuturor felurilor de cintec care e George

Co0puc, mladit a trunchiului grAniceresc. La
NAsAud toll ii privesc pAna acum ca pe un
frate, i printre vechile manuscrise ardelene
maramurqene se pAstreazA, tot cu atita ingrijire,
cele d'inthid caiete de coal ale copilului menit

s stea in fruntea literaturil noastre.

DT.

De la NAsAud la Bistrita.
Abia a stat ploaia, o adevAratA nenorocire
cAci impiedecA arAturile oamenilor, cari n'ati
ogoare, ci samAnA, cum zic el, in gmalaistex.
dupA strinsul cucuruzulul, ce s'a mintuit abia
acuma. Toamna rea vinturA noril negri pe virfurile dealurilor de care e incunjurat NAsAudul
dintre care cele mai apropiate poartA livezi

cu cele mai frumoase mere din lume, pe cind

celelalte se invemintA in pAdurile inro0te i
ingalbenite.

Pornim spre Bistrita, metropola, odinioarA

curat saseascA, a marelui Tinut de strAlucite
dealurl, care se intinde intre multimea Secuilor,
intre Maramurq, Bucovina Nemtilor i vechea
noastrA Moldova.

www.dacoromanica.ro

DE LA EASAUD LA BISTRITA

515

La ieOrea dintre casutele rar samanate ale

NasauduluI trei sate se vad supt marile dealuri
patate de frig. La stinga e gramagioara alba a
Liucai, cu totul romaneli, la stinga se zarWe
turnul bisericii romaneti de la Rabr4oara, iar
unde se \Tad citeva locuinte intre pomi, e Intradamul Evreilor.
Someul e aid de o mareata largime, dar fara
micare i frumuseta, carinduli necontenit ape
galbene supt crengile copacilor de apa. Podul
care-I acopere e Inca una din acele vechi hardughii de lemn prin care caii trec la pas facind
sa rasune adincimile coperiplui tuguiat, in care
zace intunerecul.
Intradamul evreesc e mai mult o mahaa de
peste Some a Nasaudului, care, daca ar fi fost
in stare s se intinda, 1-ar fi unit de mult cu

sine. Sint tot case teranqti, facute ca la noI,

din birne pe care le acopere o tesatura de in-

drild groasa care se indeplinWe cu lut i se

varuiete. Vezi prispe, cerdace, coperipii ascu-

tite, de indrila neagra. Dar pe strade nu te

intimpina copilaii zburdind, la fereli nu descoperI capul cercetator al codanei, nici un satean In haine albe nu deretica prin jurul easel

in dimineata friguroasa. Nu sint nici copre,

nici all de fin, nici gramezi de coceni in curtile mid, pustil, unde nu zburatace0e nici-o co-

baie. Porcii greoi nu scurma nicairi prin gunoaie. Dar la fiecare ferestuica este cite ceva :
www.dacoromanica.ro

'
Un terans din Intradam.

www.dacoromanica.ro

C-1126 WVACt

DE LA NASAIID LA DISTRITA

517

la una, sticla de rachid, la alta, unelte de cask

iar la cele mai proaste macar cite un boranas
cu cofeturi vpsite. Prin find, calcd solemn copii

seriosi, cu lungi perciuni de gravitate, cart te

privesc cu ochii de cercetare al unor vinatori
de oarneni din nastere. Vre-o doudzeci de Romini
se ascund cu totul in dosul celor vre-o trel

sute de eterani, cu perciuni.

In locul turnului alb al bisericii, Intradamul,
care va fi avind undeva o surd pentru slujba
Vechiului Testament, inftiseazd cu mindrie o
scoald primard de Stat. Acolo se dd tinerelor
vldstare ale Jidovimil singurul lucru care li lip-

seste Inca pentru a Injuga pe toate celelalte

neamuri : patriotismul maghiar.

Noi avem mai departe, in strimtoarea de dealuri care uneste cursul Somesului cu al lungului
rid Bistrita, sdtuceanul Prislopului, micut si

sdrac (nici zece Evrel). De la dinsul innainte se

intrd in Sdsime, care ne petrece apoi pdnd la

cetatea innaltata si apdratd de dinsa.
Cepanul, cel d'intid sat, are zidiri frumoase,
insirate la linie, cu pdretii impodobiti, purtind
sentinte in versuri, oale cu flori, roate cu raze
facute din tencuiald si vdpsite. E o pustietate
deshvirsita ; barbatii s'ad dus la tirgul Ndsdu-

dului, femeile, care se tem de frig mult mai

mult decit ale noastre, nu cuteazd a iesi din
www.dacoromanica.ro

518

T1NUTUL BISTRITE1

marile camari incalzite 1. In Dumitra-Mare, ce urmeaza peste putin 2, gospodariile sint mai risipite :

ele infat4eaza cladiri trainice de marl bolovani

din munte, dati cu var sail acoperiti numal cu
tencuiala. Pe o innaltime se vede turnul negru
0 o biserica gotica, reparata 0 innalbit de curind. Satul, mai risipit decit cellalt i cu mult
mai ingrijit decit cele din partile Brwvului,
Sibiiului, ale Tirnavelor, are mai multa viatd.
La fintina, la circiuma, pe drumurile care sint
numal o apa murdara, baltacaiesc Sa0i cu cizme
marl i plarii late, cu mintenele albastre strinse
pe trup ; femeile poarta pe cap legaturi de tulpane cu flori ; ele se invqminta in stofe de tirg

caci 0 aid Sasoaica nu stie 0 nu vrea sa

tese ca Rominca 0 chiar ca Unguroaica de pe

unele locuri care a invatat de la ale noastre

acest mqtevg ; rochia scurta peste cizme poarta.
pe dinsa un ort in colori vii, dar fara gust.
Tot oameni marl, puternici, mindri, cari nu sa-

luta sail duc abia un deget la palarie, intern.),

cuvint gdomno0,, cum se zice pe aid.
El stall mai bine decit fratii lor de la Miazazi,
cu cari de alminterea nu se pot intelege in acela0 dialect sasesc, ci trebuie sa vorbeasca intre
ei romanqte. Fata de Romini ei ail paza cea mai
aspra 0 nu-i lasa sa patrunda in aceste doua
1 Aid vom fi 100 la 800 de Sa1.
2. Aid 120 la 2.500.

www.dacoromanica.ro

DE LA NASAIID LA BISTRITA

519

mari i bogate sate ale lor ; abia daca sint citiva

pAstori de vite, dar in poienile paduril am vazut

si cite un Sas pazindu-le, cu toat nobleta nea-

mului. Prin alte locuri din Tinut, prevederea

fricoasd merge asa de departe, incit familia s-

seasca null tine sluga de Romin doi ani de

zile, terminul dup care el se poate aseza in
sat, spdrgind unitatea lui saseascd. Caci innaintea lor st exemplul de spaim al asezdrilor
sasesti pe jumtate cucerite : Budacul, Buddcelul, unde am avut insd rostul nostru chiar de
la inceput, intru citva Jelna, si intru toate Ragla,
alt loc cu vechiul nume romAnesc, i chiar satele de pe linga oras, care se tin de parochia
noastrd de aicea : Pinticul sasesc, Aldroful (Altdorf), Iadul, Dumitrita, care toate sint menite s
se adauge, impreunA cu alte citeva, la vechiul

teritoriii romnesc al satelor de eValahi, supusi, Bistritei : Birgaiele 1. dintre care intr'unul, care se chiamd crusesc, pana." astAzi, am
contopit pe Ruteni, Soimusul si cele de ling5.
Nasud, pdna in muntele maramuresean si in
Rodna.

De la panglica nesfirsit5. a Dumitrel-Mari, in-

cepe unul din cele mai grele dealuri ale Tinutului, pe care se urc o cale indrazneata printre
1 Birgau1-Bistritel, B.- Tiha, B.-Murasenr, B.-Jos eni,
B.-Mijloceni, B.-Suseni, B.- Prund.

www.dacoromanica.ro

TINIITUL BISTRITEI

520

stejarii de1 cari se umezesc de neguri qi printre

tufisurile unde citeva fire de made qi de porumbrele se zbircesc Inca de frig. De pe culme
se vede in urma toata desfaurarea albastra a
dealurilor pana la cele care sint departe peste
dunga nevazuta a Someului. Jos, Dumitra se

'7

.0

igAIF

itf4t2*
Xi.knu."

Bistrita.

vede numai cit o tufa de romanite albe, iar

din Cepan se mai zarete gitul alb al bisericii
straine. In fata se mai ridica o movila rotunda
cu plete roii de padure bolnava i din casuta
care se desface de-asupra-1 s'ar fi vazind i mai
departe, pana catre Clujul departat.
Cind ai mintuit coboriul pustiti, Bistrita intreaga ti se desfaura in toata limpeziciunea, inirind in margenea drumului mare, intre multele
dealuri care se invalureaza din toate partile,
casele marl albe, coperemintele roqii ale casarwww.dacoromanica.ro

DE LA NASAUD LA BISTRITA

521

milor din capat, turnul de paid al vechii biserid din piata. Pe soseaua care se infasura intr'o
lunga rotunjire, yin carute si trasuri care duc
pe drumul Nsudului Saste roscate si Sasi cu
fata spina. Diligenta trece incarcata cu pachete
patrate si cu pachete colturate, care tremurA la
suirea dealului.
V.

Bistrita.
Cind af atins orasul, treci prin suburbia de
sus, unde se mai simte Inca vintul nemilos care
colinda valea aceasta deschisa prin Birgaie,
catre Bucovina. Pe linga biserica romAneasca,
mare si cu turnul mic, de lemn, intri in strada
Lemnului, unde Galitienil cu perciuni negri si
Galitienii cu perciuni rosii calca pe ginduri in
cite un duo negustoresc pe linga mindra cash'

de rugaciuni a neamului lor. Partea unde negustorii sasi se lupta Inca biruitori cu navalirea
Rosenzweigilor bucovineni si maramureseni incepe apoi, inteo lunga desfasurare curat. Din
piata strajuieste asupra viitorulvi sasesc marea

biserica veche, cu horbote de piatra in jurul

turnului de porunca. Mai departe, cite o poarta
arata Inca vechi steme sapate in piatra, si pravlii mai marunte se oplosesc, ca mai de mult,

supt arcade de zid. Bistrita nu e insa nici pe

www.dacoromanica.ro

IlNUTIIL BISTRITEI

522

departe o Sighipard, cad n'a pAstrat din zidurile sale decit ce se mai vede in margenea riului, printre copacil bAtrini ai unei frumoase prim-

blAri, 0 din trecut nu-ti vorbete nici un alt

martur decit biserica de pe care tocmai se rddea, in cAlatoria mea din urmA, spoiala neagrA
a veacurilor, care amintete mal mult decit pateaza.

Din piata bisericii, linga care st gimnasiul

sAsesc, unul din cele mal bune in tot Ardealul,
o stradA duce innainte, printre casele gospodare01, cu obloane verif. Alta apucA la dreapta
i scoate pe linga o bisericd, destul de mare, a
catolicilor, i pe lingA Palatul Potei, la gar.
Pretutindeni, riuletul gilgiie in jghiaburi de lemn,
pe margenea stradel i dimineata, sara, slujnicele rominc i secuience bat rufele glumind cu
cAtanele ieite la primblare. Toate portile marl,
sAseti, din care se raspindesc vara duhori mucede, sint la cAderea noptii adaposturi. de dragoste poporanA.

Saii numesc acest ora, intemeiat numal si

numal pentru negotul cu Moldova vecinA, Bistritz. Numele e imprumutat de la nol, si noi ii
dAdeam, cum il dAduser tovardii nostri, vechil

Slavi, riului acestuia cu undele vioaie care se

grabete spre ie, prin care apoi se varsA in
Some. intre teranil notri s'aii aezat orAenil
veniti de departe, i birAii satelor romaneti din
www.dacoromanica.ro

BISTRITA

523

Tinut sail vidic, se tineail de acel jude al Bis-

trite, care era pentru toate biraul cel mare,.

In cetate ins nol intram numal pentru a duce
scrisorile si vestile din Moldova, pentru a cara
marfurile, pentru a sluji prin casele domnilor si
stapinilor. Asa a fost 'Yana in deceniile din urma.
chiar.

Dar alti Romini isl aflark pe aici alte rosturi,

cu mult mai marl. Inteun timp cind Bistrita avea
acuma un trecut in care navalirea Tatarilor incresta o dunga de singe, Bogdan Voevodul maramuresean intemeie tara neatirnata a Moldovei.
Un sir lung din urmasil sal a trait in buna pace
cu Bistrita, si *tefan-cel-Mare Inca, de si stapin

pe Somesul Dejului, n'a suparat nici odat pe

bunil sal vecini si prieteni. Altfel a facut Petru
Rares, care cauta sa intemeieze stapinirea romaneasca din aceste parti si caruia Bistrita ii era
deci un zagaz si o primejdie. II era de folos
apoi, pentru planurile sale marete, bogatia aces-

tel cetati de mesteri priceputi si de negustori

harnici. Astfel el capata de la Craiul loan Zapolya, apol de la vrjmasul acestuia, Craiul Ferdinand de Austria, veniturile Bistritel si zalogirea

cetatil, si multa vreme Sasii mindri se impotrivesc crincen la cererile Voevodului care nu
trimetea numal amenintari zdarnice, ci venia

insusl cu oastea lui viteaza, gata spre foc si

omor. La urma, voia Moldoveanului birui, si pir-

calabil lui statura si in cetatea Bistritel, Ora ce

www.dacoromanica.ro

524

TINUTUL BlISTRITEi

moartea lui sfrimA viitorul creatiunil moldovenesti in Ardeal. De atunci Bistrita ramase liber

pdnd in zilele lui Mihai Viteazul. Dar viata de

negot a Moldovei apucase alte CO, si din aceast

schimbare mai ales s'a tras lunga decadenta a

Bistritei.

Astzi asupra Sasilor obositi npadesc, an de

an, Evreii lacomi ai Galitiei. Dar un element

de viat a patruns pe linga dinsil in timpurile
din urma, un element crestin si cinstit, care intelege si respect trecutul. Pe la 1870, Rominii
n'aveail de loc dinteligentaD in Bistrita, si credinciosil terani se inchinaii la bisericuta de lemn
din captul tirgului. Dar necontenit a crescut
apoi bogatia, insemnAtatea, numgrul suburbienilor din MAieriste si din Stupini, cari trdiesc
din lucrul cimpului si din pomrit, al celor din
cHrubeD, unde aramidarii gatesc cel mai bun
material de cldire, si din Podeni, unde, din

iobagi (cad aceasta inseamnd podeniv, podani) s'ail ales zidari neintrecuti. Bisericuta

a fost stramutat in satul, de lupta cu Sasii, al

Lechintei, iar in loc s'a captat de la catolici
biserica de astazi, unde slujeste un protopop
unit. 0 cinteligentaD romdneascd, deosebit de
rivnitoare si cu iubire de popor, s'a intemeiat
in cetate. Fotograful cel mai bun, unul din tipografi sint Romini. Rominil ail mai multi avocati

si un medic. Din aceast Bistrita de cucerire,

unde avem astAzi 4.000 din 11.000 de locuitori,
www.dacoromanica.ro

BISTRITA

a plecat

526

acte culturale. Un timp, s'aii ti-

parit aid reviste romaneti, dintre care Revista

Bistritel, (reaparuta de curind) se Infatiqeaza
foarte frumos ; avocatul On4or a dat in colectia
*araga o culegere.de poesii populare din partile
Bistritel. Se tin dese adunari pentru luminarea
poporului, i despartimintul Asociatiei, condus
de avocatul Gavrila Tripon, a organisat i o ex-

positie teraneasca la Soimu, care a ie0t minunat. Satenii sint indreptati spre cultura poamelor, care in a ceste parti de dealuri ii poate
da buna stare i tot ce vine dintr'insa.
La caderea seril" innaintez cu d. Tripon, printre
dealuri i peste ape mrite de ploaie, prin Jelna

spre Ragla. Aid Rominii a o biserica noua

foarte frumoasa, i asupra satului intreg s'ail re-

vrsat binefacerile unui flu al sail care, dupa

ce a innaintat in oaste pana la gradul de cdpitan, s'a intors in mijlocul teranimil sale, pentru
a o indrepta i conduce. Toata Rominimea din

Tinut incunjura de iubire pentru aceste fapte

de bunatate i iubire de neam pe septuagenarul
capitan Margineanu.

Biserica romneasca din Bistrita a fost cumparat acum zece ani, cu sprijinul Rusiei, de la
catolicii cari o avusera pana atunci. A fost legata odinioara cu una din manastirile stravechi
ale oraului, i se pastreaza Inca toate incaperile
www.dacoromanica.ro

526

TINUTUL BISTRITEI

cdlugarilor, unde astazi se joac5. cel ese copii

ai capelanului nostru. De dinsa se tine un loc

foarte intins, aezat in cea mai bunk parte a

oraplui. Cldirea ins41 e de toatd frumuseta,
incdpatoare

i luminoas : in curind ea va fi

prefacuta dupa nevoile slujbei noastre, inlturindu-se organele i sfintii ciopliti i vdpsiti.
Cartile de slujbA yin in cea mai mare parte
de la vechea biserica de lemn strmutat asfazi
la Lechinta. Ea se afla in Mdier4te i se chema
biserica Mairenilor. inteinsa s'ail vat-sat i cartile altei bisericute, de mult dArimat, care se
afla la clirubeD, pentru caramidari. Pe unele
pagini se cetesc insemndri duioase despre jertfele fdcute de gsdracii) MAireni cari ail cum-

pArat cArtile. inteun loc popa One de pe la

1780 incheie cu aceast rugdciune in versuri :
De-acum pdn'a in vecie
Mila Domnului s fie,
S ieim din sarAcie.)

cu mila Domnului sdrAcia a incetat. In vre-o

treizeci de ani, Rominii a zidit patruzeci de

case de piatr in cetate, i el a astzi a cincea
parte din hotar. Pare cd Bistrita incepe a ajunge romneasc. Saii ni se fac prieteni, fiinda

nu se poate altfel, i putini ar vorbi astzi ca

acel primar de acum citiva ani care se jura c
supt administratia lui toaca romneasca nu va
fi lasat s-I sune la urechi un cintec de peire.
www.dacoromanica.ro

SPRE KARAM URES

527

Toaca romAneasca suna insA acum in auzul tuturora, iar in casa acelui om, vindut la mezat,

locuiWe avocatul Onirr.

VL

Spre Maramure.
Cea d'inthia zapada sal-1 zicem, pe moldoe yinveneVe, comAtI, cum i se zice 0 aici

turat de furtuna in aierul slbatec. Un timp

putin potrivit, de sigur, pentru a merge la Rodna

0 a trece apoi prin strimtorile de munte chtre

Maramure. Dar vremea grabeste, 0 lucrul inceput odat trebuie dus la capAt. Pentru un asemenea drum am de alminterea cojocul cu care
rdzbete prin toiul iernii teranimea noastr : cal-

pitanul din Ragla are un frate, i mai batrin

decit el, care zace, 0, prin urmare, dupl parerea
tuturora, nu mai are nevoie de cojoacele acestel
lunii. De acolo-mi vine deci cel d'intAiii cojoc pe
care-I imbrac.
D. Onipr ma intovAr4we pana in Maramurq,
0 ni-am luat ca vizitig tot pe sfdtosul Arsintie
de asara, care pretuiWe zece czloti, osteneala
lui pn la Rodna.
Prin crestAturile muntilor s'a grmAdit zapada,
care-i vristeazd cu alb. Fulgil cad strinqi, rapeziti

de vint. Pe la deschizaturile vdilor ce duc in

www.dacoromanica.ro

528

TINUTUL BISTRITEI

muntele innalt, viforul isi bate joc de cojoace,

blani, bunde si toale si, scuturindu-ne de toate
invelisurile, ne invesminta in camasa aspra a
gerului. Dar apol, in padurea rosie si palid,
smaltat de florile albe ale omatului, in vaile
strinse, linga cursul ocrotit al riurilor e pace
umeda supt cerul intunecat, din care fulgii cad
cuminte, mingiios, fara tristeta, ca soli blinzi ai
mortii naturii.

Valea batuta de vint duce intaid la Altdorf,

caruia ai nostri ii zic Aldrof sad, mai scurt,
Aldru. Ei incep a patrunde in rindurile caselor
sasesti, ce se insira dese. Mai departe e Iadul.
Numele trebuie sa-i fie romanesc, dar acest iad 0

nu samna de loc cu iadul fioros care asteapta

pe vinovatii lumii acesteia. Iadul Sasilor si Rominilor din partile Bistritei are case de piatra,
cladite ca acelea din Dumitra, el are lumina electried, in legatura cu o fabrica, si... cloud biserici.
Cea saseasca nu se deosebeste atita prin arhitectura sad marimea ei, cit prin faptul CA pastorul e
unul din fruntasii politici ai Sasilor. Mica noastra
biserica se ridica sfios in margine, unde locuiesc

si cei mai multi din credinciosil ei. E iar5s1 un

lucru de birne, adus din alta comund, care a putut
cladi din piatra.

Urmeaza o invalmasire de munti ninsi peste

cari trece viforul in toata puterea lui salbateca.
Muntele Heniul, care oploseste la picioarele lui.
www.dacoromanica.ro

SPRE MARADIURES

529

un sat romAnesc, intrece culmile celelalte si e

mai cdrunt de ninsoare decit dinsii.
Si mai in sus, la urcusul lung pe coasta Strimbei,

se deschide pAdurea. Coborim tot printre copacii ei cu frunzele pdtate pe care le impovalreazd florile omdtului. Doud izvoare de munte,
foarte crescute, se rdpdd din crest-et, iar jos, la
poalele innaltimil, apa albdstrie a Vail Strimbei,
care le uneste, se aruncd in sivoiul, foarte iute
si minios acuma, al Vail Ilvei.

Satul se desasurd de cealaltd parte a riuletului peste care e clAdit obisnuitul pod de lemn
cu acoperis. Ilva sag Ilua, care e cea Mica*, pe
cind o alta, Ilya Mare, se ascunde la dreapta
prin faldurii muntelui, aratd casute vdpsite albastru supt mari tuguiuri de sindild neagrd.
Inca o apd, cu apucAturile mai linistite si sigure decit ale puvoaielor de pAnd acuma, insd
curgind ca si ele intre maluri goale, pe care nu
le cdptusesc nici sAlciile obisnuite. Alt pod isi
cascd gura de intunerec. Aid e iardsi Somesul.
Pe linga cursul lui cel lat innaintdm in sus, pe

cind din greoiul cer mort se lasA in unde rdpezi noaptea, din care rdsar numai movilele de
pietris, coperemintele, crengile albe de ninsoare.

Pe o asemenea vreme drumul nu e insd singuratec. Trec card incArcate cu scindurile lungi
ce se lucreaza la ferdstraiele muntelui. Apoi
sdteni cAlAri, barbati si neveste, innainteazd inN. Iorga.

Ardealui.

www.dacoromanica.ro

34

630

TINIITUL B1STRITEI

cetinel, tacuti : se mai poate deosebi de aproape

surnanul alb al Somesanului din sus, cel negru

al celui de catre cimpie, catrinta rosie a femeilor. Turme de oi, cirduri de vite se imbulzesc, minate din urma de pastorl can ail alergat

sa le scape de urgia viscolului. Altele yin de

la tirgul de tara al Rodnel, care s'a tinut astazi,
in ziva de gVinerea Mare, sail t Sf. Paraschiva.
Vedem si citiva ciobani cu palaria mica in
margeni si asprele cojoace mitoase, cu lina in
afard. Intrebatl, el spun ca yin din Maramures,
din gMaramoras>. Se duc indarat de la Rodna

spre cask dar nu pe la Rotunda, calea cea

dreapta si scurta, uncle se tern de omatul ingramadit a cloud ninsori, care tot creste, ci pe
la Nasaud si Romuli, pe la Telciil. Ail o vorba
tare, foarte accentuata, cu apsari indelungate
asupra silabelor. Pentru intaia oara aud acest
graiii curat si aspru, cu prelungirile cintatoare,
pentru intaia oara intimpin locuitoril salbataciti
al Tinuturilor ce se pierd. Sint atit de aproape
de Ardeal, de Bucovina, si totusi el par sa vie
din alta lume, veche si barbara.

in noapte atingem Singiordzul, sat romanesc

fara amestec. E si unul din cele mai frumoase
ale Rominilor de oriunde. Se vad aproape numai case solide si luminoase, cu cite trel-patru
odai, cu ferestile largi, in dosul carora ard lampile. Curtea largd e imprejmuita cu zaplazuri
www.dacoromanica.ro

SPRE MARAMURES

531

de scinduri. Singiordzenii, cari ail si o frurnoasd

biserica noua, sint oameni bogati ; ei se tin mai

mult din cresterea vitelor. Unul dintre ai lor a

trecut in Romania, unde a fost un bun director
de scoala normala si un ajutator harnic al ministrului Haret. Solomon Halita voia sa deie satului sail o casa a culturii pe care o cumparase
pentru aceasta ; e cladirea cea frumoasa de acolo din margenea drumului, unde e asezata o
Banca de-a noastra.
Linga Singiordz sint vestitele ape minerale,
care aduna multh lume in timpul verii. Apa ca
si locul unde ea se stringe se chiama borcut,
,fintina de vin in Moldova, aceasta apa de
borvis se aducea si se desfacea in sticle marl,
cu paretii suptiri si gitul strins. Orice ar cuprinde
intr'insele, ele se chiamA astAzi tot g burcuturi.

Satul urmator se chiama Maieri. Erail odata

Maierii Rodnei celei vechi, care se intindea mult
mai departe. Acuma e o gramagioara de casute
avind in frunte circiuma, unde se petrece mult,

bine si foarte zgomotos, pentru cd, lamureste

Arsintie, crismarul e si el Romin si lumea vine
bucuroasa la dinsul.
Peste o apa rapezita, ca o lurid rosie, tremuratoare se ridica in virful unor innalte cosuri
negre, pe cind imprejur sint samanate multe
lumini de case. Din acest loc pleaca acele cara
cu scinduri care, trecind necontenit, strica druwww.dacoromanica.ro

532

TINUTUL BISTRITEI

murile. Aid e fierstrdul cel mare de la Anies,

numit dup d vale a I. ce trece pe linga dinsul. As

crede ca Ariesul Motilof nu e si el altceva decit un Anies, cruia i s'a aplicat rotacisarea obisnuit odinioard in tot cuprinsul Muntilor Apuseni.
VII.

Rodua.
Peste alte bucAti de padure se vede la stinga
o noud si mai mare grmdire de lumini. Acolo
e Rodna, al crui vechiii nume slavon e rostit
ins de Romini Rogna. Indatd esti pe ulita ingust dintre marile case de tirgusor, de copid ,
insusire pe care singur Rodna a pastrat-o dupd
legea din 1886, nimicitoare a tirgurilor.
Aceast asezare de munte, in preajma Mara-

muresului, e de sigur una din cele mai vechi

in Ardeal. Aid veniser Sasii pe la anul 1200,
pentru minele de aur si de argint. Un oras intreg se gramddi in jurul bogatief pmintului.
Dar Tatarii trecurd ca o revArsare de foc si
nici-odat orasul Rodnel n'ajunse ceia ce fusese
la inceput. Pdnd tArziii insg, s'a lucrat, dup
vechile datine, la minele el, si astzi Inca o
colonie de strAini, buni pentru scoala de Stat,
lucreaz linga izvorui bailor, la citiva chilometri
de ordselul decazut, pentru scoaterea argintului,
plumbului si platinel.
www.dacoromanica.ro

RODNA

533

pentru Domnii Moldovei ail pisat aici steam-

purile piatra incarcata cu metale. Petru Rares

si-a trimes camarasil aice pentru a scotoci, pregati si trimete la Curte bogatia. Domnii no-tri ail pierdut insa Rodna.
Dar o ail astazi Rominii de aice, caci nici-un
Sas nu se mai afla in Rodna, si elementul strain
nu cuprinde decit vre-un Armean sail Jidan, vreun functionar, si muncitorii de la mine. Avem
vre-o 3.000 de locuitori in Rodna. El ail bise-

rica, un avocat, o Banca, mai cercetata decit

cea ungureasca, si o scoala. Ungurii adusi aice
pe vremuri sint astzi mai degraba Romini, caci
numai cei tineri tiil atita ungureasca, cita se
poate invata in citiva ani de zburdalnicie la
coala de Stat.

Rodna a avut din timpuri foarte vechi o bisericuta de lemn. in locul ei s'a facut o alta, de
piatra, in anil 1780, si anume atunci ail capatat
Rominii o parte din ruinele vechiului lacas de
inchinare spart de focul pe care 1-ail aprins acum

septe sute de ani Tataril. Unde a fost altarul

catolic al Sasilor stapini, se slujeste acum in limba

romaneasca, pe cind partea de la intrare, cu usa

mare spata in piatra si turnul sfrimat, innalta
Inca innaintea el uriase claddril de bolovani pe

care vremea nu le-a putut desface cu totul.

Aceast biserica a Rominilor a fost facutd toata
din banul teranilor, si se mai pastreaza curicub
www.dacoromanica.ro

534

TINUTIM BISTRITE1

care arata cu ce a ajutat fiecare, cu citi florinti

von*, sustaci si galbeni, la alcdtuirea, inzestrarea si Impodobirea ei.

Azi e Inca bilciil in tirg, si ulitile sint margenite cu baratci de lemn, care ocupa si toata
plata. Ele cuprind curele, cingatori aduse de
Marginenii Sibiiului, fel de fel de maruntisuri si
saci cu bucate. Pentru hrana, este circiuma lui

qTodor-bath, Armeanul la care sintem si nol

in gazda, si mai sint Sasii cari vind fructe. Cum-

paratoril, cari se imbulzesc in tina galbena si

In tina neagra pand de-asupra opincilor, sint Bis-

triteni cu sumanele albe, Bucovineni cari se

acopar cu postavuri intunecate din care se desfac

ciucuri rosii si albastri. Bucovinencele se Ina-

surd intr'o singura fota, pe cind femeile din

aceste parti poarta la spate frumoase catrinte
rosii si innainte li atirna un sort verde, margenit

jos cu o dunga inflorita.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A XV-A.

MARAMURESUL

www.dacoromanica.ro

I.

De la Rodna la ViOil.
Badea Arsintie nu se poate duce in Maramu-

re: nu tie drumul i are cal slabi; doi (feroeri >

(pdurari) 11 datl, pe linga aceasta, ese zloti
ca s-1 clued la Bistrita pe drumurile ninse. Dac

nu vom gsasi insd pe altul care sd primeasc

a merge peste munte, vom fi silitI a strica socoteala a ferterilon), i a merge tot noi cu acela0
Arsintie pAnd in Bistrita, innapoi.
Sara nu adusese nici-o hotrire, cad putinii
birjari rodneni erau du0 prin deosebite locuri.
Ma gindiam sa." intru in Maramurq cu trenul,
pe cealaltd cale, care incunjurd prin tot Nordul
Ardealului si scoate tocmal prin Satmar in va-

lea Tisei. De sigur un drum nefiresc, lipsit de

interes 0 de legaturd cu cAltoria de pana acum.
Dar dimineata aduce o veste bunA. Arsintie,

cuprins de mustrdri de cuget 0 de dorinta de

a duce cu qese zloti pe cei doi cfer0eriv, imi
www.dacoromanica.ro

538

MA RAMIIRESUL

aduce un vizitiii pentru Maramures. E un om

nalt si tare, cu tipul rutenesc, care poarta numele strain de Ianiuc, Stefan Ianiuc. Sta in Maieri de mai multi ant de zile, a venit din Vatra
Moldovitei, din Bucovina, e casatorit cu o Rusca
din Colomea, cu care vorbeste ruseste, cumpara,

vinde si mina caii, n'are copii si cutreierd zi si

noapte drumurile. Zice ea stie foarte bine pe
cele din Maramures, pe care le strabate adesea,
de si se dovedeste pe urmd ca de 15-20 de ant
n'a mers mai departe decit popasul esurilor.
in sfirsit, ne va duce in cloud zile, cu siguranta

si pe rdspundere, daca i se vor da o suta de

coroane. 0 suta in capat, nici macar nouazeci si noua.)
Deci vom calatori cu badea Ianiuc. E un fel
de hotarire eroicd, fiindca din toate partile ni
vin instiintari prietenesti cd drumul e lung, ca

zapada e innalta pana la genunchi, ca geruI

stpineste pe culmea Rotundei si Ca e o adevarata nebunie sh alegem aceasta cale, pe care nu
vom ajunge la capat.

De si fusese vorba sa plecam la amiazi, trasura soseste din Maieri abia la unu. Ianiuc a
inchiriat cu 10 zloti, zice el, caleasca grafoaielD.

Dar sa spunem intaiil cine e acea grdfoaie, a

carei viata vine dintr'un roman care e unic.
Un comite Zichy a fost episcop in Ungaria.
Fratele lui a perit pe urma revolutionarilor unwww.dacoromanica.ro

DE LA RODNA LA IrISit

539

gull de la 1848, pentru legaturi cu Imperialii.

El insql a prins scirba de tam care i-a fcut

aceasta durere. El a plecat 0 s'a ascuns in acest
colt de Ardeal, in Maieri. Aicl batrinul a cunoscut o frumoasa fata de teran care se chema
Ileana. A dat-o la coala, a adus-o innapol impodobita cu frumoase invataturi, i a facut-o
comitesa Zichy, grafoaieo, (Maria Sao. Comitele

a murit, lasindu-I casa, locul din jurul el sail

egradinao, o mo0oara i o renta in sarcina rudelor din Ungaria. Ileana e acum i ea batrink
umbla in rochii vechi, de alta modk calatore0e
in trasuri hodorogite i se lupta pentru renta
cu acele rude din Ungaria. Se simte totu0 Rominck 0 are legaturl cu satenii din satul el,
cari-I zic i dupa moartea comitelui, binefdcatorul

lor, tot Maria Sao.

Aceasta e egrafoaiao in trasura careia cardtorim, in dupa-amiaza calduta care presara fire
de ninsoare rard.
Pe drumul ingust dintre casele albe cu obloane,

ie0m in valea captuOta cu paduri brumate ce

duce la Rodna Noua, careia ai no0ri II zic
Santa E un frumos sat cu casele marl, dese,
0 cu doua biserici, dintre care cea noua, Inca
neispravita, n'are, din nenorocire, tipul romanesc, ci infat4eaza catre drum trel turnuri grosolane. Locuitoril 41 trag bogatia din a marhalv,

din vite adeck raspindite prin toate p4unile

www.dacoromanica.ro

540

MARAMURESUL

din imprejurimi. Cu citigul lor, foarte insemnat,

ei 4i cladesc marl case de piatra, care ad i

cite doti rinduri, 0, in locul portilor de lemn
de alta data, el fac egradinilor, lor intrari innalte

de piatr. Vad i unele cladiri de lemn foarte

i destul de trainice. Ca 0 toate cele
din acest colt, satul e cu totul romanesc.
cochete

Mai incolo, e o singura wzare, de citeva

case ca acele din ora. Pe locul zis cpe Marii,
s'a inceput lucrul taierii codrilor, i pentru aceasta

a fost adu0 lucratoril straini cari alcatuiesc

aceasta colonie. Un notar zelos voise sa-i zica
pe vremuri ccolonia lui DarnyiD, dupa fostul
ministru de agricultura, dar numele cel vechid
a avut norocul sa

Tot mai departe urmeaza valea strinsa intre

innaltil pdreti de padure. Linga dinsa alearga
Someul, ale carui ape se zbat intre pietre, se
incurca spumegind, lupta in alergari pripite.

Podoaba galbena i ro0e a fagilor a incetat

acum, i sintem in tara molidului i bradului.
Pe marginea drumului nins, crengile negre, cu

frunze care nu se vestejesc de iarna, intind

prinosul alb al zapezii proaspete. Turturi multi,
lungi, albi, galbeni, atirna de pe trunchiuri 0 de
pe virfurile stincii. Din cerul sur care se coboard

prin neguri asupra zarilor, pe cind ici colo se

nazare cite o geana de lumina, tearsa, cad
binitit fulgil rani, marunti.
www.dacoromanica.ro

DE LA RODNA LA NTISAti

511

Ail incetat acuma drumetii, g drumaraz cari

altul, etirgarii x. ce se
intorc de la Rodna. Alta viata nu e in pustiul
palid decit pravalirea rasunatoare a izvoarelor

se duc de la un sat la

care se arunca in Somes : Valea Suhardului,

care duce la ferma-model din Persa, pe linga
o ingusta linie ferata de transporturi, Valea
Aninului, Tatarca, puternicd si nprasnica precum ii e si numele, Valea Gagii, Valea Zmeului,
Valea Catrifoiului. De la c haitul x. unde apa se
stringe pentru a fi aruncata apol la vale in
curente largi care s ducal pand departe lem-

nele, nu mai este in sus ingusta suvita a Somesului, ci ele, apele de munte, cu alergarile
nebune, il pregdtesc numai, in salbatecele lor
imbratisari.

De la podul pe Catrifoiii, drurnul suie si mai

mult, incunjurind, printre brazil* incarcati de ornat,

Rotunda, muntele cu virful imblinzit, care, de si

nu atinge innaltimea Ineului, vecinul ei, e mult
mai vestital decit dinsul, pentru aceast cale ce-1
infasurd, ducind spre Iacobenii Bucovinei ca si
spre Borsa Maramuresului.
Tot urcdm, in silinta grea a cailor, cari luneca
pe zapad. Sara se lasd ca o coborire a negurii

si o indesire rapede a ei. N'avem alti tovarasi

decit doi Sa0 din Dumitra, carill duc zarzavaturile la Cirlibaba, drumeti linistiti, lard graba.

Casarma jandarmilor adaposteste linga dinsa

www.dacoromanica.ro

542

MARAMURESUL

citeva car cu coviltire. Mai departe atingem

virful plesuv al muntelui, insemnat printr'o ingrklitur goala in mijlocul pajistel inzapadite.
Apoi coborisul se face iute pari la podul Bistrip, de jos, din vale.
Apa care trece aici cu un mare zgomot fisiitor, ce se aude 'And departe in pacea noptii,
se chiamd Bistrita aurie. Venit din acesti munti
ea curge, supt Rotunda si urmarea el, Prelucile,
catre Bucovina, unde contopindu-se cu alt Bis-

tritk apucd drumul spre Moldova noastrd de

munte, a car-el viata si podoabd de capetenie
este pdnd la varsarea-i in Siretia, in margenea
Back' la Acesta e riul care a calduzit spre Baia,

spre tara pe care el era s o intemeieze ca

Domnie, pe Voevodul Bogdan, pribeagul maramuresan, vinkorul de zimbri al povestii. Aceasta
e mareata cale pustie pe care a trecut unul din
intemeietorii vietii noastre istorice.

Ianiuc si-a cioplit in codru o crack in virful

careia a prins lmpasul cu pcurk si acum o
torta rosie rdspindeste lumina el crud asupra
drumului alb si paretelui din dreapta, unde se
perindeaza brazil uriasi. Singuratatea e si aici
desvirsitk De la casuta de ling podul Bistritel

nu mai sint decit focuri ce ard parasite, drumeti pletosl ce trec cite unul-doi de la lucrul
Odurii, cite o casa de adApost pentru dinsii.
Poposim intr'un trziii la cdtunul de Jidani al
esurilor : ne primeste, pang se hrnesc cail,
www.dacoromanica.ro

DE LA RODNA LA vi*ACT

643

una din locuintele lor, si aid avem cea d'intaiii

priveliste maramuresand.

Casa e facutd din birne, acoperitd cu sindild

si vAruit. Sint trei odAl, prin ferestruicele carora bate vintul ca afard, in ciuda sobusoarelor
de fier. Trei, patru Evrei cu palaria pe cap, cu
caftanul lung qi perciuni se primbl cu minile
in buzunar, sporovaind nemteste, in dialectul
lor. 0 matrond gras vegheazd linga un leagan

curat. Citiva terani cu plete beau si se ceart

cu Jidanul cel mare, pentru datorii si sarcini.
Toti Evreii vorbesc binisor romneste. in noaptea cu ninsoare, izvoarele freamtd furios.
Asteptgm trei ceasuri in capt 'Ana se gatesc

caii de drumul, lung si foarte gra], peste cel

de al doilea munte : Prislopul. PanA atunci pri-

mirn de mai multe ori in oddita unde ni s'a

fAcut focul, visita celor cu caftane si pAldriile pe

cap, si ascultdm dezbaterea datoriilor. Matrona

o incheie tipind : a Ori faci slujba, ori dal banilo.

Omul iese cirtind, si in odaia de alturi

cir-

cium fra rafturi si all marf de vinzare

nu mai rdmin decit dol bieti Borzeni slbateci,

cu trupul pipernicit si lungile plete negre revdrsate de supt cAciula innaltd. if tine de vorbd
o fat frumusicA, rumank cu catrinta portocalie

si suman cafeniil, care a venit aid de linga

(Sigheciil) (Sighet), cu alti lucratori din satul

ei si a rmas pe var, 'And la Simedru, cu

cincisprezece zloti.

www.dacoromanica.ro

544

MARAMURESUL

Din cind in cind, matrona vine la noi i scurge

rachi dintr'un polobocel p5strat cu grijd, singura marfd a circiumii.

Pornim abia la ceasurile zece, pe noaptea cu
fulgil desi. Iarsi lumina rosie a lampasului se

primbld pe brazil nini, pe stinca umed, pe

cind in vale Mai rsund o bucat de vreme plin-

soarea tare, neogoit a Bistritel de aur, care

mina spre altd tara. Cei doi Borseni piperniciti
s'ail luat dupa lumina noastrA, dar caii lor slabi
ramin rApede in urmd. Si vuietul apei se stinge
cind ne apropiem de manina intunecoas a Prislopului. Aid sintem cu totul singuri, singura viata

cale de multi chilometri. E atita pustietate si

intunerecul e asa de des, asa de vest-lied pare
cdderea omtului, incit in adevax 10 vine a spune,
ca bietul Ianiuc inghetat si umezit, i iesind din

mocneala lui numai ca s blesteme, c aid* e

gal doilea lumeD, termul de peste riul negru al
mortii.

Totusi cei trei cal ai Rusneacului merg innainte prin asa o vreme protivnica pe urcusul
invirtit, dar lung si grefi, al muntelui. Peste citeva ceasuri de infsurare a pAretilor lui, sintem
tocmai sus, dar nu se vede nici lumina de na."dejde a casrmii de jandarmrie si a fAgadaului,

unde, la un asemenea ceas, toti dorm.

Coborirea se face rapede prin mijlocul acewww.dacoromanica.ro

DE LA RODNA LA VIVitir

545

leia1 straji de brazi albi i negri. Soseaua maramureeana se simte indatd, larga i tare. Mer-

gem in margenea muntelui innalt, pe cind la

dreapta alt ir de innaltimi se urmeaza. Prin
mijloc, trece, viind de spre Prislop, apa Viaului, care ni ingina drumul.

Sint doul ceasuri de noapte cind ajungem

la Bora. In ungurete i se zice i cbaie, ; pentru
o veche exploatare de metale. Din Ardeal ni se

spunea ca e un tirguor, unde se poate capata

tot ceia ce trebuie calatorului. De fapt ins, e
numai un ir de rari case de lemn care se urmeaza de-a lungul oselei i la fereOile carora
mai scinteie cite o lumina intirziat. Vom merge
deci pana la Vidul-de-sus, care ar fi, dupa spusele vizitiului, un fel de Bistrita.

Peste putin se raspindete o lumina slaba,

aceia ca dintealta lume, prevestind o zi de

toamna noroasa. Din ce in ce se vede mai bine

paretele innalt al muntilor tarcati de neaua,

care luneca spre vale in aplecari line, pe cind
in fata dealurile de lut cu verdeata uscata se
sapa in scorburi urite. Apa ViOului trece 1in4-tied, cu valurile-i cenuii in care se sucete rare

ori cite un nod de spuma.

N. loran.

Ardeahd.

www.dacoromanica.ro

3")

546

MARAMURESUL

II.

De la Viad la Sighet.
Tirgul ViOului sad V4eului incepe prin ob4-

nuitul ir al caselor de lemn care deosebe0e

orice wzare maramurqeana. Printre ele 0 cu
mult innaintea lor trec, in aceste ceasuri d'intditi
ale diminetii neguroase, Jidanii negri, galbeni

0 ro0i, cu palariuti de catifea, surtuce scurte

0 cizme mari inglodate. Merg pripit, cu minile
r4chirate, i in treacat ochesc trdsura noastra,
vinind o prad.
Urmeazd pe o strad de lapovita case cu cite
un rind i cloud, purtind toate numal firme evreie0i, intre care deosebesc cele foarte multe ale

unei familii de Pollaci. 0 stradd mai ingusa

se desface, avind ca locuitori tot numai Evrei.
Am inteles acuma ce e Vidul-de-sus, cel asemenea cu Bistrita : e un loc de pind al Evreimii.
Ianiuc 41 aduce aminte ea acum dou'azeci de
ani era aici un e vendeglad (vendeglo, han) impArdtesc, 0 tot intreaba despre dinsul pe Jidanii

ce se strecoard unul dupd altul prin dimineata

sur. Fire0e c aa ceva nu mai este in fiint

acuma, dar un Ovreia cu fata cuminte, trandafirie, intre doi lungi perciuni negri, ne va
duce la cel mai bun coteb din ViOil. Tinind in
mind cu scumpAtate un saculet de catifea albasted insemnat cu litere ebraice, ca i atitea
www.dacoromanica.ro

DE LA VISIt LA SIGHET

547

firme din acest Canaan, el ne duce spre o biata

casuta din ulita mare. Acolo ne primesc insa,
cu aceiasi asigurare, o jupneasa grasa, doua
fetite speriate, pe cind stapinul casei, sotul acelei

jupanese, ii tuseste Inca in pat tusa de dimineata. Familia ni pune la dispositie o odaie de

Cetitten1 din Vin.

oaspeti cu doul paturi innalte, cu o biblie

ebraica legata in rosu i cu doua tablouri care
infatiseaza cerbi, flori i alte comedii cusute la
gherghef. Aid nu se prea poate dormi, pe asternuturile inghetate.
Para una alta, cautam biserica rornaneasca.
Evreica, minded de orasul ei, care se bucura

de un asa de mare eVerkehr, (circulatie), de

www.dacoromanica.ro

548

MARAMURWL

vine la dinsul ttoata lumeaz, ni-a spus Ca in

ViOul-de-sus e o biserica ccrWineasca,, una
cvalahav i una evreiasca.
Cautind biserica evalabaz, gasesc pe cea
a crqtineascaz, aezata in mijlocul oraplui. Un

preot in odajdii oficiaza dupa ritul catolic, pe

cind o mare multime de Nemti din Zips, de
Zifiseri, cu bunele fete mustacioase i de gos-

podine cu tulpane lungi pe cap intovar4esc

prin cintece sunetele orgai.
Unul din Rominii cari Weapta pe strada printre Jidani barboi, intr'o tovar4ie frateasca, e
gata sa ni arate acum biserica noastra. innotam
prin strada mare, prin strada mica i apucam
la dreapta intre casutele Rominilor. Ar parea

putini dupa ce se vede aid, dar parohia, raspindit pe patruzeci de kilometri, numara pana
la 2.700 de suflete, care se socot la ViOul cu
7.000 de strdini. Si vre-o optzeci de familii rutene, care tia i romnete, se tin de aceasta
parochie greco-catolica.
Marea biserica trandafirie a fost reparata prin
anii 1840, dar e mai veche. Pe la 1770 i se zicea
gbiserica cea noudz pentru a o deosebi de alta,
de lemn, care fusese innainte de dinsa locul de
inchinare al Rominilor din V4ail.
Un preot ras, ca mai toti cei din Maramure,
face slujba innaintea unor credincioi prea putini
la numar cind ma gindesc la citi Zipseri ascultaii
serviciul de la biserica romano-catolica. Oamenii,

www.dacoromanica.ro

DE LA VISIt LA SIGHET

549

zilerul, care ne-a adus aid, ii cauti de

nevol si in dimineata Duminecii sail, cind n'at
alt treabd, stail de vorbd cu fratii Jidani. In
aceasta asistenta se vad apoi multe fete galbagioase, slabe ; cite un strimb, ba chiar un idiot
si un pitic, ascuns lingd strand. In aceast deca

generare a rasei de vulturi care a dat pe intemeietorul Moldovei, trebuie s se deosebeascd

corcirea cu Rusii si mai ales multa bduturd la
care ispitesc circiumele lard de numdr ale Evreilor. Cad femeile, care poartd intocrnai imbrdcdmintea de pe la Rodna, sint frumoase, albe,
rumene, cu ochii limpezi i mingliosi.
Arad in tot ragazul portul barbatilor. Plete
lungi unse, desfacute in suvite suptiri, se lasd
pe utneri. Un suman scurt, de coloare surd, e
tivit pe margeni cu verde. Bernevicii albi, de o
rargime urit, sint rasfrinti jos sail lasd sd se
vadd capatul lor scArmanat. Toti a opinci ai

tin in mind cite o palariuta de pisla neagrd,

fcarte ingustd, care mai are une ori imprejur o
panglicuta rosie.

Slujba are prti neasteptate. Corul cintei sus

Tafal nostru, fiecare luindu-si cite o parte'. Credinciosii mormdie impreund, ea la catolici, cuvintele rugAciunii. Impartirea de nafurd lipseste.
Nu e nici-o predicd.
1 AceastA ciudatenie mi-a fost dat s'o aud, la intoarcerea chiar in Bucuresti, la luxoasa bisericA a Doamnei
Balasa, slujind un arhiereii !

www.dacoromanica.ro

550

MARAMUREUL

Preotul tinr, cu fata rasa", qtie destul de rrz

roma'ne0e i multe din cuvintele ce spune, nu
se inteleg. Si din cor rasuna accente strine.
Pe sus se cetesc cuvinte 1atine0i. Pe panglicele
cununilor de morti atirnate pe preti stralucesc
cuvinte ungure0i. Uite colo, cocogea SzentIstvan-Kiraly mizgilit pe un cearaf mare, in
chip de gtablou religios). Si vine un timp cind
din atitea lucrurl deOntate i triste se desface o
jele ce nu se poate invinge ui-ml stringe inima,
ca 0 cum mi-ar veni s pling. E aceasta o biseric romgneasca, se face aici o slujb rasaritean, sint ace0i oameni urma0I vulturulul din

1360, e Romin acest preot ras, Romini sint

ace0i cantor! cari suie i coboara pe aril ciudate cuvinte romane01 stilcite, e un Vadica
romin acel gepiscopul nostru loan) pomenit la
daruri 0 care e netrebnicul de Szab din Gherla ?
Si, daca nu, de ce aceast parodie, aceast min-

ciuna, aceast incurcatur a lucrurilor

oa-

menilor?

Pe cind privesc acel mare etabloilv al Sfintului

Stefan care, in genunchi, se maga Precistel din

nouri pentru mintuirea Ungariel, preotul iese din
altar i, in loc de predicA, pe care de sigur n'ar
putea-o tinea, roste0e care e serbAtoarea cea mai
apropiat i urmeazA apol astfel : Vd rog s'a* trimeteti copiii la coal ; d. protopretore, d. solgabirail, mi- a spus s NIA ardt c'd nu va cruta pe

www.dacoromanica.ro

DE LA ITISIt LA SIGHET

551

nimene cu gloaba ; deci sa-I trimeteti, orl la

scoala greco-catolica, ori la qcoala de Slab>.

*coala greco-catolica e pe aceiasi ulita cu

biserica ; fr firma si numal pe un turnulet deasupra coperisului cu crucea. Este acolo un in-

vatator care nu e de fata si pe care parintele

zice c nu-1 cunoaste. Oamenii de prin catunele

Si locuintele lor razlete nu-sl trimet copiii lor

la nid-o scoala : unil abia vor fi calcat prin
oras si nu vor fi intrat in biserica nici-odata de
la botez incoace ! Din 2.700 de oameni nu sint
o suta cari sa stie ceti.
Tinarul preot e din Salagiu, fiti de Unguroaica.

Romaneste a invatat la seminariul latin al lui

Szab. A luat ca sotie o fata de protopop crescuta ungureste. De rusine insa zice cA vorbeste

romaneste in casa. N'are ins un rind scris in

limba noastra printre scumpele publicatil unguresti. Dumnezeul tataluI sail, al credinciosilor
sal, al neamulul nostru sa-1 ierte daca poate !
Mai sint aid dol advocati rorninl pe cari nu-i
vad

i cari n'ail de unde ma sti, cad nici-un

alt ziar romanesc nu vine decit al cantorului,

teranul loan Pop, care a primit Tribuna din
Arad si e abonat acuma la &pored Romin din
Budapesta. A fost aid si un jude de Romin,
Plop, si bogatul solgabirati Simion Pop, care
stapineste intre altele i o casd mindra, cea d'intaiti in tot orasul, ce poate fi alta decit Romin ?
www.dacoromanica.ro

552

MARA MIIRESUL

Toti sint membri ai casinei ungure0i 0 nu cetesc nimic in limba lor. Nimic din ceia ce prive0e poporul lor nu li ajunge decit in graiul
dumanilor !

Banca romaneasca nu e, dar ad sucursale jidove0i doua band maghiare. Poporul care asculla in biserica ap de bucuros vorba noastra
buna romaneasca, poporul care ne petrece Oita
departe i ne maga a starui pentru ca sa capete
de la Bucure01 o Biblie, poporul acesta, aa de
cucernic in sarutarea mini! preotului care n'are
ochi pentru dinsul, e cu totul lipsit de ajutatori,
de sfatuitori, de sprijin. In toate el e lasat in
seama jidanilor, cari-1 ad astazi ca pe un copil
slab de minte, ca pe un supus dobitoc de munch!
Prinzim la marele nostru qotel,. in 4 restaurant,

apare stapinul : un cucernic batrin cu tichie pe

cap, aplecindull spre salutare trupul strins in
caftan. E gata sa ni dea orice mincare. Numai
pore nu, o nu, spune el revoltat. 0 imbucaturd

costa cit un prinz intreg aiurea. Tot ce mai

luatn pe drum e scump i prost.
Plecam la amiazi supt ochil Jidanilor cari se
aduna i privesc lung supt cobora care ne ascunde. Ei ar ii vrut sa ne clued, 0 trime0 de-al
lor s'ail infatiat la badea Ianiuc ca sa-1 incredinteze ca, pentru un bac4 de-al lor, el are
datoria de a ne rasa in drum.
www.dacoromanica.ro

DE LA VIVit LA SIGHET

663

Prin ploaia care urmeazA aid ninsorii din

munte, mergem innainte pe valea riului cu apele

cenusii, line. Indata sintem in al doilea Vis

cel de mijloc. Dumineca a scos pe toatA lumea
din casele de lemn. Sint grupe de trei feluri,
care ne privesc cu aceiasi ochl de batjocurA si
de ur ; sAtenii, cari ail but prea mult, frumoasele femei si fete in catrinte rosil care ati bAut
se pare si ele, i Jidanimea mult, multa, cit s't
ceilalti locuitori, Jidanimea circiumarilor, precupetilor, mijlocitorilor care spurcA acest colt de
munte. Sinagoga lor iese mindrA in drum.
$i la VisAul-de-jos e tot asa, aceiasi infrAtire
neghioab intre exploatator i exploatat, aceiasi

prietenie batjocoritoare in ochii femeilor frumoase. $i de amindota partile cele mai strAlucite povirnisuri de munte, albe de sfintenia zapezil proaspete.

Drumul tot e numai al Evreilor. Mara de cAruta unui Borsan care ducea dou'd femei din sat
la Sighet spre infatisare ca martore la csoroace,
nu i-am vAzut decit pe ei. Cite unul calcA singuratec, cu gindul la afaceri, altul st de vorbA
cu un Romin, cutare baietei cu perciunii filfiind
aduc pe un cioban mitos, al cArui cal poarta o
povarA de pinzAturi. Mai departe, iata un Jidan

care mina din urma o vaca, iata un JidAnas

cAlare, iat chrusi cari, cu balabusta IMO dinsii.

Dar totusi o adincA urA stApinit s'a adunat

www.dacoromanica.ro

554

MARAMUREUL

in aceste suflete copilaresti lasate prada barbariei celei mai desavirsite. Ochii se opresc
crunti asupra jafuitorului strain. i, fiindca mer-

gem cu trasura, fiindcd facem calatoria intr'o

zi de Dumineca, fiindca eil am barbd in tara
popilor rasl si port cojoc acolo unde domnii)
nu se coboara 'Ana la aceasta haina a saraciei,
fiindca d. Onisor are ochelari, cadem i noi
supt atingerea batjocurilor. In Leordina, sat
mare cu scoala romaneasca, ce-si zice ungureste, fricos, numai gr eco- c a toli c , in Petrova

vecing, n'am fost crutati. 0 pastorita calare ne-a

amenintat cu batul, o nevasta a strigat dup.'

noi de, bald). Cind am intrebat de bisericd,
femeile a chicotit de ris, strigind : ci-auzi ce
zice ?,. Ni, saracil,, auzirdm aiurea pe urma
noastra, sah astia yin de la Bocovina,. Pan&
si copilasii ieia luind in ris i blestemind pe
urma Jidanului cu cojoc i Jidanului cu ochelari.
Hutulii de la Valea Tisei se intreceail cu Rominii de 'Ana aici, i unul iei innaintea d-lui
Onisor poftindu-I injurios sa-i cumpere o gisca.
Nu parasim cursul Visaului care innainteaza

larg in valea de munti ce se stringe de la o

vreme ca in pasul Rodnel. Sus se mai vad inca

brazil ninsi, de supt dinii curge padurea fagilor rosii, iar in vale salciile verzi se apleaca
asupra riului. Bolovani negri se desfac din
maruntaiele muntelui, care, taiat de drum, inwww.dacoromanica.ro

DE LA. "VISAt LA. SIGHET

555

tinde fete intunecate, vioril. Prin cite o cresta-

tura a pietrel nruite de sus, zapada a prins

virci stralucitor de albe.
Din loc in loc, culmile marl, albite par a tAia
calea, dar iarAsi ea 41 face loc prin indoiturile
cladAriilor de piatr urias.

La Valea Tisel, de unde incepe si o linie

feratd, Vis Aul se contopeste pasnic cu Tisa, care
vine din munti, albastr, curgind imbielsugat si
sigur. Citeva case de Hutu li cu bernevecil rosii
sint acivate aid.

indat apa capdtd o stralucit desfsurare,

cum nu se mai vede la nici-unul din riurile
acestor pminturi carpatini, pan la Dunre si
Nistru. Un mare pod o trece in locul unde cloud.
sate : 135scoiul si Crdciunestil, se privesc de pe

cele dou maluri. Ambele sint sate rutenesti,

cu tot numele lor : al nostri s'ail pierdut decl
cu totul in multimea navAlitorilor de limba. ru-

seascd. Dar nicl acestia nu mai inseamnd astzi nimic. Caci peste dinsiI s'a asternut Jidovimea. Casele marl cu cite dou'a caturi, casele
mrunte cu cerdac de lemn, casutele strimbe
cu perdele rosil, toate sint ale lor. Din treacdt
vezi, supt lampa atirnat, femeile imbrobodite,
barbatil cu plaria in cap, cari, aplecati asupra
mesel de lemn alb, socotesc si pun la cale. in
margenea drumului, crucifixurile de lemn grosolane, crucifixurile de metal luate de la oras
www.dacoromanica.ro

666

NARAMUREk4UL

tinjesc a pustietate ca i marile biserici albe,

care par noug.
Tir

Biserica maramureeanii.

Rutenesc 0 jidovesc e 0 Verismartul, care

vine innaintea Sighetului. Rutenil vorbesc de
www.dacoromanica.ro

SIGHETUL

557

altminterea, ca i Evreil, ungurete, i Statul li

face totdeauna darul unel frumoase coli de

maghiarisare.

Sighetul.
Din Sighet se \Tad acuma case de suburbie,
foarte curate, pe care le lumineazd becuri electrice prinse de pirghiile telegrafului. Cite o cdtanA face dragoste cu slujnicuta lui. Mai departe ins, fArA lumin electricA, Jidovimea se
primbl sad st in grupe, in fata caselor marl
in care sint prAvAlii. Linga stradele de tot largi,
de ora nod, se vAd cloud biserici cretine, de
batjocurA intr'un asemenea loc. Piata se deschide intr'un uria patrat de clAdiri foarte impunAtoare. Off in ce colt, doi trel Evrel pindesc.
Ii intimpin i la poarta, prin gangurile otelului

nemtesc unde ne coborim. In restaurant servete insA un chelner evred, deosebit de obraznic,

i studenti ai Facultatii de drept de aice ori

calfe de prAvalie unguri incep a urla prelung,

la betie, abatece cinturi de dragoste, care-ti

taie, ca i felurile ce ti se aduc, mice poft de
mincare. Dup ninsoare, turturi i senin, acum
plouA pe tina groas a capitalei de comitat, a
centrului maramureean.
*

www.dacoromanica.ro

558

MARAMURESUL

VAzut dimineata, Sighetul are si oarecare

miscare de crestini : fun ctionari, gospodine care
mere; la tirg, soldati. Dar in toate partile foiesc
aceiasi Evrei cari pindesc la usile tuturor prAvAlfilor. in orasul de vre-o 20.000 de locuitori el
vor fi fiind, de siaur, a treia parte. Strada mare

'
it Li

titt'li/H

Ar

IF

g
L

Mum.:
0L-12.

4-

..-

i'?

...,,,JI
Strada laturalniel din Sighet.

e toat a lor, tot asa o alta, paralell cu dinsa,

in care nu te pop' intoarce de atita Jidovime care
miroase i scormoneste cistigul, fie cit de pa-

cAtos. Toti cei cari in sate shall strins citeva

sute de florini cu vinzarea de chibrituri i tabac,
yin de se curata intru citva aice, pAstrind insA
toate datinile de imbracAminte i limbA, toat
iubirea pentru murdArie, tot despretul pentru
www.dacoromanica.ro

559

SIGHETIIL

ceia ce face viata cinstita si plcutd pe care le

are Evreul de rind. Cei mai norociti trec apoi

pe la Oradea-Mare si Seghedin, undell taie

perciunii si imbraca hainele nehabotnice. Fiii
lor, doctori in drept, oameni de condeiii pot

ajunge apoi sa. stpineasca Ungaria, ai carei fii

.
1._

r-

..-Ottt-:.

':

--w.11,-

-:\

''',

7:ff- Ill 'II

..f";

''''-

iii

41?

,-...0.'5`

I)T
1/4,

Pieta din Sighet.

credinciosi se zic din buze fdr a putea fi din

inimd, cit il robeste o lege de intoleranta si ura.
Azi e tocmal tirgul slugilor, si harmalaia puturoas e si mai mare. lard ce se intelege prin

acest tirg. Fete de Evrei sal-ace calla slujbA

primblindu-se, si cine vrea slujnice, vine in gloata

de le tocmeste. Crestinele, Romince, Rusoaice,

nu umbla dup aceastd pine putina, care se cis-

tiga cu greii. Se mai adauge apol pentru a le

www.dacoromanica.ro

560

MARAMURESUL

inlatura de la o asemenea indeletnicire ura pe

care o are teranul de aid fata de Eyre', pe care-I
numete Jith i caruia nu-i zice, oricit ar ajunge
de bogat in negustorie, decit cm'ai Itic, sa
a ma Leiba
In cafenea un Evreil rocat, chel, cu ochelari,

a stens toata presa pe mesuta luL Acolo vine

0 altit vedere a pieteT din Sighet.

de se waza, fart

a-I vorbi, alt Jidan, rocat

el, care se uit chiondori, foarte obraznic.

si

iata c sosete acum un habotnic care intrA

incet, ne ochete, se invirte in jurul nostru, ateptind cine tie ce intrebare sa propunere,
de care s se poath agata i apoi, cu durere
fata de mutenia egoilor, strdini, se duce.
Una din bisericile ce rsar din Jidanime e a
Ruilor. Rominii a intemeiat-o insd, precum se

crede c tot a lor va fi fost i marea biserica

www.dacoromanica.ro

SIGHETUL

561

gotica a calvinilor, care-0 are altarul la rasarit.

Goniti din cea d'intdia zidire, Rominii
facut o alta, in ulita vecina. Linga dinsa e adapostita o coluta pentru copiii de me0eri romini
din Sighet, cari uita limba lor i null pot creqte
copiii intr'insa. in casa cea mare de alaturi, cu
pravalii evreie0i dedesupt, locuie0e parochul,
care e i vicariul unit al Maramureului.
Odata resida acolo un biet om fricos, cu numele strain. Acuma acest loc primejdios, care
cere multa munca i o innalt con0iinta indrazneata de romanitate, e ocupat de parintele Tit
Budu. Nscut dintr'un neam de vechl sateni liberi, vicariul de astazi a invatat intaiii in coli
ungureti, de 0 era fecior de preot. impartasind
sentimentele de liberalism infocat ale colegilor
sal unguri, el merse chiar pana la granita Galitiei, intr'o tinara ceata razboinica, pentru a
trece intr'ajutorul revolutionarilor poloni din

Rusia. A fost oprit insa de politie, scos din

scoala i adus astfel sa mearga la coala romaneasca a Beiuului. Aid si-a invatat innapoi,

aproape de la inceput, limba. A ajuns preot i

a stat mult timp in cancelarii 0 in parochil de
sate din Maramurepl sail. Astazi, cind e capetenia celorlalti preoti, celor cincizeci de parohi
din acest comitat, el e in stare sa impuie prin

statura sa de uria, prin frumuseta batrinetei

sale i prin manierele sale sigure i hotarite. A
N. Iorga .

Ardealul.

www.dacoromanica.ro

36

562

MRAMURESUL

scris in romaneste despre subiecte bisericeti i

istorice, i scrie fdra sfiala i pana astzi in

aceasta tara de slabiciune i de frica.
De la acest batrin puternic i harnic se ateapta mult pentru trezirea contiintel nationale

adormite aid. El ar trebui sa incerce, cu acest

scbp, a da o viata nou acelei Asociatii maramureene care nu ajutd nici cit cea ardeleana,
cu care nu intelege sa se contopeasca, interesele culturale ale neamului nostru.
Intre aceti Jidovi multi i rapareti, intre Un-

guri, can a alitea coli elementare, o coala

de fete cu internat, o preparandie de invatatori
chiar o Academie de drept cu caracterul calvinesc, Rominii sint aruncati la margine, in departare, shracie i necunotinta, aa incit limba

lor nu se aude pe ulitile cele mari decit din

gura teranilor ce sosesc din imprejurimi. Parohienii par. Budu ating numdrul de 3.000, dar
el sint raspinditi pand departe dincolo de raza
orauldi, prin Valle ascunse i pana colo la culmile ninse, de unde vin sa-1 aduca mortii peste
apa Tisei la cimitirul romanesc al Sighetultff.
In ora caci de fapt acesta e singurul nume
pe care ai notri ii da Sighetului sint cinci
advocati romini i vre-o patruzeci de studenti,
cell a internatul lor deosebit, la Academia de

drept. Ei cu totii vorbesc romanWe in casa,

de i cu amestec unguresc, i cuteaza chiar a
se intelege pe strade in aceasta limba prigonita.
www.dacoromanica.ro

SIGHETUL

563

Dar sint de sigur prea putini pentru a face ceva

care sa poat fi luat in sama.

Trasura unui Rus care vorbeste ungureste

ma duce spre manAstirea Sfintului Mihail din
Peri, intemeiata de neamul lui Dragos care s'a
coborit in Moldova innaintea Voevodului Bogdan. Astdzi vestita ctitorie a celor mai incdrcati
de cinste si de daruri regale dintre Rominii Maramuresului e mai putin chiar decit o ruina", dar
nu e fard interes pentru un Romin s vadd macar locul unde a stat o clddire asa de insemnata in viata poporului sail.
La capatul Sighetului se trece Tisa, a carei
apa, strinsa la un loc intr'un singur curent adine, primeste scintel de aur de la soarele slab
care, dupg multe zile de lipsa, se indura. a lumina., in lupta cu noril albi. Dincolo de ap e
un Intradam maramuresean, asemenea, de altfel, cu Visaiele de ieri. Toat margenea drumului o tin Jidanii din satul Slatina, cu casutele lor pAcAtoase, din care se desface curata i
frumoasa locuinta a notarului celui noil, care e
si el Evreil, cum incep a se alege ici i colo
in Maramures. Mai la o parte, spre un delulet
bogat in copaci, unde se afld i ruinele unei cettui romane, sint vechile asezri ale teranilor

romini. Pentru dinsii a fcut o mare biseria

albA stringAtorul pentru binefaceri intre episcopii romini, Mihail Pavel. Murind dupd o lunga

www.dacoromanica.ro

564

MARAMUREFL

pastorire la Oradea-Mare, el a fost inmormintat in satul acesta.

De aid se deschide un loc fAr nici-un fel

de roada 0 de lucru a pamintului, un pustal

ve0ed, samanat cu gropi de naruire. Citeva case

marl se ridica in locuri mai ferite i sigure ;

prin celelalte, cldirile ubrede sint frinte de
prabuOrea umeda. Ziduri de fabrica i couri
rsar in deosebite locuri.
Aceasta e Slatina-baie sa Handalul, cu biserica latina i coala de Stat. Pamintul tot e
gattnoat de acel lucru al minelor de sare ce tine
de sute de ani. Tisa a rasbatut prin gropile cele
vechi, i astfel pe incetul ea gate0e sfir0tul acestui izvor de boghtie, 0 tot odata 0 a pamintului in care el se afld ascuns.
Mai departe e Scalda Vladicai Pavel, un
stabiliment de bai de sare foarte bine inzestrat,
care nu face ins nici pe departe cit a costat
pe intemeietorul
In dreapta si in stinga, dar mai ales in stinga,
iruriIe de dealuri albastril se intrec din innal-

time pand la cre0etele albe. Unul din ele se

mintuie printr'o mare movila blinda care e Ratundul. Inteacolo sint tot sate romane0I Sarasaul, ipinta, unde se pastreazd Inca, intrebuintata in odajdil, eaua unei cdpetenil a Tatarilor din 1714, cari, inteo ultima navalire, calauzit de Mihai-Voda Racovita al Moldovei, pustiir

valea Izei, plina de Romini, alergara dupa jaf

www.dacoromanica.ro

565

SIGHETIIL

i dup robi i Tara in aceste parti i fur striviti la intors de Boreni, cari ar fi avut in frunte
pe protopopul lor.
in dreapta, unde se vad bisericile albe, vechi,
sint cele trei Apse : de sus, de mijloc 0 de jos
,
_

1,tro:ic"'
.

/.

ft/P'

Binecuvintarea prinoaselor in Maramures.

(impartire obiruit in Maramure), de la care

a pornit apa vesela ce se zice Appara. De acolo
vine neamul Mihalyi, care a dat Bisericii unite
pe Mitropolitul el de astdzi, Escelenta Sa Victor

Mihalyi de Ata. Tot in acele parti, dar departe, e i locul de na0ere al acestui arhiereil,
satul Iodului.

www.dacoromanica.ro

566

MARAMURESUL

De la Peri, pe care Ungurii, cari nu se afla

insa in acest sat, il numesc Kortvelyes, yin sateni singurateci in portul care e al Rominilor,
si iata si un car unde, intre multi flacdi gatiti,
sede fdra sfiald o mireas purtind pe cap cununa de flori luate de la tirg si, pe linga dinsa,
mununa tesuta din margele. In satul insusi, in-

tram indata. Vedem case de birne, mai mult

varuite, prin inriurirea orasului vecin, curti care
poarta cosere impletite, movile de strujeni si

fin asezat frumos intre patru pari supt un coperis tuguiat de sindild. Femei in portul nostru
diretica prin curte.
Unele din ele, oachese, ad insa fata cioldnoas, cu bot iesit innainte : altele, foarte balane, arata un singe strain. Daca vorbesti romaneste femeilor, nu vei fi inteles, de sigur ;
nici copiii nu stiii o boaba din limba noastra.
Multi batrini daft din umeri cind o aud. Ceva
romaneste rup numai barbatii in vrist, iar cei
ce ail fost chtane in regimente de Romini o
vorbesc chiar destul de bine.

Satul e astazi cu totul rusesc. In biserica

noua si frumoasa linga care e si o scoala incapatoare, nu se afla nici carti romanesti, ci
numal de acelea care samand numai cu datinile
noastre, cum samana locuinta si portul. Ele sint
tiparite la Lemberg, dupd indemnul cel d'intaid
al acelui fiii de Voevod romin, al acelui cVoevodicip Petru Moghila, care a trezit din morti
www.dacoromanica.ro

SIGHETUL

567

Mitropolia Chievului si a fAcut astfel cu putintA

cultura ruteand de astAzi ; cite una din cele

noua vine de la Ungvar. Aid si-a strdmutat

resedinta episcopul rutean unit al Muncaciulul.

Aid 41 tine el canonicil si preparandia de invatAtori. De aid lucreazA el, nu pentru innaintarea celor 170.000 de Ruteni, cari intrec cu
mult pe ai nostri, abia vreo 70.000, ci pentru
contopirea lor cu natia ungureascA stApinitoare.
La Sighet se predicd in biserica lor odata

ruseste, odata ungureste. Asa e i pe aiurea.

Poporul intreg stie ungureste... El nu desfasurd nici-o activitate politicA. In congregatia
cornitatului, el trimete tot functionarl si functionarasi unguri. Carti rusesti, ziare din Galitia

sail de la Muscall nu se aduc decit foarte rar

si pe ascuns. 4Cu Rutenil s'a incheiat,, iml
spunea un bun cunoscAtor al imprejurArilor.
Despartiti de Romini printr'o ierarchie bisericeasca deosebitA, lipsiti de mice legatura cu
dinsil in trecut, Rutenil n'au lath' de vecinil
lor situatia celor din Bucovina. Pe nal nu ne

uresc si nu ne-ar fi incalcind, cad nu-1 mind'

la aceasta, ca acolo, o inteligenta fanaticA, aple-

catd spre Rusia sa incAlzitA de visul unel

Ucraine a viitorului pentrU Rusii Mid. Prin casatoril mixte, prin vre-o arzare intre Ruteni se
pierd mal mult al nostri, si prin aceleasl mijloace el si cistigg, aiurea. NurnArul nostru spo-

reste de alminterea Aid in Peri Rominil s'ait

www.dacoromanica.ro

568

MARAMURESUL

pierdut de mult intre Rusii veniti in numar

mare. Carti le bisericesti ad o singura insemnare romaneasca, i aceia abia inteleasa. Pe la
1690 Inca, insemnarile sint slave, si anume rutenesti.
Pe acea vreme mAnAstirea Dragosestilor din
al XIV-lea veac, unde atita vreme a stat Vla-

dicii romini ai Maramuresului pana la Iosif

Stoica din 1693, 'Ana la batrinul orb si pribeag
Dosofteiti din 1730, nu mai avea insemnatatea ei

veche. Spre dinsa ne duc citiva Rusi saraci,

iesiti din cascioarele far lumina.

Sus, intre niste pomi, la capatul unui urcus

prin lutul de facut oale, cleios i lunecos, se
mai vad niste gramezi de pietre, pe care sdtenii le-ail rascolit cautind galbenii de aur ai
vechilor calugari. Un crucifix innalt, pus in vremuri noua, arata unde a stat altarul. Prin prejur,

se arata locul fintinii si ramasitele sarace ale

chiliilor. Cladirile a fost facute trainic din caramizi tot asa de bune aproape ca i cele romane, din piatra moale si din ciment ca fierul.
Din podoabe i scrisori a mai ramas numai o
bucata de stilp vdpsita galben si verde, care
poarta tot in vapseald litere cirilice aplecate,
ce pomenesc un sfint. Ea e zidita intre murdariile de linga casa unui stean.
Rusul cu locul ar fi bucuros sa-1 vinda bine,
vicariului nostru, ca sa se faca iarasi mandstire.
www.dacoromanica.ro

SIOHETUL

569

Si nu te temi, ii zic, cd o mandstire romaneasca v'ar face Romini ?

Ce temem I OH Romin ori Rus, este tot

una, tot o cruce.
De pe culmea de deal se cuprinde cu ochiul
una din cele mai frumoase privelisti. Jos curge
Tisa, care se rupe in suviti argintii ce se leaga
iardsi mai departe. Iar peste dinsa, peste marea
pajiste verde, unde pasc bivoli, se vac] bisericile Cimpulungului.

Acest ordsel de odinioard e decazut astAzi.

Are, fireste, multi Evrei si mai multi Rusi si
ceva Unguri. Iri tot comitatul, Ungurii, vre-o
8.000, pe ling peste 50.000 de Jidani, n'ail insemndtate decit aid si la Ceteil (Tecsii). Hustul, de la Sighet la Rdsdrit, si Muncaciul, de la

Apus, cu vechiul castel unde a fost inchis la

1821 Alexandru Ipsilanti, precum la 1585 fusese

inchis Ia Hust Petru Cercel, sint numai rusesti,

ca toate asezdrile din munte pAnA in Galitia,
pe care le tine pe toate calicia goala a Rusnecilor.
*

Spre sard, cu acelasi cojoc care a pus in

miscare pe toll Evreii Sighetului, ce cred ca
a sosit vre unul dintre ai lor din Polonia, plec
pe linia Cimpulungului, spre Sarasil.
Tisa curge in dreapta, rasfatata, rschirinduse in braturi moarte si aruncind din mijlocul ei
www.dacoromanica.ro

570

MARANURESUL

ostroave de buruiene.

oseaua intreaga, pnd la

innalta linie ferat, e la voia ei, si ea se foloseste dese ori de aceste drepturi.
Din stinga vine apa albastrd a Izei, care udd
tot sate romnesti. Lina si veseld, oglindind

senin in unde, ea se vars in Tisa la podul

din fata, dar mult5. vreme Inca apele-i albastre

nu se pot contopi cu multele ape galbene ale

riului ce o inghite.
Dincolo de pod, era mai de de mult un popas
pentru negustoril si cArAusii ce veniail de la
Seghedin. 0 ceardd, o circium fusese asezatd
ca s5.-I incdlzeascd si sa-i rdcoreascA. Ea a fost

bund de prdsild, si astzi un intreg sat numai

si numai jidovesc putreze.ste in mocirld si in
clrimhturi, purtind acel vechia nume de Cearda.
Sarasaul vecin e insd rornanesc in toate. Mosia

e a familiilor Mihalyi si Jurca. Frumoasa gra-

dina de pe deal, cu 500 de meri, e a d-lui

Petru Mihlyi, fratele Mitropolitului. Stenii,
oameni prietenosi, cind nu se intrec la fialinca
(rachiul) Jidanului, sint si ei fosti nemesi, si se

tin mult. Biserica e veche, si legenda o pune

intre cele trei cladiri de piatr fcute de o
Doamnd din Moldova care-0 mai aducea aminte
de Maramuresul obirsiei sale.

Mergem la dinsa cu un teran care a fost la

Petroseni cu lemnele si a trecut si in tara, spre
Tirgu-Jiiului si Cimpulung, in locuri de care-si
aduce aminte cu drag. Preotul pe care-I vedern
www.dacoromanica.ro

DE LA SIGHET LA CELLALT HOTAR

o clipa,

om harnic de altfel, mi se spune,

671

nu

poate veni, cad are la petrecere domni unguri.

Un cantor foarte batrin descuie. inlauntru, biserica nu are nici-un pret, pe cind pe din afara

ea impune prin grosimea paretilor de zid cu

feretile mici i intereseazd prin forma in cinci
muchi a altarului, mai jos. In fata s'a adaus, ca

la bisericile de lemn, un tel de cerdac inchis,

care arunca in sus un virf de turnulet suptire.
La plecare, satenil striga : cTraiasca domnul
preotuh, pentru ci. vicaria, precum in Sighet,
unul imi strigase mie, cu toata bucuria inimii
lui :

qTraiasca popa nostru.

Sara gdsesc la alt frate al Mitropolitului din

Blaj, d. Joan Mihalyi, care a tiparit o culegere
de

Diploame maramurqenen nu numai cea mai

buna primire, dar i o prea frumoasa culegere

de monede antice, de diplome medievale i de
scrisori i zapise romanqti din acest Maramurq,
care a pstrat numai aa de putine.
Iv.

De la Sighet la cellalt hotar.

A doua zi plec, peste muntele de iqire, peste
innaltul Gutin sa GutiCi, catre Baia Mare. Pang.

la Harniceni ma va duce bunul mieti gazduitor

www.dacoromanica.ro

Femel din Maramurev.

www.dacoromanica.ro

DE LA SIGHET LA CELLALT HOTAR

573

par. Budu, iar de acolo innainte voiii raminea

in .sama Rusului Gyury.
nti merg la biserica, unde, cu toate ca e

o zi oarecare din saptamind, slujba se face cu

o rinduiala .1 o cuviinta deosebita, care se lamurete de alminterea qi prin desavirita tiinta
de tipic a vicariului, un specialist i un scriitor

in aceasta ramura. Cladita in stilul gotic mai

cunoscut pe aice, biserica e innalta i luminoasa, foarte friguroasa insa prin piatra din
care e alcatuita. 0 catapiteazma provisorie desparte altarul, i naosul acoperit cu lemn il a-

teapta Inca boltile. Parochul e asistat de dol

capelani, dintre cari unul e .1 catechet la colile
Statului, unde-1 silete a catechisa ungurete i
arbitrariul ministerial i necunotinta nenorocita

a copiilor, Romini fara limba romaneasc. La

slujba frumoas mai este de fata numai doamna
vicariului, batrinul curator i o teranca in sarica
sa gubci cu lina in afara. Dascalul-invatator
cinta foarte bine. Cartile, capatate de la Blaj,
sint din ale lui Bob.
Ieim din ora pe linga cimpul unde fac exercitiu reservitii. In fatd, pe linga riul Izei, se
deschide un drum foarte bun, pe care-1 cerceteaza insa pana sus in munte mai nurnai Evreii.
Trasurile stricate sint tirite cu greil de cite un
biet cal cu pacate, pe care Jidanul ii indeamna cu
chiote
lovete in coaste i'n cap. Mai incolo

innainteaza un car cu boi

pe aid insa carau-

www.dacoromanica.ro

574

MARAMURESUL

sia se face mai mult cu caii pe care-1 mind

alt Jidan, care in mersul incetinel al dobitoacelor blinde cuget la un gheseft noil, tremurind din perciuni. in spatele turmei de oi flischiie din biciuscd o pirghie de Evreil slabd si
nepieptAnatd,

pastor care duce la tdietoare. Nu

e nimic mai rar decit sd. vezi pe ai nostri sin(Yuri aldtorind sail minind.
:,
intre frumoase dealuri line curge Iza, albastrd,

care se pdstreazd curatd pand la vrsarea ei.

Sesul ei e lat, si cu ajutorul gunoierii se fac pe
dinsul sAmAndturi sdrace de grine si de porumb.
Soarele strdbate un cer fail nori si lucreazd

harnic la topirea departatelor pilcuri de ninscare. Sd fie in sfirsit mult dorita yard a Sinmedrului, cind firea intreagd mai rsufld odatd
slobod, pe priporul mortii ?

La satul Vadului Iza primeste in sine riul

Mara si in acesta se varsd mai sus Inca o apd,
a Cosdului, de-alungul cdreia se insird alth vale.

Pe Iza in sus satele romdnesti se infundd in

munte, coplesite de Jidovime, aproape ca in par-

tile Visdului; Satcelul std la poalele muntelui,

romnesc si el cu toate cdrtile rusesti ce s'ail
gdsit in biserica lui, avind si insemndri in aceastd

limbd. Pe riul cel mic, e un alt rind de asezdri,

locuite de ai nostri. Noi insd apucam drumul cel
mai scurt spre Gutin, care urmeazd scurgerea
rdpezita a Mara
www.dacoromanica.ro

DE LA SIGHET LA CELLALT HOTAR

675

E, de la izvorul ei Wand la varsare, o apg de

viata, de vioiciune si de frumuseta. Valurile verzi
se zdrumecA de bolovanii muntelui, fisiind cintece

de indemn si de biruint ; ele se fring in rotocoale spumegatoare si alearga in sivoaie verzi,

late, pe sesul unde-si afld sfirsitul. Se pare c
odata i se zicea Maramur4, nume care a fost
prescurtat pe urmA, cum se face adesea, in forma

nou de Mara. AI nostri ail cunoscut intiii

aceastd parte de tail in legatura cu Ardealul,
in ea ail locuit ei la inceput, bucurindu-se de
ogoarele mai largi si de pamintul mai bun, si
numai pe urma ei ail innaintat pnd in sAlbatacia muntelui, pe care ail innpoporat-o mai tarzill Ruii Galitiei. Astfel s'a numit Maramufas

acest Tinut de multe culmi si de putine val,

care a fost odat o tail, ce a pus temelie la o
alt targ si care nu e astdzi decit unul din atitea comitate ale Ungariei.
*

Ce se poate vedea Ta Vad decit Jidanimea din

margine, cu hAtrinii ei fail frumuseta, cu barbatil Mil voinicie, cu femeile fgr sfiald, cu copiii
palizi, slabl, tristi, ginditori, fArd copilrie ? Ro-

minii s'ail tras si aice in sus. Dacd ar fi prsit

satul, cum ail facut la Borsa, unde ail innaintat
cu mai multi chilometri spre munte, Jidovimea
s'ar fi luat ca si acolo dui:A dinsii, setoasd de
singele rasei osindite.
www.dacoromanica.ro

576

MARAMUREFL

Urmeaza Berbestii, satul lui Berbu, pe care

mania ungureasca de a unguri 1-a prefacut in
Bardfalva. i aicea e aceiasi poveste trista ca
si la Vad.
Doi cneji, Budul si Giula, aii capatat, pentru
vitejia pe care o pomeneste legenda, locul pe
care s'ail asezat neamurile lor, al Budestilor si
al Giulestilor. Cel d'intaill sat e la stinga, ascuns : in biserica lui se pastreaza coiful si zalea
vestitului haiduc Pintea Viteazul.

Prin Giulesti trecem, si de la inceput se vede

o deosebire fata de celelalte sate. Aid Jidovimea

nu iese asa de mult la iveala, cu toate c ea

se adaposteste in citeva circiume de la capat.
Satenii i-ail Cscos) din sat ; ail strins mina de
la mina, cu multa truda, bani scumpi, ccraitari
sarutatip, cum am auzit spuindu-se, si ail luat

din mina Evreului, pe banii ce a vrut el, holdele si stapinirea de case. Nu se mai vede ca
in alte parti Jidovul mergind pe urma plugului
minat de terani si facind socotelile lui de negustor. Id si colo a mai ramas numal o circiuma, si astfel in acest sat ca nealtele in Maramures, se vede aproape numal viata noastrd.
Giulestii se zic pe ungureste cu toate ca,
iarasi, puiil de Ungur n'a locuit vre-o data aid
Gyulafalva. Unde vezi scris pe statia caii ferate inguste ce duce de la Sighet spre ocnele
din acestelalte parti : Feherfalva, sa stii ca nu e
www.dacoromanica.ro

DE LA SIGHET LA CELLALT HOTAR

577

alta decit stravechiul satucean romanesc al Fiere0ilor. 0 etimologie ungureasca : a gramada de

sare), s'a cautat pentru acel sat al Sugatagului,
linga care se afla minele de sare amintite mai

in Ugocea insa fugiltag e a poiana,.

Sugatagul-sat are o biserica, a carei vechime

sus :

s'ar urca, dupa o inscriptie mai tirzie, pana

in veacul al XVII-lea. El se deosebe0e insa
mai mult prin ingrijirea ce ail locuitorii pentru
cre0erea i altoirea pomilor, cari inlocuiesc aid

ca mijloc de traiil grinele, ce nu se pot face.

Evreil sint putini.

Aceste cloud sate, i citeva inca, ail dovedit

prin fapta ce pot Maramureenii cind numai 41 dail

putina osteneala sa i voiasca. Cu toata exploatarea i saracia, Rominii de aid nu sint de loc
printre cei din urma. Sint curati i mindri. Legaturile cu Moldova domneasca li-a dat Li con0iinta
de nobleta care nu se afla aiurea. 'Dana astazi, ei
41 zic une off a boieri dumneavoastra 0 copiii

aid n'ail alta calificare decit aceia de cocon,

coconaf, cocoand, coconifd ; vechea vorbd jupin

n'a degenerat ca in Moldova, unde cu ea se

chiama Evreii, ci inseamna Inca a domn ,, i multi
se falesc cu jupaniaD lor. Priceperea pentru fru-

museta se vede in me0eugul saparil portilor

de lemn i in caracterul deosebit al crucifixelor:
cele tdiate in tabla ail la picioarele Mintuitorului
cloud femel care pling, i am vazut unul foarte
N. Iorga.

Ardealul.

www.dacoromanica.ro

37

578

MARAMIIREVL

frumos, sapat din lemn de un ocnas, osindit,

din decenil acum departate.

Oamenii ar face si mai mult daca s'ar gasi

cine sa-i indemne si sa li fie calauza cea adevarata si fall interes. Unde e preotul bun sad
unde se afla macar prin vecinatate un preot
deosebit de bun, satul capata indata alta infatisare. Aid se vede inriurirea par. Budu, care
a fost, multi ani de zile, preot al Sugatagului.
Prin alte parti insa preotil, cu gindul la Papa
si la raderea barbii mai mult decit la chemarea
lor omeneasca si romaneasca pe acest pmint,
s'ar fi adaugincl, mi se spune, la toti aceia cari
kart mult din munca saracilor. Unii sateni s'ad
indreptat deci spre Biserica neunitA, care aparu

ca o concurenta doritoare de cistig si oferind

deci conditii mai bune : in cutare sat nenorocit
care se zbate in ghiara cotropitoare a Jidovului
se mai iveste deci, pentru a slabi Inca mai mult

pe oameni, hartuiala nenorocitA a doi preoti

nevrednici. Clerul unit sta gata de lupta, si jandarmii Statului s'ad amestecat une off pentru ca
sa apere confesiunea veche impotriva aceleia
care navaleste acuma .asupra sufletelor.

Printre aceleasi mid ogoare smulse de la

padurea de stejari si lazuite unele dintre ele
abia daunazi, innaintam, dincolo de intinderea
liniei ferate a garil, pina la Harnicesti. Ungurii
II zic cHernicses fiindca n'ail cum ii zice altfel :

www.dacoromanica.ro

DE LA SIGHET LA CELLALT HOTAR

579

numele romnesc, singurul adevArat i serios,

vine, nu de la harnicia locuitorilor, cari nu trAiesc

fr Jidovi, ci de la un Harnicul oarecare, strdmos cu adevArat harnic, pe vremea cAruia nu

se pomeniail Inca Jidani in Marainures.

Aid ma despart de pArintele Budu, carell

indoaie statura de urias pentru a intra pe portita scolutei sArace pe care merge s o cerceteze. Rmin cu Gyury Rusul, care fagaduieste
CA va vorbi in limba mea ca sa ne putem intelege.
Cea d'inthit observatie a lui califica de (hires

ce veche vorbd romneascA, prima in acest

Maramures, tinut la o parte de schimbArile, vechi
noud, ale limbii !
data nu still cArui lucru

ce intimpinAm si care i s'a pArut frumos. Dar

incolo n'am mare folos de vorbd de la bietul
cocis jidovesc, nAcAjit i obosit, stors i amArit,
si care, pe linga aceasta, nu cunoaste mai de
loc imprejurimile, dind numai ici si colo cite un
nume unguresc care nu-mi foloseste la nimic.
Alte dou sate cu numele curat romAnesc,
sate numite dupd strAmosul din vremea Cnezilor
si Voevozilor, ne intimpinA in calea spre paretele de pAduri si stinci al Gutinului, prin valea,

tot mai ingusta, a Marei. Sint Desestil i CrAcestil, mici asezAri de case de lemn, pe care
Statul gAseste de cuviinta a le numi, intr'un
www.dacoromanica.ro

580

MARAMURESUL

nationalism maghiar care a taminjit cu colorile

sale top stilpil chilometrici pina sus pe culmi :
Deses i Kracsfalva.

Dupa ce am trecut de ele, nu se mai vede

decit drumul intortochiat, care suie pe Gutin.
Putini drumeti se urca pe dinsul spre izvoarele
Marei. Carbunari innegrip pe fata, dar purtind
cite o caciulita alba, rotunda, de tip maramureean, Unguri truf41, notari de sate, supraveghetori de a baio sail mici proprietari, cari mina

caruta lor ward cu calul cochet ; sateni de

peste munte, gterani), cum i1 zic ei, imbracati

in aba alba, incununati cu plete infoiate, oameni de isprava cari s'aii crascumparat, de Jidani, ca i Giuletii, i-i bat joc de Maramurep] impovarat de parasitii lacomi. Intr'o poiand
se odihnete, cu doi Maramureeni in gube mi-

toase, un strain cu caciula patrata i cojocul

inflorit ; a venit, cine tie cu ce treaba de caratt, tocmai de unde am sosit i eil zilele trecute, de la cRogna-de-sus,, adeca de la ant.
E cel d'intaia om ce nu se mird de cojocul
mieti, ce s'a dovedit cea mai bund pavaza impotriva frigului, vintului, a umezelii, ploilor i
ninsorii, cea mai potrivita haina de toamna i
de iarna.
Cararea de munte, fara stilpi tricolori i pirghii
de telegraf i telefon, carare ingusta i de tot
singurateca, e tot mai mult cotropita de neaua.
www.dacoromanica.ro

DE LA S1GHET LA CELLALT HOTAR

581

Cdderea el" a fost ap de imbielpgatd, de amOa), cum se spune aid, incit in toate partile
atirna crengi rupte, vechi trunchiuri prvalite
sail copaci nalti i suptiri cari s'ail aplecat asupra drumului fcind un arc de triumf viforului.
Gerul de asta-noapte a intdrit zpada, a pus o
cojita de gbiata peste balti i a impodobit cu
turturi, dintre cari unil sint uria0, toate unghiurile de stinca unde zace umbra vepica. La csaderea pripit a frigului, frunzele ro01" i frunzele galbene, impodobite pentru moarte, ail cAzut
in ve0ejiciune, i prive1i0ea stralucita a disparut

rapede, lsind in loc o singurd maramd ruginie

a muntelui. Soarele neobipuit de cald, care te
orbe0e lovindu-te in fata, desprinde pe incetul
grmezile de omt ce impovreazd cracile, i
pe margenea drumului ca i in adincuri se aude
necontenit, in loc de (nice zgomot viil, zdupaitul umed al zapezei ce cade. Frunze le, scuturate, se desfac i ele ca un roiil de fluturi
morti, 0 giulgiul alb e pAtat pretutindeni de petele vetede ca de ni0e stropi vechi de singe.
Rapede, cind ajungem la culmea de trecere,
linga gheburile i eaua Gutinului, negurile cAlatoare se rdsfird asupra albastrului. Spre Apus
norii scinteie de raze, pe cind la Rsrit mar-

genea e tivit cu un verde dulce, umbrit i

duios.

Coborirea tine indelung printre fragii i stewww.dacoromanica.ro

582

MARAAIIIRWL

jarii de0, cari, desfoiati la crqtet, se infdpra

mai jos in zdrente uscate, pe cind verdeata se
mai pastreazA spre poale. Stinca se vede une
ori in risipiri innalte, negre.
Aid e i mai pustiii decit pe laturea cealalt :
un ceas, doua, nimeni nu adincete dirile tAiate

prin zapada de putinil drumeti ce ail trecut.

Dar iatd intre trunchiuri, la o parte de carare,
un mare freamt de frunze : vite ro0 trec luptindu-se cu suiul. Atept in urma lor un cioban

cu guba alba', caci vremea hotilor a trecut de

mult in aceste parti. Dar nu: pe astfel de locuri
i la o astfel de vreme, doi Jidani brboO, strento1 scutura din biciute, minindull prada spre
tirgurile Maramureplui bor. Intimplarea a facut
sa intilnesc la granita terii 1:).. aceia cari sint
astzi stapinil ei. 0 Dragoe, Bogdane, Voevozi
cu sterna zimbrului, capetenii ale vitejilor muntelui, intemeietori de mnstiri i biserici, descalecatori de teri cucerite, ati putut fi voi cindva
pe aceste locuri blestemate intre cele mai blestemate, uncle avintul spre ban al neamului cu
sufletul mai josnic nu cruta nici macar pe crestele muntilor zpada cea mai albA !

www.dacoromanica.ro

CARTEA A XVI-A.

BAIA-MARE SI CHIOARUL.

www.dacoromanica.ro

**Cada
I.

Spre Baia-Mare.
De vale incepe o sosea la care se lucreaz,
asa incit esti aruncat pe alocurea in clrumuri
de bolovani si fink unde ti se zdrumeca sufletul.
Ici si colo, se vd pietre galbene, laculete rosii,
prelingeri de apd cu colorile ciudate. Lungi co-

perisuri de lernn, cosuri innalte, zbucniri de

fum se intilnesc pe amindota laturile drumului.
E acum pArnintul rscolit de multimile fdra luminit ale oamenilor de toate neamurile cari scotocesc in adincul tarinei metalele scumpe. Am

ajuns din tara ciobanilor in aceia pe care o

sap si o locuiesc bdiaqii.
Lingal apa Ssariului, care, adunindu-se in
munte, salt furioasd din bolovan in bolovan,

se insir acuma un rind de case, care intrec

cu mult pe cele din Maramures, cu care-mi deprinsesem ochii. La drum se \Tad doi, trei ochi
de ferestre supt trunghiul innalt al unui pod de
www.dacoromanica.ro

586

BAIA-MARE SI CHIOARUL

lemn, care poart sus un fel de caciulita de

sindrild ieit innainte. Crucea inseamna care
sint locuintile Rominilor in acest addpost al mi-

nerilor. Ea nu e prea rara.

Drumul, foarte bun acuma, mai neted decit

Prive14te de iarnii din plirtile ungurene de 1ing Ardeal.

in Maramuresul pietros, duce spre o plata unde

se vede o bisericd a catolicilor, oteluri. Copii
trec in procesiune cu crucile in mind, i dupd
ei iat parochul catolic cu impartasenia innain-

tea careia se descopar bdiaii de pe strad i

de supt porti, intori de la lucru odat cu cdderea seril.
De acum, nu mai contenesc

uni1

www.dacoromanica.ro

negre, co-

SPRE BAIA-MARE

587

0Iri le i fumurile i, cind te apropii, auzi pe

acolo izbiturile surde ale teampurilor cu apa

din rid i cu aburi, care strivesc pietre de argint i de aur. Bogatia care se culege aid*, se
revarsa in oarecare mAsura asupra tuturora. Pe
cind se grAbesc spre munte carutele goale, sArace
ale Maramurwnilor cu cciu1il, plete i gube, pe

cind de la cimpie vin car cu boi, minate in cet

de WACO in pnuri albe, un sat de toat frumuseta margenete drumul. Au fost odat aid
niste Slovaci, adusl poate pentru lucrul minelor,
si de aceia i se zice Tautil (Tot = ung. Slovac).

El sint acuma contopiti in Romini, cari sint

aproape singurii locuitori ai acestui sat de minune. Catolicii a, ce e dreptul, o veche biserica, impodobia cu sdpaturi gotice, dar vre-o

citeva familii se tin abia de dinsa. Pe casele

vapsite cu albastru, in totul asemenea cu acelea
din Baia-Spria, fasare mai pretutindeni crucea
noastr. Pentru toate aceste gospodarii-model e
innaltata o biseric de zid, care se mintuie cu
trei turnuri ascutite, de indiI. E cea mai bun
in acest fel pe care am vAzut-o pdna acum,

de sigur c satul e vrednic de dinsa. in astfel

de imprejurdri, firWe c Evreul lipsqte i, daca

vezi cite vre-unul prin curti, el e numai un

cumpArAtor de bucate sail de vite, venit din furnicarul putred al Maramurewlui.

Pe drumul cu plopi i teampuri, strbatut

www.dacoromanica.ro

588

BAIA-MARE SI CHIOARUL

de carute, de carg, de sateni cari nu se mai sperie

de cojoc, ci, deprin0 cu lumea, spun bunA-seara
popei cu barbk mergem acum spre Baia-Mare.

In stinga, e cimpia de lucru, iar in dreapta se

tot urmeaz, trimetind neguri pentru norii de
mine, linia muntelui, care ascunde in vane sale
stratele pietrei de aur, prin care se poate noroci
cineva dintr'o zi in alta.
II.

Baia-Mare.
Oraul incepe cu case razlete, dupd tipul
obinuit. Ele tin mult timp, pand ce se ivesc
clddiri mai mari, cu prAvalii, strade bine pietruite pe care se mica o multime de lucratori
inglodati 0 plini de pulberi galbene. Pieta e
foarte intins5., ca la toate oraele ungure01 din
aceste parti i, iar0, foarte chior luminatd. Trebuie sa fie pe aici un gimnasiu unguresc, cad
grupe de tineri neru0nati imi privesc obraznic
barba .0 latrd ceva cu g pap), de sigur mAgArii
cu privire la popil romini.
Aid e inteadevar un cuib fanatic de Unguri
MI, cari, cind s'a tinut acum citiva ani o adunare a Asociatiei, ail schieunat ca pisicile tur-

bate 0 ail dat cu pietre asupra

4 Valahilor)

cari cutezati s calce, cu prilejul unei serbri

de cultura .nepatrioticAo, acest pmint sfintit al
www.dacoromanica.ro

BAIA-MARE

689

plebel soviniste. Sint aid 12.000 de strdini, culesi

din lungul si latul Teril Unguresti, si intre el

se cam pierd cei 4.000 de Romini, cari ail in
margene o bisericut si n'ail putut intemeia si
o scoald modesta.
Nu-mi vine s dorm in acest loc neprietenos
unde se zbiar impotriva Rominului numal pen-

tru a e Romin. Apuc deci spre Valea Burcutului, care a cAptat insemntate de cind s'a gisit

acolo vina de aur ce a fcut din proprietarul

romin Pocol un mare bogatas. Mu It'd vreme, Ca-

latoresc pe drumul teril urmind calea pe care

unul o socoate in alt fel decit altul. Din cind in
cind, lumini arat steampuri ce tropaie, circiume

ce chiamd, sail in scintel ce se misa sosesc

copil cu facle, tog Romini, cari se intorc acas,

foarte viol si veseli, de la lucrul lor in mine.

Pe linga o cruce mare, desirat, cotesc apol
pe cel mai stricat drum in reparatie pentru ca
sa ajung in sfirsit la d. Pokol, unde petrec noap-

tea. Cite o casa singuratecd arat c n'am rtacit drumul, si de la o circiumA de Jidan ieail
un baietel orfan, sluga la circiumar, care ma
intreaba intaiil cite pitule-i dail, ceia ce arata

cum se poate jidovi cine slujeste Jidanului.

Linga castel mai vad odata luminile zburtoare
ale baiasilor ce se intorc de la muntele intunecat.

www.dacoromanica.ro

590

BAIA-MARE V.. CRIOARUL

Chioarul.
D. Pokol ma duce, in vestita lui trasura cu
patru cal, la Baia-Mare, de unde, cu aceiai trasura, careia nu-I mai lipsia decit cojocul si barba

mea pentru ca sa sperie un ora de atitea mii

de suflete, voiii merge in tam Chioarului, la
Suncuta.

Drumul de dimineata nu arata decit drumeti

singurateci, frumosi terani romini din impreiurimi, si cite una din femeile in vesmint ungu-

resc, care yin cu cosnita s aduc merinde la

Baia-Mare. Viata e inchisa Inca in teampuri.
Vdd acuma de-asupra orasului marele turn al
lui Ioan Corvinul, singura ramasita istorica ce
se pastreaza in el. Pe linga dinsul se tupileaza
celelalte turnuri mai noua, de la calvinil si de
la catolicii de astazi. Apa Sasariului curge in
margine, lin, fail maluri, limpede, cu toate scursorile galbene si albicioase ce cad intr'insa, viind
de la steampuri.

La iesire, lasam in urma tot sirul muntilor

despartitori de Maramures, Ignisul ascutit si Gutinul ghebos, linga culmea caruia se crapd drumul de padure prin care am venit. Alte linii de
munti se ivesc la stinga, ai Chioarului, din mij-

locul carora se desface virful care poarta cetatea de unde si-a luat numele i Tinutul. *i
www.dacoromanica.ro

CHIOARIIL

591

aici, in acest Ciceil al Apusului, ail fluturat steaguri romaneti, i Aga Leca a poruncit de acolo
peste aceste locuri in numele lui Mihai Viteazul.
Drumul se infunda intr'o padure tiara, lasind
la dreapta Inca doua sate frumoase, Satu-Noa de
sus i. cel de jos, cladite dupa ace1a1 model ca

Tautil. Bisericile innalta turnuri mari, albe in

mijlocul verdelui singerat al toamnei. Trecem
lush* prin Cu heti, vechia sat de Unguri, cu case
midi i curate, in margenea carora s'ail aezat

insa i Romini, cari ail 0 o biserica. Ungurii

insi1 tia mai bine romanqte decit limba lor.
Astfel pe incetul se inlatura i putinul amestec
strain presarat in acest infloritor Tinut de Rominime.

Aqa s'a facut i din colo de muntele de aur,

unde Havasalfold, 4Tinutul de munte, al Ungurilor s'a prefacut de mult in romaneasca Tara
a Oaplui, unde vre-o 17 sate traiesc in bogatia
ogoarelor. Pe valea Almaului, spre Jibail, mai
sint numal doua sate de Unguri, care vor peri
in chip firesc i ele : in jurul lor e revarsata
larg Rominimea biruitoare.

Berchezul are i el curte ungureasca i biserica ungureasca, mare, veche. Dar o alta a Rominilor rasare in capatul aezarilor, acolo unde
casele sint mai slabe, mai putin infiripate. Inca
un loc de lupta unde nu s'a hotarit Inca soarta el.
Incolo, celelalte sate, din drum, ca Sacalawww.dacoromanica.ro

592

BAIA-MARE SI CHIOARUL

senii, numit dup sacAlusele sail tunurile cele

mid de demult (Sacalus find porecla intemeietorului), cele din dreapta, din stinga, risipite
intre pddurile Inca intregi, au aceiasi infatisare
romaneascA, smerit si bAtrina ca lumea. Dupa
toate prigonirile si focurile, dintre care cel din
urm a pustiit la 1848, casutele subrede cu co-

perisurile de stuh batucit ad rdsdrit din nod

in curtile, imprejmuite, dupa neschimbata noastra datina, cu vergi bine si strins impletite.
Biserica e de obiceid incheiata din lemn, ca in

Maramures, si une orl e totusi de o mare vechime, care se poate cobori pan in al XVII-lea
veac, cind marile paduri de stejar, de mult perite, ail dat lesne un material pe care vremea
nu-1 poate incolti. In fata, ca si la multe case
din partea de MiazAzi a Maramuresului si din
Tinutul Chioarului vecin cu ele, e un pridvor rdzimat pe stilpi ciopliti aspru. Intre tinda si naos
se desasurd o piedecg in chip de balustrada.

Feresti micute lumineaz5 slab naosul largut ;

catapiteazma intreagd desparte de un alaras in
muchl. ZugrAveala, fdcut de mesteri din partea

locului, e de tot copildreasca ; nu se simte aid

atingerea nemijlocitA cu partile romnesti de din-

coace, unde era scoal de zugravi priceputi.

Turnul negru tisneste cu o indrdzneal neasteptata, samanind de departe cu minaretul unei
rnoschei.

www.dacoromanica.ro

CHIOARTJL

593

Asamanarea cu Maramure.7ul se arata 0 in

atitea alte privintl, in infat4area chiar a oamenilor. Locuitoril Vail Lapuului poarta 0 ei veminte de panura alba, gube cu mitele plouate.
Dar aid se obiruiete mai mult, pentru a tinea
de cald, un sumana albastru ca pe la Cluj 0
Turda. Tot ca pe acolo, pana intr'o vreme aa

de tarzie, palaria de paie cu fundul innalt 0

marginele rsfrinte asupra fetei, e mult mai obis-

nuita decit caciula, care e mai mare

i mai

rotund umflata decit la Maramurerni. Ca i in

partile ardelene de la Rasdrit, femeile i-ail parasit portul si se infdpra in cituri de tirg, mai
mult ro0i ; numal gubele umflate le deosebesc
de Unguroaice.

Ceva din mindria Maramurernilor liberi se

intimpina 0 aid. E adevarat c mai toti satenii
ce intilnim, se sperie de cei patru cal i scot
paldriile, caciulile, inginind une ori cite ceva
pentru drumetii cari se numesc, dupa datina
locului, de inchinaciune pentru bogatie 0 putere,

qMaria Sa). Dar carele cu boil frumo0 trec

mindre, 0 la coarnele din afara se atirna motocel ro01 de lina sail uviti de piele tintate.
Nemesia a fost 0 aice in timpuri un adevar
intre al notri, i neme0I se numiail 0 eboieri",
cum descopar in citeva insemnari pe cartile
bisericWI din veacul al XVIII-lea. Sint sate cu

dou biserici, una nemerasca 0 alta a iobagilor, i pana astazI poporenil celei d'intaiil se
If. Iorga.

Ardealul.

www.dacoromanica.ro

38

594

BAIA-MARE I CHIOARUL

tin mai mult decit ceilalti, i aceastd insuire a

lor are pand astazi oarecare recunoa0ere.

Soarele vesel al unei minunate zile din vara

lui Sinmedru, care, mult ateptatA, a sosit in
sfii*t, aurete pe o muche de deal in fat casele multe, strinse la un loc, ale Suncutei, care
e un tirguor i o rscruce de drum, o static
de cale ferat i un mic centru de fun ctionari.
Odat firete a era aice numai Un sat pe care
ai nostri 11 primiser de la Unguril cei de tot
vechi, cci Somcut inseamnd efintina cu corni,
a cornilor); dup cre0erea insemnatatii locului,
tot Rominii a ramas ins5. stapini. Pe cind catolicil din casele de administratie ale Statului
a numai o bisericut, protopopul greco-catolic
slujete intr'o mareata clddire, in stil, ce e dreptul,
modern, dar destul de bine potrivit. Nu lipsesc

nici avocati romini. Piata e insa a Jidanilor,

vre-o 700, fata de abia 2.000 de cretini, a Jidanilor cari merg i prin satele vecine, de fac
cumparaturi de precupetie i-1 fierb rachiul de

prune. Hanul unde ne coborim, il tine un Armean, care tie romnete bine.
De la Suncuta ne coborim pe unul din afluentii Lpuului. Nici-una din vAile ce am str-

batut pand aid n'are o frumuset aa de lin4-

tia i de senina. Stralucite perdele ro0i de

verdeata batufa de brumd atirn pe coastele
blinde intoarse spr nol. La picioarele lor, pe
www.dacoromanica.ro

CHIOARUL

695

paAtile Inca fragede, plugul taie lesne, in pamintul adinc muiat, brazde lungi catifelate; cite
o ceata de samanatori, in panura alba, in cituri inflacarate, arunca semintele. Rani card trec
in pas lin.

Toate satele sint curat romaneVi, afara de

cei citiva Jidani, foarte saraci, de pe la bolte.
Numirile oficiale batute pe scindurile de hotar
suna ca o copilareasca batjocurd. Mesteacanul
e Nyiresfalva, pentru ca mestecdniq se zice
vyires ; altele sint potriviri intimplatoare de
nume iscodite ; fiindca iscoditorilor ii s'a parut
lung cutare sat, i s'a zis csatul lungi, Hoszufalva.
Dupa Buciumi, Gaura, Mesteacan i Rastoace,
apusul se lasa peste dealurile din dreapta. Acolo

cerul e imprejmuit de flacari ro0i, supt upri

nouri vineti, cari cresc Inca stralucirea focului
din urma al soarelui ce moare. Acest foc pa-

teazd de singe largi pete de apa samanate in

fundul \Tailor ; acela e Someul, care vine de la
Dej, mergind spre Tisa. Mai departe, spre drum,

apa alba soarbe adinc umbrele copacilor singurateci. Iar Crai flO, cu lumina foarte ascutit, pare c5 se oprete pentru a privi minunea
de foc, apol el prinde a calatori in largul albastrului ceresc.
In coborirea la vale, atingem Lemniul. Un
abur trandafiriii pluteVe pe margenea satului.
Acolo e cimitirul, i pe morminte, in aceastd zi

de toamna cind se pomenesc mortii, scinteie

www.dacoromanica.ro

596

BAIA-MARE SI CHIOARUL

lumini razlete in care arde durerea i iubirea ;

pe una din ridicaturile de terna, supt o cruce
care se desface adinc neagra, arde lathe linga
facile, in iruri dese, care par florile de lumina
ale termului de peste moarte.

()amen! din Letca.

Mari acoperisuri colturate, un minaret de biserica rsarind din mijlocul lor. Peste paminturile de hotar e acuma Letca, de unde e Augustin Paul, ziaristul din Brasov.
Vom vedea satul a doua zi. Deocamdata intilnesc in el numai pe un neWeptat cetitor
www.dacoromanica.ro

CH IO ARUL

597

terAnesc al lui c$tefan-cel-Mare, care ma in-

timpinA, dupa ce ne schimbAm numele, cu un

tucu-ti sufletulD, (csarutu-ti sufletu10, care in
adevAr imi merge la inimd. Se aratA foarte bucuros cA mi-a putut cvedea trupuly, i la trecerea peste Somq mA recornandd podarilor asa
de cAlduros, incit ei cred cd a innaintea lor
chipul, crescut prin legenda, al parochului din
$4etI, luptAtorul national de odinioarA. Oamenil sint bucuro0 cA au trecut peste luminiul
alb al riului mare pe epopa Lucaciti insuO.
Dincolo de Some, o cArare pe care apa o
schimbA cind aicl, cind dincolo, duce in margenea unor lanuri de porumb cules, cu cotoa-

rele slAbAnoage, la Lozna. Aid aflAm odihnA in

casa preotului, om instArit, cu gospodArie foarte
bunA i cu sentimente romAneti, unite cu intre-

buintarea intimplatoare a limbii maghiare i cu

cetirea in aceastA limbA. AceastA stare de suflet
nu e rarA in aceste pArti. Vizitiul Zaharia a
spus doar, dupA o uparA probozire pentru vorbe
ungurqtI, cA-I e tot una, ori o limbA, orl alta,

aid limba ungureasch e cea d'intiid..

Inteligenta are in aceste pArti un rol pe care
nici nu se gindqte a-I indeplini.
i cA

Lozna are o bisericuta de lemn, care poate

s'A fie destul de veche, dar a fost stricatA cu
totul printr'o zugrAvealA copilareasca fAcutA de

un meter din Nicula. Bietul om, din cit se priwww.dacoromanica.ro

598

BAIA-MARE SI CHIOARUL

cepea, a facut sfinti noi, a tarninjit cum e mai

rail pe cei vechl 0 a impodobit i pretele din
afara cu un stra0lic Sint' Ilie pe carul de foc.
Altfel, aceasta zugraveala unica are interes intru

aceia c arata care pot fi ideile despre arta ale

unei minti simple pe care n'a inriurit-o nici-o
coald.

De la Lozna innainte mergi pe drumul abia

pietruit la Clisi, sat fall parochie, unde stinci
marl strimtoreaza cursul Somqului.

In Letca, impartit intre vechii neme0 i iobagil de pana mai daunazi, i bisericile sint
doug. Si una i alta nu infatieaza decit birne
zugravite i innalte turnuri tuguiate. Pe biserica
saracilor se mai vede Inca insemnarea sapata
in grinda de la intrare prin care se marturiseste
ca lucrarea s'a facut cu cheltuiala lui Iacob Ionacu i a pope'. Vsiiii in anul 1665. Aceasta
e deci una din cele mai vechi biserici de lemn
ce se afla in Rominime. Zugraveala, de la inceputul veacului trecut, e totu0 mai buna decit
aceia pe care o pot face astazi gpictorii de la
Nicula, luati in intreprindere de Armeni.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A XVII-A.

SALAGIUL, SATMARUL,
ORADEA-MARE.

www.dacoromanica.ro

I.

In SAlagiii.

De la Letca linia ferat ce vine din Dej se

suie i mai departe pe cursul Somevlui fard
valuri, curgind lin in fundul vAilor. Supt marea
luinira dezmierdgtoare dealurile impddurite ale
Slagiului ii desfvrA strAlucitele odajdil de
rou i auriil. in poalele lor sint prinse sate romneti, cu bisericile de zid puternice, care innalta una dupa alta turnurile albe.
Dupa Surduc ajungem la Jibail, unde numArul
nostru e mic pe linga al strinilor. Marea aezare
din a dreapta ail e strabatut de cloud clopotnite dumane.. De aid linia cea mare apucA spre
Nagy-Karolyi, pe care ai notri, cari ail i o mare
parochie in orel, il numesc Careii-Mari. Pe
acolo e calea spre Dobritin, al cArui nume vechiil

slavic a fost prefacut in Debreczen de Ungurii

nvlitori, i in sfirit spre Tisa, spre sfh*tul
lumii romneti.

Deocamdat insA uriram drumul Someului,

www.dacoromanica.ro

602

SALAGIUL. SATMARIIL, ORADEA-MARE

ascuns de dealurile cu paduri, care aii facut pe

carturaril nostri sa numeasca aceasta tail a Sdlagiului : Silvania. Pe linga Odorheiul Somesului

trenul incetinel apuca spre statia Sulimetel, de

unde iari linia se increanga, aruncind o ramur spre Cehul sa Ceul Si1vanie, pe cind
trunchiul tinteste la Baia-Mare.

Valea aceasta noua n'are un ri care sa se

vadk caci apa Salagiului e numal o scurgere
saraca, prezdrita intr'o ripa. Dar cele mai line
dealuri desfasura la soare coastele lor strabatute

de plugul roditor. E Inca o tara de pine la picioarele muntelui, si de aceia marii proprietari
ad stiut totdeauna ad

insuseasca.

Dup o scurt oprire la un satucean care

face abia sa se zreasca umilele-i coperisuri de
stuf si de sindila veche, sintem la statia indoita
<Volcsok-Illysfalva,, unde ne asteapta trasura
venerabilului sef politic romanesc George Pop
de Bsesti.
Satul Basestilor se atinge indatk supt dealurile de bielsug. Asezat intr'un loc asa de prielnic,
in margenea codrilor i cu tarini la indamink
el nu se simte de aceste inlesniri. Pe drumurile
de tina adinca i cleioask se ivesc la intimplare
casute cu paretii josi i strimbi, de-asupra carora spinzura stuhul scarmanat. In cladirile mai

bune, unde se vad boltiri de zid in fata, ca

podoabk stail Jidovii, cari, mai pieptanati, mai
www.dacoromanica.ro

iN SALAGle

603

unguriti decit ai Maramuresului, nu fac isprava.

mai buna decit aceia. Sint vre-o suta de capete

in acest vechid sat romanesc, boltasi, precupeti si chiar stapini de pamint, de e hol d u ri 1, .

Mad sfiala de nimeni, batjocuresc pe preotul

nostru, intetesc impotriva lui pe teranii momiti
cu bautur, si se poarta ca niste stpini. Din
Basesti ei ad facut un punct central, si-si ad

aice o mare sinagoga si chiar o scoala, unde

copiii de toate vristele misund in mocirl. Acum

jumatate de veac insd erad numai trei familii.

Si ispita -si stoarcerea ce porneste de la Evrei

va fi fcut pe teranil de aid ceia ce sint. La

intrarea in sat, o ceata dintre ei trece pe lingd
noi fara a zice cziva buna, tintindu-ne cu ochi

Cutare dintre locuitori nu mai merg la

biserica, nu cred in cruce, nu primesc pre-

rai.

dica, nici tainele, se boteaza din nod si se zic

Nazaricusi sad Nazarineni, dupa un eres nod
si prost, nascocit de Sirbi si rdspindit de Unguff. Ba in satul vecin, la Odesti, adunatura
de casute mai ca si acestea, sint si de aceia
cari vread parnintul domnului si birul Imparatului si pentru aceia se zic gsutulistiz sad socialisti. In acest sat si in multe altele, obiceiul
nuntii cu petrecere, dar fail preot si fall declaratie la primarie e Inca foarte raspindit, cu
toate ca unii preoti, cari ad insa de lucru cu
parohieni atit de cerbicosi, duc lupta inviersunata impotriva concubinatului.
www.dacoromanica.ro

604

SALAGIUL, SITMARUL, ORADEA-MARE

Totui vad o coala foarte buna i o mare

biserica, asemenea cu cele din Moldova. inteo
casa cu cloud rinduri e aezata o societate cre-tina de consum. E vorba sa se faca i o banca,
Codreana.

Aceste mijloace de lupta pornesc innainte

de toate de la hotarirea proprietarului, d. George
Pop. El nu e un strain, ci un neme din sat,

a carui familie s'a ridicat prin preotia strabunilor, prin protopopia unui ascendent mai apropiat, prin functiunile de Stat pe care le-a ocupat
bunicul. Dintr'o motenire de o suta de iugare,

acest om harnic a tiut sa faca un stralucit

domeniu de 3.200 de iugare, care e unul din
cele mai frumoase din aceste parti i are mciier4ti, ferme, cum zicem noi, in trei sate, in
Basetii in41, in Tam4qt1 i in Baita. Avind
o singura fata, el ajuta larg coala, biserica, pe
multi sateni i chiar pe citiva studenti. La ..epte-

zeci de ani, el nu e numai cdomnulz mosiei,

ci i adevaratul ei stapin, supraveghetor i lucrator : pentru toata munca cimpului zilnic ii
sta calul la scara.
Dimineata intovraesc pe gazduitorul miet
la slujba bisericeasca. In cladirea incapatoare
cuviincios decorat, nu afiam sateni, intre
altele i fiindca e o zi de lucru i, cu nesiguranta batjocoritoare a vremii, nici-o clipa nu
www.dacoromanica.ro

4
www.dacoromanica.ro

(100

SALAGIUL, SATMARUL, ORADEA-MARE

trebuie pierdutd pentru al-Muffle si smdriaturile

de toamnd. Dar copiii din cor ail venit sd cinte,

nu ca sd-mi ardte mie ce pot, ci pentru Ca' asa

e datina aid, sd se inceapd cu cintdrile din

hiseria ceasurile de invatatura din scoal.
Slujba e foarte frumoasd, si e o minune cind
suptirile glasuri argintil innaltd vioiti armonia
rugaciunilor, la indemnul invatatoruluI care-si
face datoria cintind in strand. Sint foarte mititel, foarte cuminti, asa de sdraci, de rupti,

de cirpiti si de zdrentuiti, asa de golasi cu bietele lor picioruse pline de noroiil pand peste
glezna si cu tristutele prinse de umdr, si cintd
totusl cu atita inimd, ca niste sdrmane pdsdruici
-inghetate, de ti-e si mild, si totusl mai mult
drag de dinsii. Pe pupitru, lingd mine, bdtrinul

-de septezed de ani si-a cufundat fruntea in

mind si ascultd cu ochii umezi aceste glasuri
si rugaciunile pe care in acelasi loc le-ail innaltat preoti i protopopi din neamul sati, ingropati in aceastd farina. E o tovdrdsie de suflete intre toti acesti oameni, de vriste si de
staff totusi asa de deosebite, cum s'ar cdclea sd
-fie in orice colt romdnesc, si chiar in boiereasca

si boieroasa noastrd Romnie pentru binele

acestui popor obidit si fdra mingiiere !

www.dacoromanica.ro

SPRE SATMAR. SATMARUL

607

Spre SAtmar. SAtmarul.

Iard1 la ulimete in dupd-amiaza de ploaie rdpezitd. Apoi, in sus peste Someul lat i jos, pe
linia Baii-Mari, trecem pe linga biserici nou

de zid i multe casute cu coperiprile de indil innegrita, pe cind dealurile inntbastrite de

neguri se perindeaza, cind de o parte, cind de

alta. Statiite, insemnate cu nume ungureti, inqeald necontenit asupra firii satelor, cu totul romAneti, care, de fapt, se chiam MesteacanulMare, Satu-Lung i aqa mai departe. La cap-

tul unor paduri, linia despica o larga cimpie

verde strabatut de cirezi ratacitoare, pe cind in

depArtari apar iar41 muntil Chioarului i ai

MaramureOlui, asupra aror fulgera. Sintem in
Baia-Ma-re.

0 tirzie furtund de toamnd se pregAtete asu-

pra lor, cu tunete i fulgere, in Novembre. Un

larg nor sur se intinde intr'o clipd panA in margentle zarii, rdpezind picaturile grele, dese. Balti
se alcatuiesc de-asupra tinei drumurilor i cimpiilor ; satenI trec nauci, pripindu-0 carAle. Apoi
in citeva clipe sintem dincolo de puterea furtunei, care se pierde albicioasA in urma, gonit de

un soare de Apus cu strlucirea infocatl. No-

rul intreg pare aprins in toat margenea lui

www.dacoromanica.ro

608

SALAGIUL, SATMARUL, ORADEA-MARE

apuseanA de aceastA biruint a razelor, pe cind

in capAtul cellalt se schiteazA Inca fulgere.

Printr'un Tinut de dealuri tot mai joase inaintam cAtre Satmar. Firmele de statii sint astfel
alcAtuite incit numele romAnesc nu se poate nici

deslusi, nici gici macar. Si totusi acest nume

existA. Si pira departe dincolo de SAtmar sute
de Romini locuesc linga Ungurimea cotropi-

toare, in satele de tinA, de vergi si de stuh.

Preotul din BAsesti vine de la Achis, linga
TAsnad, unde avea parochieni cari tineati la
dinsul. Dar in foarte multe parti limba e pierduta :

predica se tine, ca in SAtmar, in ungureste pe

urma bietei liturghii strAvechl romine. Pe morminte tot in ungureste se face pomenirea mortilor, i un preot mai indraznet, care a vrut sA
opreascA aceasta datin, a fost silit sa-si VaraseascA parochia de chiar ai sal pe cari-i intetia
administratia.

In aceastA cale satele nu se prea vAd. OdatA

numai linia taie marginea uneia din ele, i atunci

vAd o bisericA de zid joasA, cu ferestile mici,

cu tavanul innalt de lemn negru, invAluit ca o
mAciucA. E de sigur o veche zidire, si tot asa
de sigur este cd ea a fost ziditd de Romini.

La SAtmar se ajunge seara. AstAzi ii zicem

asa dupa ungurescul SzatmAr sail, mai intreg,
www.dacoromanica.ro

SPRE SAT MAR. SATMARUL

609

Szatmar-Nemti, (Stmarul nemtescD. In cele

mai vechi timpuri, innaintea miscArilor de coloniti

intemeierilor de orase, era aici, pe

cimpia roditoare, un mare sat al nostru. Nemtii s'aii asezat in el, deschizind prvlii i alc5.tuind un tirg, si de aid adausul : eNemti,. Apoi
rasa lor s'a stins, si in loc ail venit Unguril, cari
sint astazi singurii stdpini, dacd nu se pun in
socoteald destui Evrei trecuti la imbracamintea
si la limba natiunii domin ante, si cele 3.000
de Romini necajiti caH ail nevoie de predica
ungureasca.

Asa fiind SAtmarul, deplin epatriotic,. I s'a

facut cinste cu o prea frumoas gard. Dincolo
de dinsa se deschide o aleie, care duce si ea
la strade imbrdcate cu basalt lunecos, pe care
iarAsi le margeneste irul de arbori. Este electricitate, si se \rad finii de tramvaiii. Casele de pe

margeni sint in mare parte mrunte, dar bine

ingrijite.. Piata patrat, ca acea din Sighet, piata
ungureasa, notif i pompoas5., lard nici-un
element istoric, e impodobit cu o foarte mare
biseria a catolicilor, iar la cellalt capa't ea are

un otel care poate sta in mice Capitald.

N. Iorga.

Ardealul.

www.dacoromanica.ro

39

610

SALAGIIIL, SATMARUL, ORADEA-MARE

Spre Oradea-Mare. Oradea.

De la acest otel plecam in mijlocul noptii pentru

a prinde trenul spre Er-Mihalyfalva, de unde se

desface in jos linia Orazii-Mari. E o mare stralucire de stele limpezi, dintre care a plecat luna

mucata in secere. Aid pare c nici n'ad fost

vremurile de zpada, i pana la acest ceas aierul
e lin O. dulce.

Trenul taie esul spre Apus, atinge CareiiMari i se oprete peste trei ceasuri la statia de

legatura. La lumina diminetii care nu s'a curatit Inca de nori, se vad numal miriti Wernute

peste un pamint intins ce se sapa une off in

adincituri uoare. Cite o scurta padurice de
stejari tineri rasare roie, i se pierde in zare.
In jos, copacii sint de1, i tot Tinutul are infatiarea unei mari livezi in mijlocul careia se
fac samanaturi ingrijite. Daca ar mai fi cite o
limba de padure, te-ai crede pe drumul de la
Ploieti la capitala noastra. Dar statiile cu numele neintelese trimet i primesc terani unguri
Mani, cu mustatile lasate in jos, spinarea incovoiata i picioarele indoite ; in locul portului
nostru nu se vad decit palariutele mici, orturile

marile cizme pana la genunchi. Elementul

romanesc e pe aid numai presarat, ca fire de
grid vechid intre multa buruiana, i el e prei

www.dacoromanica.ro

SPRE ORADEA-MARE. ORADEA

611

tutindene primejduit in aceasta dieces a OrAzii,

unde cine trebuie sa lupte, preotul, nu cuteazA

s'o faca, fiind el insusi patat de maghiarisare.
La Podul-Secuiului o linie laterala se desface
in dreapta, ducind prin Marghita la iml, in
capatul de jos al Salagiului. SimlAul e un centru
marisor, in care, ca in tot Tinutul de altfel, Rominii a insemnatate. In acest loc, care a fost
leaganul Bdthorestilor, principi ai Ardealului,
noi avem i una din putinele bAnci ale partilor
acestora de constiinta. si organisare mai slabA.
Un vicarid unit resideaza. in imlAf i se tipareste acolo o foaie romaneasca ilustratd, (Gazeta de Duminecd,.
Apoi, de la Podul Secuiului innainte, acelasi
ses larg, cu zArile viorii i vinete, aceleasi sate
mari strAbAtute de innalte biserici strAine, aceleasi casute cu coperemintul jos si usa deschisA intre doua feresti, aceleasi puturi cu cumpana si podete de lemn; aceleasi miriti i ier-

burl de baltA. Rar se ivesc oamenii cu palariuta mica si cizmele mari, femeile in cituri batatoare la ochi. Supt albastru zboarA giste speriate, in stoluri albe, si, in nori negri, cioare
pradalnice.

Dupa. statia Bihorul-Pispecului, episcopului

latin adeca din aceste parti crisene i bihorene,

ajungi Oradea-Mare, centrul acestui Tinut

nodul mai multor
www.dacoromanica.ro

si

612

SALAG1UL, SATMARUL, ORADEA-MARE

Oradea trezeste in minte vechi privelisti de

luptg, incunjurAri indrAtnice si aprAri viteze,

capitole de glorie din trecutul principatului ardelean i al Casel de Austria. Nu odat ail roit
supt zidurile cettii, in acest es de miristi, de
araturi si blti, ostasii fat-a frica ai Sultanului
care stdpinia in Timisoara si in Buda, si avea
la indmind puterile Terii-Romanesti si ale Moldovei.

Apoi intdriturile de atitea ori stropite cu singe

s'ati dat la pmint, Gross-Wardein, Nagy-Varad,
cetatea Crisului-Rapede, s'a prefacut intr'un

ora de provincie, in care nu mai ere' Nemti,

si Unguril nu erail in stare sd aduca viata de
munc si de schimb al produselor muncii. Atunci

binefdatorii Ungariei libere, Evreii Maramuresului, sosird, si, peste citiva ani, Oradea ajunse
bine locuit si bogatd; ea se putu intinde luxos
pe strade largi, peste poduri frumoase, in piete
pline de lumina. Canaanul maghiar mai cdpdtase o metropold.

Cind am vazut intaia oara Oradea, mi-a impus larga aleie a Ora, desfdsurarea linistit si

curat a stradelor pe care sunail aristocratic

rotile trasuril unguresti. Dup multe prvalii
imbielsugate ale Evreimii, am nemerit acea piata

de fal si de gala, unde se vedeail band', bi-

serici, palate. Una din acele band e romaneasca, cea mai frumoas din biserici e a bowww.dacoromanica.ro

SPRE ORADEA-MARE. ORADEA

613

gatului episcop romin al Orzii, iar intr'acea

casa veche cu doua rinduri, ce se ridica la

dreapta, statea episcopul Mihail Pavel, care traia

ca un sarac pentru a imbogati din agonisita

lui aezamintele unei diecese amenintate. Ferestile lui fusese sparte odata pentru asemenea
fapte rele, i canonicil batrini, cari ma rugail
sa vorbesc romanqte incet i raspicat ca sa poata
intelege, cu urechile lor batute de graiul strain,

se temeail de un foc dupaan care, impreuna cu

vechiturile din carnari, sa distruga i comorile
literare, de carti i manuscrise, adunate in vremea
episcopului Samuil Vulcan, ocrotitorul lui Petru
Maior i al lui Sincal.

Astazi bunul batrin milostiv nu i-ar mai recunoa%e locuinta de smerenie. Pe temeliile ei
s'a ridicat un mare i impodobit palat, care e
o podoaba a pietii i a oraului, fiindca samana
cu celelalte maxi cladiri noua in stilul ce se
obipuiete in Ungaria : Palatul Comunal, Teatrul,

Palatul de Justitie. inteuna din salele aurite i

parchetate se aeaza in rinduiala manuscriptele
pe care le-au alcatuit, in grija zilei de mine,
srmanii clerici ce ail fost Clain, Maior i
Sincai. Noul episcop, Dimitrie Radu, fiul unui
harnic teran din Bihor i fost profesor la seminariul catolic din Bucureti, a luat de la inceputul pastoririi sale hotarirea de a da episcopiel fata de Ungurii stapini acel prestigiu pe
care acetia-1 inteleg mai bine.
www.dacoromanica.ro

614

SALAGIUL, SATMARIIL, ORADEA-MARE

Intr'un mare lux mai vechia se infatiseaza si

biserica episcopal, al carei turn vargat cu linil
aurite scinteie de departe. Pe din launtru ea se
infatiseaza ca biserica cea mai stralucit a Rominilor ce sint afara din Romania. Pentru episcopatul unit, daruit de Maria-Teresa neamului
nostru din Ungaria proprie, mesterii ail innaltat
o mareata biserica boltita, in care orice ama-

nunt arata gust si bogatie. Toti episcopii ail

avut o deosebita grija pentru acest mindru monument in stil apusean, si Mihail Pavel a impodobit-o cu zugraveli nou in acelasi stil. Altfel,

elementul istoric lipseste cu desvirsire, ca si

cel specific romnesc.

In fundul pietii de pravalii, numal si numai

evreiesti, ochii ti se opresc asupra altel biserici
impunatoare, cu turnul mare si trainic. I se zice
Inca biserica Grecilor, fiindca a intemeiat-o si a
intretinut-o Compania negustorilor greci care a
precedat aice viermuirea negustorilor evrei. Inca
de la jumatatea veacului al XVIII-lea, ea era
mintuit, si antimisul pe care se face sfinta jertfa,

e de la un patriarh sirbesc al Carlovatului din

acel timp cind Rominii de lege rasariteana

n'aveati nici-o episcopie. 0 reparatie adaugitoare s'a facut insa in cele d'intaia decenil ale
secolului trecut. Stilul si felul de impodobire
sint si aid ca si la biserica episcopala unita, si

www.dacoromanica.ro

SPRE ORADEA-MARE. ORADEA

615

preotil celor cloud confesil ail tot dreptul s

creadd fiecare c biserica lui e cea mai frumoas.

Si de fapt frumoase sint amindou5, precum

frumos e i alatul episcopal ; poate ca cine
stie in ce vreme unul din urmasii acelui vicari
ortodox Vasile Mangra, care a stiut s fie nationalist infldarat pentru cloud popoare dusmane,

al nostru inti i cel unguresc pe urm, poate

c deci acel urmas al d-lui Mangra va innalta
si el un palat de stdpinire arhiereascd pentru
Romini, si de sigur Ca acel palat va fi frumos.
Caci pare ca in aceast5. Orade, care se laudd

in toate limbile c e mare, bate din cele mai

vechl timpuri un vint de mAretie : mare a fost
cetatea, ale carei intinse ruini de cdr5rnida incurcd pn astzi miscdrile Jidovimii de 20.000
de suflete, mare e biserica veche a catolicilor,

si mai mare, cea nou5, cu trei turnuri, de pe

strada (mare)); mare se vede i palatul episcopului, mare parcul de care se incunjurg. Episcopul Schlauch, dintr'o familie de mesteri Svabi
din Banat, a fcut cheltuiell din cele mai neauzit
de mari cu argintariile mesei sale, cu copacil
gradinii sale, cu primirea imparAteascd a impratului ; toate colile sint marl. Si cind cite un
Evreil bogat cladeste pe locul un1 vechi cldiri istorice care se risipeste in pulbere, el trinteste o mare ciudatenie secesionista", de care-ti
vine s fugi pn nu vei mai fi in Oradea-Mare.
www.dacoromanica.ro

616

SALAGIUL, SATMARUL, ORADEA-MARE

i, cum e de molipsitoare mArimea lucrurilor,

pe atita mi se pare a fi, vorbind in genere, micimea celor sufleteti. Fand i inteligenta evreo-

maghiall n'are nici-o insemndtate in aceastd

Metropola de angrositi, in acest centru de moral-ie. Noi avem dou colute rivale, i m'am
mirat cind am descoperit intr'unul din invatatori, d. Firu, ce e dreptul, Wanatean de origine
un tindr inimos i cu multe cunotinti

de literatur romdneascd, in stare chiar de a

scrie romnete istoria bisericii sale. in bisericile acestea marf, ahia daca yin citi-va zileri
sArad dintr'o poporatie romdneascd de citeva
sute de suflete numai, rupt i aceia in dou
confesiuni. Copiii acestor oameni nici nu oa
romainqte, i invatatorul trebuie s li predea limba

lor ca o limba strAina. Nici 'And astzi nu este

in Orade un seminaria romnesc pentru Romini,
ci teologii, cari urmeaza la catolici, maghiarisatori fanatici, ail numai un convict, un internat
al lor, cu profesori de rit i de cintdri, singurul
lucru romnesc ce se cuvine sd tie. inteo mare
cldire cu dou rinduri, alt vechiii dar impgra-

tesc, e wzat o preparandie de invatatori, a!

care! colafi, condui de vestitul canonic Lauran,

urmeazd cursurile gimnasiului Premonstratensilor maghiari, vajnici patrioti i aceia, iar acasd
sint pregtiti ungurete i rornnete. Nici-o

carte romaineasa n'ail in bibliotea, iar unii

dintre ei nu tiii un cuvint romAnesc, i n'ail
www.dacoromanica.ro

SPRE ORADEA-MARE. ORADEA

617

nevoie de el pentru all face clasele. Se primesc

chiar III de Unguri pentru a fi invatatori romanesti in partile cele mai primejduite. Zabranicul
sfintit al catolicismului acopere de o potriva
cele doua neamuri vrajmase, care se adaph pentru scopurile bisericesti i culturale din aceleasi
fonduri.

Foaia literara, asa de veche, a d-lui Iosif Vulcan, Familia, se tine cu cea mai mare stricteta pe terenul curat beletristic. Peirea inceata
a neamului nostru, asa de trainic in alte parti,
nu se vede nuthai in aceste suburbii orasenesti
menite sa se topeasca in Ungurime. Si prin satele unde sint preoti cari nu tia romaneste i
n'afi nici-o dorinta de a tinea o carte roma-

neasca, un ziar rornanesc, se petrece acelasi

lucru, cind Rominii, amestecati cu Ungurii, nu
sint in majoritate. Cite unii dintre acesti bieti
sateni abia pot indruga citeva vorbe in graiul
lor cel vechiii cind yin pentru vre-o afacere in
cancelariile episcopului, care si ele se sfiesc a
purta inscriptil in limba cea primejdioasa. Toc-

mar asa ca pe la Satmar, de unde se zice Ca

ar fi venit odata o preoteasa lard stiinta de romaneste la Vladica Szab, care s'ar fi mirat si
el de aceasta cpozna a firily !

www.dacoromanica.ro

618

SALAGIUL, SATMARUL, ORADEA-MARE

IV.

In jurul OrAzii.
Oradea e incunjurata de sate mai mult unguresti, impraoiate pe dealurile care margenesc
la Rasarit orasul. Am vazut cloud dintre dinsele,
Salausul si Sinmartinul. Locuitorii traiesc din
ogoare pe care le lucreaza deosebit de bine si
din vinzarea laptelui in marele oras vecin. Aii
case mari de zid, acoperite cu sindila buna, si
curti intinse. Starea lor foarte infloritoare, mai
ales a celor din satul intaid, se lamureste si prin
aceia Ca multi ad fost adusi in vremuri cu privilegiile intinse ale colonistilor. Ungurimea din
Orade se stramuta in Duminecile si sarbatorile
verii cu sutele la cscalzile, din aceste parti, unde
apa zbucneste din pamint cu atita caldura incit
pana departe aburii albi se ridica vesnic, ca o negura, de-asupra cursului ei. Premonstratensii ad
in acest Tinut marginas o mare biserica veche
si o casa cu doua rinduri, foarte incapatoare,
in care acum nu mai locuieste insa nimeni. 0
mare biserica a catolicilor se ridica pe o culme
innaintea satului Rantaii.

*i. aceste sate, Rantaul, Haieul, trebuie sa

fi fost unguresti in timpuri. Dar noi le-am cu-

cerit cu totul. In ele nu mai vezi palariutele

rasfrinte, camasoaiele albe si cizmele sad mantalele mari de panur cusuta in flori, ci-ti rasar
www.dacoromanica.ro

IN JURUL ORAZII

619

innainte tot oameni cu caciull tuguiete, cu pieptare scurte pe care le acopar mintene albastre,
si cu bernevici albI. Numai femeile umbra imbracate intocmai i intocmai ca Unguroaicele.
Pana la Arad, la Mur4, drumul duce tot printre
Romini.

Sint insa, cu toata bogatia pmintului, dovedit

prin grosimea tine, tot wzari sarace.

Coperiurile de stuh cad trist pe paretii strimbi,

cu fereSi abia deschise. Locuitorii lor nu sint

tocmai multamiti cu partea ce ii s'a facut in
viata. El urasc, nu numal pe domnulo de pamint, ori de e strain, off de e Romin, ci i pe
preot, pentru banii ce ii iea i. cheltuiala ce-I
tine, i pe mice cnadragar,. Rare ori ti se va

spune o cbuna-ziva, din toata inima. Socia14tii

aveaii pe timpuri izbinde frumoase i intre aceti
Romini, pana sub incredintat c i el sint n4te
nadragari, mincino1, cari numai se lauda cu
impartitul paminturilor.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A XVIII-A.

TINUTUL BEIUSULUI

www.dacoromanica.ro

I.

Spre Beiu.
In zori de ziu supt noel stiff, pornim spre
cu trenul. Avem ca tovar4 de cale, in
cupeul vecin, pe un dornn batrin cu oarecare
Beiti

ifosuri, care vorbWe romanete i pe care 1-am

asAmuit un timp, din grwala, cu Butyan (fost

Buteanu), directorul gimnasiului ungaro-romin
de la Beiu i deputat guvernamental din al lui
Tisza.

Ca lea ferat duce un timp in margenea satelor ce am vAzut iert Apol o pAdure de stejari
inroiti de fig incunjur de amindou partile
cu copacil i tufiurile el, lasind numal rare ori
privirea s strAbat peste intinderile de"es ce
se pierd in albastru. ese ceasuri trenul se tir4te in aceastA singurAtate, cu statiile putine
care poart nume neintelese.

0 spArtur in pAretele padurii aratA o larga

privelite de vAl invAlmAite, pe care le imbracd

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Ling& apit, in partite Beiusulul (Pietroasa).

SPRE BEIUS

625

petece de paduri bdtute de brum i invelite de

neguri. La capatul lor e statia DrAgeqti. Intre sAtenil ce se imbulzesc la tren, sint acum
porturi nou'd : chepenege negre cu fireturi, mantil

de pAnurA alba cu flori roii i negri, pe care

le poart i femeile. Purttorii acestor veminte
sint iarqi Romini. Caci, afard de cutare colonie
bAtAioas, cu avinturi kossuthiste i revolutionare, al notri tin tot drumul Beiuu1ui, toate
aceste frumoase plaiuri bihorene, care se Urmeaz pAnd in coasta Ardealului, locuit numai de Romini.
Indat muntele se vede foarte bine, un munte
blind a cArui coam alearga in uoare incretituri, plin de adincuri frumoase potrivite pentru
addpostirea turmelor. Sesul roditor merge drept
pana la picioarele lui.
De la Holod innainte, tara se lAmurete tot
mai milt, pastrind in fundul zAril cingaltoarea
de innalte ziduri albastre a muntela Satele care
se ivesc sint mdrunte, ingrmdite ; ele se alcatuiesc din case mid, destul de sdrdacioase,
cu stuf labartat sad cu indil neagra peste paretil lor varuiti numal cite odat ; triunghiul podului de cdtre stradd e taNit sus ; ogeagul se
ridic mare, innalt, ca in Mehedinti.
Pe innaltimile ce mArgenesc linia apare cite
un ciobnel, ale cArui oi albe smlteaza pajitea adincimilor. Drumurile sint pline de oameni
Y. lorga Ardealui

www.dacoromanica.ro

40

'
.111.

V4;
I

1.
1.`41

6.61

'61'
I. 4

...r1N-%..

p
-

www.dacoromanica.ro
Chipurl
din Wirt& Beiusulul (Pietroasa).

BEIUSUL

627

ce yin de la tirguri. Barbatil a palaria mica,

de0 -mai mare decit a Ungurilor, vecinii lor ; pe
umerii lor ca i pe umerii femeilor, imbrAcate
in ii rar inflorite i in orturi roii, sint aruncate

largi mantall de panura alba. Infloriturile lor,

fAcute tot in linuri roii, sint de toatA frumuseta :
ele incunjura gitul, mineca i impodobesc margenile de de-asupra pieptului.
In fata drumului se desfdurA o apA largA,

care astazI rAsfringe cerul in putinele-i unde

limpezi, dar care in zilele obinuite, de posomorire a muntelui, oglindete norl leiateci saa
lash sA se vada pietricelele negricioase din albia
ei, i e numita pentru aceasta Criul Negru.

Beiuul.
innaintea muntilor se desluete acuma un de-

lulet umil, de pe care se desfac, intre multioare case mai bune, douA innalte i frumoase
biserici albe. Un spital no scoate innainte bolnavii sal in halaturi. Statia zice Belenyes acolo
unde Rominii tiil de Bein sail de Beig.

Numele unguresc nu e insA unul din cele

multe care s'ail nAscocit in zilele noastre. Din
el pare sa se fi scos chiar numele pe care-1

dAm noi. Dar cucerirea de catre Romini s'a

fAcut in timpuri foarte vechi, i de multe sute
www.dacoromanica.ro

628

TINUTUL BEIUqULTJI

de ani satul Beiuului era al nostru, cind imprejurArile religioase izvorite din Unirea cu Roma

fAcurA din el un centru de culturA i un tirguor. Cind Maria-Teresa dadu Rominilor de peste
hotarul ardelean o episcopie deosebit, a OrAziiMari, ea o inzestrA cu acest vechiii domeniu de

Chipurl din partile Beilqulul altA vedere.

fisc al Beitqului. Dania, foarte insemnat, cuprinse toti ace0i frumo0 munti a1ba0ri de cari
e incunjurat din toate partile tirgusorul.
Nevoind s se lase intrecuti de Mitropolitii
unitl ai Ardealului, in ceia ce prive0e rdspindirea luminii intr'un neam rAmas in urmA, aici
ca 0 aiurea, episcopil orAdani facurd lingA Curtea
lor de e domni ai incunjurimil o coal. coala

www.dacoromanica.ro

BEIIISIIL

629

s'a dezvoltat in ace1a0 sens ca i colile din

Blaj, 0 ea ajunse deci un gimnasiu. Mihail Pavel

a avut 0 pentru dinsul o ingrijire deosebit.

LingA vechea clAdire trainicA, cu dou rinduri,

se fAcu un adaus pentru a cuprinde mai bine

pe colarii celor opt clase ; in zidirea cea nou
fu aezat 0 internatul, aa de folositor pentru
copiii unor sAteni sAraci ; a treia coald mai
innalt de fete a Rominilor de dincolo fu intemeiat5.

i ea ceva mai in sus, pe strada cea

mare a tirguorului, de acelasi ctitor de aezAminte.

Inca din cele d'intAill timpuri, episcopia unit

innaltase o bisericA in felul celei de la Orade,

innaltA, incApAtoare i auritd. Ca i biserica epis-

copala, ea avu insa putini credincio0. Cad tirguorul insu1, cu cele citeva case de meteri
i de negustori, fusese neunit i rAmAsese astfel,

ca 0 toate satele din imprejurimi de altfel : Via-

dica domn de pAmint nu prea avuse grija lor

i poate CA se sfia s nu iea asuprd-1, chemind sdtenii la Unire, oarecare in datoriri patronale. Astfel

o bisericA ortodoxA era de nevoie in Beiu chiar.

Dac ea fu zidita cu un foarte mare lux potrivit cu
acea vreme
cu toate ca se daduse pentru dinsa

numai un loc in afar de raza tirgului , aceasta

se datorete bogatiei negustorimii grece#1 din
Beiu. Aceasta rAmase, ca i cea din orasele
Ardealului, dumana hotArita a Unirii i spriji.
www.dacoromanica.ro

630

TINUTUL BEIIIITLUI

nitoarea calduroasa a ortodoxiel, pentru marirea

careia era gata I la jertfe. Biserica, bine inzestrata i cu carti, coala de pe linga dinsa aveaii
acest caracter grecesc !Ana prin anii 1800.

Acuma insa ele se aft', firWe, in mina Romtnilor de legea veche, i protopopul neunit al lor
sta in fata parochului-protopop de la biserica
episcopal.

Acesta e Beiuul. in viata lui linistita s'an

adus schimbari numai in anil de dupa 1860,
cind se intemeie regatul Ungariei. Limba maghiara patrunse ca limba de propunere in cursul
superior al gimnasiului : ea lua intain pentru
sine istoria si geografia, apoi, dupa fapta necugetata a unui copil, incalzit de idealele firesti ale
neamului sail, ea smulse numal pentru sine toate
cele patru clase mai innalte. Beiusul n'a fost si
nu e un loc eroic al Rominimii; aid nu se scrie

mai nimic romaneste, de frica; nu se cetWe,

tot de frica, mai nimic romanete ; se vorbete

romnete mult mai putin i mai raii de cum

s'ar cuveni, pentru multe motive; casatoriile
amestecate nu sint rare, i in toate limba sotului
strain invinge. In astfel de imprejurari, imbracarea in haina ungureasca a gimnasiului superior romin, care numai in aceasta calitate roma-

neasca poate sa aiba un rost, a putut sa se indeplineasca lard mare suparare din partea cuiva.
El urmeaza astfel; anuariul, programa, se tiwww.dacoromanica.ro

DE LA BEIUS LA ARAD

631

parete in doug limbi, i pe titlu cuvintele ungure0I sint puse innaintea celor romne0i; directorul, timp de multi ani de zile, al colii, d.
Buteanu, s'a ales, s'a ldsat ales, se zice, deputat
auvernamental
maghiar. Sentimentele cele bune
t,
se gasesc numal la citiva profesori tined 0 la
colarii in vrista con0iintii. Aid mai mult decit la
Nasud copiii staii in ceia ce prive0e inima mai
presus de invaTatorii lor.

De la Beiti la Arad.
Intoarcerea cu trenul la Oradea-Mare, pentru

a lua de acolo drumul Ardealului, repetarea

celor ese ceasuri de tirire inceat prin mijlocul

padurii inchise nu poate sa aib'd nimic ispititor

pentru mine. Mine dimineata vom urma deci cu

trasura drumul, paralel cu al call ferate, care

duce la tirgwrul Vacdil, 0 de aici vom trece
muntele zaril pentru a gAsi la Ciuci trenul din
Valle Halmagiului, ale Criului Rdpede.

indat ce al ie0t din Beiu prin captul de

sus, opus acelui prin care sose0i cu calea feratd, ai in fata trel sate, dintre care nici-unul
nu e strabAtut de osea. La dreapta, dintr'o afundAtur5 se ivete marele turn alb al Tarcaiei,
la mijloc satul Negru se vdete prin clopotnita
calvinA din mijloc i prin clopotnita mrginak
www.dacoromanica.ro

632

TINUTIIL BEIUSULUI

mai mica, a Rominilor, cari sint insa eel mai

multi, iar la stinga pe o culme bisericuta alba
inseamna Meziesul, satul unde s'a nascut Mitropolitul Miron al Sibiiului.
Tarcaia e numai i numal a Ungurilor celor
mai inviersunati, mai bataiosi si mai neasculta-

tori. El furl pe cine vread, bat pe cine vread,

opresc in cale oricind vread pe satenii nostri
din Tarcaita i alte sate din sus, cari trebuie
sa treaca pe la dinsii, si nimeni nu cuteaza a
face nimic acestor adevarati fil ai patriel. Ca
fierbe
nealti sateni, ei sint lasati in voie
palinca,i se zice ca la sosirea fiscalilor femeile
si-ar pune vasele cu bauturi supt picioare, spuind
ca... se scalda in ele ; cutare innalt functionar

de finante, care voia sa patrunda pe furis in

sat, ar fi fost intimpinat de un teran cu ldmpaqul, care se oferia, in bataie de joc, sa-1 conduca. Circiumarul evred al domeniului episcopal
a fost bagat in horn de Tarcaienii infuriati, si
circiuma s'a darimat in urma lui. Mindrii Unguff de acolo, pe cari nu-i pot admira de-ajuns
Rominii ttinteligenT , din Beiu i Orade, s'ar
intinde chiar cu gindul pana la o impartire intre
sine a muntilor episcopiel.

i e ciudat, sad jalnic, cum vrea cineva sa

judeca lucrul, ca, in aceasta din urma privinta,

ei se intilnesc cu Rominii din satele vecine.

Acestia ad ales totdeauna la alegerile unguresti,
si

anume cu cea mai mare credinta, pe cine

www.dacoromanica.ro

DE LA BEMS LA ARAD

633

stie ce lepadaturd dintre renegati. Apoi a venit la dinsii un altul, dintre aceleasi lepAdaturi,

un Kossuthist care li-a agaduit parte in muntele rivnit ; aceasta fagaiduiala a stirnit atita
bucurie intre bietii nostri s'ateni, incit femeile
ndvdliail la sarlatanul politic de-1 srutail haina,
ca la un Mitropolit al legil lor. SArmanul domn
Butean a fost primit cu huiduiald in unele sate,
care voiail s-1 intoara tasura itaar'S.t.. -E.\ mi,

lagaduia impartirea muntilor. i nu laga.duia

nici altceva. Pan'a" acuma s'a tinut de cuvint.
Unde statia vecinA a cdii ferate zice cDragonyesb, sint Draganestii, prin care si trecem. Satul cu frumosul nume ronfanesc Fericea a fost

prefacut pe vremurile de maghiarisare nemilostivA ale lui Tisza in Boldogfalva). Acestea

sint ins' numai glume si toane, care nu pot

schimba nimic. In tot sirul de sate pind la
Vascail, -cele din cale : Sendriciul, Rienii
satul riului , ZAvoienii satul zAvoiului de linga

ebestii sail Saghestii, Lunca, Scheii,

care se scrie gresit Steil, si cele de pe laturi,
apd,

supt zidul albastru al largului circ de munte, sint

numai si numai Romini. Statul stie aceasta asa

de bine, incit nici nu mai raspindeste pe aici

acel dar, cu care nu e zgircit nicairi : scoala
sa. Stir' ungureste numai cei cari ail slujit ca
vizitii pe la orase.

Drumul se inatiseaza destul de cercetat la

www.dacoromanica.ro

634

TINIITIIL BERT:ILIA

aceste ceasuri de dimineata dup serbAtoare.

Merg la tirk femei cu ulcele de lapte, de prin
aceste sate din sus, unde mantia lunga de panur albA are cusAturi verzi sadea sail ameste-

cate Inca 0 cu rov. In carA, cite un stean

merge infAvrat in aceia0 pAnurA inflorit, pe
cind de-alungul ogoarelor bine arate, grApate 0
gunoiate se vAd samAnind i ingrijindu-0 cimpil altii, cari lucreazA numal in cAmApaiele
lungi ce se coboarA mai pn la pAmint, dind
acei41 infAt4are barbatilor 0 femeilor. VAd 0
destule cojocele, scurte 0 fArd mineci, ca nite
pieptare ; i ele poart in curAlue de piele adause ace1ea0 podoabe deosebitoare, de verde

i rop. Pe la portite 0 pe ulitele satelor intilnim bAieta0 i fetite foarte voinici, cu capul
mare, rotund, 0 dese oft' cu ocbil negri, dula
Unul ni strigl in treacAt: 'bine sA dea Dumnezeil domnule), iar o ceat de Orengari, a-

mintindu-0 de alegeri poate, zbucne0e in urarea zgomotoasA: (SA' trAiascA Domnul,. In acest

Tinut de ortodoxie, cu preoti bArbo0, primesc

iarA0 toatA cinstea ce se cuvine e domnului parinte A.

Jidanii, gidovii, _(se mai zice i pe aid: Jizil)

sint foarte putini. In comunele unde rostul lor
e mai mare, se numArl vre-o trel familii, ce se
tin cu circiumAritul, cu fiertul de rachiil 0 cu ceva

precupetie. Aiurea e cite unul singur. La Lunca

www.dacoromanica.ro

DE LA DEIUS LA ARAD

635

ins, circiumarul e Romin. Aceasta Jidovime crieara n'are, de altminterea, nici-o asAmanare cu

cea din Maramure: intr'un loc vAd innaintea

circiumei o plantatie de pomi, i casa e tinuta
cum nu se poate mai ingrijit, ca 0 marea magasie de bucate ce se ridica in coasta el.
Viata apelor e infAtiat aid de erpuirea celor

doua ramuri ale Criplui Negru, care vin din

munte, una prin DrAgAneti, iar cealalt, mai
departe, in sus, prin Pietroasa, unde se fac exploatAri de bolovani, 0 se unesc la Beiu. *uvitele uoare trec farA freamat 0 farA spumA pe

patul des al pietricelelor intunecate, care dail

un nume riului.
Apa micd numai cite o moarA, i acest Tinut

nu e atins incA de scuturAtura de friguri i de

fierbintelele vietii industriale moderne. Numai
intr'un loc aflu mari deposite de cherestea.

Muntii episcopului nu daft pe departe ce ar

putea sa deie, 0 citigul e slab chiar de la bAile,
vestite prin frumuseta lor, de la Stina din vale,
care se ascunde intre cretetele din dreapta.

Deci pretutindeni se intimpind numai biete

casute de cea mai veche datinA, mai mult sail
putin vAruite, foarte nal:Ai:lite de stuh : in ele
se inflg la cele douA capete, ca bageagele din
Moldova, doua suliti de lemn, care poarta in
virf cite o ulcicA plinA de paie ; ogeagul e tesut
de cele mg' multe off din crengi de rAchitA.
www.dacoromanica.ro

636

TINUTIM BEIULII1

Podoabele lipsesc. Dese ori se ridica de departe innalte crud de lemne, cu coperis tuguiat,
lucrate, ca si mantiile, in flori verzi i rosii si
fdr nici-un chip pe cele septe registre sApate
din care se alctuiesc.
Scheii aii insa mai multe trAinicie in cladiri.
Prin grosimea pretelui de zid, prin cerdacele

de zid boltite, prin podoabele de tencuial si

datina de a se insemna anul zidiril, casele saman cu cele sAsesti. Se stie c numele de Schei,
Slavi se dAdea i Sasi lor. Ace Iasi fel de ordine

se vede si in unele din casele Luncil.

Acest din uring sat e numit dup pddurea
linga care se afl, si aceasta proprietate a domeniului episcopal. Prin potecile ei pietroase si
prin n'aruiturile el de lut, peste podete de
birne fAr razimAtori, am fost, asara, aluzit de

mantia alba' a until satean de aid, la Sebesti.

Satul are insemndtate fiindca aici stdtea pe la
inceputul veacului al XVI-lea Vldica partilor
Beiusului, pe care un act de atunci, de la Craiul,
II numeste carchidiacon,. Vorba mergea ch in

vechea biserica s'ar mai fi pastrind carti btrifle si manuscripte.

Aceast nadejde a fost inselat, dar am avut

pldcerea unui drum interesant in noapte, supt

luna bund care al-Ma i incurca potecile. Ulita
satului sdracdcios cu casele abia atinse cu var
era necontenit thiat de mlastine si de izvoare
de munte. Ferestile mrunte se deschideail la
www.dacoromanica.ro

DE LA BEMS LA ARAD

637

fiecare invirtitur de roat intovarAsit de corul

cinilor, si fete speriate de barbati, femei, copii

se ivia, cercetind pe oaspetii can venia cu

chintdul, cine stie cu ce gind de portie sail de
visitafie. Am gAsit apoi o scoald nota si bunk
un invatator nadrgar i un preot cu bibliotecA 0 i

cunostinti istorice i literare, care a scris

i
coala)
din Arad. Cu el am mers pe poteci de arAturd
in cloud cu pietre, intr'un chotar, cAruia niciintimplAtor si in revista 4Biserica

un fel de vreme nu-i poate prii cu totul, Ora

la biserick despre vechimea cAreia se spun
multe si se pot crede citeva. E o cldire de
piatrk groasA i scundk fArd stil i frumuseta,
si lipsit de once element istoric. SAtenii ar voi
s'o dArime pentru a face o alta in mijlocul sa-

tului, dar sint si de aceia can tin ca ea s fie

lsatA totusi pentru (pomenire). Cit timp se va
mai tinea ins, nu se poate spune: o insemnare
de pe la 1830 aratA cA atunci i s'a nAruit bolta,
cAreia i se zice cu un cuvint frumos, indAtinat
pe aicea: cerimeaD, de la cer, cu bolta lui invatatoare pentru boltile oamenilor. De jur imprejur sint ramAsite ascunse ale timpului cind
satul era aid, si se arat locul vechilor fintini
parasite.

DupA Lunca nu mai este sat cale de o jum-

tate de ceas pand la VascAti, care se ivete

www.dacoromanica.ro

638

TINUTIIL BEIIISIILIII

ca i Beiupl intr'o desf4urare destul de frumoas.

Locuitoril sint Romini, afard de citiva Evrei

0 de meqterii unguri din fata. El poartA acelea1 veminte ca i teranil Tinutului, adecA
mantiile albe, inflorite ins pe aid cu negru i
rop. VAd o mare bisericA ortodoxa i chiar o
bancA nouA, c oimul. Doctorul de cerc se intimplA s'a fie un Romin. Cel citiva surtucari

de al notri vorbesc ungurgte in cask ca 0

multi Beitieni, i obiceiul cAstoriilor amestecate e foarte raspindit.
De aid nu mai poate merge trAsura cea mare,
cu coq, pe care am plAtit-o ese florini pentru
trel ceasuri. Vizitiul tigan, foarte mahmur, de
'Ana acum ne dA in sama unui ecArAu ungur, i acesta suie pe capra cociei sale tiviare,
de munte, cu perini umplute cu paie, cu arcuri
sa efederel ce se clatinA 0 cu o multime de
fierArie care zurnAie i clantane, pe un Romin
din Lunca, un flAcail de aceia bAlAiori i cu
capul gros, care i-a aruncat peste fustanelA,
ca s ni facA cinste, o mantie cusutA toatA cu
qnururi galbene.
Ne indreptAm cAtre zidul albastru din fund,
in mijlocul cAruia stApinete Dobrinul, o culme
de 900 de metri de-asupra marl. Linga acest virf

tuguiat, in marea desfAprare de innaltimi fruwww.dacoromanica.ro

DE LA BED4 LA ARAD

639

mos impAdurite, drumul se suie peste codrii

Dealului-Mare.

PAnk la dinsul trecem un singur sAtior, care

nu se deosebete prin nimic de cele de 0115

acum : CArpinetul. Pe urm yin numai casutele
rAspindite ale cAtunelor sArace ce alcAtuiesc co-

muna Criului mic, Criciorului. Pe calea din

ce in ce mai grozavk prin grAmadirile de find
i mai ales prin rAspindirea sAlbatecA a pietrelor
i prin scurmAturile de izvoare trec numai card

de sAteni cari merg dupa lemne in marii codri

de stejari. PAnA in virf se aude ciocAnitura

neobosit a bArdailor.

Scoborirea se face cu greil prin acea invAlmAal nespusA a bolovanilor zvirliti la intimplare. Nu poate fi pentru un cAlAtor o caznA

mai mare decit un drum ca acesta. Norocul

nostru e. un cal cuminte i supus, care din cind
in cind ciulete urechile de minie i mucA pe
tovar4u1 sAii care nu trage. Capul gros al vizitiului se micA necontenit in semn de mirare
desperata de-asupra falnicei mantii cu ireturi
galbene.
Dar privelitile ce se deschid in dreapta, in
stinga rAscumpArA cu prisos toatA strAdania.
Dincolo de creasta Dealului Mare nu ne-am coborit cumva intr'o vale, de i un ri de munte se
pripete spre adincurile esurilor. Nu, ci departe
-de tot, alt pArete albastru a rAsArit tAind zarea;
www.dacoromanica.ro

640

TINIITUL BEIUSULUI

aici cerul se sprijinA pe neintrerupte dealuri

impadurite. Dar in mijloc nu se rasfatA nici-o
vale roditoare ; abia cite un lan srac i ingust
se poate deschide pe vre-un povirni mai fericit,
dind cucuruz i chiar griti locuitorului din cAtun ;
incolo, la Grosul, la Lazuri, mai jos numele
inseamnA loc care s'a deschis in padure
gramAgioare de case incheiate din birne negre, se
vede mai mult ciobAnita care-i toarce din furcA
pAzind oile, caprele, vitioarele razletite. Oamenii sint aid deosebit de frumo1, cu fete albe,

prelunge. Portul e ins ca i dincolo, cu atita

deosebire Ca mantia alba e mai mult goal de
podoabe.

Multe rAtAciri pe cArarea afurisit, intre revarsarea de frunziuri roii, galbene, verzii, de
o frumoas culoare bolnavA, din care se desface

cite o foaie cu totul moart pe care vintul o

leagAna uor i o aterne apoi pe rugina deas
a cArArilor. Acuma intr'un fund cu arAturi harnic

gun oiate se vede satul Ciucilor.

El se tine de eraul) Halmagiului, care e

tocmai in margenea Ardealului, de unde, dincoace i dincolo de Dealu-Mare, tot yin, zi de
zi, Motii in veminte scurte, minind calutii de
munte, plini de ciubere i donite nou. Statia
de tren se i chiam Ciuci-HAlmagiii, cad tirguorul se aflA in apropiere printre aceste ponoare ingramadite.
www.dacoromanica.ro

DE LA BEMS LA ARAD

641

De 0 are o bisericd foarte bunk satul e de

tot srdcAcios cldit, mai sAracacios i aid de

cum ingaduie starea locuitorilor, can a cu totii
curtile destul de pline. Ca lea ferat nu s'a facut

pentru biata lor plugarie neroditoare, ci pentru

bogatia din adincul muntelui.

i'-

q,741--

sli"

flr /

'`
Alegerea

a a lui Vasile Damian la 26 47 fanuarie 1905

in Baia de Cris.

ChipurI din Baia-de-Cr4 (anent din ultimele alegerl).

Ea e, in adevdr, a Companiel care lucreaza

minele de la Brad, undeli are punctul de plecare. i aid la Ciuci un deal intreg e taiat de
lucrul minelor, i supt dinsul fabrica mare puf-

nete din copri. La casierul statiei se ingramddesc tot sdteni cari lucreaza pentru Cornpanie : ei aduc cretapie, pentru plata sail se
indreptatesc pentru pierderea lor ; functionarul
rupe cu ei romane0e, pAnd vine un flc ferN. Jorge.

Ardealul.

www.dacoromanica.ro

41

642

TINUTUL BEIUSULUt

che, cu cizme, care talmcqte pentru ei

in

ungurWe.

Trenul care vine prin pasul ardelean cu o

zdbavd de un ceas, duce foarte incet, oprindu-se
prin statii de mine : Aciuta, Gura-Vaii, Ioz4e1u1,
unde tot innAdWe vagoane. intreg Tinutul e cu
totul romnesc, i nici numele stilcite ale garilor

nu pot iwla.
Peste vre-o cloud ceasuri sint in esul intins
care merge pAnA in Mur4. Centrul lui e Aradul, in care intram cu adaosul neplAtit al unui
accident, intre capete sparte, fete singerate i
vagoane stricate.

www.dacoromanica.ro

CA RTEA A X1X-A.

ARADUL SI IMPREJURIMILE.

www.dacoromanica.ro

040

066

wo

VO0

0.11600WVA;40111.4110

St-'19,Vre"YrAiVrilttilT0

Aradul.
I.

Istoricul riu prea are ce cduta aici, in Arad.

Marele oras are un trecut de tot sters. Dar cine
se intereseazd de stdrile de astAzi, va gsi privelistea pling de miscare a luptei dintre rase.
Rominil sint foarte tari in Arad, uncle ail un epis-

cop neunit, pe smeritul calugAr Ignatie Papp,

unde ail seminariil bun, o escelent preparandie,
revista Biserica si Scoala si foaia politic
Tribuna (foasta Tribuna poporuluip). Ei sint
bine represintati in adunarea comitatului, unde
se vorbeste slobod romaneste, i tocmal zilele
acestea al nostri a spus adevaruri crude partidelor unguresti care se lupt i aici aprig in jurul
programului desfasurat de ccoalitie2.. Sintem aid

pe un teren solid al luptelor pentru afirmarea

nationalitAtii noastre.

Lunga stradd care incepe de la gat* e cu desdvirsire mareata, vrednicA de (dice capital mo-

www.dacoromanica.ro

646

ARADUL SI iMPREJURIMILE

derna, asemenea cu o bucata din Ringul vienes.

Doua alei despartite printr'un bulevard lat poarta
numai clddiri de mina intaiil, intre care Statul
a samanat palate impunatoare; vad si o biserica

a carei fatada e ocupata de stilpi uriai. Astfel

se ajunge intr'o piatd, si de aici orasul se rasfled in stradite modeste, dar foarte curate. Una
cuprinde o bisericuta romaneasca, veche, joas.

si cu turnuletul de lemn. Linga dinsa intru in

otelul Vass, unde mi se spune ca se aduna Rominii, dar aflu de o cam data numai tipuri de
cetitori de provincie ai foilor unguresti.
A doua zi inteleg in sfirsit ce e acest maret
Arad. Strada pe care am venit de la gar e cbulevardulD, care cuprinde Primdria, biserica romano-catolica, cele mai mari oteluri i citeva
mari cladiri de negot. Ziva, el se arata ceva mai
putin stralucitor, dar impune totusi foarte mult,
atit prin frumuseta zidirilor, cit si, mai cu sama,
prin largimea lui deosebita. Cei cari ail pus la
cale si a supraveghiat alcatuirea acestei mari

artere de viata, a fost fr indoiala niste oameni cuminti.

Dar maretia se mintuie aid : abia se mai des-

fac din bulevard citeva strade cu case innalte,

nota, tinute foarte curat. Incolo se infund numai vechile uliti smerite ale tirgusorului muresean de odinioara. Apoi, in fund, pravalioare
marunte duc 'Ana la podul cel lung, de lemn
www.dacoromanica.ro

ARADUL

647

innegrit, care se desfdurd bdtrinqte de-asupra

Mur4ului. Aa fiind, Aradul samanA cu un mahalagib curatel care i-a pus pe cap apca de
mare tinut a unui general. Ii fad o mare indatorire, o multamire deosebitd daca i te uitl
numal la cap.
Nici intipArirea de la inceput, Ca te afli intr'un
creVin, nu se pstreazd. i aici rsund pre-

ora

tutindeni plingeri impotriva Jidovimil cotropitoare, care stdpinqte piata, mordria, marele ne-

got ce se face in acest punct de trecere. Numai in Arad al cAuta cu i mai putin folos decit in Oradea-Mare perciunii stratnoti : cetdtenil maghiari, aprigii patrioti de lege mosaicf,
n'ati 15sat numal hainele, ci, putin mai tdrziii,
si sincerele nume galitiene, in locul cdrora ail
imbrdcat altele, curat maghiare.
Astfel, cu ingustimea stradelor sale Ifturalnice,
cu putina lui intindere, care nu se poate ascunde
prin nici-un mqteug, cu 1)rive14tile de bilciii
prost pe care le dail bAratcile pdcdtoase cu firme
marl de minciuni, care-i prind lrgimea strade-

lor din mijloc, Aradul nu mai e de loc marele

ora modern, ce-ti inchipuiai de la inceput.
numal de
In Arad rostul nostru e relativ
cind s'a intins i imbogatit oraul, s5tenii romini din imprejurimi a venit s se aseze in el,

pnf ce numdrul lor a ajuns sa fie la vre-o

zece mii, fata de un numdr indoit, intreit de
Iudeo-Maghiari. Mai de mult avuse o insemnawww.dacoromanica.ro

648

ARADUL SI hIPREJURIMILE

tate mare Sirbil, mai ales negustorii, cari yeniail din Banatul colonisat de Imparatie cu neamul lor. A lor era episcopia aradand, intemeiata
in al XVIII-lea veac, a carei biserica se ridica
pe malul Muraului chiar. Numai Rominii uniti
aveail cladirea aceia micutd i ascunsa care st
innaintea mea cind privesc pe feretile otelului.

La impartirea religioasa facuta intre noi i

Sirbi, pe vremea lui aguna, am capatat insa'
pentru noi episcopia. Episcopul romanesc locuiete intr'o casa. oarecare, i de sigur ca nici as-

tazi nu e nevoie sa-i trinteasca. cine tie ce

palat de trufie. Dar in mijlocul oraului chiar
s'a innaltat, intre case de cltig care sint ale ei,
biserica episcopala, in ace1a1 stil ca i cele din
Beiu i Oradea, decit care e mai saraca pe din

luntru, unde mai c nu se vdd zugraveli. Vechile carti ale Sirbilor, tiparituri de prin Rusia
lui Petru-cel-Mare, zac neintrebuintate pe rafturile altarului, pe cind in strane stau editiile
cele mai nou ale Sf. Sinod din Bucureti.
Clericii acestei diocese aradane, care cupritide

i vre-o trei, patru protopopiate din Banat, se

formeaza intr'un seminariu cu trei clase peste
cele opt gimnasiale. 0 preparandie de invatdtori e alipita la dinsul. Cele cloud aezaminte
de lumina sint aezate unul linga altul. Seminariul are un adevarat palat la stradk cu sale
largi i luminoase, ce se urmeaza in cloud finduff. Preparandia e in ziduri mai mici dintr'o
www.dacoromanica.ro

ARA DUL

649

curte foarte intinsd, care se prelungWe apoi

printr'o grdind de legume, lucratd de colari,
pan la marea coal jidoveascd cu acoper4u1
de un verde ciudat, pand la casa data cu chirie
de o altd institutie sirbeascd i pana la biserica
Sirbilor, care va fi a noastr cind se vor mintui
de romanisat i cei o mie de Sirbi cari, ail mai
rAmas cu oarecare constiint nationald. In acele
incaperi joase, unde viitorii dascAli ai satelor i1

deprind meteugul de binefacere sail invata i

ei la rindul lor pe copiii cei maruntel, ail stat
pe alte vremuri strini dumani nou, dar proprietatea comitelui Tolcoly a trecut in stpinirea
baronului vienes, de obirsie macedoneand, Sina,
de la acesta a luat-o episcopia cea noud a Ro-

minilor ea s facd din ea un focar de culturd

pentru Rominimea de la poalele Bihorului.

0 coald de fetite e wzat intr'o casA care

n'a avat de la inceput aceasta menire, dar o
ingrijire deosebit face ca aceastd institutie, cu
internat pentru treizeci de colarite, sa rdspunda

cerintelor celor mai stricte in ceia ce privqte

rinduiala i curatenia. Mai sint, in sfirOt, i
patru coli primare, cu un mare numAr de invatatori, destoinici i cu tragere de inimA.

Aradul neunit sta oarecum in fata Oradiei

unite, i o comparatie intre ele ti se impune

fr voie. Ea nu poate s fie, din punctul nostru

de vedere, romanesc, decit in favoarea celui

www.dacoromanica.ro

650

ARADUL SI iMPREJEIRIMILE

d'intaia. Aici bani ce yin de la Romini hrnesc

scoli de limba noastra, in care se cresc numai

.romaneste clericii i invatatorii nostri, pe cind

dincolo o bogatie druit de Cirmuirea imparateasca' din timpuri, bogatia unui fond si mai
mare irnpartit cu catolicii nu pot tinea in pi-

cioare un seminariu cit de slab, care s fie

numai al nostru, si abia dacA-si tirdste viata o
preparandie unde intra si scolari ffa stiint de
romdneste, cari pot s ias in toat siguranta
fAra a cunoaste cum se cade limba noastrd. Ce
folosesc pe linga aceasta toate formele i strdlucirile zAdarnice? Un popor traleste si se dezvolta innainte de toate prin sufletul s, pe care
nimic in lume, intre lucrurile cele mai marl si
mai mindre, nu-1 poate inlocui.

0 manAstire romneasca: Hodo-Bodrog.

La impdrtirea cu Sirbii, nol ne-am ales cu o
singur mAnstire, Hodos-Bodrogul, i spre dinsa

ne duce un birjar romin, dupd ce am plAtit cu

sese florin!, la <Coroana alb
tine minte, cetitorule !
unul din prinzurile cele mai simple.
Prin stradite cu casele mici ajungem la Mufaq.
Asa de departe in mersul sil, nu tocmai departe

de vdrsarea in Tisa, riul n'are ins puterea si

siguranta ce s'ar putea astepta. Supt copaci
www.dacoromanica.ro

0 MANAST1RE ROMANEASCX : HODOS-BODROG

651

uriti curge in intortocheri lenese, obosite apa

galbuie care nu mai poate rasfringe seninul cerului.

Dupd citava frminfaturd de noroal din cel

mai imbie1sugat si mai adinc, ne aflm iarasi,
se pare, in orasul pe care abia 1-am prasit. Pe
acest mal banatean, care se socoate insA tot la
comitatul Aradului, s'a strins de vre-un veac incoace Aradul cel noil. E mai mult un mare sat

al Svabilor, si de la piata care poart biserica

si o mare cruce de marmur neagrd, se rAschird
drumuri mdrgenite cu trainice case nemtesti de

suburbie curatd si instdrit, asa cum se vad si

in laturea svabeascai a Severinului nostru.
Cind ai mintuit cu depAnarea gospodariilor
albe, cu acopereminte de tig1a si obloane negre,
te cuprinde sesul intins, lard o nesigurantd, Mil

o incretitura pn la captul zrii. Id si colo,

se insied copacii dezgoliti, ca dintii negri al
unui urias pieptene. in dreapta, departe, o padure veche se urmeaza citva timp. Incolo nu
se vede alta decit intinderea lina." a pAsunilor pe

care se hrdnesc, in paza pastorilor cu mantil

albe, razimati fabdAtor in toiege, turmele, cirezile, hergheliile rdsfirate.

Cel d'intaiti sat e al Svabilor. I se zice Zddirlac, ceia ce presupune un inceput romanesc,
dar astAzi ai nostri sint de tot putini, surguniti
tocmai la margeni : gospodarii string-Mori si
www.dacoromanica.ro

652

ARADUL SI IMPREJURIMILE

priceputi can sint vabil Banatului nu prea ingaduie straini in mijlocul lor, 0 el intrebuinteaza oricit de multi bani pentru ca sa ramiie
singuri in satele lor. Astfel se desfapra, una
dupa alta, curti bine inchise, casele albe cu
copereminte de tigla sail de Ondrila, cu obloane i cu insemnari de nume i date. In
toate se vede o mare multamire de stare buna
i de nevol imbielpgat indeplinite. Dar pe linga

femeile imbrobodite cu cirpe i care poarta

verninte intunecate, albastril 0 sure, pe linga
barbatii incalati, cu palarii i caciull trase deasupra fetil umflate, roFovane, se vad numal
foarte putini copil, prea cuminti pentru vrista
lor, can abia se joaca jocuri batrinesti i cari
nu rid, nu striga. Prin acest pacat al uril pentru odrasla multa va peri cindva acest neam harnic i crutator. i va peri iar41 prin lipsa de
once indreptare din partea unei preotimi, unel

invatatorimi de s1ujba0, iar mai ales din partea unei inteligente, care se ridica dintre vabi
numal pentru a se pierde intre Maghiari.
Satul vecin al Bodrogului-Mare e romanesc,
precum romdnesti sint i Bodrogul-Mic i Micdlaca, de catre Arad, precum mai mult romnesc e i Fenlacul, unde se mai afla insa i
Sirbi. Case le alor notri cuprind in ele i lucruri imprumutate de la vabii vecini, dar le.

cunoti indata prin atitea insu0ri inclatinate,

www.dacoromanica.ro

0 MANISTIRE ROMANEASCA: HODOS-BODROG 653

care li dad o infAtiare de saracie cochet. Barbatii poart itari, pieptare albastre, cAciuli, iar

acelea dintre femei care yin de la tirg au, intr'un port ca al $vabilor i al Ungurilor, pieptArae de piele bogat impodobite cu cusaturi i
margele. Pe cind $vabul, treaz ori beat, te pri-

vete cu despret, Banateanul nostru se ridicd

de pe scAunelul de la poarth pentru a-ti face
o frumoas inchindciune. $i aici, iar0 in deosebire de $vabi, copiii furnica i zburdd in toate

partile, foarte hazli imbracati in tot felul de

cituri strlucitoare i in cap cu cirpe invoalte,
cu cciuli umflate i grele.
Pe un drum de urit fink" cleioasA innaintdm
spre mnastire, printre ardturi i vii intinse care
se tin de dinsa
fundatie bogata care nu slu-

jete insa la nici-un scop. Nu e nici-o intrare.

in jurul unei curti nepietruite sint grajduri ce
se diirimd, casutele de slugi, iar, pe linga ele,
odAile arhimandritului, cu o fatada oarba, neinteleasa, i buna clAdire nott, in care sint chiliile

celor vre-o qese calugari nevazuti, mai mult

batrini ard gind de carte i gust de lucru, neapdrat i fard o evlavie deosebit. in mijlocul
ogrAzii, o ridicaturd a pmintului are in margine
o biat crucilita neagr de care sint prinse

flori uscate. Inscriptia, zugrvita ieften, spune

c acolo se odihnete de la 1902 episcopul Iosif
Goldi al Aradului, om care in zilele lui a facut
www.dacoromanica.ro

654

ARADUL SI IMPREJURIMILE

fatd de neamul sdil gresell care ail fost infruntate cu asprime. De trei ani de zile, mormintul
lui st astfel, cu toate c'd s'ar fi cuvenit o alt
cinste pentru mitra de archiereil romanesc pe
care a purtat-o, chiar asa cum a purtat-o, rAposatul. Aceasta nu pare s fie si prerea archimandritului Hamzea, care a fost acum citiva
ani un aprig luptAtor pentru mostenirea bietului
Goldis.

Biserica se alcatuieste din trei Orli. Un turn

innalt si suptiratec, foarte urit spoit cu cenusiil,
std de o parte ; vechimea lui nu se aratal prin
nimic. Un pridvor not'', pornind de la o fatada
prefdcutd in stil apusean, duce apoi la vechea
zidire. Aceasta e fdcut din bolovani amestecati
cu cArAmidd rosie, foarte veche. Din pronaos

treci slobod in naosul foarte innalt si foarte

ingust, care aruncg cele cloud brate ale stranelor
si se incheie printr'un altar in cinci muchi. De-

asupra se bolteste un singur turn, si el tiat in

muchi. Ferestile sunt putine si midi ; linga ele
se deschid in afard citeva firide, si cite un briulet de cite o singur cardmidA alearga intre ele.
Asa fiind zidirea, ea nu poate sa vie din veacul
al XVIII-Iea, al stdpinirii austriace. Ea n'a putut
fi ridicat nici pe vremea Turcilor, cari ail luat
acest Tinut dupa 1600. Mdn'astirea s'a facut deci

mai de demult. Atit materialul ce a slujit, cit

.si aceast formd, in totul asemenea cu a celor
www.dacoromanica.ro

0 MANASTIRE ROMANEASCA : HODOS-BODROG 655

mai vechi biserici muntene, pare sa arte ea

Hodo-Bodrogul a fost innaltat de calugari sirbi
pribegi ca 0 aceia cari ail zidit in partile noastre
Vodita i Tismana.
Dar zugraveala nu poate fi decit de prin anii
1700. Iconostasul i toate celelalte podoabe sint
din ultimele zile ale Sirbilor. El" n'ai1 lsat aici
decit unele carti slavone tipArite in Rusia. Lamuriri istorice scrise nu se pot gdsi nici intr'un
chip, afard de inscriptiile sirbe0i a dou morminte de linga zid, dintre care unul are forma
de inim, iar cellalt se apleaca in linii de sicriii.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A XX-A.

BANATUL DE SUS.

X. lorya.

Ardealul.

www.dacoromanica.ro

42

I.

Timioara.
in cloud ceasuri cu trenul ajungi de la Arad
la Timisoara. Lumina hlajind a lunii nu arat
decit aceleasi pajisti pustii ; rare off linia, tind
vre-o piedeck se cufund intre ridicaturi usoare
ale pdmintului de road. Opriri indelungate se
fac la Vinga, la Sint' Andras, prin putinele sate,
mai mult rom'anesti, pe care le intimpini.

Timisoara are o gard mare*. De la dinsa

innainte, pe cel mai bun pavagiii de asfalt, neted
si mAturat, treci pe linga scinteiarea ferestilor
din sese rinduri ale unei uriase mori, apoi printre aleile de copaci btrini ale unei primbldri

care addposteste, cu toat rdceala serif, parechl ce se bucurd de luna toamnei fiindcii
ail pierdut pe a primverii. Suflri aspre vin de

la apa Begal, pe care se deslusesc scinduri

ingramadite, luntri pArasite. Un mare pod de
www.dacoromanica.ro

660

BANATUL DE SUS

fier duce peste dinsa la un cartier de case innalte pe care le inndlbete electricitatea. Apoi
iar41 urmeazd drumul printre copaci, pe care
se scurg incet card teranwi cu coviltirele albe.
Apol la intrarea unei inguste strade cu cldirile
marl iat un strAlucitor palat cu fatada de teatru,

care arat o cafene de mina inti, apoi intrarea la marele otel Kronprinz, vrednic sa stea
in orice capitala mare. Proprietarul e un Svab,
toat lumea vorbete nemtqte ; in fata, un otel
mai mic are numal firma germanA. De la inceput Timipara se arata ceia ce este : crap].
fAcut pe ruinele reedintii de Pa'd turcesc, dupa
planuri drepte, pentru vabii Banatului, de Cirmuirea germanA care i-a adus aice.
Strada de d'innaintea otelului duce la alte asemenea strade inguste, umbroase, cu cladiri innalte, una ca i cealaltd, venind in mare parte

de la sf4tul veacului al XVIII-lea sail de la

inceputul celui urmAtor. in dreapta, in stinga
fug alte drumuri care se opresc innaintea cite
unel zidiri de Stat din vremea austriacA, cu fatada verzie-ters, roiatecA. E un mare ora solemn, trist, fcut din poruncA, dui:a norme administrative neschimbate. E cel mai artificial,
cel mai austriac din cite am intilnit pAnA acuma,

dar in acela0 timp cel mai cumpanit, mai cunzinte, mai supus regulamentelor de clAdire
de intretinere.
www.dacoromanica.ro

TIMISOARA

661

Peste citiva pa1 gsim la dreapta piata cea

mare, care e i foarte mare, dar incunjurat de
clddiri mai putin scumpe. Si aid se mai vede
unul din acele mon umente, religioase i oficiale, is-

torice pe care le-ail lasat in urma lor Austriecii.

Tip de biseric ii. baneanii. nota.

Tot briul de clddiri e stdpinit de turnurile a

dou biserici. Una din ele, in stilul ce se obisnuiete in toate aceste parti, stil vienes din anii
epte sute, e episcopia Sirbilor: n'ai putea-o deo-

sebi insd de biserica romano-catolich ce-i st

in ...fat.

In fund se \Tad cava1er4t1 faded exercitii pe

www.dacoromanica.ro

662

BANATUL DE SUS

un cimp deschis. Pe linga casarmile lor trasura

Svabului nostru se infunda iarasi in niste lungi

alei de parc vechi. Printre sirurile arborilor

innalti, carute de povara minate de Svabi, vagoane ale tramvaiului electric, multa lume gdtita, citiva ofiteri. innalte ziduri de caramizi
darapanate, tapsane acoperite cu pajiste, semne

de recunoastere arat unde a stat cetatea cea

puternica din vremuri in care aft stat pe rind
ostasii unguri ai lui Ioan Corvinul i ai multor
capetenii ce ail poruncit innaintea lul, Ienicerii
Sultanului si catanele nemtesti aduse aid in
1716 de cucerirea lui Eugeniu de Savoia.
Partea de pand aid se chema odata cetatea,
si poarta astazi numele de orasul interior. El

e o bucata din cele patru, despartite prin paduricile parcului, care alcatuiesc Timisoara. Sus
e orasul iosefin, dincoace e. cartierul fabricilor,
zis de la inceput, de cind
caruia Rominii

guvernul austriac a daruit creatiunii sale

si

aceasta binefacere industriala, care se pretuia

foarte mult pe atunci : Fabricul ; in sfirsit de
cealalt parte se intinde mieritea> de odinioara, care s'a prefacut intr'un Oras Elisabetan.

In Fabric gasim intaiil un minunat sir de

case facute dupd moda timpurilor noastre, care
cuprind apartamente pentru functionarii i ofiterii innalti si pentru bogatasi. Apol suburbia
urmeaza, cind mai bine, cind mai rail, iarasi dupa
www.dacoromanica.ro

TIMIOARA.

663

normele vienese ale trecutului. Ungurii, cari in-

seamnd aid foarte putin lucru, ail impodobit

cartierul cu o frurnoasd bisericd goticd a mileniului. Cealaltd, mai veche, din piatd, cu crucea
ortodoxd pe turn, e a Sirbilor, i ai nostri a

incercat in zddar s'o cistige printr'un proces,

care s'a pierdut ddundzi.
Odatd, capatul .Fabricului, se zicea i cmahalaua romdneascd). Aid s'ati asezat, indatd dupd
caderea stpinirii turcesti i zidirea orasului nod,
o multime de mesteri romini, straitariD, cojoCarl, tabaci, argintari, ,calddrasiD, organisati in
ctehiuri care se mai ziceati, dupd turceste, si

rufeturi. Ei erail de legea veche, si nu voiail

s5. meargd la bisericuta unit pe care o intemeiaserd alti Romini, cu pldcerea Guvernului,
pe la 1770. Mesterii neuniti nu-si cdpdtard insd
o bisericd decit prin strAduintile protopopului
Gheorgbevici. Cu mult trecere pe lingd Imperiali, cdrora li recruta, ii uverbunc D ostasi printre
Romini, pentru rdzboaiele cu Napoleon, el izbuti

s ducd la capdt zidirea bisericii, unde i se vede

astzi chipul, lingd acela al Imparatului Francisc
Dupd moartea lui, credinciosil parochiel, ai bisericii, cmaistorii, i calfele din acest
suburbiu al mestesugarilor, 11 furard din cimitirul

in care fusese pus si-1 ingropard pe ascuns

drept in mijlocul bisericii sale, pe locul ce se
cunoaste Inca prin dizlocarea lespezilor, ca si
www.dacoromanica.ro

664

BANATUL DE SUS

cum el ar fi vrut sd-1 aib totdeauna intre dinsil

la rugaciunile lor.
Biserica lui Gheorghevici, n'are, altfel, nici un

interes de arhitecturd sail de istorie. E o mare

cldire ca oricare alta din aceste parti unguresti ; inscriptia de intemeiere, in dosul altarului,

e alcatuit sirbeste ; pan prin 1830 toate insemnarile de pe carti sint Inca in aceastd limbd
sirbeascd, care a fost timp de o sutd de ani inchisoarea cugetrii si simtirii banatene. Ail interes
numal bogatele steaguri noud ale crufeturilor, de
mesteri. Aceste bresle si-ail pierdut in sa." foarte mult

bogtia si rostul. Cei 4.000 de Romini din Timisoara cu 50.000 de locuitori nu mai sint cu ele-

ment folositor si pretuit ca odinioar. Dar el

stdpinesc Inca aceste strade de suburbiu din
marginea Begai lenese, unde vdd femel purtind, in aceast zi de sArbatoare, rochil infoiate
si broboade de mdtasd neagr, pe cind, cu tot
praznicul Sfintului Dumitru, care n'are aid* aceiasi

insemndtate ca la nol, tabacil freaca pe largul

maidanelor pieile intinse pe sprijinitori, in btaia acestui cald soare de Novembre.

0 alt biserica a noastrd, acea din vechii

Maieri, a putut fi zidit mai curind, cam odat
cu a unitilor, cad se afla dincolo de hotarul privi-

legiilor cetatenesti. Ea a fost prefcut cu totul

mai daunAzi, si, din trecut, ea nu mai pdstreazA
decit o piatr de mormint din 1812, scrisA romaneste, si nu sirbeste, linga marele zid alb de astAzi.

www.dacoromanica.ro

SPRE ERGOT

665

inteatita se incheie Tim4oara romdneascd

de astdzi, care e prea putin lucru in cuprinsul
marelui ora, ce se intinde i se impodobete
luxos pe zi ce merge. Afard de protopop, un
dr. in teologie din Cernauti, mult amestecat in
luptele launtrice ale Rominilor din Banat, afar5
de foarte btrinul i bunul preot al bisericil unite,

de invatatorul colii ortodoxe, la care yin toti

copiii de Romini, afard de citiva avocati i de

personalul bancii Timipna), nu mai e altd

inteligent a. i cit este, s'ar fi intelegind destul de edit intre sine. In astfel de imprejurari,
intemeiarea unei episcopii romanesti noug in
acest haos al risipel strdine poate sa para o
ideie foarte nepotrivitd celor ce nu-I cauf un
rost prin acest asezamint ce ar fi s se fac.

II.

Spre Lugoj.
Acceleratul duce la Lugoj (terdnimea noastr,
care hotrd$e in astfel de lucruri, zice : Logoj) ;
pltind ins aa de mult ca 12 florini, poti ajungi
acolo cu trAsura, in vre-o ese ceasuri. Un drum

mai scurt duce pe la Buzia. Dar in acest timp

el ar fi prea stricat, ap incit rdmine acestalalt,
prin Reca, pe drumul cel mare al terii.
Ieirea din Fabric, se face pe lingd biserica
www.dacoromanica.ro

666

BANATUL DE SUS

lui Gheorghevici i pieile rad mirositoare ale

tabacilor. Indat orasul se ascunde in multimea
copacilor vechi, cari faiad odinioard pentru dusman si spion vederea asupra cetAtii. Innainte,
in lumina sigurd a soarelui bun, se desfasurd

bogat sesul cel mare, samanat numai pe alocurea cu mdnunchiurile copacilor despoiati sa
cu pAdurici departate, sesul de psuni Inca vii,
din care rsar micsunele rosii in margenea santului, sesul de arAturi vinete peste care se avint5
saltaret, intr'o ultim cintare fara grij, ciocirlia.
Cunosc acest pAmint de bielsug pasnic; cu ceva
mai mult felurime, el incunjurd Bucurestii. Aid

insa lipseste cu totul marele interes istoric de

acolo, i rmine numai frumuseta senina a marilor intinderi de p5sune, a rasfirhrii de lanuri
ce dad pine.
Trecem pe linga stilpul de hotar al comunei
Giroda, risipit in case albe, care se zdresc numai
printre arbori. Cel d'intdid sat pe care-I strdbatem

e numai al Rominilor : Remetea, si tot asa e si

cu al doilea, foarte apropiat de acesta, Iezvinul.
Ele ad aceiasi infdtisare in lucruri si in oameni.

Se v-ad indat c sint asezdri colonisate sa

rinduite, potrivite, adunate cu prilejul colonisArii, care a inlocuit in 1716 pasalicul Timisoarii printr'o alt tard, cu totul nou'a. oseaua,
foarte lat, e singurul drum mai mare al satului.
Casele o mrginesc mai toate, ceia ce cla o desfdsurare, un front mult mai lung. Tipul cladirilor
www.dacoromanica.ro

SPRE LUGOJ

667

nu se deosebeste mult de acela pe care 1-ad

adus Svabii din Germania lor sudicd, i pe care
1-ad primit i Sirbii. Casa alba, cu cloud feresti
spre stradd, inzestrate cu obloane colorate, se

razim pe un cerdac de lemn sad pe stilpi de

zid. Imprejmuirea e numai rare ori de impletituri ; de obiceiii curtea e inchisd cu uluci de
lemn sad chiar de zid, care in unele sate e
vdpsit btdtor la ochi in tricolorul neamului. I n
astfel de colon sint vdpsite une ori si margenile
din lduntru ale ferestilor. Totul aratd multd bund
stare, cunostinta unei culturi mai innaintate
priceperea ce trebuie pentru a o imita. Astfel de
sate se intilnesc numai foarte rar prin alte bocurl, i numai in cite un colt fericit din celelalte
Tinuturi romdnesti se mai vede atita rinduiald
bund ca aice. Bisericile sint toate de zid, mari,
albe; lingd ele se vede frumoasa zidire a scolii
confesionale (prin cele mai multe parti greco-

orientale). Statul nu cuteazd a veni cu scoala

lui de ungureste.
Sdrbdtoarea Sinmedrului a scos pe oameni pe
lavitile d'innaintea portilor, pe cArdrile de lingd

drumul mare, in locurile horei, care sint sad

dupd datina ardeleand, care nu ingaduie hora in aierul liber,
sad curtea bisericii. Foarte putini oameni, grabiti sad lipsiti de
circiuma

evlavie, mind carul sad aruncd sdminta pe brazde

in vesmintele din toate zilele. Cella lti toti s'ad

www.dacoromanica.ro

668

BANATUL DE SUS

imbrcat de srbtoare, si e cu adevarat o stalucitd desfsurare a celor mai bogate porturi romanesti ce se pot intilni.

Batrinii d'innaintea portilor au aruncat pe

umeri cite o mare mantie verde, une ori inflorit. intinderea si coloarea ei sint luate fireste de la stApinii cei vechi, Turcii, cari ail
schimbat aici cu desdvirsire imbrAamintea de
sarbatoare a raielei supuse. Fldcaii si oamenii
tineri poart cojocele fail mined, cojoace scurte,
cojoace lungi, pe care sint cusute cele mai imbielsugate din desemnurile pe care le-a n'ascocit
poporul nostru : si aici se vede iubirea pentru
inflorituri a Rasariteanului. Pulpa piciorului e
prinsd in ciorapi de 'Ina, rosii, albastri, vinep,
vargati cu dungi de tot felul. Caciula singur,
mare, boltita, e numal romdneasck iar p'aldriuta
cu margenile midi ail dat-o Ungurii.
De departe, femeile insa par niste Turcoaice,
gtite in cele mai cochete din fesurile, fermenelele si papuceil lor. Pe cap, unele ail numai
legAturi mari de lind aruncate peste betita de
altd coloare, care stringe sus fruntea, cum vdlul
impus de Coran stringe fruntea cadinelor. Fetele si-ail cuprins ins'a capul intr'o legtura de

galbeni de aur, care cade pe umeri si se prelungeste de-a lungul urechilor. Peste cojocelul
cusut cu de-amruntul, in toat intregimea lui,
cade o revrsare de taleri din timpurile vechi,
cari-si rinduiesc in aceiasi strAlucire vulturii cu
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
Porturl din margenea
ardeleanil de dare Banat (Botrtaril HateguluI).

670

BANATUL DE SUS

cloud capete. Fusta alba e foarte infoiat, si ea

se razimA de sigur pe adausuri de perinute.

Peste dinsa e asternut o catrint indoit, lucratA. cu aceiasi ingrijire si bogatie ca toate
podoabele acestei parti din poporul nostru. Picioarele infAsurate cu ciorapi rosil se pierd in
papuci marunti si usori de piele neagr. Pentru
ca asmnarea cu o frumoasA din RAsArit s fie
.si mai deplind, albul si rosul sint asternute gros

pe fata, pe cind negrul incondeiazd mai mult

genele si arcuirea sprincenelor lungi.
Cu astfel de locuinti si astfel de vesminte,
sAndtosi, vioi, frumosi, vorbareti, in dialectul lor

cu sunetele fugatoare, indrazneti si siguri, BAnatenii se pot lAuda cu dreptate di ei sint intre
ceilalti 4 fruntea, cfrunceax,, cum zic ei, si cum
repetA in batjocurA cei de peste Murs cari nu-i
pot suferi pentru lauddrosia lor sudicA.
De la Iezvin intrAm in tirgusorul acestor pArti:
Recasul. De la inceput, table in virful unor stilpi
albastri si albi aratd ce este aceastA asezare
mai bogatA : ele vestesc locul unde se tine curgul maistorilon,. eMaistorip si calfe, negustorasi

pentru teranil din imprejurimi, acestia sint locuitorii Recasului, cari, in ceia ce priveste neamul, sint Socati, adecA mi se spune Nemti,
$vabi si Ungurl. De hatirul acestora din urmA,
s'a fAcut o said de lecturA cu cArti pe limba lor
.si o sucursald de bancA ungureascA.
www.dacoromanica.ro

SPRE LUGOJ

671

vabii ad case bune, albe, care samanA desavirsit una cu alta. Ele sint, iari, intocmai ca
cele de la ZAdrlat, si tot astfel de case intilnim ceva mai departe, la Josefsdorf, numit dupA

ImpAratul colonisator. Satele i tirgusoarele lor

nu sam'And de loc cu ale Sasilor Ardealului,

precum nici sufleteste aceste dou feluri de
Nemti nu samAnA intre sine. Unii sint foarte
vechi aice, altii sint foarte noi ; unil ad venit
ca cetateni, altii ca o terAnime model. Unii sint
negustori si mesteri, altii ad pornit de la plugArie. Sasul s'a fAcut luteran de acum trei sute
de ani, vabul a rAmas catolic. Cel d'intAid e
de la gura Rinului, cellalt vine de la obirsia
lui, unii avind toat incetineala apei obosite,
ceilalti toat sprintenia izvorului tinAr. Sasii s'ad
deprins a trAi prin drepturile si munca lor, vabii
s'ad rAzimat intr'una pe Cirmuire : intAid pe a
Nemtilor prieteni, apoi pe a Ungurilor, dusmani
ascunsi. Unil a un oarecare viitor, cellalti niciunul.

Rominil ad innainte de Josefsdorf sad cum

se zice acum Jozseffalva, Sustra i TopolovAtulMare, Desi destul de intins, cel din urmd mi

s'a pArut mai sArac decit minunatele sate de

pAnA aid : aierul de sArbAtoare era mai slab
decit aiurea. Circiuma o tine un Evred. Cit si-a
oprit *vabul trAsura la dinsul pentru a-at higni
caii, am putut auzi vorba ungureascA din casa
circiumarului i lungile sfaturi romAnesti pe
www.dacoromanica.ro

672

BA.NATUL DE SUS

care le intindeail teranil gatitl ce stateall pe lavita de linga usa. Nici el nu pareail sa fi baut
prea mult, si el nu cereail nimic de la negustorul lor. Totusl un glas acru de femeie nacajita
chema necontenit spre casa pe unul dintre cel
ce se zabovisera astfel la poarta Jidanului.

In caderea seril trecem riul Begai, pe care-1

lasasem la Timisoara, dar pe linga valea caruia

ni-a fost tot drumul. Cursul lat al apei foarte

linistite oglindeste ca luciul unui lac putinil copad razleti ce-i sint infipti pe margeni. Soarele
s'a culcat intr'o pata de singe, dar un limpede

luminis de lima face s se vada aproape ca

ziva locurile, casele, oamenii.

Acum nu mai este sesul fara de valuri, vesnic asemenea cu sine 'Ana la muntil Oravitel
din fata si dealurile Virsetului din dreapta. Din
loc in loc, e o miscare usoara de dealuri line, si
privelistea, astfel taiata, e mai felurita decit

'Ana aid.
Budintii si Ictarul, tot romanesti, ramin in
margenea soselel, apoi, intr'o lunga desfasurare
de case albe, se deapana satul Chiseteului, prin
strada larga a caruia trec, la acest ceas de sara,
chipuri inhobotate in mantiile verzi si albe. S'a
mintuit de mult hora, si cel din urma semn des-

pre dinsa ail fost dar jucatoril ce se intorceaa

pe drumul mare, incet pe lima, mina in mina,
www.dacoromanica.ro

SPRE LUGOJ

673

in ra'sfringerea de argint i aur a paftalelor copilelor.

Urmeala Be Until, Coteiul, cu cradiri mai neo-

rinduite i mai slabe, dintre care unele ail i

copereminte de stuh care, oricit ar fi ele de
practice, stail i mai rdil decit aiurea pe aceste
trainice ziduri de crmidg, bine tencuit i vruit. Se vede lAmurit ca, de la Timioara in-

coace, bogatia i buna socoteald a satelor romAneti scade. Ceva mai departe se descopar
luminile Silhii.
*

Neamul nostru e stapin peste toate aceste

parti. Pentru a sfarma aceast continuitate, cirmuirea ungureascd de astazi a intrebuintat obinuitul mijloc al colonisdrilor. Unguri din toata

lumea, i firWe nu din cei mai buni, ail fost

ispititi aice i aezati intr'un numAr de sate,
care fac -ca un lant in jurul Lugojului. Dar ele
null pot afla rostul, nici ciOga trdinicia dorit
de intemeietori : locuitorii pribegesc, sint inlo-

cuiti prin alti oarneni de strinsurd i de pleasa,

pnd se duc i acetia, aa incit in mijlocul

trainiciel noastre neclintite e o vepicd prefacere
i preschimbare a veneticilor. Si doar acetia ail
toate inlesnirile, i pentru din01 s'ail luat din
arenda Rominilor acele puni intinse i bogate,
din care se tinura atitea cirezi i turme ! Acqti
Unguri meniti s ne farimiteze i sd ni schimbe
N. Iorga.

Ardealtil.

www.dacoromanica.ro

43

674

BANATOL DE SUS

firea, invata rApede limba noastr. ['Ana i satele lor cu nume patriotice primesc cite un grosolan botez de la cValahip, i astfel Szaparyfalva, csatul lui Szaparp, se zice i Tipariul.

*oseaua a trecut spatiul strimt ce desparte

valea Begai de a Tim4u1ui, care sose0e 0 el
de la Apus, din muntil de atre Ardeal, ca o
apa mare, insa tot aa de lina in Curgerea ei
ca i Bega, mai mica. Dincolo de casutele Coteiului, un pod lung, vechia 11 trece. E din cele
cu plata pentru ora, i stringAterul de taxe,

chemat in romane0e, ni se pare a vine prea

incet, ca i cum 1-ar supara acest fel de vorbA.

Dar, de fapt, el e foarte bucuros ca are treatori romini, 0 la ebuna-sara adauge indata,
intr'un frumos grai simplu de batrin, povestea
maril adunAri politice pe care ail tinut-o acum
citeva zile in Lugoj deputatil nationali0I. Nu
poate uita primirea acestor oaspeti cu cabaret!,
cu pedestra0, cu surle, cu tobe, cu strigAte de
bucurie, ingramadirea impunatoare i pentru
strainul cel mai orbit de trufie 0 de urA a miilor
de terani in haine impodobite.
All fost trel mil...
Ce trel mil ? ! Mai mult, mai mult I i ad
vorbit deputatil, qi all indemnat pe oameni sa
nu se mai vind pentru mincare i bauturA.
tii cum sint Rominii noqtri slabi de fire, s'afi
gindit sA-I puie i la juramint. i all jurat,
domnule !

www.dacoromanica.ro

CARTEA A XXI-A.

IN BANATUI, DE JOS.

www.dacoromanica.ro

Lugojul.
I.

Orapl unde s'a petrecut aceastd mindreta de

care se incalzesc batrinetele podarului, incepe
prin cdsute de meteugari, multe, mici, slabe.
Numai peste destuld ireme, dup ce s'a mintuit
acest suburbiu, in care stail mai multe mii de
Romini, se innalta clddirile cele mari ale Statului, cbiserica cea mare', a ortodocOlor, cu dou
turnuri impunatoare, pravAliile cu vitrine stra
lucitoare, care, in revarsarea luminil electrice,
duc 'Ana la valul bogat al Timivlui. Si, dincolo
de podul de fier, incepe o alt parte a oraului,
in care nu lipsesc clAdirile bune i chiar cite
un palat mare. Firmele acestui centru poart
nume de Svabl, de Unguri, de Evrei, i chiar
destule nume romaneti, dintre care unul e scris
pe o tablita in cele trei colori.

Lugojul e, de cincizeci de ani trecuti, reedinta unei episcopii romAnqti unite. Numarul
www.dacoromanica.ro

678

IN BANATIIL DE JOS

satelor peste care ea stapine0e in acest Banat,

trait timp de un veac supt egemonia religioasa
a Sirbilor, e restrins, dar puterea sufleteasca a
episcopiei se intinde i asupra Tinuturilor ardelene, foarte insemnate, ale Inidorei i Ha-

Biserica cea mare din Lugoj.

tegului, unde sta un vicariii. Pentru episcop s'a

zidit in piata tirgului de peste Tim4 o biserica

marioara, care firete a nu poate avea interes istoric, nici artistic. Palatul episcopal e o
cladire cu doua rinduri, cu o fatada solida la
strada : episcopul Dimitrie Radu 0-a dat 0 aici
osteneala de a harazi o mobila moderna casei sale

de locuinta. Dup plecarea acestui prelat, strawww.dacoromanica.ro

Biserica episcopali din Lugoj.

www.dacoromanica.ro

680

IN BANATUL DE SUS

mutat la Oradea-Marea, drja de Vlddica al Rominilor uniti a luat-o unul din canonicil Blajului, par. Vasile Hossu. Innaintarea sa in rind&
archiereilor nu i-a luat citu0 de putin buna sinceritate vesela, omenia primitoare, aducerea aminte

de prieteni, pentru cari a ramas tot cel din vrer

,
SZE

rs

la,LI4kkfr

.A

g,

_Lk

Palatal episcopal din Lugoj.

muri, interesul cald pentru literatura romaneasca,

i deci iubirea pentru aceasta mai innalta infati-

are a neamului sail Cu un astfel de stapin, i

mobilele acelea scumpe comandate in toate coltu-

rile Europei pare ca pierd sumetia lor straina,

-mindria lor rece. La acest episcop aa cum ni
trebuie notia, am petrecut cele mai bune clipe
www.dacoromanica.ro

LUGOJUL

681

de care m'arn invrednicit in vre-o resedinta epis-

copal din partile de peste munti.

Episcopia are si o bibliotecA vrednicd de a
fi cercetatd si prin raritatile bibliografice pe
care le cuprinde. Se mai pAstreazA aid si unele

Manastirea Prislopulul.

vechi icoane si lucruri scumpe din manAstirea

de la Prislop a Doamnei Zamfirei, intre altele
si un chip al Maicei Domnului, ce poarta pe legAtura sa de aur vulturul bizantin, care a cAzut innaintea Turcilor la 1453.
De cealalt parte, in cealalt tabAr se poate
spune Inca, multamita unor greseli ale trecutuwww.dacoromanica.ro

682

iN BANATUL DE JOS

lui, pe care par. Hossu e gata s le indrepte,

cit sta in puterile sale, e protopopia ortodoxa. Ea
are multi parochieni in Lugoj si de dinsa atirna
o suma de sate din Rasritul Banatului. Biserica
in care slujeste protopopul se zice, cum vazuram,
biserica cea mare, si ea are inteadevar proportii

impunatoare. Cele doua turnuri ale ei se \Tad

de departe, si stapinesc piata orasului din jos.
E o zidire din a doua jumatate a veacului al
XVIII-lea, innaltata prin straduintile unuic Ober-

lines, de odinioara, din rindurile acelor capetenii de graniceri romini cari au avut totdeauna
o mare insemnatate in aceste parti. El e ingropat linga usd, unde se vede o biata crucilita de
lemn, si chipul batrinului ctitor se mai zareste
Inca supt funinginea groasa ce s'a asternut
peste frumoasele zugraveli ale paretilor si catapitezmei, la focul din anil 1850. Altfel, nu sint
innuntru alte lucruri mai vechi decit tipariturile
muscalesti pe care le-ati cersit Sirbii la Petersburg dupa rapunerea stapinirii turcesti in Banat.
Rominii, cari sint astazi uniti si neuniti ceia
ce inseamna cu totii neunif i, dezbinati intre sine,
ail trebuit sail plece odinioara capul fata de noua
lege de Stat ungureasca a calvinismului. De sigur s'a facut slujba calvineasca in acea biserica
veche, de linga aceasta marev, din care n'a

ramas decit un turn preschimbat, care poarta

pe el astazi icoana sapata in piatra si vapsita a
Sf. Nicolae si insemnarea latina ca.' zidirea a fost

www.dacoromanica.ro

LUGOJUL

683

astfel reparata in 1726, de alt cnez al districtelor granicereti romine. Aceasta epoca a calvinismului s'a dus de mult, dar ea a lasat ea urma
folositoare in literatura tuturor Rominilor citeva
din cele mai vechi carti religioase.

Alta vedere a bisericit episcopale din Lugoj.

Lugojul mai are cloud banci romaneti, care

sint conduse de clerici, ca multe altele in Banat, i se zic a fi intiparite pentru aceasta de
confesionalism, ceia ce e Inca una din acele gre-

eli ale trecutului despre care a fost vorba mai

sus. Doud foi se tiparesc in acest vioi centru
romanesc : una, (Drapelub, are un caracter politic, epasivistl, cealaha, (Banatuls, urmarete
mai mult invatatura poporului.
Alte coli decit cele primare sa enormale,
www.dacoromanica.ro

ili BANATIIL DE JOS

684

nu sint, caci episcopia 41 iea clericii din Ardeal, iar protopopia 11 primete de la Caransebeq. Scolile primare, cnormalelel, dintre care
una are pe lingd dinsa i cloud mici internate,
sint, fireqte, confesionale. La una din ele e in-

vatator un om cu care Banatul 41 poate face

fala innaintea Rominimii intregi : compositorul
de musica Vidu, care a tiut sa innalte cintarea
poporului nostru in forme care induioeaza pretutindeni unde traiete o simtire romaneasca.
II.

Spre Caransebe.
Trasura unui Ungur, bun i tcut, mai mult
Svab la fire, ca atitia dintre ai sai ratacitl prin
aceste parti putin prielnice pentru pastrarea insuqirilor neamului, mina o trdsuracu arcurile
obosite pe drumul Caransebeului. Soarele se
lasa spre apus, qi prin largul seninului palid rdtacesc infioratoare matabali de nouri, can se
rasfird, se aduna i in framintarea lor se spintea de fulgere, lasind din margeni Ovoaie de
ploi peste plaiurile din departare. Luna care
se desface limpede innaintea apusului deplin,
ratacete printre prapastiile negre, fugind ca o
pasere obosita.

Strabatem un Tinut sfirtecat de dealuri fail

desf4urare i frumuseta. Nu mai sint pe acest
www.dacoromanica.ro

SPRE CARANSEBES

685

drum, ca pe cel din ziva trecutd, satele albe,

lungi, intinse cu bund rinduiald de-a lungul soselei netede. Aceasta imbielsugare veseld s'a
dus, ca i porturile stralucitoare ale Sf. Dumitru.
Acuma in acest sir de asezdri romdnesti care
sint Gdvojdia, Jena, Sacul, Prisaca, Zagujenii,
Jupa se vad mari grddini de domni, cu plopil
innalti i triti, cite o fabric scinteind in margenea zdrii, cldiri ordsenesti in care stail functionari ai comitatului noil care e Cara-Severinul, circiume mari, la care se opresc cruii
intunecati, in mantli lungi, cari mind carele acoperite cu covergi. Case le, mai putine, ale satenilor sint i mai rdspindite i nu se asamnd
intre ele. Din mijlocul lor rdsar insd totdeauna,
ca si pe cellalt drum, biserici foarte bune, vrednice de un oras. De la un loc incoace insd, ele
nu ail lingd sine i intregirea co1ii confesionale. Granicerii acestia, deosebiti in multe privinti de paueriia, (Bauer) de catre Timisoara,
n'ad voit s sufere, in mindria lor de ostasi,
amestecul preotului in scoald, i astfel ei a capatat coll comunale, care se tie ce inseamnd
in mina Guvernului de astdzi.

Tinutul e stfabdtut de suvite de apd care se

adincesc in pamintul moale. Le primeste Timisul, care se iveste din noil intr'o larga dunga
de otel. in locul unde el inghite apa Sebeului,
sttea in cele mai vechi timpuri Inca un Cavawww.dacoromanica.ro

686

IN BANATIIL DE JOS

ran, pe linga CAvAranul de sus : CAvAranul-Sebeului. Poporul ii zice astAzi numai Sebe, dar
in graiul strain, care a hotArit, s'a alcAtuit nu-

mele de Caransebe, care se cetete in toate

cartile i pe toate hartile, Med deosebire de neam.
11.

Caransebeul.

Dincolo de apA, trAsura se zguduie pe un

drum prost, mAcinat i sapat in rAtAcAni, intre

case care incep mai bine decit in Lugoj. El

duce apoi, intre fronturi mai innalte de clAdiri
de Stat, spre o piata. Caransebeul este un ora
de vabi intre suburbil de Romini, dar prin Fargimea modernA a stradelor sale, prin lipsa de
interes istoric al clAdirilor, el are mai mult o
pecete tearsa ungureasca. Piata Caransebeplui
e mica. Acolo se string la tirgurile de Joi sAtenil notri in lithe cafenii i sure, femeile gAtite, care in aceste parti poartA la spate, in loc de
catrinta, numai oprege, fire rAsfirate de linA roie

prinse intr'o bata tesuta cu fir. Acuma insA, in

dimineata de Vineri, piata e cu totul goara, Dintre
micile clAdiri bAtrineti, fara nici-o frumuseta,

rasare impopotonatul palat, prea mare pentru

trebuintile unui loc ca acesta, pe care 1-ail innaltat, supt inriurirea marei risipe trufae a Statului, un Consiliu comunal presidat de un Romin.
www.dacoromanica.ro

CARANSF.BESUL

687

Temeiul de zidiri i de viat al oravlui e

aceasta stradd prin care am trecut la sosire.
Si nol avem astAzi aid cea mai mare parte din
wzdmintele noastre. Inteo casA destul de frumoask cu perdele albe la cele cloud caturi, std
episcopul, care e un vechifi ajutator al lui Saguna,

un Romin bun 0 un ortodox 0 mai bun, un

scriitor care s'a invrednicit a fi ales membru al
Academiei din Bucure0i i a avut indrAzneala,
de care cred cA nici-unul dintre ierarchii de asthzi

ai celor douA Biserici romAne0i din Ungaria

n'ar fi in stare, de a veni in aceastA adunare
simbolicA pentru unitatea Rominilor 0 de all
tinea cuvintarea de intrare innaintea regelui
Carol. De sigur cA P. S. S. Nicolae Popea, episcop ortodox al Caransebeqului, a fost printre
cei mai buni din generatia sa.
De cealaltd parte a stradei, cele dou coli pe
care s'ar cuveni sA le aibA orice episcopie romneascA : seminariul i preparandia de invAfatori, cu coala de aplicatie alipitA la dinsa,
sint unite in aceia0 clAdire mare, cuprinzkoare,
luminoasA i bine ingrijitA. MA mai bucur Inca
odatA la vederea acestor tined inimo0 i mindri
de neamul lor ce invatA astAzi in deosebite coli
pe care le tine teranimea noastrA din aceste
parti supuse strAinului, i cari mine vor da o

nota indreptare, mai sigurA 0 mai puternick

hotArit romAneasck tuturor puterilor de viata
ale neamului nostru de aice.
www.dacoromanica.ro

688

N BANATIIL DE JOS

De la libraria d-lui Simtion din Arad nu mai

este alta romaneasca 'Ana la aceia care functioneaza pe linga episcopia Caransebesului. in
tipografia el se tipareste, supt conducerea d-lui
Enea Hodos, care a strins atitea frumoase cintece banatene, o biblioteca pentru popor, (Biblioteca noastraD, care da alegeri din scriitorii
romini si cite un studiu ca ale d-lor Dragalina
si Bdlan, care privesc in deosebi viata Rominilor din Banat.

De la piata cotim pe linga casuta care a fost

cea d'intaiti resedint a tinerel episcopii romanesti de Caransebes, si innaintam prin stradele
curate ale unei mahalale cu casele mid, foarte
curate, care cuprinde numal tirgoveti de al nostri, maistori, calfe, economi,. In margenea el
curge riul Irugei invirtind cite o moara innegrita. Iar in fata se vdd zidurile albastre ale
muntilor ce despart Banatul romanesc de Romania Rominilor.

Bisericile amindoud sint pe acest drum de

pace multamit, cu ferestile inchise si cu trotoarele goale. A episcopiei, odata biserica manstireasca, a fost innaltata intr'o vreme cind
nu erati prin aceste partl episcopi romdnesti,
ci un archiereti sirb purta titlurile reunite de
Virset si de Caransebes. Tot de atunci vine
cladirea, cu totul asamanatoare, si facuta in aceIasi stil apusean, a bisericil din cimitir. Cea din
www.dacoromanica.ro

CARANSEBESUL

689

urm mai ales, e plina de inscriptii, pe prapuri,

pe pareti, pe tencuiala proscomidiei si pe ardmida tare a mesel sfinte. Ele nu sint insA niciuna in limba stApinitoare a Sirbilor, ci intr'un
prea frumos grail" romanesc, fat- nici-o deose-

bire fata de cel din pdrtile libere.

Aceastd afirmare de romanitate a adus-o fr
indoiald vecinAtatea Olteniel, a principatului muntean. Dar nu numai acest inriurire, improspAtata

necontenit prin coborirea in Banat de locuitori

din acele pArti. Intre Banatenii de spre Mur As,
cei de cAtre Tisa i acestia cari privesc spre
noi, de la Lugoj incoace, e o mare deosebire
de suflet, venli din imprejurari istorice deosebite. Aid* granita a cerut ostasi romini pentru
apararea ei Inca din cele mai depArtate timpuri.
Odat erail locuitorii Scaunelor romdnesti din
margine, rasplatiti pentru slujbele lor prin nemesie i prin sapinirea de pAminturi. Turcil
cari ail venit insA aid numai peste o sutal de

ani de la luarea Timisoarei, a arimat toat

alatuirea lor. ins pe urma Austriacii cuceritori
ail innoit asezmintul de ocrotire din vremurile
vechi. 0 granitkime banateana a fost alcAtuit
dintre Romini. Ea a ddinuit mult vreme, si a
ldsat urme care nu se vor sterge curind.
Cimitirul e plin de mormintele ofiterilor im-

paratesti, intre cari sint doi generali, Doda si

Trapsa, i un feld-maresal-laitnant, SArdcin. In

biserica din mijlocul lui, inscriptiile acelea roIorga.

Ardealal.

www.dacoromanica.ro

44

690

iN BANATUL DE JOS

mnesti amintesc ofiteri, postmaisteri si chiar

aprari (iubilirti, ai Rominilor grAniceri din
veacul al XVIII-lea. Cutare preot militar, Stoica,
a lsat in aceiasi epoc povestirea imprejurarilor

militare in care a fost amestecat. 0 mare cladire cuprin de biurourile administratiel unel ( averi

comune, care e fondul granitAresc asa cum 1-a

statornicit impdratul de astdzi, in puterea yechilor drepturi ostAsesti ale Rominilor, prin anii
1870 : aici, un comitet pe care.1 supraveghiaza
delegatul Guvernului iea hotriri cu privire la o
avere care se pretuieste la 33.000.000 de florini,
avere urias, necontenit amenintata de cine sap
la temeliile fiintii noastre in aceste tinuturi. in
mindria Bdnteanului, care fasund si in cintecele sale, in iubirea pentru porturile bogate care

se vede si mai mult in aceastd lature rsdriteand, descoperi constiinta de sine, simtul de
onoare, deprinderea cu parada a militarului.
Petrec cea mai bund zi in casa primitoare a
redactorului (Foil diecesanel, dr. Barbu, intre
oameni buni cari tin la mine fdrd nici un interes. D-na Barbu e sora lui Victor Vlad Delamarina, un ofiter mort tindr, in serviciul RomAniei, si care a lasat frumoase versuri banAtene
si descrieri de calatorie pe care, cu mult pricepere, le-a ilustrat insusi, Apoi ma intorc la

otelul unde doua artiste dintr'o trup de la

(Buda Veche 3. se tirnuiesc prin coridoare, tipind

www.dacoromanica.ro

691

CARANSEBESUL

ca supt cutitul ucigasului. A doua zi represintantil culturil maghiare in acest or-A*1 asa de

romanesc vor da aid o represintatie.

Iv.

Alte pArtil banatene.

si

De la Caransebes, prin sosele peste munte

prin marea impleticire de trerxurl vicinale

care nu mai ajung la capat, poil merge la

Resita, uncle o companie francesa intrebuin-teazd Boemi si Romini pentru lucrul minelor
foarte bogate. De acolo se poate atinge Anina.
capatul unel linil care cuprinde i Oravita, un
centru marisor, locuit in mare parte de Romini
si unde am fost chemat cu toata prietenia. Dar
acum e prea tarzid pentru aceste drumdrl.
0 lini de accelerat duce de-a lungul muntilor
innalti al hotarului la Orsova dunareana, la Media sad Mehadia noastra si la locurile de trecere

in Romania. Unguril arata in aceste parti minunea de cladiri scumpe, de parcuri marl, de
luminatie electrica stralucitoare a Bailor Herculane, pe care asa de adese orl le cerceteaza
Rominil din Romania, fard

dea osteneala

a banui c tot acest lux, fdcut cu cheltuiala

multilor visitatori, se afla pe un frumos parnint
ron-idnesc, unde este o durere care asteapta sa
.fie cunoscuta i mingiiata.
www.dacoromanica.ro

692

IN BANATUL DE JOS

De la Orsova, fAr nici-un caracter national,

port austriac cu casele drepte, vaporul duce

spre Apus, pe Dun Area strimtoratd. De o parte

paduri pe stinci inchid cu totul vederea Serbiel, iar, de alta, malul golas intinde sosele,
fabrici, clopotnitele innalte ale satelor. Astfel se

ajunge la Panciova, de unde se urmdreste mai

departe apa imphrateascA, pand la locul unde
se_vars Tisa napditd de strini.
In aceste parti, vecinii, conlocuitoril nostri sint
Sirbil, cari ail multe sate bune in acest comitat
al Torontalului si se razimd pe asezArile si mai
marl de peste Tisa, unde e si centrul lor, Neusatz sail Ujvidk, dup.' numirea ungureasca,
tradus, de astAzi, sail Neoplanta, cum ail crezut
de cuviint a-i zice Rominii. Acestl Sirbi din
Ungaria, ingraditi de privilegil priincioase, sint
viol, neastimparati, gata de gilceavg, si, mai iubitori Inca de strdlucire decit ai nostri din Banat,
el se infsurd in cele mai stralucite si mai tarcate mantil din lume. Sate le lor sint mai tot-

deauna cu totul deosebite de ale noastre, cu

care se intrec in bogatie si in scoaterea el la
iveald prin vesmint si petrecere. De la Sirbi,
nol nu luin decit ciudata eresie a Nazarenilor,

iar, daca el se sting pe alocurea, nu e vina

noastr, ci a deprinderil blestemate de a-0 cruta
casa de copil. Numal in orase, ca Virsetul, Pan-

ciova, un neam luptd ca s inghita pe cellalt,

si, fiinda noi sintem cel mai putini, limba noaswww.dacoromanica.ro

ALTE PARTI BANATENE

693

tr e amenintata a se pierde. Totusi plingerile

care yin in aceasta privint in ziarele rornbinesti
arat o durere de inimA, o constfinta si o mindrie de a fi Romin care poate apAra intru citva
de cotropire.
*i mai departe spre Apus, stail in sfirsit sa-

tele unguresti care pazesc Tisa, grAniceri ai

rasei lor, cari insd, in aceste parti, nu prea pot
s incalce.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A XXII-A.

CU TRENUL PRIN BANAT

1 MIJLOCUL ARDEALULUL

www.dacoromanica.ro

AAA,
Cind plec din Caransebe spre gara deprtatd doi chilometri de ora, e o vreme rece
dupd ninsoarea noud care a cAzut pe muntele
innalt al hotarului, imbrobodindu-i virful in alb.

TrAsura se zgitin i scapat in gropile pline

cu noroiti. Dar in stinga, pAn'a la cealalt linie
de innAltimi care inchide zarea, se desfurd un
frumos .Tinut cu verdele fraged, de-asupra cd-

ruia se innalta copacii drepti, suptirateci.

Calea ferat merge pe alaturi de osea 'And

la Lugoj, i de acolo pana la Timioara. In
cea d'intaiii parte a drumultif, muntii sint de tot
aproape, in namili zgribulite supt cojoace de
vechi pdduri grnicereti. Clopotnitele albe, farimaturile de cradire alba' in mijlocul livezilor
inroite de toamna tirzie, se desluesc acum
foarte limpede, pe cind neguri erpuiesc de-asupra vailor innalte. Apoi de la Lugoj incoace,
www.dacoromanica.ro

698

cu TRENUL PRIN BANAT

SI ARnEAL

zAbranicul ploil incete cade peste pacea sesului,

unde teranil cu aciulele tuguiate si amasa

revarsat zoresc pe ogoarele neispthvite in pra-

gul iernii. Dar, in aceastd usuratate a vremii,

amiaza ride asupra ruinelor nruite, asupra parcurilor vesele si asupra cladirilor ingramadite

si neprietenoase ale Timisoarei. Ne oprim in

statia orasului Iosefin, acela in care poporatia
romneasca n'are ina biserica el.
Pe marea intindere de cimpie care duce de
la Timisoara la Arad se vede acum satul mare
al Vingai. Cladit tot in acelasi chip artificial,
irnpus, ca si satele Svabilor, Sirbilor si Rominilor, el are alti locuitori : pe Bulgaril adusi
aici si in alte sese sate de Cirmuirea austriacd.
Astazi el stiii toti romaneste, de si nu si-aii
paraisit Inca limba. Si in portul barbatilor el se
apropie de nol ; in gard stail razimati de stilpi niste

purttori de caciuli tuguiate si de mantil de

aba alba", cari ar putea fi usor schimbati cu al'
nostri, de si vesmintele li sint mai largi. Dar
femeile in fuste invoalte, pieptarase si cirpe de
colori vil samand a Unguroaice.
In margenea Aradulul rsare din cimpie ce-

tdtuia, ca o juarie veche. Acolo sta artileria

cesaro-craiascd prin care se pot imblinzi sufletele unguresti, pe- care patriotismul de gazetari
al Evreilor le-ar fi incAlzit prea mult. Si tocmai
in acest loc de supt cetate pe care-I avem supt
www.dacoromanica.ro

CU TRENUL PRIN BANAT SI ARDEAL

699

ochi acuma, rzbunarea imprteasc a riwcat

moartea qValahilor,
pe cei treisprezece oameni cu invaptura si de innalt vita
in furci

cari stAtuser in fruntea rscoalelor din anul

de singe 1848.

De la Arad o linie duce spre RdsArit, in Ardeal. E, din vechime, calea cea mai lesnicioas,
aceia pe care aii venit barbaril, regii, colonistii:
ostasii Sf. Stefan al Ungariei, cetele de spahii
ale Turcilor, cirdurile teranesti ale Sasilor de

la Rin. Un alt drum merge de la Caransebes,

asezat chiar linga Tibiscul roman de odinioard
(astdzi Jena), pe valea Bistrei spre cuibul muntean

al Hategului : pe aici a rzbtut odat Traian

'Anal la culcusul de left al lui Decebal. Pe
aceast vreme ins acel de al doilea drum e
greil: nu prea poti afia trAsura pentru a-I face.
Pe cind de-a lungul dungii de otel a Murgsului
trenul card in fiecare zi greutatea mArfurilor si
multimea cAlAtorilor. Ceva mai in jos duce tot
la Ilia MurAsului calea, mai putin cercetat, care

de la Lugojul Timisului atinge cursul de atre

izvoare al Begal sail Begheului.

Abia dou statii mai sint in cimpia lin, de

ardturi si pasuni intinse. La Maria-Radna esti
acuma in Tinutul de dealuri cat:lite ca niste
cuptoare, care duc pAnA in gura Ardealului.
Maria-Radna e cunoscuta prin pelerinagiile ce
www.dacoromanica.ro

700

CU TRENUL PRIN BANAT SI ARDEAL

se fac, i de ai notri, la manastirea catolick

ungureasck ce se innalta in aceasta veche

Radna a Slavilor i a Rominilor. Toate drumurile ce duc la dinsa sint pline pe vremea ruge,
a ebuciuluiD, i calea ferata aduce i ea inchinatoare din stratele mai innalte ale societatii.
Ceasuri intregi, urmam inca aceastd cale larga

ce se desfdpra intre apa Muraului in care

luna-si revarsa argintul i intre acele dealuri
rotunde, grosolane, fail sate i cu putine paduri, peste goliciunea carora noaptea a intins insa

un alb zabranic de poesie i taink Numai arare

ori citeva scintel ro01 arata locul unde un sat
se gatWe de culcare.

La trecerea in Ardeal nu sint aid strirntori,

cetatui de stinc, gporti de fierD. Nurnai pe unele

locuri spinarea rotunzita a innaltimilor se cocoeaza i mai sus. Fara nici-o incordare, fara
nici-o lupta, apa cea puternica stramuta dintr'o
tara in alta. La Zarn eti acuma in Ardeal. Indata recunosc cantonul alb i drumul ingust

care m'a adus acum doua luni de la vechea

biserica a Guru Sadului.

Cind se face ziu, trenul e in partea de Rd-skit a Ardealului, pe valea Homorodului. Acolo

sint marile sate romanWI, Palou1, Cata, care

atirnail odata de cetatea saseasca a Cohalmului,
pe nemtWe Reps.

E o singura statie pentru satul romanesc al

www.dacoromanica.ro

CU TRENUL PRIN BANAT S'I ARDEAL

701

Homorodului si pentru tirgusorul Sasilor. Cel

d'intAiti are in frunte un vechiii turn de paid,

VI-

Willer din pIrtile Sibiiuld.

care se vede de departe. Ca lea din stinga duce

printre araturi, pe de-asupra dealurilor ware

www.dacoromanica.ro

702

CU TRENUL PAIN BANAT *I ARDEAL

la sirul de case de piatra in care se incheie

Cohalmul de astazi. Noi avem aid un rost destul
de mare, cad SAsimea decazufa e incunjurata

din toate partile de teranii nostri, oameni harnici si stringatori, dintre cari unii ajung si pane'

Ardeleni din Poiana Sibiiiiini.

in Bucuresti. Archiva oraselului pastreazd insa

amintirea timpurilor cind nu erail destule furci
pentru a pedepsi pe acei supusi neascultatori,
rivnind la binele estdpinilor, cari eraii eValahii.

indat se iveste Oltul, care merge spre Fagaras. Pe cind promoroaca acopere dilmele, cawww.dacoromanica.ro

CU TRENUL PRIN BANAT SI ARDEAL

703

zind in paturci groasa de brumd asupra buruienei cimpului, el trece ingust si intunecat
ca un serpe negru, cu solzii luciosi. Numai pe

alocurea umbra copacilor de ap se apleaca

asupra durerii nemingiiate pe care o aduce din
sus, din muntii pe cari i-aii pierdut stramosii
nostri in minile Secuilor.
Si apar .acum satele secuiesti, cu nume de
oameni : Agoston, Miklos. Oltul e tivit cu ele
pe stinga, pe cind din a dreapta sint asezrile
mari ale Sasilor, cu casele strinse supt grelele
copereminte rosii. Dintre ele se ridic5. Feldioara,

un adevrat orsel si astzi. Din drum se vdd

desele triunghiuri innegrite ale culmilor de tigla
veche. Pe un dimb mijlociii in margene, cetatea

rsare innainte, cu trei frinturi mari de ziduri

galbene, ciuruite cu gauricile si crapaturile negre ale ferestilor. Acesti batrini ochi stinsl se
deschid tristi asupra sesului de arAturi bun e,
in care. Petru-Vodd Rare al Moldovei a invins,

in Iunie 1529, oastea cea frumoasd a intregei

Ssimi ardelene. Acele vremuri cind Voevodul
romin stapinia si infricosa tot Tinutul muntelui
de hotar s'ail dus, dar plugari din neamul lui
Rares,- lucrind harnici la ogoare, isi fac tot mai
mult loc in cetatea de odinioara a Sasilor. Ca
si in alte parti din Ardeal, se boteaza si aici
mai des in cAsuta Valahului decit in sura cea
mare a strAinului.

www.dacoromanica.ro

=,1111,

kgt.

7
J.ri,

esig
,
no

I Alt

:';11

7,

'

, 1- laTig

v,Jo

rfr
6sis

1.12

www.dacoromanica.ro
GospodArie in Tara Birsel.

CU TRENUL PRIN BANAT SI ARDEAL

705

De aid' prin Bod esti indat innaintea prive-

listil fail pareche, pe care o da Brasovul, cu

fabricile nou, cu bisericile vechi, cetatea imparteasca, marile namili de dealuri impadurite, din-

tre care Timpa rdsare cu monumentul lui Arpad, ca o mare gdind bogheta, cAreia i-a intrat
un paid acolo unde n'are ce sa caute.

N. lorga.

Arden lul.

www.dacoromanica.ro

46

CARTEA A XX1II-A.

PRIN SECUIME.

www.dacoromanica.ro

De la Braov lam drumul spre Secuime, intr'un tren incetinel, pfin de ace0i terani cu caciuli, sumane scurte, albastre la mined, i itari
in cizme, cari samnd a fi Romini fiindcal acum

o mie de ani a deprins de la Romini cum

trebuie s se imbrace o fiinta omeneascd.
Deocamdat, muntil se vad din amindou partile, dezbodolindu-se iute de neguri care se astern ca houri in calea soarelui. in stinga linia
inaltimilor, care se desf4ur foarte sus i larg,
se mai pAstreaz : acolo sint satele Secuilor,

intre care sint saranate rar i ale noastre. De

ceastAlalta parte, culmile se dail in laturi pand

foarte departe, unde pe acest timp nici nu se

zaresc. Astfel se deschide acea cimpie din susul

Brwvului pe unde a cutreierat otile romnek,.ti, i cind Mihai Viteazul a venit s cuprind

Ardealul, i cind Radu Serban, urmaul insuirilor eroului, a navalit rdzbuator pentru a lua
www.dacoromanica.ro

4.1

"

www.dacoromanica.ro

La biseriea in Tara Billie.

PRIN SECIIIME

711

lui Moise Secuiul, usurpatorul ardelean, viata,

iar lui Gabriel Bathory, rAsArit in locul lui
Moise, cinstea biruintii si mindria de suzeran.
Inteacolo sint cele epte Sate, apoi Tatrangul,
Bodo la, NAienii, pe unde s'ail strecurat atitea
cete cu steagurile muntene, si muntii Mocanilor, printre cari se deschide pasul BuzAului, o
poartA de primejdie vesnicA pentru stApinii ungun al Ardealului.

Cel d'intaiii sat pe care-1 atinge linia, e s-

sesc, HArmanul, un sir de case albe cu un

mare turn vechiii ce se innalt cu mult mai
sus decit desfAsurarea coperemintelor rosii. In
curind zarea e sAmAnatA in stinga cu mai multe
grAmAgioare de casute strAjuite de bisericute
cu giturile de privighere. Sint tot sate secuiesti

de peste dunga ascunsh a Oltului. CAtre nol

innainteazA ins livezile si citeva din locuintile
altui sat sgsesc, al cdrui nume se intimpind pe
multe din cele mai slAvite pagini ale trecutului
nostru, Prejmerul, popas al ostilor cuceritoare.

Una din bisericile ce se vAd aice, pare sd fie

a Rominilor.
PAretele muntos din dreapta, de ca.tre hotarul
romdnesc, se apropie intAiii cu un virf de peste

o mie de metri, care zbucneste sus in innaltul

cerului. Apol si de o parte si de alta e o Indulcire a liniilor, si arAturile frumoase se intind

www.dacoromanica.ro

712

PRIN SECUIME

in lavicere lungi. E valea riului pe care Secuii

il numesc Fekete Ugy. Drept de-asupra ei se
oprete un lant de dealuri cu incretitura ward.

La poalele lor se fasfirg cel d'intiii ora al

Secuimil, Sepsi-Sin-Gheorghiii. De cind Unguril sint stApinii Ungariei, ei ail npdit cu binefaced pe fratii Secui, daruindu-li palate mdrete
pentru oficiile de administratie 0 pentru coll.
Aceste clAdiri nou'a dal."' caracter i consistenta

amestecului de casute acoperite cu tigl sseascd. Biserica pare noug, i o alt biserica
noud, pe lature, e probabil a noastra.
De la Sepsi-Sin-Gheorghiii, linia strbate in

munti, pe cind o ramur, cea cu transportul

direct, urmeaza rotunzirea catre Carpati a riu-

letului. Ea duce la al doilea tirg de Secui,

Vaarheiul. Pe aid era odat un cunoscut drum
spre Moldova, pentru negustori ca i pentru

ostasi, pe linga marele sat al Bretcului, care

ducea la pasul Oituz.
Inca o increngatur, desfacutd dintr'aceasta,
tintete in sfirit catre un Tinut romnesc, un-

ghiul Covasnei. Aid, in vdi inguste, care se

1eaga cu izvoarele Biscei 0 slut taiate de hotarul Romaniei, traiesc voinicii Mocani oache1

can perindeaz5. muntii 0 aii in casa lor de

birne mai mult un addpost vremelnic. Cele mai

vechi datine 0 superstitii ddinuiesc 0 Vara

www.dacoromanica.ro

PRIM SECUIME

713

acuma in acest colt ferit unde abia astazi straitnul patrunde ca sa culeaga padurile.
*

Dupa Sepsi-Sin-Georgiil, valea se mai tine

un timp larga, purtind sate bune in suptioara
dealurilor. Unde e o singura biserica de-asupra
caselor de birne varuite bine si acoperite une
off chiar cu tigla noua, ea poarta in virful turnului bombita calvinilor, cad Secuil acestia din

cele Trel Scaune sint cu 4lege ungureasca.

Unde vezi doua biserici, una e a stenilor nostri, dar, impreuna cu legea, el n'ail putut 'Astra
in multe locuri, si mai ales in aceste parti, limba
lor romaneasc. Pe aicl Rominul carturar are
durerea sa intimpine atitia din neamul sail cari
nu mai stiil romaneste nicl atita cit trebuie pentru a spune ceia ce spun totusi, cu mindrie, in
ungureste : (Sint Romin. Preotul li face liturghia in limba strabunilor, dar predica trebuie

s'o tie in acea limba pe care oamenii o pot

intelege. Abia daca se afl vre unul care sa tie
locul de cantor, sail credinciosl cari sa fie in
stare a spune in graiul nostru rugaciunile cele
mai trebuincioase. incercarile ce s'ail facut cu
scoala con fesionala, pe care totusl bietil crestini sint bucurosl s'o tie cu orice jertfe, n'ai1
dat resultate cu care sa ne putem multami. Mediul strain impune in chip firesc limba strain.

Pana si preotii, cind sint nascuti in aceste

www.dacoromanica.ro

714

PRIN SECUIME

parti, ad accentul stricat, 0 unil din el ajung

iard0 a vorbi numal cu gred romdne0e.
Napaditi de un numdr covir0tor de co1oni0I
militari, cari ail fost aruncatl peste esuri i riuri
pentru ca s apere hotarul de barbaril vdilor moldovene 0 muntene, ai no0ri nu s'ail putut tinea
in picioare. El ad dat ndvAlitorilor singe scump de
viteji, port 0 datine. $i astdzi poti deosebi pe
Secuiul de rasa' de Secuiul amestecat ; in alcd-

tuirea mai find a acestuia din urm cu fata

oached 0 ochil vii recuno0i insuOrile neamului
nostru. Pierderea in mijlocul Secuimil s'a putut

face cu atit mai lesne, cu cit 0 unil i altil

trdiail aceia0 viata 0 nu-i despartia du0ndnia
de clasd i de indeletniciri. Secuil ail iubit 0
ajutat, in toatd desf4urarea trecutului, pe Domnil no0ri cel rdzboinici : $tefan-cel-Mare, Petru
Rarq, Mihal Viteazul, Radu $erban, impotriva
Ungurimii de neme0 care voia sa-i ingenunche.
El tiail cd peste munte al lor din Moldova duc
un traid mai putin stors i primejduit. Fand i

mica nobilime a Secuilor, care se numia i

boieri, a avut simpatii pentru noi. Comitele Mikes, cel cu pdurile marl, al cdrui nume-1 aflu
scris pe gramezile de cherested din gdri, a avut
innaintasi cari s'ail amestecat prietene0e in istoria noastrd.
Rominii de lege romdneascd 0 de limbd ungureascd din mijlocul Secuilor sint veniti ceva
mai trzid de la Rsdrit sad de la Apus, inteun
www.dacoromanica.ro

PRIN SECIIIME

715

timp cind puterea de absorbire a vecinilor scazuse intru citva. Dusmania dintre ei si Secui e

pe alocurea un fapt : ea se arata prin vorbe

rele si prin tirnuiell, dar in ivirea si intarirea

ei indemnul venit de sus, de la cercurile cirmuitoare unguresti, are de sigur rostul de capetenie.

Cit mai este valea cea larga, se descopere

Oltul Inca odata, minindu-si incet unda sarack
de un luciu verde stropit de spumele farimate,

supt crengile plecate ale rachitilor rupte de

vint. El piere indat de supt ochi, si acum va-

lea se sap intre pareti piezisi de munte pe

cari-i imbraca vesmintul de intunerec al bradului. Cind apa se vadeste iarasi in acest adinc

negru, ca al muntilor Prahovei, ea scat:ail

spurna de coltul pietrelor ca un copil aprins
de minie.
In mijlocul padurii de brazi, trenul se opreste

la statia galbena, cocotata sus, a Tusnaduluibal.. La acestea vine vara destula lume, intre
care si Romini de dincoace. Obiceiul de a cerceta aceste feredeie) e vechili la Romini si era

mai intins innainte de a se descoperi si exploata bane Slnicului. Inteun prospect din anii
1830 al Tusnadului, pe care-I gasiiii in cursul

acestel calatorii, se mai afla o suma de nume

boieresti din amindoud principatele.
Secuimea e bogata in ape minerale. Innainte
www.dacoromanica.ro

716

PRIM SECUIME

de Tupad, am trecut pe la bdile din Malna,

mai noua. In vecindtatea lui Sepsi-Sin-Georgid
sint, intr'un fericit colt de taxa' din margenea padurii, in preajma dealurilor blinde vilele de la
Vdlcele sad Eldpatak, care i acesta are reputatie
la noi. Departe in sus, in Gurghiuri, Borsecul,

care e cea mai insemnat statie de aier din

Ardeal, primqte necontenit oaspeti romini, pe
cari-I ispitete marea frumuset a innaltimilor
ce-I incunjura din toate partile : o diligent,

totdeauna plina vara, pune in legatura Borsecul, prin pasul Bicazului, cu pdrtile nemtene
ale Moldovei i cu capitala lor, Piatra.

Dincolo de padure e satul Tunadului, foarte

mare, cu multe coperipri negre i ro0 supt

turnul unei biserici care poarta crucea indoit.
De aid incepe catolicismul pe care 1-ad sprijinit prin slujba, predicatia i invatatura lor Franciscanii, wzati din cele mai vechi timpuri pe
aceastd margine carpatinA.
Valea s'a deschis iarI, plind de verdeata pa-

unilor inviorafa de lumina veseld a soarelui.

De-a lungul ei pe intinderi foarte mari se urmeazd satele marginei secuieVI, ale Cicului sad
Ciucului, strinse wzari din birne i indil sad
tigla, gata de lupta odinioara cu dupianul de

peste pasuri. La numele de Csik se adauge cite

o specificare luat din vre-o insuire a locului,
ca Verebes (4 cu vrbiile,) sad din numele Sfinwww.dacoromanica.ro

PRIN SECUIME

717

tului cdruia i se aduce in deosebi inchinaciunea

in bisericd: Simon, Damacds, Craid.

Unde era din cea mal deprtata vechime o

Simbt a Rominilor bogomili, Franciscanii ad
fcut vestita manAstire a Simbetel din Cic, CsikSzereda. De aid ei ad trecut si in Moldova, unde

Casa de lemn din Carpatl (Maramure4).

ad zidit la Bacail o mdnstire-sucursal, in care

s'a salasluit i un episcop catolic. Un orasel
s'a format in jurul mAndstirii din Secuime, si
Cirmuirea imparteasca, pretuind insemntatea
strategic a locului, a durat in veacul al XVIIIlea cAsdrmi marl pentru apararea granitei. As-

azi e aid o resedint5. de comitat si un centru

cultural unguresc. Din valmasagul coperiurilor
www.dacoromanica.ro

718

PRIN SECUIBIE

marl, despartite de strade strimbe, inguste i

intortochiate, rasar zidiri uimitor de mari pentru
functionari, catane i colari. Biserici albe cu
turnurile marl se vad id j colo in ora i chiar
pe unul din dealurile cu paduri tarcate, care stapinesc asuprA-i. Franciscanii trebuie sa slujeasca
in cea din fund, care are cloud turnuri, 0 tot catolica e zidirea din margenea garil care ar parea
sa fie inchinata cultului romanesc.
La Madfalva, lunga oprire i caratura de pa-

chete. Satul se rasfata foarte departe in vale.

Un mare monument cu vulturul va fi pomenind
cine tie ce isprava patrioticA.
De aid se vede departe, albind de zapada, un

foarte frumos virf de munte. Ca lea ferata nu

merge insa cAtre ultimele Ciucuri, catre obiria
Oltului i innaltimile de unde se rup apele spre
Ras Arit i Apus. Acolo ar intimpina, la marele
sat romanesc al Valabului, izvorul Murdsului,
care se roteste asupra unui intreg Tinut de sate
secuieti pana la tirguorul care se zice Reghinul
Sailor, unde a fost protopop Petru Maior.
mai departe panA dincolo de Vaarheiil Muraul
e in puterea Secuilor, precum vecinul sail Oltul
nu scapa de din0i decit in Sasimea Braovului.
Acel Tinut murasan al Secuilor cari mai ail,

pe linga Tinutul oltean de pand acolea, i pe

acel al Arieului de jos, cuprinde Gurghiurile.
www.dacoromanica.ro

Crud din pitrtile Bistritel.

www.dacoromanica.ro

720

PR1N SECUIME

Capita la lor, Gurghiul Sf. Miclaus, se ridica pe

Muras intr'o lata s'i frumosa vale.
Tot ce se afla la Rasdrit de dinsa, e un cistig
nod al acestei monarchil rapitoare. Pana unde
sint marile sate ale Toplitelor stapinia din vechid
Domnul Moldovei. Abia dupa 1760 ad inceput
impotriva lui plingeri ca ar fi incalcat hotarul.
Cei mai puternici si mai sireti ail avut dreptatea,

si Iosif al II-lea s'a putut lauda astfel in anii

1770 cd s'a adaus la imparatie un Tinut de
stinca si uriar paduri care ar face cit doua comitate. Pana astazi se arata insa pe unde a fost
granita cea veche si cinstita, si bisericutele din
sate ad pe sfinta masa antimise ale episcopilor

de Roman. Toata grupa de sate bune, curat

romanesti, care incunjura pasul Bicazului, se stiii

a ad venit la Ungaria prin acest jaf de daunazi.

*

intorcindu-se la dreapta, linia trenului urea

necontenit pana ce se atinge un platod innalt
de pe care se desfac innaltimi plesuve, patate
numai ici si colo cu cite o dumbrava de molizi
sumbri. Se ajunge astfel intr'o noua vale, a
Trotusului, harnicul nostru rid de munte, stapinit si el de straini la izvoarele lui.
Invirtitorul de mori, miscatorul de ferastraie,
zburdalnicul caruia ii place sa muste si sa innece, e deocamdata, in aceste innalte coclauri
pustil, numai o scursura de ripa care abia umewww.dacoromanica.ro

PRIN SECUIME

721

zeste in jurul sil. In locul unde el 41 incearca

astfel cele d'intaiii rataciri in lume, stinci grozave, roscate, galbene se imbulzesc in margenea
drumului. De acuma innainte, aceasta va fi privelistea : de-o parte rostogolirea stincilor goale
sail a celor acoperite cu praf de piatrA, iar de
alta cele d'intaiii zvicniri mai sigure ale riule-

tului de munte pe acea albie de pietris ce se

umple intreagA la cite o izbucnire patimas a
lui, care se face asa de rapede, incit odat, mi se

spune, a despartit o nunt, silind pe preot s

dea binecuvintarea lui pe de-asupra apei furioase.

De la o vreme, in adincurile de vale se adund

casute de lemn cu innalte acoperisuri cenusii.
Ele se imbulzesc atit de multe, incit in dreapta,
in stinga, innainte, toat lungimea vailor e plina
de ele. Vazute de aproape, aceste locuinti bine

prinse, bine imprejmuite cu loadbe de lemn,

despartite prin cele mai netede si mai curate
drumuri albe, rizind din ferestile lor mrunte,
inftiseazA casa romdneasca ideala.
i iata acum ca se ivesc si locuitorii, in vesminte de DuminecA, strinsi insa la un loc in mai

mare numAr decit intr'o Duminecd obisnuitd.

Ldmurirea o avem indat. Pe drumul din mijloc

vine o ceat de fetite care alearga, de femei

care yin rapede, de fldci cari inchid calea.
Acesti oameni foarte frumosi poart vesmintul

romnesc intr'un chip cum nu se poate mai

X. Iorga

Ardealul.

www.dacoromanica.ro

46

722

deplin

PRIN SECUIME

i mai curat. Femeile se infsurd pe cap

cu broboade ; peste cdmasa cu fiuturi ail cojo-

cele fail mined, cu cusAturi ; o fot rosie le

incunjur ; picioarele sint prinse in cioareci si

cizme mari. Barbatii sint de tot chiposi cu adciulile lor umflate, cu lungile sumane negre.
Acuma in urma lor soseste un sir de cdruti in
mers incet, de sdrbgtoare. In cea
o fat
mai bogat impodobita sta intre tovarsele el de
vrista. E mireasa, i acesta e un alai de nunfa.
Pe cellalt mal trec indat fldcai clri, dintre
cari unil a inflorit urechile cailor cu naffami
rosii, care fluturd in fugd. E intocmai dupd datina noastr cea veche : prietenii mirelui chiama

satul la petrecere.

satul intreg e in miscare. Oamenii s'a5

fazimat de gardurile de lemn i privesc ; femeile
toate sint in ulite ; cite o fetita sa chiar o co-

dana s'a caldrat in virful parilor ca s'a vada si

ca sti fie vazutd mai bine. Pe dealuri, bAietasii,
incalziti de atita larm, i alergatura, si vorba,
si bucurie, se insir cintind de rsunA
Neaparat c acesti oameni sint Romini.
Sint CeangAl, spune conductorul, care se aprinde si el de pldcere cind vede atita frumuset.

Sintem la o statie din Ghimesuri, si o fata."

scoate scrisorile pe care le dd Evreicelor ce
tin posta. 0 aud lamurit spunind ceva romneste, dar, cind o intrebdm in limba noastr,
ea intoarce capul.
www.dacoromanica.ro

PRIN SECIIIME

723

Nu esti Romincd ?
E Ceangaucg, rgspund ungureste Evreicele.

lat acum si gara ungureasca a Ghimesuluihotar. De departe, ea se infatiseaza ca o urit

clgdire greoaie, galbena si rosie. Pe d'innuntru
are sumedenie de sari si saloane de ,restaurant
ca pentru o mare capitalg. Lumina nu e aprinsa
ins nicairi. Si nici nu are de ce s fie : in tren
sintem aproape numal nol dol. In zdar vine
jandarmul trufas pentru revisia pasapoartelor ;

n'ar fi decit al nostru, dar nici nol nu trecem

granita. Trenul se duce spre Palanca, unde e
ticgloasa noastr baratcg de hotar, numal cu
personalul si cu transportul de scinduri allEvreilor din Secuime. Restauratorul, un biet om slab
imbracat, n'a dat de mult timp nimdnui de mincare, si de bucurie se pune la vorb cu nevastmea, care stie ungureste.
Dar ce sint oamenii din Ghimes ?
Iat o frumoasg fat din sat care stg in garg.
Ea cid nevestel ldmuririle ce-mi trebuie, pe cind

jandarmul ard lucru d tircoale imprejur.

Tatgl el e Ungur, mama Romincd. Ea stie
numal citeva cuvinte romanesti. in sat mai sint
Romini, sint aproape numal Romini, dar cel mai
multi... Cel mai multi sint ca dinsa : adecg nu
tila romAn este.

Si de la restauratorul sfatos aflu mai departe, cg

este bisericg romgneascd, cu slujbg sipredicd roma-

www.dacoromanica.ro

PRIN SECUIME

724

neascd greco-catolicd, este si scoal roma.neasck

cu un invatator si o invAttoare, este si un ...

solgabirati romin. i totusi jumAtate din sat nu
mai e romnesc, iar Rominii schioapAta vorbind

limba lor, sfinta limbd de omenie a mosilor si

strmosilor lor, limba care numeste semintia lor,

portul lor frumos, datinile minunate pe care

le-aii pstrat. i, ca s umple pharul cu o ultima picatura de otravd :
Aid Ungurii si Rominii trAiesc foarte bine
laolalt.

Dup cit am vAzut si am auzit,

cred si eil.

Dar, cetitorule cu dragoste pentru acest biet

neam nenorocit al nostru pe care insd nu oricine vrea poate sd-1 insele si s-1 prade, daca"
vei strAbate Ardealul, Banatul si alte parti unguresti unde sint porti de otel bine apArate in
jurul fiintii noastre ca neam, dacd te vei inviora si imbArbata acolo cu credinta ca, ()licit
s'ar sili orisicine, raddcina noastr nu poate fi
smulsd din adincimea unui pamint care a numit
pe strbunii nostri intaii-nascuti ai sal, daca vei
cinta cosana) la biruintile noud ale acestui mare,
bun si blind popor al muncii, intelegerii si frumusetii, daca dupa aceasta vei voi s te intorci

pentru a folosi si mai mult, dacd poti, Rominilor din locul tail, din tara ta, din cuprinsul
bratelor tale,

nu trece pe la Ghimes si Palanca!

www.dacoromanica.ro

TABLA CUPRINSULUI

www.dacoromanica.ro

TABLA CUPRINSULUI
-MEM

CARTEA A XI-a.

In Tara Vinului.
PA G.

De la Alba-Iulia la Geoagiul-de-sus.
La mandstirea Rimetilor

391
396

CARTEA A. XII-a.

Tinutul Tirnavelor.
Spre Blaj
Blajul

Imprejurimile Blajului

Pe Tirnave : De la Blaj la Sighipara

Mediaful

B. lbaffaldul

C. Sighipara

407
408
420
427
429
432
438

CARTEA A XII-a (urmare).

Atudul, Turda

Clujul.

Aiudul
Mira.slAul

Spre Turda
Turda
Imprejurimile Turzii
Clujul

imprejurimile Clujuluf

www.dacoromanica.ro

447
450
453
456
461
465
472

728

TABLA CUPRINSULUI

CARTEA A XIII-a.

Pe valea Someului.
De la Cluj la Gherla. Gherla
imprejurimile Gherlei . .
Spre Dej. Dejul . . . .
La biserica Vadului
Cetatea Ciceului

rAa.
479
483
486
489
493

CARTEA A XIV-a.

Tinutul Bistritei.
De la Dej la Beclean
De la Beclean la Yasaud

505
.

IsiAsudul

De la Nsaud la Bistrita
Bistrita
Spre Maramures
Rodna

507
509
514
521
527
532

CARTEA A XV-a.

Maramuresul.
De la Rodna la voci
De la Visii la Sighet
Sighetul

De la Sighet la cellalt hotar

537
646
557
571

CARTEA A XVI-a.

Baia-Mare i Chioarul.
Spre Baia-Mare
Baia-Mare
Chioarul

www.dacoromanica.ro

565
588
590

TABLA CUPRINSULIIi

729

CARTEA A XVII-a.

Slagiul, Satmarul, Oradea-Mare.

PA G.

!ri Slagiu.

601

Spre Satmar. Stmarul

Spre Oradea-Mare. Oradea
In jurul Ofazil

607

610
618

CARTEA A XVIII-a.

Tinutul Beiuului.
Spre Beius
Beiusul

623
627

De la Beius la Arad.

631

CARTEA A XIX-a.

Aradul i imprejurimile.
Aradul

645

0 manstire romaneasci: Hodos-Bodrog

650

CARTEA A XX-a.

Banatul de sus.
Timisoara
Spre Lugoj

659

665

CARTEA A XXI-a.

In Banatul de jos.
Lugojul

677

Spre Caransebes
Caransebesul
Alte parti basntene

www.dacoromanica.ro

68.1

686
691

730

TABLA CUPRINSULUI

CARTEA A XXII-a.

Cu trenul prin Banat i mijlocul Ardealului.

CARTEA A XXIII-a.

Prin Secuime.

www.dacoromanica.ro

LISTA ILUSTRATIILOR
AG.

In Tara Birsei: la usa bisericil

In Tara Birsei : In curte, la lucru
Brasovul, cu frintura. din ziduri
Brasovul, cu biserica neagra
Brasovul : margenea
.
.
.

12
14
16

Junil intre Pietre

Intrarea la St. Nicolae din Scheiu

20
28
30

Teatrul Brasovechenilor
Casa archivelor biserich Sfintului Nicolae .
Din Tara Birsei: la lucru, acasa.
In .Tara Birsel : hora
Cetatea Branului
Alta vedere a Branul i

31

In Tara Birsel:'Zi de sdrbatoare

50
58
64
68
70
74

Nunta. in Tara Birsei

Vlad Tepes, Domn muntean, duce de PAgaras .
In piata Fagairasului
Cetatea Pagarasului
mita de sat romdnesc din partile Fagarasulul .
Femei fagarasene
Din petrecerile Junilor din Brasov
in Ohaba
Calea plopilor
Constantin Brincoveanu, Domn al Terii-Romanesti,
boierul Simbetel-de-sus

www.dacoromanica.ro

32
36
38

42
41

SO

90
98
100
104

782

LISTA ILUSTRATIILOR
PA 0.

Apara.torii patriei : jandarmii lingl bisericile Rominilor

Unelte de cas din partile Sibiiului

Sibiiul cel vechi
Pat sapat i presuri din partile Sibiiului
Podoabele casel in 'Agile Sibiiului
0 frumoasa a satului
Cu ulciorul
Casa Vlddicilor, in Rasinari
in munte cu oile
Mestesugul de sapat al ciobanilor rsinareni .
Port din Sud-Vestul Ardealului
Poienari
Poienareasa
Miri din Poiana.
Hors Poienarilor

119
140
140
163
167
16')
177
181
183

184
203
210
214
218
220

Mihai Viteazul, Domn al tuturor Rominilor (1693-1601) 231

La Orstie
Sebeselul din jos de Orstie (dupA o veche acvarel)
Manstirea de la Sebesel
Porturi din Tara Hategului, la Boutari
De-a lungul apel
Nemesi din Zdicanii Hategului
Biseria in chip oristian (la Pestiana). Pe din afar
Aceiasi biserici. Pe d'innauntru
Biserica din Dnsus
Drum pe Ratezatul
Amfiteatrul din Grdiste
Cetatea Coltei
Chipuri de la Petrosanl
Biserica Prislopului
Mormintul Domnitel Zamfira la Prislop
Cetatea lui Matias Craiul
Biserica cea veche din Inidoara
Aceiasi biseria pe d'innAuntru

......

www.dacoromanica.ro

243
267
26G
271

273
280
281

282
284
290
291
294
301

10
311
S19
321
321

733

LISTA ILIJSTRATIILOR

PA G.

Gimnasiul din Brad

Cimpenii innainte de focul din 1905
Craiul Matias
Vederea Blajului
*'colile Blajulul
Porturl din Teius
Gherla
Biseric de sat ardeleana : pe din luntru.
Padure din Carpatii nordici al Ardealului .

40
364
401

410
418.
441
481
.

485

487
491

*tefan-cel-Mare

Lupt veche, dup o zugraveal de bisericl .

500
551
Port din Tinutul Bistritei
Foaie dintr'un manuscript moldovenesc din veacul
513
al XV-lea
Un uterani> din intradam
516
Bistrita

529

Ceateni din Visati .

547

Biserica. maramureseana.

Strada' lturalnicd din Sighet

Piata din Sighet . . . . .
o alta vedere a pietei din Sighet
Binecuvintarea prinoaselor in Maramures
Femel din Maramures

556
558
550
.

560
565
572

Priveliste de iarn din prtile ungurene de linga

Ardeal

587

Oameni din Letca

BisericA de sat din partile ungurene
LingA apa, in partile Beiusului (Pietroasa). . .
Chipuri din pArtile Beiusului (Pietroasa) . . . .
Chipuri din prtile Beiusului: alta vedere . . . .
Chipuri din Baia-de-Cris (scenl din ultimele alegeri)
Tip de biserica banateana noua

-96
605
625
626
628
641
661

Porturi din margenea ardelean de cdtre BAnat

(Boutaril Hategulup
Biserica cea mare din Lugoj

www.dacoromanica.ro

669
678

734

LISTA ILUSTRATIILOR
PA G.

Biserica episcopal din Lugoj

Palatul episcopal din Lugoj
Mndstirea Prislopului . . . .
Alta vedere a bisericil episcopale din Lugoj .
CA lusar din partile Sibiiului
Ardeleni din Poiana Sibiiului
Gospodrie in Tara Birsel
La biserica in Tara Birsei
Casa' de lernn din Carpati (Maramures)
Crud din partile Bistritei
.

...

www.dacoromanica.ro

.
.

679
680
681
683
701
702
704
710
717
719

TABLA NUMELOR.
A.
Abrud, 353, 357, 360 i u.

Apoldul-de-jos, 191 i u.

Achi, 608.
Aciuta, 642.

Apoldul-de-sus, 187-8,

Mud, 447 i u.
Alba-Iulia, 227 i u.,
376-7, 391 i u., 396.

Arnla(i Tara), 186 i u.

Apele, 565.
Arad, 334, 348, 619, 631,
642 i u., 688, 698-9.
Aradul-Noii, 651.
Arie r., 363 i u., 36970, 456 i u., 461.
ArpateU, 494.

Ampoiii r., 376.

Arpaul- de-sus i de-jos,

Anie, 531-2.

121 i u,
Avrig, 130 i u.

192.

Albac, 350, 368.

Aldrof (Aldru), 519, 528.

Alma r., 591.

Apahida, 479.
B.

Bdca'inV, 257.
Bacia, 267-8, 311.
Baia-de-Cri, 349-51,
641.

Baia-Mare, 585
602, 607.
Baia-Spria, 587.

u.,

Waieti, 299.

MO, 604.
BAlcaciii, 422.
Bacoiii, 555.

BdsetI, 602 i u.
Batea, 490.
BatelarI, 270.

www.dacoromanica.ro

736

TABLA NUMELOR

Batiz, 268-9, 311.

Becleanul Fagaraului,
68, 86, 99, 113.
Becleanul Bistritei, 505
i U.

Bega (Begheul) r., 659,

672, 674, 699.
Beiu (Bein), 623, 627

si
, u

632 635
1

Beldiul, 447.
Belinti, 673.
Benediuc, 483.
Berbeti, 576.
Berche, 464.
Berchez, 591.
Berivoaiele, 79-80.
Beani, 343-4.

Bermbac (Beimbac,
Beimbav), 68, 113 i u.

Bia, 420.
Bicaz, 716, 720.
Bihoru1-Pipecu1ui, 611.
Bircea- Mare i Mica,

Bodola, 711.
Bodrogul-Mare i Mic,
652-3.

Boholt, 111 i u.
Bontida, 479.
Boutari, 271, 669.
Borp, 541, 564, 575.
Borsec, 716.
Boze (Boz), 256 i u.
Brad, 343, 346 i u.,
358, 641.

Bran, 7, 41 i u.
Branira, 335, 343.

Brarv, 7 i u.
Brateiii, 433-4.

Breaza Fagararlui, 83,

106.

Breaza Hategului, 291.

Bretc, 712.
Bretiile, 270.
Buceciii m., 41, 47, 73.
Buciumil Chioarului,
595.

Buciumii Fagararlui,

329.

Birgaiele, 519.
Bisca r., 712.
Bistra, 462.
Bistra r., 699.

Bistrita, 514, 537 i u.

Bistrita Aurie r., 542.
Blaj, 393, 402 i u., 440.
Blumdna, 29.
Bod, 705.

94.

Buciumii Motilor, 371.

Budac, 519.
Budacel, 519.
Budinti, 672.
Buia, 427.
Bulzeti, 348.
Bulzi m., 346, 348.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

Bungard, 72, 112, 141

737

Buzd, 193, 213.

Buzias, 665.

si u., 164-5.
C.

Cacova Sibiiului, 165,

186.

Cacovita, 201.
Calanele, 311, 322-3.

Calbor, 111 si u.
Capi lna, 420.
CApilnea, 490.
Caracid, 348.

464-5.

Chioarul, 591.
Cic-Sereda, 717 i u.
Ciceti, 488, 494, 497 si u.

Caransebes, 684 si u.,

699.

Careil-Mari, 601, 610.

CArpenis (deosebite localitAti), 201, 363, 369.

Carpinet, 639.
CdscAii, 489-90.
CAsceiii, 490.

Cata, 700.
Catrifoiul r., 541.
Cdvaran, 685-6.
Cearda, 570.
Cehul Silvaniei, 602.
Cepan, 517-8, 520.
Cergati, 427.
Cerna r., 310, 312, 314-5,
317, 323.

Cetanul, 490.

Cetatea-de-Balta, 422
siU.
N. lorga.

Ceteti, 569.
Cheile Turzii, 459, 461,

Cilnic, 201.
Cimpeni, 362 si u., 368,
443, 462.
Cimpul-Lung, 569.
Cimpul-Pinii, 240.
Cincul-Mare si Mic, 112.
Cirja m., 303.
CirnestI, 289.
CisnAdia, 165, 199.
CisnAdioara, 165.
Ciucul, 716 i u.
Ciuci, 631, 640-2.
Ciufud, 426, 440.
Clabucetul m., 73.
Clisi, 598.
Cluj, 456, 465 i u., 479.
Cociard, 455.

Coda, 507.
Codlea (si Magura), 48
si u., 74, 76, 197.
Cohalm, 700 si u.
Cojr, 393.

Ardealal.

www.dacoromanica.ro

47

738

TABLA NIIMELOR

Cristianul Birsei, 39.

Coltei (Cetatea), 293-4.

Copdcel, 77-8, 82.
Copand, 464.

Cristianul Sibiiului, 164.

Cristiul Turzii, 461 i u.
Cristurul Cernei, 312 i

Copa-MicA, 429.

Corabia (Ciceul), 501.

Coma, 371.
Cosdul r., 574.

u v 328-9.

Cristurul Ciceului, 505.

Criul Alb, 343 i u.
Criul Negru, 627, 635.
CriulRapede, 612, 631.
Crivadia, 300.
Cugir, 259.
Cujdrioara, 494, 505.
Culteil, 591.
Cunta, 201 i u.
Cut, 202 i u.

Coteiti, 673-4.
Costeti, 259.
Covasna, 712.
Craceti, 579-80.
Craciuneti, 555.

Criciorul Crian, 639.

Criciorul Motilor,
354-5.

D.

Dane, 437.
Ddnsu, 277 i u.
Deal, 201.
Dealul-Mare (al Criului), 688-40.
Dealul-Mare (in Muntii

Apuseni; deosebite),
346, 372.

Decia, 452, 454.

Dej, 486 i u., 505, 601.
Deseti, 579-80.

Deva, 294, 330 i u.,

337-8, 341-2.

Dicio-Sirmartin, 426.
Dirste, 10.
Dobirca, 211 i u.
Dobra, 335 i u., 338.
Dobrin m., 638-9.
Dobritin, 601.
Draganeti, 633, 635.
Drageti, 625.
Dragu, 106, 118 i u.
Draov, 199 i u., 213.
Dridif, 99, 113.
Dumitra-Mare, 518 i u.
Dumitrita, 519.

Dicia, 483.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

7'39

E.
Er-Milidlyfalva, 610.
F.

Fagara, 47 i u., 88-9.

Farcadinele, 278-9, 289.
Fata PleeI, m., 47.
Felaiud, 449.
Feldioara Birsei, 703-4.

Fen lac, 652.

Fericea, 633.
Fiereti, 576-7.
Fiteliuc, 313.
Fize, 483.
Fornadia, 344.

Feldioara OltuluI, 124

Fundul Simbetel m.,

i U.

Feleac, 474-5.
Fene, 376.

106.

G.

Gdina m., 346, 348.

Galati (din Tara Motilor), 376.

Galatii Fagaraului,
74-5, 89, 109 i u.
Gale, 186, 223.
Gaura, 595.
GdurenI, 376.
Gavojdia, 685.

Gelmar, 249 i u.
Geoagiul-de-jos, 252
i U.

Geoagiul-de-sus, 252,
395 i u., 447, 450.
Ghelmari, 322.
Gherla, 479 i u.
Ghertan, 433-4.

Ghimbav, 39, 48.

Ghimeuri, 722 i u.
Ghiri, 456.
Gi182, 232, 466.
Gi led, 490.

Gimba, 451.
Gintage, 270.
Girbova, 201, 213.
Gireag (Vireag), 507.
Giuleti, 576-7, 580.
Giurgeti, 494.
Gothadea, 335.
Grddite, 289 i u., 299,
333.

Grosul, 640.
Gruiul SaUtei, 171-2.

www.dacoromanica.ro

740

TABLA NTJMELOR

Gura-Riului, 165 si u.,

Gurghiuri, 716, 718 si u.

Gurghiul-S. MiclAus,

172, 186.

Gura-Sadului, 337 si u.,

720.

Gutinul m., 571, 574,

700.

579 si u., 590.

Cura-VaiI, 642.
H.

Haieii, 618.
Halmagiii, 640.
Handal, 564.
Hdrastds, 456.
Hrman, 711.
Hdrnicesti, 571, 578-9.
HAsdat, 312.
Hateg, 259, 268, 272 si
u., 296 si u., 305, 309,
312, 392, 678.
Heniul m., 528-9.

Hirt lad, 512.

Hirseni, 77, 88.

Hodos-Bodrog, 650 si u.
Hoghilag, 436.
Holod, 625.
Homorod, 701-2.
Hosufaldil, 607.

Hurez, 73, 75, 84.

Hust, 569.
Hususkii, 429.

I.

Iad, 519, 528.

Ibasfaldii, 427, 432, 480.
Iclodul-Mare, 479.
Ictar, 672.
Iezvin, 666, 670.
Ighiii, 376.
Ignis m., 590.

Beni*, 77, 88.

Ilia Murdsului, 335.

Ilya, 529.
Inidoara, 509 si u., 314
si u., 678.

Intradam, 515 si u.
Iza r., 564, 570, 573.

J.
Jena, 685, 699.
Jelna, 519.

Jihad, 591, 601.

Jidveiii, 422.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

Jiiu r., 304.

Jina, 209-10, 219,

741

Josefsdorf (Joseffalva),
671.

Jupa, 685.

221.

L.

Lancrdm, 207 si u., 232.

Lapus r., 593-4.

Lopadea-Romaneascd,

Lazuri, 73 si u.,

Lotrului (Turnul), 136.

451.

94,

Lozna, 597-8.
Ludesti, 259.
Ludesul-Mare, 192-3.
Ludosu1-Murgsu1ui,495.

640.

Lechinta, 526.
Lelesti, 496-7.
Lemniii, 595-6.
Letca, 596 si u., 601.
Lipova, 237.
Lisa, 86-7, 106.
Liudisor, 85-6.
Liusca, 515.
Livadea, 299-300.
Livezeni, 299.

Lugoj, 294, 665, 673 si

u., 686, 689, 697-8.
Lunca, 633 si u.
Luncoiii, 346.
Lupeni, 304.
Lupsele, 462.
Luta, 85.
M.

Maceii, 270 si u., 285.

Mada, r., 256.
Mdfalva, 718.
Magura m., 46.
Ma Inas, 716.
Md hit, 494.

Mnstiur, 494.
Mandstur, 475-6.
Mara r., 574-5.
Marghita, 611.
Margineni (Fagaras),
92

i u.

Margineni (locuitori din

-T. Sibiiului), 200, 428,
440-2.

Maria-Radna, 699-700.
Medias, 427, 429 si n.
Mehadia, 691.
Mria, 295.
Merisor, 300, 302.

Mesteacan (in Chioar),

595.

MesteacAn (in Muntii

Apuseni), 348.

www.dacoromanica.ro

742

TABLA NUMELOR

Mesteacdnul Mare. V.
Mirepl-Mare.

Mireul-Mare, 607.
Mischiii, 461.
Micreac, 447.
Mitul m., 369.
Mocod, 509.
Mogo-Mort, 507.
Muncaciii, 567, 569.
Munduc m., 369.
Mull r., 246 i u., 252,
259, 261, 334, 343,

Mezie, 633.
MicAlaca, 652.
MicAsasa, 429.
Miercurea, 197 i u.,
227.

Mijina, 449 i urm.

Mindra, 56, 97.
Mindra m., 303.
Mintia, 324-5.
Mintiul Gherlei, 483:
Mirdslii, 450 i urm.

392,

407, 447, 451,

650-1, 718.

Mur4-0orheiii, 428.
N.

Netedul (Slitei), 171.

Netotul, 83.
Nicula, 483 i u.
Nimigea-Romaneasca,

Nadatia, 313.
NAieni, 711.
NAsAud, 486, 507 i u.,
519, 530.
Negrileti, 494.
Negru, 631.
Neoplanta, 692.

509.

Nimigea-Ungureasca,
508.

0.
0au1ui (Tara), 591.
Ocna Dejului, 486.
Ocna Sibiiului, 35, 173
i U.

Ocoli, 462.
Odeti, 462.

Odorheiul Someului,
602.

Ofenbaia, 462.
Ohaba, 96-7.
Oiede, 393.
Oituz (pas), 712.
Olt r., 135 i u., 703,
715, 718.
Oradea-Mare, 564, 610,
631-2, 649-50, 680.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

743

Orlat, 165-6, 186.

Orlea m., 298, 310-1.
Orsova, 691-2.

Orastie, '241 si u., 258-9,

303, 312, 335.

Orstioara r., 259.

Oravita, 672, 691.
P.
Padureni (locuitori),
314.

Pagida, 451.
Paius (pas), 304.
Palanca, 723-4.
Palosul, 700.
Panade, 421.
Panciova, 692.
Paring m., 303.
Paldr1ii m., 127 si u.
Patrunjeni, 376.
Peri, 563 si u.
Perjani, 54-5.
PerSa, 541.
Pestiana, 281-2, 290-1.
Pestis, 312 si u., 328.
Petriduri, 463 si u.
Petrifalda, 420.
Petrihaza, 483.
Petrosani, 299, 301 si u.
Petrova, 554.
Pian, 209.
Piatra m., 350.

Pietroasa, 626, 635.

Pietros, 299.
Pintic, 519.
Piski, 261-2, 310-2, 317,
330.

Pitesti, 376.
Pleasa, m., 47.
Poarta-de-fier, 296.
Podele, 346.
Podul Secuiului, 611.
Poiana (Moti1or), 376.
Poiana (Sibiiului), 209.
Pojorita, 86.
Ponorel, 367.
Poplaca, 186.
Porcesti, 138, 145-6.
Porumbace, 68, 129.
Predeal, 7, 10, 43, 135.
Prejmer, 711.
Preluci m., 542.
Pricaz, 248.

Pi atra Craiul ui m., 46-51.

Prisaca (din Banat), 685.

Prislop (mandstire), 309
si u., 543-4, 681.

Piatra Rosie m., 106.

Prislopul Bistritei, 517.

www.dacoromanica.ro

744

TABLA NUMELOR

R.

Retea m., 303-4.

Ribita, 348.
Rieni, 633.
Rimeti, 396 i u.
Rica, 348.
Rinov, 36 i u.
Riul Morilor, 297.
Riuor, 77.
Rod, 220-1.

Rdbrioara, 515.
Racatia, 312.
Rag la, 519, 525.
Rdhdii, 204 i u.
RntAil, 618.
Rdinari, 173, 179 i u.
Rastoace, 595.

Rateag, 501 i u., 505.

RAtezatul m., 245, 289

Rodna, 486, 527, 530,

i u., 290, 295.

Rdtunda m., 530, 541.
Rdtundul m., 564.
Reca, 665.
Recea (Vaida- i Telechi-), 81 i u.
Reciii, 201.
Reghin, 718.
Remete, 666.

i u., 549.
Romos, 259.
Romuli, 530.
RucArul Oltului, 114-5.
Rupa, 267.
Ruciori, 112, 173, 197.
Rui, 270, 311.

S.

Sdcaldeni, 591-2.
Sdcarimb, 303.
Sdca r., 201.
Saxe], 165, 186.
Sacele, 10, 34-5, 711.
Sacul, 685.
Sad, 144.
Salagiu r., 602.
Salatiul, 483.
SAlciul, 462.

Sdlite, 165 i u., 186,

221, 223, 227.
Salva, 509.
ant, 539-40, 580.
SarasAii, 569-70.

SarN, 434.
Sasariii r., 585, 590.
SAsciori, 73, 75, 201.
Sdtcel, 574.
SAtmar, 537, 608-9.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUNELOR

Satulung. V. Hosufalad.
Satu-Nod, 591.

chei (tei), 633, 636.

Sebe (Sebe, Sdbe ;
rid in Ardeal), 206.

Sebe (rid in Banat),

685-6.

Sebe (in T Fagaraului), 91-2.

Sebeu1-de-sus, 131.

Sebeu1 Sasesc, 200 i

u., '227.
Sebee1, 259.

Sebeti (dgheti), 633,

636-7.

Seciii, 709.
Seghedin, 570.
eice1e, 427.
e1imbdr, 137 i u.
endriciii, 633.
Sepsi-Sin-Georgid, 712
i U.

ercaia, 55-6, 95, 97.

$ercaita, 94.
esuri, 538, 542.
Sibiiel, 165.
Sibiiii r., 131, 144.
Sibiid, 39, 146 i u.
iell r., 507, 522.
Sighet, 543, 5570 u., 576.

Sighipara, 427-8, 437

i U.

Silha, 673.

745

Si1va, 309-10.

Simbata-de-jos, 101 si
u., 197.
Simbata-de-sus, 102 i
u., 197.
Simeria, 262-3.
N

im1dd, 611.
inca-Veche, 95-6.
Sincel, 421.
Sin-Craid, 269.
Sindul, 464.
Singiordz, 530-1.
Sin-Marghita, 494.
Sin-Mic1du, 420.
Sinta-MAria Tirnavelor,
422.

Sinta-Mdria de PiatrA,
267.

Sint'Andra, 659.
Sintimbru, 392.
Sintohalm a, 330.
*ipinta, 564-5.
Siria, 442.
Slatina, 563-4.
43imuu1 Devei, 334,
342-3.

oimuu1 Bistritei, 519,

525.

Some r., 465, 467, 486,

489, 508, 515, 529,
540-1, 595, 597, 601-2,
607.

Somefa1dii, 473 i u.

www.dacoromanica.ro

746

TABLA NIIMELOR

Sona Oltului, 68.

Sona Tirnavelor, 421-2.

Strimba m. (in partile

Spin, 421.

Strutul m., 369.

Sugatag, 577-8.
Suhardul rn., 541.

Bistritei), 529.

Stina din vale, 635.

Straja m., 304.

Sulimete, 607.
Suncuta-Mare, 590, 594.
Sura-Mic, 173 i u.
Surduc (pas), 304, 601.
Sustra, 671.
Szapryfalva, 673.

Streiul r., 262, 267 i u.,

277, 299, 312.
Streifi, 269-70, 311.
Stremt, 394-5, 447.
Stretia, 336-7.

Strimba m. (in Muntii

Apuseni), 347-8.

T.

'riga m., 73.

Tiganul m., 73.

Tdlm 'ace], 144.

Tilica, 186, 221.

Timiul r. (in Tara Birsei), 8.
Timiul r. (in Banat),
674, 677-8, 685 i u.

Tdlmaciii, 138, 143-4.

Tdmdeti, 604.
Trcaia, 631-2.
Tdnad, 609.

Tatarca r., 541.

Tatrang, 711.
Tdutl (linga Baia-Mare),
587.

Tduti (in Tara Motilor),

376.

Tebea, 348 i u.
Teiu, 232, 391, 394 i
u., 462-3, 440-3.
Telciti, 530.

Teliuc, 313, 323.

Teretel, 353.
Tible m., 488.

Timioara, 612, 659 i u.,

673, 697-8.
Timpa m., 11, 13, 34, 705.

Tintari, 51.
Tirnavele r., 407-8, 420
i u., 427 i u.
Tisa r., 563, 569-70, 601.

Tiur, 440.
Tohane, 45.
Toplitele, 720.
Topolovdtul-Mare,
671-2.

Top, 483.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

Trampoiele, 373-4.
Trdscan, 453.
Trotu r., 720-1.
Turda, 220, 449, 453 si

747

Turnisor, 161-3.

Turnu-Ros, 43, 135,

145-6.

Tuschia-de-susi de-jos,

u., 456 si u.
Turda, 233, 245 si u.,
260 i u.

279.

Tusnad, 715-6.
U.

Ucea-de-sus i de-jos,
122 si u.
Unguras, 488.

Uri-de-sus, 505.
Urior, 489-90.
V.

Vaca, 348.
Vad (in T. Fagarasului),
97.

Vad (in Maramure),

574-5.

Vestem, 138, 143.

Vezea, 426.
Vidrele, 362, 367.
Vilcan m., 304.
Vinga, 659, 698.

Vad (la Somes), 488 i u.

Vintil-de-jos (Alvint),

Valasut, 479.
VO.kele (Elopatak), 716.
Valea (T. Sibiia), 165.
Valea Burcutului, 589.
Valea Dosului, 372-3.
Valea Tisei, 555.
Vallisoara, 346.
Vaarheiii, 712.
Vascad, 631, 637-8.
Valab, 718.
Veremort, 455.
Verismart, 556.

210, 227 si u., 241.

Viiitul-de-sus, 455.
Virful Sloiului m., 369.
Virset, 672, 688, 692.
Viaiele, 545 si u., 563.
Vistea m., 88.
Vistea- de-sus i de-jos
128.

Vladeni, 51 si u., 61.

Voila, 87, 100-1, 113.
Voivodeni, 87.
Vurper, 229.

www.dacoromanica.ro

748

TABLA NUMELOB

Z.

ZAdirlac, 651-2, 671.

Zgujeni. 685.

a 'kalif, 280, 206.

Zam, 700.
ZavoienI, 633.
Zdrapt, 356.

Zirnesti, 45

i Li., 48,

51, 165, 512.

Zlatia r., 315-6.
Zlatna, 256, 370, 373
i U.

www.dacoromanica.ro

0 descriere a pdrtilor de Miazdzi i Apus a

Ardealului, bogatd, dar prosaicd i seacd, cu informatil cdpdtate in mare parte din cdrti qi serisori, e aceia cuprinsd in cartea (Tara NoastrdD
a d-lui Silvestru Moldovan (SibiiU, 1894). De la

acela0 avem o lucrare, alcdtuitd in acelasi stil,

despre Muntii Apuseni : cZarandul si Muntii
Apuseni) (Sibii, 1898).

Ca harld,

pentru orientarea generald se

poate intrebuinta partea Privitoare la Ardeal din

harta etnogralicd alipitd la Enciclopedia romina. din Sibiin, in, pp. 794-5. Alt fel, din cele
strdine cdci Rominii n'ar putea tipdri o hartd
a Ardealului sari Banatului, care nu mai an fiintd
politicd

se poate recurge la Siebenburgen

din colectia Flemming, din Glogau. Pentru pdrtile unguresti nu e alt mijloc decit, ori a se lua
Ungarn a lui Flemming, ori a se comandd hdrtile comitatelor unguresti de lingd Ardeal.
Ilustratiile sint fdcute in cea mai mare parte
dupd fotografii, ce mi-au fost impartd0te mai ales

de P. S. S. episcopul de Lugoj Vasile Hossu

fi de profesorul Andrei Birseanu din Brapv.
www.dacoromanica.ro

Clifee gata fdcute n'am cdpatat decit doud. Din

unele pdifi n'am putut avea nici fotografii cum
se cuvine. Cdrtile postale ilustrate nu mi-aii
putut fi de mare folos, cdci ele nu daft decit
rare ori locurile, clddirile i porturile ce ne inlereseazd. Une le greseli de tipar s'aft indreptat
in tabla numelor. Altele le poate indrepta orice
cetitor.

Din alte lucrdri nu s'aii luat clioe.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro