Sunteți pe pagina 1din 154

ARHIVELE OLTENIEI PUBLICATIE BIMESTRIALA

Cu colaborarea Domnilor : Prof. I. C. Bdcild (Bucuresti).Preot T. Beilli$el


(Stefdnesti-Valcea). Prof. Al. Bdrceicild (T.-Severin). Prof. T. G. Bulat (Cra-
iova) R. I. Cdlinescu (Bucuresti).George Catand (Brebu-Banat). Prof. Ilie
Constantinescu (Caracal).Prof. Lucian Costin (Caransebes). Prof. N. G. Din-
culescu (Craiova).G. Mil-Demetrescu (Craiova).Prof. C. D. Fortunescu (Cra-
lova). I. B. Georgescu (Craiova). Prof. C. V. Gerotei (Calafat). Prof. D.
Izverniceanu (Jimbolia). C. J. Karadja (Bucuresti) Dr. Ch. Laugier (Cra-
tova).Prof. C. Lacrifianu (Bucuresti).Prof. C. N. Mateescu (Ramnicu-Valcea).
Iuliu Moisil (Bucuresti). R. S. Molitz (Oravita-Banat).C. V. Obedeanu (Bucu-
resti).N. Plopsor (Plopsor-Dolj).Dr. M. Roska (Cluj). Prof. Tr. Simu (Lu-
goj). D. D. Stoenescu (Craiova). M. Tlzeodorian-Carada (Bucuresti)
Prof. Al. Al. Vasilescu (TArgoviste) Ing. Arhitect A. Vincenz (Craiova).

SUMARUL No. 32-33


In tara bradului . . . . N. Iorga
Ctitorii dela Plavicenii-Olt . . I. C. Fititti
Romiinii din Banat . R. S. Molin

...
. . . . . .
Crestinarea unni tare craiovean in sec. trecut A. Sacerdoteanu

..
.
FIGURI ISTORICE OLTENE
Die Stirbei . . . . C. V. Obedeanu
OLTENIA ISTORICA
Doenmente: Folie de zestre, din 1790. C3tagrafia perensiel casei
Log. C. Poenariu, din 1799. Corespondentä cu prIvire la crestinarea unui tare,
din 1862.Cu privire la Mun5stirea Jitianu-Dolj, din 1862. Cateva acte vechi
privitoare la mosia Bábeni-Carada, sau Raloasa, dm VdIcea. Documente pri-
vitoare la istorIcul tipdriturilor bisericesti la sec. XIX-lea.
OLTENIA FOLKLORISTICA
Simbolisinul numerelor de Gh. F. Ciauseanu.-- Ctintece bdneitene; Ba-
lade bandtene, din col. L. Costin. Doind poporand din Banat, comunicati
de D. Izverniceanu. Rechisitele unei vrizjitoare, de N. Burlanescu-Alin.
Cdntece din Muntele Puru §i Cdnlece (Entre Jii $i Olt, culese de N Bur-
ldnescu-Alin Descdntece de deochiu, din col. L. Costin.Tureu Sl cu Marcu
Viteazu, povestire de St. St. Tutescu.
OLTENIA NATURALISTA
Lupta contra Tuberculozei fn Craiova, de Dr. A. Metzulesru.Starea
Timpului in Oltenia $i Banat din Mai $i August 1927, de Gh. Teodorov.
Notite astronomice, de Ing. Alex. Popescu.
OLTENIA LITERARA-ARTISTICA
I. Stancescu-Wovanni, de C. D. Fort. Ceva despre opera lui N. Bur-
lanescu-Alin, de C. D. Fortunescu. Din poeziile lui Alin. 0 amintire
despre Alin, de P. Listeavd. Cdntec uitat, de Eug. Constant. Striibunul,
de N. I. Herescu. Povestea cu ofárcia figanilor, de Nicolae al Lupului.
Cdrztec singuratic, de Eug ConstantNote critice, de C. D. Fort.
OLTENIA CULTURALA
Mi$carea culturald In Craiova, de Fortunato.Din Caransebe$. Din
7g.-Jiu. Din Mehedinti. Mi$carea culturald, artistica $i economica de
odinioard din Gorj, de luliu MoisitDin DrägAsani.
NOTE SI COMUNICARI
Vasile Pdrvan, de C. D. F. 0 noud invenfie a unui craiovean.
0 Indreptare.Ceva despre industria din Mehedinti ci Gorj, de D-na Maria
I. Glogoveanu. Casa dela via lui Tudor Vladimirescu. Pentru Istoria
Teatrului din Craiova.Lceuvre gdographique franpais, de 0. V. T.
RECENZII
Cäri vi Reviste, recenzate de C. D. Fort.
626et.
ANUL VI, No. 32-33 IUL.OCT. 1927

ARBIvebe Oh TONIC!
DIRECTOR: PROF. C. D. FORTUNESCU
FONDATOR: Dr. CH. LAUGIER

. E. MARV 4x,

FERDINAND CEL LOIAL


Primal rege al Ronzániei Mari
24 August 1865 t 20 Iu lie 1927.

261
In tara bradului
de N. lorga.

De-a lungul Murdsului, prin sate in care numai pe alocurea


populatia este romineascd, pe cind in valea vecind a Murdsului
tardnimea aceasta a cedat presiunii indelungate si a vecinatdtii
strdine si a statului care ocrotia pe ace$tia.
Bietii de Romini, cad au pdstrat din ceia ce a fost doar
portul, legea unitä i unele obiceiuri I
Aceste obiceiuri, pastrate $i de aceia can vorbesc Inca ro-
mineste, sunt din cele mai frumoase. Le-am vdzut la serbarea
populard data de sectia din Tirgul Murdsului a Ligii Culturale.
Am vazut sosind coldcarii caldri pentru petirea miresei i gardul
de rude ale fetei care li tdia calea. Am asistat la zicerea oratiei,
la intrebdri $i la rdspunsuri in care toatà iutimea de spirit a rasei
iesia la iveala prin ascutisurile dialogului. Fläcdii au pdtruns in
sfirsit, $i cu mestesug au luat colacul $i au värsat apa din cofd,
impiedecind pe 4 inimici de a li-o vdrsa in fata ca un refuz i o
insultd. Au trecut inaintea noasträ $i a unui intreg ora$ strain
iesit ca sit priveasca neobisnuitul alaiu : carul cu mireasa intre
prietenele ei si toti nuntasii cari treceau chiuind i facindu-si
semn cu mâna. Au venit apoi la rind satele supt steaguri, ince-
pind cu acela chruia terminologia oficiala ii zice fdrä mult sens
Vorniceni. S'a oprit cite unul pentru a ni da privelistea i recithrile
de Anul Nou : povestea colacului care ni s'a i ddruit, purtind pe
coaja rumend tare, in litere mascate, numele satului si al meste-
rului de pine, jocul .Turcei., care e, prin .pdrtile de unde sint eu,
gcapra._. Salta ciudata dihanie cu pliscul de lemn clAmpanind
ciulind urechiusele dirze, &Ilia de zor supt haina de cirpe multicolore
de care erau prinse rotite colorate de piele, care se desfaceau
pentru a se impdrti spectatorilor, salta supt amenintarea mosului
cu biciul in mand, pänd ce, la urmd, dupa ce ni infdtisa toatã
sprinteneala ei burlescd, iesia la iveala, dedesupt, fläcdul cu ochii
tulburi de stat la intunerec I cu fruntea imbrobonatã de sudoare.
Oameni destepti si primitori, gata sä facd placere oricui,
dar saraci de vai de capul lor, neavand macar o rasplatâ materiald
din partea desnationalizatorilor. Regimul neamului lor n'a redat
macar limba celor cad au uitat-o. Sunt prin pArtile acestea i inva-
tatori fárã curaj, cad nu fac decat sã iscAleascd in registre. Ba
sint $i de aceia cad figureaza. numai in ele. Se mai plinge lumea
cd ii s'a luat dreptul la pddure i, la asigurarea ca se va gdsi o
hotdrire bund si pentru ei, dau din cap cu o dureroash neincredere.
Satele pe care le strdbatem sint alcdtuite din clddiri de lemn
tencuite i väruite, cu cerdacul n fatä sprijinit pe coloane cu
capitelul strivit, ori chiar greoaie locuinte de cardmidd de tip
austro-unguresc pentru colonisti. Rare ori se vhd pe drum ori
prin case locuitorii. Ii chiamd la fierästraiele strdinilor munca
dewhiocarii i tdierii in felii a bradului din munte.
De-a lungul soselei trec carele cu boi, cdrutele cu cai tra-
gind unul sau mai multe trunchiuri curiitite, schelete ale mindretei
tdiate a muntelui.
A tita vezi : braclul si cei ce traesc din doborirea i mutilarea

262
lui, vinatorii copacilor batrani. Rare ori pe o podisca se coboara
femei gurese, purtind triumfal semnul de vrednicie al furcii, vre-o
fatrt singurateca isi urmeaza calea, si pe piatra din fata casuliei
de lemn vre-o tiganca batrina priveste vag cu ochii bolovaniti,
indesindu-si tutunul in lulea.
Bisericuta abia apare. Simple injgheba.ri de grinzi vechi.
Citeva sint, ori mai curind eraucaci azi bogatul inceput de
muzeu al d-lui Filimon in Palatul Cultural de stil .secuiesc. li
pastreazt ramdsiteledin veacul al XVIII-lea. Usa sapata cu mes-
tesug in linii florale stilizate pomeneste Crai si Craiese. Vladici,
simpli popi de sate. Cind ici si colo oameni mai instariti isi fac
biserica noua, ea reproduce cele patru turnuri si covatica de la
mijloc ale pseudo-bizantinismului catedralei sibiene.
Odatd insa, in margenea acestor muntir a fost un centru
insemnat de viata romana, infipt ca avanpost militar in fata bar-
barilor incd nesupusi. Si-au a vut astfel si Romanii in aceasta Se-
cuime pe .Secuii. bor... Sapaturi facute mai mult la intimplare
au dat gramezi de Monedesi cu chipul lui Traian, iar, pe cea-
lalta parte, mentiunea : Daciei prinse, Dac. cap., pe linga lame
de bronz si alte unelte preistorice, si ciudate pietre sapate cu
soarele credinciosilor lui Osiris, ori un grosolan bou Apis pur-
tind inscriptie greceasca, sau cu animale bizare din aceiasi vale
a Nilului. Ce mai aducea cu sine, peste stravechii bastinasi, si
aceasta cucerire a lui Traian, care e tinuta sa fi dat cei mai au-
tentici Latini, din cari ar ft sa ne coborim noi !
La Toplita locul apelor calde; ca la Topolnio, la Sovata
tu lacul incalzit de puteri necunoscute, la Topola sarbeasca a lui
Caragheorghe e centrul acestei harnice, necurmate exploatari
a lemnului, care a lasat pe alocurea numai goliciunea pamintului
pietros ce se dumicA, i radacinile cenusii, cu totul spdlate de
ploi si uscate de soarele verilor. Si mai departe insa bradul se
stringe in oaste, si Murasul duce lina calatorie a plutelor.
Indata sintem in Rominimedin nenorocire numai un ochiu
pierdut in masa straina. La Sarmas se string supt tricolor copiii
satelor vecine, cu invatãtorii in frunte, cari vorbesc cu mindrie
de cele aproape o mie de crtrti din biblioteca lor. Indatrt insa,
la capatul unei imense pajisti inflorite, Ditraul, de-o parte, cu cele
clouà inalte turnuri ale bisericii ca tolice, Remetea, de alta, pe
locul unui vechiu ermitagiu, apartin Secuilor de limbrt maghiara,
in cari s'au inecat atitia din ai nostri.
Inca un ceas de lunecare cu automobilul pina in dosul
muntelui vinat din stanga, si sintem la .Gheorghieni., capitala
districtului Murasului, al carui izvor se ascunde in aceste paduri.
Numele e Inca una din stingaciile oficiale, de sistem autentic
unguresc, care au samrtnat aid .Dumbraveni. (in loc de Ibasfa-
lau) si alte curiositati de nomenclatura geografica intru marirea
uPatriei.. De fapt lui GyergyO-Szt. Miklos al Secuilor ii co-
respunde un Sin-Miclaus al Gurghiului, care s'a parut prea putin
.national.. Ba o legendd atribuie unui alt Sfint Nicolae, episcop
de pe .aici si simplu desnationalizator, acest nume. Oamenii din
imprejurimi spun atita: ca merg la .tirg,.
cTirgul, e un mare centru de 15.000 de locuitori, risipit cu
multele lui case de lemn in mijlocul curtilor largi, ca o adunatura

263
de sate. Dar, cum aici nu sintem acasd, ni lipseste miezul, care
e biserica.
In piatd, se tidied sus turnul alb al bisericii catolice, in ju-
rul cdreia locuesc cdlugfirite, educatoare ale fetelor maghiare,
pe cind in vechiul liceu catolic e acum, supt conducerea unui
fisician din Roman, D. Mdnciulescu, o scoald secundard de stat,
a cdrii sectie de limba maghiard s'a desfiintat. Profesorii, in
mare parte Maghiari sau Armeni maghiarisati, vorbesc limba
noastra, care aici nu e a majoritatii abia avem citeva case, cu
functionari cu tot , si unul din ei, d. Karacsbnyi («CrAciun.),
fost ascultator al cursurilor de yard de la Välenii-de-Munte, a
tinut seara, la un banchet improvizat. mai mult al minoritarilor,
o cuvintare de aleasd poezie.
Este si o biserica armeneascd, al cdrii protopop, senator
al regimului sint si doi deputati minoritari, vorbind romineste
bine, iar unul, d. Viller, cuvintator ales, avind inca inainte de
rdsboiu o sotie romincd din Lugoj, Popovici d. Sigismund
Gorog, e un om glumet, de o foarte placutd conversatie. Si el si
ceilalti Armeni, urmasi ai unor pribegi din Moldova secolului al
XVII-lea, s'au inscris ca Maghiari. La biserica unitd, a Rominilor
desnationalisati, se predicd ungureste, i mi se spune cã florile
de pe icoana hramului formeazd alte colod decit cele rominesti.
Ortodocsii, cad se gindesc la o bisericuta, au numai o capeld.
En schimb Evreii si-au fdcut sinagoga solidd (la Tirgul Murdsului
sint douà, i se lucreazi la a treia).
Un cerc cultural, cu o frumusica bibliotecd, a pornit din
rivna invatatorilor de aid si din imprejurimi.
Buna intelegere, i cu profesorii de la liceu, e o neapäratã
conditie de progres intr'un loc unde sintem asa de putini si, in-
tr'un loc unde nu e macar o garnisoand, asa de slabi.
Prietenul primar ungur i ceilalti minoritari ni oferd o ex-
cursie de seard, spre Ghi1co i Cheile Bicazului.
In tara intreagd nu e o mai mareatd priveliste de splendida
sälbàticie uriasa decit aici.
Un minunat drum in serpentine incunjurd in nesfirsitele-i
invirtituri imensitatea batrinilor codri de brad, intre cad, ici si
colo, apare rosul unor fagi cu frunza arsd de genii ultimelor
sAptamini. Povirnisurile adinci, de care apara cdteva betigase,
infioara.
A poi, de la un loc, cdrarea coboard in aceleasi cochete,
sprintene invirtituri, intre aceiasi pdreti de brad. Dar indatd
stinca rdsbate prin desesiul lor, alba de crida, rosie de singe.
Nici tipenie de om, decit rad addposturi de unde pdzesc terani
de-ai nostri cu tata asprä, ori drumeti cdläri cari pe maruntii
cai de munte tropotesc cine stie incotro.
0 apã albdstrie alearga in margene : e riul acestui «bicaz»
de piatrd, Bicazul. La un loc ea se rasfata in lac, un vast lac
lunguiet, venit din inecarea padurii ale carii trunchiuri despoiate,
mincate de putregaiu, räsar lamentabil, intepindu-i luciul. Se
zice ca de o vreme apa se scurge, scazindu-1, dar deocamdata
locul ramine «ucigasul., Gyilleos.
Un adapost de drumeti pindeste de sus. Dar el nu e numai
pentru aceasta curiositate trecatoare a naturii, ci pentru ceva
264
mult mai impunator, pe care nicio revolutie a niiturii-nu-1 va in-
Miura in veci.
Vesmintul negru a bradului n'a incetat ; si mai departe el
imbracrt i fundul cel mai negru al prapastiilor. Dar uriasele
stinci domnesc cu o infioratoare mindrie neclintitrt.
,Altarul. tisneste din afunduri cu o superba masa cenusie,
ca pentru slujba paginä a unui teribil zeu necunoscut. Alaturi,
drumul taie in doua paretele albicios al unei inalte stinci. 0 nea-
gra gura de tunel se deschide asupra unei pajisti ca pentru jocul
de seara al zinelor. Si, unde inceteazA maiestria omului stapinitor
cu luminita mintii lui asupra blocurilor rasturnate, se casca a-
dincul sumbru al .Gurii Iadului..
Intorsul e de o feerica frumusete. Magia muntelui prinde
alte forme, de un neuitat farmec. Sus pe culmi luceafarul varsa
lumina rece, pe cind la apus vintul inghe tat aduna nori cari in
noaptea ce cade scapara fulgere. Luminile farurilor adaugA in ro-
sia lor strecurare prin frunzis, in insirarea lor de licurici pe cararea
inalta, la impresia de nereal, intr'o lume care nu e a noastra.
Prin desisuri, un ochiu rosu pindeste din focurile ciobanilor. $i
latratul cinilor de la turme i cirezi in fundul intunerecului pare
un glas de raspingere i indepartare venind din fundul haului.
A doua zi, pe drumurile stropite de naprasnica ploaie din
ajun, ne indreptam spre Brasov.
Orasul secuiesc s'a trezit in sunetul clopotelor care chiama
la procesiune. Aici si in atitea locuri din calea noastra ea se va
desfasura supt prapurile cu sfinti, supt largile steaguri albe, strin-
gind laolaltã femeile in broboade i rochii negre i multimea
de copii Can tupdie, rid si se distreazia. Privelistea mai larga,
pina la Vaslab si de acolo inainte, printre satele pe care Cava-
lerii Teutoni, organisatorii de pe la 1200, le-au numit dupa sfintii
ocrotitori, e alcatuita din acelasi vesmint sumbru de brazi, din
aceiasi fagi cu frunza inghetata, din aceleasi triumfatoare pajisti
stropite de ploaie. Nu mai sint alti trecatori decit caratoril de
butuci, mergind care tirgul din sus ori catre cele din jos.
Din Maras am trecut in Ciuc (Csik), cu aceiasi Infatisare a
naturii, cu acelasi caracter al locuintelor, de lemn cu sipce in lat
la feresti, une-ori vapsite albastru, ori, rare ori, si de caramida,
cu acelasi tip amestecat al locuitorilor, cu multimea de copii
blonzi. Aici sintem deslocuiti ; poate doar numele sa se pftstreze :
pe linga Dijmaru de la (Gheorghieni cred ca descopar pe o
firma un Seneslav. Mai presus de rasa si limbrt domneste aici
Insa biserica i enormele ei cladiri de 1nchinare alaturi si cite
un castel al nobilimii de infiltratie, rau privita totdeauna de
acesti terani liberi si ostasi ori imensele ei institute de edu-
catie, care au In ele ceva care depaseste maghiarimea de care
erau legate : ceva roman prin proportii i ambitii.
Capitala acestuilalt jade; ascunde in numele ei de Szereda
(Csik-Szereda), Miercurea, o taina analoaga cu a Miercurii din
celalt capat al Ardealului, al Simbetelor fagarasene si al celei
din departata Ungarie. Inca un .tirg cu pravalii de toate cele
piete prafoase la indemina taranilor. Nimic istoric i putine
lucruri in adevar populare.
Vre-o 40 de km. despart, prin tinutul cu splendida verdeatd,
de Singiorgiu (Szt.-Gyorgy), de care trebuie apropiat, fireste,
265
Singiorzul Bisfritii, in acelasi Rasarit al Ardealului. Orasul, cu
scoala-i Malta de fete, cu cladirile-i ingrijite, atrage insa mai
ales prin frumuseta gradinilor lui, cu micul parc in frunte, care-I
cruta de antipatica banalitate a acestor .tirguri pentru munteni.
Aici sintem in .Cele trei Scaune. (Haromszek), adeca trei
(Scaune. de judecatd, trei judete, de unde i numele de judeci.
al Secuilor insii (Szekler). Daca nimic nu se schimba in cadrul
de natura si in locuinta omeneasca, .tipul nu mai are hasardul
variabil al amestecurilor. Lunga figura fina, de un galben de
fildes a Finului cu ochii cIrpii, predomina mai ales la femei.
Daca a fost ca basä o patrundere ungureasca in aceste parti,
menite sa cistige necontenit in cale pe sama altor rase, aici
elementul de organisare ostaseasch s'a pastrat mai curat.
Dar la doi pasi Sasul apare, in umbra turnului de strajd,
vinjos, al Harmanului. Ogorul, creat de acestalalt colonist, pri-
meste ingrijirile lui de fiecare clipa. Si in fund se desluseste
prin ceata sirul de munti care, de o parte, ocroteste Brasovul,
iar, de alta, priveste spre sesurile departate ale .Transalpinei.
romin esti.

Ctitorii de la Plaviceni-Olt
neamul Doamnei Stancli

Fosta manastire de la Plaviceni, in valea Oltului, pe malul stang


al acestui r5m, azi in judetul Olt, iar alta data in Romanati, este
ctitoria de la 1648 a marelui vornic Dragomir, unul din sfetnicii
favoriti ai lui Matei Voda Basarab.
Inscriptia de deasupra usii de intrare in biserica a fost pu-
blicata.1), cu dotiä greseli insä: data zidirii a fost citita 7150= 1642,
in loc de 7156= 1648; apoi, redactorul inscriptiei, mentionat
ca atare la sarsitul ei, nu este Fisen", ci Fisent" logofatu.
In vara anului trecut mai existau, in stare de mina., zidurile
inconjuratoare ale manastirii de altä data i biserica, frumos exem-
plar de biserica mare din vremea lui Matei Voda, ramasa fara gea-
muri, complect golitä de mobilier, dar plina de molos, in airma
recentei prabusiri a turlei principale si gata a primi ploaia i za-
pada. 0 priveliste jalnica.
In interior, trei rânduri de zugraveli: cele initiale de la mij-
locul sec. al XVII-lea, cele din veacul al XVIII-lea, din vremea
calugarilor greci, i cele din sec. al XIX-lea. Chipurile cdtorilor
au scapat neatinse de diferitele restaurari; inscriptiile de deasupra
lor insa au fost retusate, cele mai multe, in sec. al XVIII-lea.
Ele n'au fost exact citite2).
1) Buletinul Comis. monument. istorice, VII (1914), p. 144.
2) Ibid. si Em. E. Kretzulescu, Doamna Stanca Kretzulescu-Basarab. Buc.
Cartea romaneasc£1, 1924, p. 6.

266
Pentru ca SA se inteleaga mai bine ordinea in care ctitorii fi-
gureaza pe pereti, ordine ce poate ajuta la identificarea lor, dau
urmatorul plan:
V.

7 8 1 Up 1
9 10 12
11
6 13

5 14

4 15

S. fereastra fereastra N.

3 16

2 17
1918
1

Altarul
E.
Portretele ctitoriceti sunt opera unui bun zugrav, iar costu-
mele deosebit de frumoase. Descrierea arnanuntità este cu atat mai
necesara, cu cat aceste portrete sunt sortite sä dispara, clack' nu se
iau grabnice masuri macar pentru invelirea bisericii.
1. Jupanita Maria", cu fata spre 2.
Anteriu alb cu dungi negre; giubea norie cu blana castanie;
pe cap marama alba, adusa sub barbie.
2. Logofetulu Dimitru", cu fata spre 3.
Barba castanie. Anteriu trandafiriu, ce se vede numai de la
bran in jos. 0 prima giubea galbena, inchisä de la brau in sus
cu bumbi albi. 0 a doua giubea exterioarl albastra, cu blani
castanie.
3. Pahar[nicul]"... Restul inscriptiei a disparut cand s'a largit
fereastra. Personagiul este intors cu fata spre 2.
Barba castanie. Anteriu de brocard de aur. Giubea cu blana
castanie, aruncata peste umeri. Prin bran atarna o batistä mare
brodata, (poate un atribut al paharniciei). In manä tine de ase-
menea o batista.
4. Pray lu", adica Parvul, wzat de face", privind spre inte-
riorul bisericii.
Are barba. Anteriu cenu§iu; giubea cenuge cu blani galbena.
Tine in mana o batistä.
5. Jupan Stan", cu fata spre 6.
N'are barba. Anteriu galben, ce se vede numai de la brat'
in jos. 0 prima giubea centts:ie; o a doua, exterioara, roge.

267
ô. Monahia Maria", cu fata spre 5.
Calugärita. Anteriu alb; giubea cenusie imblanitä. Intr'o mang
line matanii, iar cu cealaltä se razaml pe o carja scurta.
7. Arhonta Dragomir meg. vornic".
Este ctitorul, marele vornic Dragomir. Inscriptia veche se za-
reste inca sub cea actuala, care dateazd evident din vrernea calu-
garilor greci. Dragomir are fata spre 8, cu care tine biserica.
Barba blonda. Anteriu alb, ce se vede numai de la brau
in jos. 0 prima giubea neagra, inchisa de la brat' in sus si putin
rasfranta la gat. A doua giubea, exterioara, cu mânecile trecute
pe brate, este rosie 1 imblanitä.
8. Kirarhontisa tu Elena", adica: jupaneasa d-lui, Elena
Cu fata spre sotul ei, 7, cu care tine biserica.
Rochie albà cu flori; giubea galbena cu flori i imblanitä. Pe
cap bonet alb, marginit cu un sir de margaritare.
9. Jupan" Restul inscriptiei sters. Intors cu fata spre 8.
Anteriu rosu, ce se vede putin, de la brau in jos. 0 prima
giubea cenusiu-inchis, cu bumbi de la brau in sus. A doua giubea,
exterioara, aruncata peste umeri, rosie i imblänitä.
1o. Jupaneasa Vlata". Fata intoarsa spre 9.
Rochie alba cu flori; giubea norie; pe cap marama albá cu
cerc de margaritare.
1. Intre 9 si 10, o fetitä. Inscriptia nu se mai vede.
Fusta norie; camasuta alba; cojocel trandafiriu; pe cap o
cununa.
12. Jupanita Stancuta", cu fata spre 13.
Rochie alba cu flori; giubea trandafirie. Pe cap bonet alb cu
un colan cu margaritare.
13. Jupan Stanciul", cu fata spre 12.
Are barba. Anteriu albastru, ce se vede de la brat.' in jos.
0 prima giubea de brocard de aur, inchisa de la brat' in sus; a doua
giubea, exterioara, aruncata peste umeri, trandafirie i imblanita.
14. Logofetulu Matei", cu fata spre 15.
N'are barba. Anteriu albastru, ce se vede de la bra"' in jos.
0 prima giubea trandafirie; a doua, exterioara, albastra, cu blana
galbena.
15. Jupa.nita St " Restul inscriptiei s'a distrus cu prilejul
largirii ferestrei. Fata spre 14.
Giubea galbend imblanita. Pe cap, bonet alb cu margine de
margaritare.
16. Radu v. clucer", cu fata spre 17.
N'are barba. Anteriu de brocard de aur; giubca trandafirie
imblanita.
17. Jupaneasa Vilaia baneasa", cu .fata spre 18.
Rochie alba cu flori; giubea norie cu blana. Pe cap, marama
alba cu un cerc de margaritare.
18. Jupan Dobromir velichi ban". Este asezat de face",
privind spre interiorul bisericii.
Barba alba. Anteriu centiu, ce se vede numai de la brau

268
in jos. 0 prima giubea norie imblanita; a doua giubea, exterioara,
peste umeri, de brocard de aur cu flori.
19. Intre 17 i 18 ,Jupan Mihail", un baetandru.
Trebue observat ca inscriptiile au fost refacute, afara de cele
de la 16 (Radu v. clucer), 17 (Vilaia), 18 Dobromir i 19
(tanarul Mihail). Retusarea este vizibila la cei doi ctitori princi-
pali, Dragomir (7) si Elena_ (8). Se poate deduce la celelalte
inscriptii, din faptul cä litera t nu mai este scrisa in forma veche
slavong si cá ortografiarea logofetulu" (la 2 i 14) Dimitru"
(la 2) Vlata" in loc de Vlada (la o), arata o rostire greceasca.
Cine sunt acesti ctitori?
Dragomir este un cunoscut boer al lui Matei Basarab. La 1635,
cand Domnul cumpara de la el mosia Vai-de-ei din Olt, era
vel armas3); la 1640, vel clucer4); la 1642--3, vel ban al Cra
iovei 5)- de la 1643 la 1650, mare vornic6); a fost, nu stiu in
ce an, in misiune la Tarigrad, iar la 1644 i 1650 sol in Ar
deal7). Isi face diata la 1652 i moare cel mai tarziu anul ur
mator, caci la 1654 vaduva lui, Elena, este remaritat5.8).
Ca este acelas cu Dragomir, fratele Doamnei Stancai a lui Mihai
Viteazul, rezulta din urmatoarele consideratii:
Mai intai, un hrisov ii Mihnii Vocla, de la 29 Noemvrie 1588,
vorbeste de mosia Pläviceni9), a Stancai, jupanita lui Mihai banul
(viitorul Mihai Vocla Viteazul) si de niste tigani ai Stancai, pc
cari fratele ei Dragomir postelnicul i-a vandut fara stirea ei
si fa/A stirea mamei sale, jupanita Neacsa."10). Ca este vorba de
aceea, mosie Plaviceni, pe care Matei Basarab o confirma la 1642
lui Dragomir i pe care acesta ca zidit manastirea la 1648,
se vede din hrisovul lui Mihnea 4odil de la 30 Mai 1658: Voua
Plavicenilor..., cari va hraniti pe mosia Doamnei Stancai, sa vä
dati dijma... i tu, egumene de la manastirea lui Dragomir vornicul,
Inca sa te feresti... de acea movie care este data i miluita de
Doamna Stanca la acea sf. episcopie de la Ramnic 12). Doamna
Stanca Ii däruise deci partea ei din Plaviceni la episcopia de
Ramnic, iar Dragomir Ii pastrase partea sa, pe care ii zidise
man hstirea.
In al doilea rand, se stie Ca mama Doamnei Stancai, anume
Neacsa, s'a calugärit sub numele de Maria. Un hrisov al lui Radu
Voda din 28 Decemvrie 1603, vorbeste de maica Doamnei Stan-
3) Stefulescu, Tismana, 310-315.
4) Acelas, Crasna, 80.
5) Acelas, Doc. slavo-rom. privitoare la Gorj, 496. 501.
6) Ibid. Doc. dela pag. 511. 522. 531. 539. 544. 551. 554.
7) Iorga, St. si Doc- IV. 29.X. 176-7.
8) Ibid. V. 548-9.
9) In a doua jumatate a sec. XV-lea fusese a Craiovestilor, cari au dat o
manastirii lor dela Bistrita. (Foaia soc. Romanismului, I. 1870, p. 157).
10) Acad. Rom. Ms. 2082 f. 163.St D. Grecianu, Genealogii documentate,
IL 387.Em. E. Kretzulescu, o. c. 3.
11) 1. C. Filitti, Mama si sotia lui Mihai Viteazul. In Convorbiri Literare, 53
(1921 , p. 621.
12) Kretzulescu, o. c. 5.

269
anume calugarita Maria"13). Dar, o calugaritä Maria figureaza
si in biserica de la Plaviceni, imediat la dreapta ctitorului Dra-
gomir.
Am insistat asupra acestor dovezi cä Dragomir, ctitorul de la
Pläviceni, este acelas cu Dragomir, fratele Doamnei Stancai, pentru
Ca' sunt i aparente care ar putea provoca indoiald.
Mai intai, Dragomir este aratat ca postelnic in hrisovul de la
1588 i moare abia la 1652 sau 1653. Dar, trebue amintit c titlul
de postelnic (nu mare postelnic, ci postelnicel) se dadea in ve-
chime foarte des fiilor de boeri (dregatori sau numai proprietari),
Inca din cea mai Ohara. varstä. De altä parte, chiar hrisovul de la
1588 arata Ca la acea data Dragomir nu implinise varsta de 14
ani; altfel nui i s'ar fi facut imputare ca vanduse niste tigani fara
stirea suxorii sale si a mamei sale. Este evident cal tatal säu mu-
rise la acea data si cä el, fiind minor, se aflã sub epitropia ru-
delor lui celor mai apropiate, mama sa i sora sa maritata. To-
tusi, pentru a face un act de initiativa ca acel de a vinde niste
tigani, trebue sä fi avut macar vre-o 1 2 ani, asa cä putem aseza
aproximativ data nasterii lui pe la 1575. A murit deci in varstä
de vre-o 78 de ani.
Asa dar, la 1648 dud a facut manastirea, Dragomir trebue
sä fi fost de vre-o 73 de ani; totusi n51-i infatisat cu barba alba.
Explicatii s'ar putea gdsi mai multe, asa Ca' aceastä obiectie nu
poate fi hotaratoare.
In sfarsit, printre atatea rude ale cal-or chipuri Dragomir le
insira pe zidurile ctitoriei sale de la Plaviceni, nu figureaza tocmai
sora sa Stanca, desi ar fi fost de asteptat ca ea sä se gaseasca
acolo, atat ca ruda cea mai apropiata, cat i ca sotie de Domn.
Explicatia ar putea fi cà raporturile nu vor fi fost cordiale
intre Dragomir, sora sa Stanca i cumnatul sat' Mihai.
Un prim indiciu am gasi in chiar hrisovul de la 1588, cand
Dragomir nemultumeste pe sora sa prin vinderea unor tigani.
Prin chiar acest gest al sdu, Dragomir apare ca o fire neastam-
paratä, care va fi suportat cu greu tutela surorii sale si a sotului ei,
autoritarul Mihai banul, viitorul Domn. S'ar mai putea ca Dra-
gomir, cand a devenit varstnic, sä fi fost nedreptatit de cumnatul
säu in impartirea averii parintesti. Inteadevar, din diata sa de la
1652, se vede cà mai putin a rnostenit decat a castigat in urma.
El zice cä atunci când s'a impreunat cu jupaneasa Ilinca, n'a
avut nici rumâni, nici tigani, nici moii, ci le-au castigat im-
preunä din mila mariii sale lui Voda". Mosiile Runcu, Pascdesti,
Ostra, Albota, zice ca au fost cumparate pe banii ei (adica ai Elinii),
care i-au fost dat Maria sa Voda cand am fost eu la Tarigrad"14).
Dintre aceste moii, tim despre una, Runcu, c. fusese a lui
Dobromir banul, unchiul lui Dragomir, asa ca se vede Ca: a ras-
cumparat-o de la o rudd. Nu stiu de ce va fi fost nevoe ca Matei
13) Ibid. 4.
14) Diata, publicata in regeste de Iorga, St. si doc. V. 549. Originalul la
Acad. Rom. pachet 197, doc. 186.

270
Vocla sa confirme la 1642 stapAnirea lui Dragomir asupra Pla-
vicenilor. Un hrisov al lui Constantin $erban Voda, la 1654, când
Dragomir murise, ne spune c acesta era un om fàrA suflet",
care s'a facut stapAn pe mai multe moii, printre care si Pla-
vicenii, pc care Doamna Stanca ii Usase episcopiei de Rtunnic 15 .
In diatä, Dragomir zice cg restul averii, mo5ii, tigani, dobitoace,
vii, fara a le preciza, ii lasä manastiri sale de la Alunis16), cu
hrarnul Sf. Arhangheli, si face o danie de boi, vaci i stupi, ca sä
se termine i manastirea de la Lipov (in Dolj; azi ruina).
In vre-o dregatorie importantä, Dragomir nu apare dedit
odata cu domnia lui Matei Basarab, and avea aproape de 6o de
ani, ceea ce arata ca nu fusese agreat nici de cumnatul sau
Mihai Voda, nici de Domnii ce urmasera acestuia. In schimb,
olteanul Dragomir i sotia sa au fost constant in favoare pe langa
olteanul Matei din Brâncoveni, Domn sub nurnele de Matei Ba-
sarab.
Dintre ceilalti ctitori cari figureaza la Plaviceni, mai putem
identifica pe calugdrita Maria, asezata imediat la dreapta lui
Dragomir, si care este, evident, mama acestuia-5i a Doamnei
Stan cal..
Dar, calugarita Maria (6) priveste catre un jupAn Stan (5)
asezat la dreapta ei si care si el priveste catre dánsa. Cred cã
se poate deduce ca Stan este sotul Mariei i deci tatal lui Dra-
gornir ctitorul si al Doamnei Stancai. Din hrisovul citat, de la
1588, rezultà ca la acea data tatál lor era mort.
Mai cunoastem rostul prezentei pe zidurile de la Plaviceni a
chipului marelui ban Dobromir (r8): stim inteadevar, documen-
tar, c51 Dragomir era nepot colateral .de frate sau de soral al
banului Dobromir 3 7 ).
Despre Vilaia (17) stim iara5 cal a fost sotia banului Dobro-
rnir, iar despre tândrul Mihail (19) ca a fost unicul copil, mort (Ie
timpuriu, al acestor soti18).
Nu pot insa afirma rine sunt celelalte personagii figurate in
biserica de la Plaviceni. Pot nurnai dovedi ca identificarile pripite
ce s'au incercat piind acum, sunt neintemeiate.

De oarece Dragomir vornicul n'a avut nici copii, nici alti frati
sau surori cleat pe Doamna Stanca 16), n'avem de cautat rude in
acest grad printre ctitorii de la Plaviceni.
Printre ascendentii ctitorului cunoastem documentar numai pe
unchiul sat despre tata sau despre mama Dobromir banul, care
5i figureazd, cu sotia 5i cu unicul copil, in biserica de la PIA-
viceni ( 7, 18 si I91.
15) Acad. Rom. Ms. 2082, f. 164 verso.
16) Probabil Alunisul din Olt. Nu mai exista urme ale mansstirii.
17) Doc. dela 1639 si 1642, la Filitti, o. c. 620-1.
18) Doc. citate ibid. 625.
19) In testamentul lui vorbeste de nepoti i yeti, MIA a-i numl, pe cari i a
miluit cu ce a putut in viata. Cari erau acestia, se vede din cele ce urmeaza in text.

271
Despre neamurile lui Dobromir banul, stim documentar urm5-
toarele:
Dobromir banul a avut un frate Gheorghe logofatul, din Corbi,
zis i popa Gherghe, care mai traia la 1586 $i care a avut un
fiu Stanciu 20). Nu poate fi deci personagiul cu inscriptia $tearsä
de la 9, cu sotie Vlata ( o) $i cu o fetita (11). Aa dar, Gheor-
ghe, fratele banului Dobromir, de:A unchiu i el al ctitorului
Dragomir, nu figureaza la Plaviceni.
Dobromir a avut nepoatä, de frate sau de soil, pe o Voica,
jupaneasa care, cu un prim sot necunoscut nouä, a avut un fiu
Neagoe, $i care, la 1595, era casatoritä de al doilea cu un Stan
din Gro$erea 21). Nici o Voica nu figureaza insä la Plaviceni.
Dobromir banul a avut nepot, de frate sau de sora, pe cu-
noscutul boer al lui Matei Basarab, Dumitru Fili$anu 22), fiu al
lui Stanciu din Filia$i23). La Plaviceni figureaza inteadevar un
Stanciu (13), cu sotia Stancuta (14). Ace$tia ar putea deci sa
fie Stanciu de la Fi1iai cu sotia sa, unchiu sau tmatu$a ai cti-
torului Dragomir.
Daca incercam sa vedem in personagiul cu inscriptie stearsä
de la 9 pe cineva din neamul lui Dobromir, ne putem pierde in
mai multe ipoteze. Inteadevar, Dobromir banul a mai avut nepot
dc frate pe un Oprea, care mo$tene$te de la el Runcul24), mo$ie
cc am vazut ca Dragomir, vornicul zice, in diata, ca a cumparat-o
cu banii sotiei sale. Se mai poate ca frate cu Dobrornir sa fi fost
Calota slugerul caruia, la 1587, i se atribue unele din satele lui
Dobromir 25 ).
De asemenea, la 1679, jupâneasa Neaca a raposatului Fi-
senta slugerul, cu fill ei Dragu$in, Matei i Fota, zice ca Doamna
Stanca li era matu$ä" 20.) Am vazut cà inscriptia bisericii de la
Plaviceni a fost redactata de Fisenta, pe atunci (1648) logofat.
La 1657, ca martur intr'un document, apare un Stan Fisenta"
logofat 27 ). La 1658, Fisenta, acum sluger, este dovedit proprietar
la Pliviceni, in hotar cu partea donatä de Doamna Stanca epis-
copiei de Rfunnic20). La 1663, se constata acolo $i un frate al lui
Fisenta, anumc Dumitra$co 29 ), iar la 1667 un fiu al lui Fisenta,
anume Radu 30). Fisenta era proprietar i in Goesti (Dolj), uncle
la 1605 avusese ocina un Petru din Plaviceni21). In ce chip erau
Fisenta sau sotia sa Neac$a nepoti ai Doamnei Stancdi, nu. $tiu.
20) Filitti, o. c 623. Doc. din 7 Sept. 1587 si din 24 Aprilie 1618, la Stefu-
lescu, Doc. slavo-rom 268-9 si 371.
21) Stefulescu, Stramba, p. 25 si 29-30. .
22) Fara boerte la 1619, mic postelnic 1627, vet pitar 1634, vel stolnic 1648.
23) Care era mort la 1619 (Stefulescu, Stramba 111 . Poate acelas cu Stanciu,
fiul lui Popa Gherghe, sau cu Stanciu din Crasna.
24) Unde Dobromir banul facuse biserica. Filitti, o. c. 623).
25) Ibid.
26) Acad. Rom. Ms. 2082, f. 167 verso.
27) Arhivele Olteniei, II. 224.
28) Acad. Ms. 2082, f. 165.
29) Ibid f. 165 verso.
30 Iorga, St. si doc. V. 186.
:11) Iorga, St. si doc. VI. 460.

272
Nici el, nici sotia, nici copiii, nu figureaza printre ctitorii (le la
Plaviceni.
In sfarsit, nepot al Doamnei Stancai este numit la 1603 si Ull
Balea spatarul, care la 1611 Ii vinde mosia de la Säteni (Dam-
bovita)32).
Asa dar, chiar daca Stanciu de la 13 este Stanciu din Filiasi
.
chiar claca personagiul cu inscriptie stearsá de la 9 este cineva
din neamul lui Dobromir banu, i Inca este sigur cä ctitorul Dra-
gomir n'a reprezintat pe peretii bisericii pe to(i unchii sau matusele
despre partea lui Dobromir. Dar, daca a infatisat numai pe unii,
se naste intrebarea, la care nu pot raspunde, dupa care criteriu
a ales intre ei33).
Cat priveste neamul jupanesii Elinii, sotia lui Dragomir ctitorul,
stim numai, dupa testamentul ei34) din 1655, ca a avut surori
sterpe pc Stanca i pe Ca lea st nepoti colaterali, dintre cari numeste
numai pe Papa, care la 1655 era tanar neinsurat33). Daca la PM-
32) St. D. Grecianu, Genealogii, I. 69, 290. H. 316.
33) Alatur (pag. 275) un tablou al neamului lui Dobromir banul.
34) Pub licat in regeste de Iorga, o. c. V. 549. Originalul la Acad. Rom.
pachet 197, doc. 187.
35) Nu poate fi Papa Brancoveanu, caci acesta, era Insurat si avea copii la
1655, cand a fost ucis. Nu poate fi Papa fiul Buzincai comis, pentru ca era paharnic
Inca. dela 1647.Nu pare a fi Papa Buicescu, pentru cd nici in biserica dela Pla
viceni, nici in testamentul Ilinii, nu se intalneste nici un nume care sa aminteasca
de neamul Buicestilor. Domnul I. Tuducescu .banueste ea ar fi vorba de Papa II
Grecianu, In care caz genealozia Elinii ar fi urmatoarea:

Velica Boldeasca

Tatul din[Bucsani Stanca


log. 1574 t 1591 = Radu Buzescu
Caplea vel clucer t 1610
1

I I

Maria I. 1622 Stanca


=Grigore pos- Fierea din Greci
telnic f. c. v. log. 1615
I

I
I I I I

Musat Papa I Stanca Calea Elena Maria


v. vornic t 1632 = Stan II din Cretu = Dragomir era t 1635
lesti , vto ri log. 1637 v. vornic = lane
I
I
Blagodescu
Draghici post.
v. vistier, ucis 1655 Radu Kretzulescu
vtori log. 1646
I vel log. 1661
Papa II
v. vistier, ucis 1675

273
viceni figureaza o Stancuta (12) i poate chiar o Stanca (la 15
uncle nu se mai citeste deck St"), nu figureaza insa nici o
Ca lea. Asa dar, nici intreg neamul jupanitii Elinii nu figureaza
la Plaviceni.
Inscriptiile de deasupra chipurilor ctitoricesti nu ne ajuta nici
ele la alte identificari. Sunt sau nume de boeri färä dregatorii, sau
un pahar[nic) färä nume (3), sau doi logofeti" (Dumitru la
12 i Matei la 14), cari nu par sa fie mari logofeti". Dar, chiar
de ar fi mari logofeti", ar fi greu de a-i identifica nurnai pentru ca
s'ar gasi mari logofeti cu aceste nume in divane intre anii 1550,

Mai de graba mi se pare cl ar fi exacta arittarea ce se zice ca ar fi cu-


prinzAnd un izvor azi incontrolabil, ca sotia lui Dragomir vel vornic ar fi fost Elina
din ProoroCi (gclupa anul 1635 intre doe. mAnAstirii Horezul, la Arh. Stat, 0. G.
Lecca, Familiile boeresti române. Buc.1909, p. 404). Pe ate stiu, spita boeritor din
Prooroci se prezintA astfel:

Maria calugarita Dumitru


era t 1600 din Prooroci

fiica
Radu clucer traia 1600
era t 1643
Anca, sora Neacsai
din Vladuleni

Dumitrasco Papa post.


= Maria Balacianu
In calugarie Marta, traia1695

Iordache Preda Rpa


it

era t 1696 era t 1696 tretia 1696

Unul din acesti Papa, ar putea fi cel pomenit in testamentul vornicesei Elena.

274
NEAMUL BANULUI DOBROMIR

I I I I I I

Dobromir Gheorghe fiu (Stanciu din Fi- fiu (Stan, era t 1588) fiu fiu sau fiica ? Calota N.
din Corbi, Bibesti, logoat din Corbi liasi) sau fiica sau fiica (Neacsa, sluger 1586
Runcu i Voinigesti si Voinigesti 1586 in calugitrie Maria,
vel ban 1568 1583 zis i popa Gherghe traia 1603)
era t 1586
Vilaia sin Manea
sin Mogos

N.
Mihail Stanciu 1593 Dumitru Filisanu Stanca t 1603 Dragomir Oprea Voica
era t dinar 1579 pare cft era 1618 V. pitar 1634, =-Dumitru ban V. armas 1635 de la = 1) . . .

V. stolnic 1648 =1583 Mihai v. ban 1642, Runcu = 2) Stan


ban, apoi v. vornic 1643 din Groserea,
Voevod 1595
t 1653
Elena

Balea Neagoe Fisenta _Neacsa


spAtar 1603. 1611 (din 1-a) log. 1645 traia
nepot al sluger 1658 1679
Doarnnei StancAi

Radu, Dragusin, Matei, Fota


cam pe cand trebue sa fi trait bunicii ctitorilor, i i 648 cand s'a
racut manastirea 36 ).
Ramâne Radu v. clucer" de la i 6, asezat langl Vilaia ( 171
sotia banului Dobromir ( 1 8 ). Dar, in rastimpul de la 15 5o la 1 648,
nu cunosc alt mare clucer Radu in divane deck pe Radu Buzescu,
care a murit la ióio. Prezenta lui langa Vilaia s'ar putea explica
dacà admitem cä era rudd cu aceasta, dar se ridica indata doua
obiectiuni una, ca n'aveau rost sà figureze la Plaviceni rudele
Vilaei, de oare ce Dragomir ctitorul nu era ruda cu Vilaia, ci cu
sotul ei, Dobromir; a doua, ca ar fi trebuit sa figureze nu numai
Radu Buzescu, ci i fratii 37 ). Ar fi trebuit chiar, mai de graba, sa
figureze Stroe Buzescu, pentru ca de acesta stim sigur cd era ruda
cu Vilaia : sotia sa, Sima, era nepoata de sora ocesteia 38 ).

36) De fapt cunosc in acest interval numai un mare logofat Dumitru, la


1587 (Stefulescu, Doc. slavo-rom. 268-270), care apare si la 1596 ca fost mare log.
(Rev. de ist. arheol. $i filoL anul II, vol. IV, 1885, p. 543), deosebit deci de Du-
mitru din Mogosesti $i Brani$tari, care la acea data era numai ban de judet, $i de
Dumitru vornic din Hotarani $i Epote$ti de la 1570.Nu cunosc nici un mare log.
Matei. Un Matei log. din Cacova (VAlcea) vinde la 1644 lui Matei Basarab mo$ie
la Barbatesti in VAlcea, pe care o avea de cumparatoare (Acad. Rom. Ms. 1451,
f. 53.C. Giurescu. Despre boeri, 111 .
37) Iata o posibild spitd a neamului Vilaei (cf. Rev. de ist. arheol. i filol.
XIV, p. 33 $i urm.Stoica Nicolaescu, Doc. slavo-rom. 56.
Mogo$ ban

Mogo$ spatar

Ghiura Manea
log. din Stane$ti 1537
Vila ia

I I I I
Preda Harvat Maria = Rad u Buzescu fiica Vilaia
post. 1545 v. arma$1.1590 = Gheorghe Dobromir
din Bogdane$ti vel ban 1568

I
I I I

Preda Radu Stroe Sima Chirca Mihai


Buzescu Buzescu Buzescu postelnic
. v. clucer t 1610 era t 6:Thar 1579
Se prea poate Irma ca Mogo$ spatarul, ascendentul Buze$tilor, O. fi fost alta
persoana decat Mogo$, fara titulatura, tatal lui Manea $i bunicul Vilaei, $i In acest
caz n'a existat nici o rudenie intre Vilaia $i Buzesti. La 1550 se intare$te unui
Manea mosiile Crusovul de jos si Brastovat (Acad. Rom. pachet 188, doe. 67). La
1579 socrul banului Dobromir este numit Manea fiul lui Mogo$ . (Stoica Nicola-
escu, o. c. 278-9).
38) I. C. Filitti, Arhiva G. Gr. Cantacuzino, 211.Cf. tabloul de la nota pre-
cedenta.Se vede ca, pornind de la aceasta ipoteza, cite$te d. Em. E. Kretzulescu
(o. c. 6) Sima la 15, unde nu se mai poate descifra decAt St. Aceasta jupa-

276
Ipoteza ca", Radu Buzescu ar fi figurând la Plaviceni din cauza
primei sale sotii (dupd spita d-lui Tuducescu), se loveste iaras de
seasa St. este de altfel intoarsa cu fata spre log. Matei de la 14, iar un Stroe nu
figureaza in biserica. Se mai poate ca ipoteza d-lui Kretzulescu sa derive din con-
fuzia ce multa vreme s'a facut intre Neacsa, mama Doamnei Stancai, i Neacsa
din Dragoesti, precum si din imprejurarea ca Sima, sotia lui Stroe Buzescu, zicea
nene* lui Udriste de la Dritgoesti (Ionnescu-Gion, Sima Stolniceasa Buzeasca, p.
20. 54. 57, cu documente). Totusi, d. Kretzulescu admite (o. c. 11) ea. Neacsa, mama
Doamnei Stancai, trebue deosebita de Neacsa din Dragoesti, deosebire pe care eu
cel dintai am adeverit-o (Mama si sotia lui Mihai Viteazul. Cony. Lit. 53, 1921,
p. 619-621). Ca o ramasita a aceleeasi confiniuni va fi identificand d-sa si pe Stan
ciu de la 13 cu Stanciu banul din vremea lui Neagoe Basarab. Peron, lamurire
desavarsita, dau aci spita boerilor Drdgoe#i (Izvoare: C. Giurescu, Despre boeri,
60.Gion, 1. c. St D. Grecianu, $irul voevozilor cu divane, 24. 54.St. Nicolae-
scu, Doc. slavo-rom. 366. 1st. eparhiei Ramnicului, de Episeopul Atanasie, 30. 335.
Filitti, Craiovestii. In Cony. Lit. 54, 1922, p. 412. Acad. Rom. Ms 610, f. 16).

I i

Tudor Stanciu
vel log. 1529. 1535 ban de judet 1518
taiat Intre 1535 1545

1 I

Parvu Radu Vlad


parcalab, log. v. log. 1545 comis
taiat 1568
- 1)
= 2) Neacsa calugarita

Udriste Maria Tudor Radu


post. 1571 post. 1568 1555 Maria,
Sora. tiica lui Pettrascu Voda
Este nene cel Bun
Simei,
sotia lui Stroe Buzescu Radu Radu Bidiviu
1571

In sfarsit, confuzia ce face d. Kretzulescu poate sa mai derive din trans-


misiunile mosiei Aceasta mosie apartine mai intai, parte lui Tudor si
Stanciu din Dragoesti (la 1590 boerii Dragoesti aveau Inca mosie in Voinigesti.
1st. eparhiei Ramnic, p. 30 si 335 , parte Caplei Buzeasca, solia lui Ghiorma I,
vel. postPatrascu Voda cel Bun ia mosia de la Caplea i o da zestre iiicei sale
Maria, casatorita cu Radu Dragoescu (Filitti, Arhiva G. Gr. Cantacuzino, doc. 101).
Mosia revine apoi Caplei Buzeascai i trece apoi iarfis la Radu Bidiviu, Dragoescu
(ibid.) La 1569 o cumpara banul Dobromir (ibid. doc. 673). La moartea lui Do
bromir, mosia Voinigesti ramane, parte vaduvei sale Tomanei (nu poate fi decat
alt nume al Vilaei) si parte lui Gheorghe log. din Corbi (Stefulescu, Slavo-rom
253, hrisov din 1586). Tomana ii lasa partea nepoatei ei de sora Simei, sotia lui
Stroe Buzescu, si astfel mosia revine la unul din Buzesti (Filitti, o. C. doc. 673).
Urmeaza, la 1587 proces intre Sima si neamul solului ei, Buzestii, cari pierd ibid).
Procesul continua la 1628 si tot Buzestii pierd (ibid). Pe Sima o mostenete fratele
ei Chirca. Acesta, la 1639, lasa Voinigestii lui Dragomir (ctitorul de la Plaviceni),
nepotul banului Dobromir, si astfel mosia revine la sange (Notice genealogique
sur la famine Kretzoulesco-Basaraba, p. 57). Toate acestea nu indrituesc confuzia
intre neamul Dragoestilor si neamul lui Dobromir banul.
Tata Simei stolnicesei si al lui Chirca paharnic, deci cumnatul banului
Dobromir, a fost Gheorghe din Bogdanesti (cOpii de acte la parintele Negulescu
Batiste), i trebue deosebit de Gheorghe din Corbi, fratele banului Dobromir.

2 277
greutatea ca nu s'ar intelege de ce, dintre atatea rude, ar fi fost
ales numai el si ar fi fost lásate la o parte rude mai de aproape.
S'ar putea sä fie Radu clucerul din Prooroci, dar nu stiu
daca acesta a fost clucer mare. E drept ca v. clucer" din in-
scriptie poate insemna i vtori clucer".

Concluzia pe care, din chipurile ctitoricesti de la Plaviceni,


o putem trage in privinta neamului lui Dragomir vornicul i deci
al Doamnei Stancai, este urmatoarea: mama lor a fost jupaneasa
Neacsa, in calugárie Maria; tatal lor, care era mort la 1588, a fost,
probabil, Stan; ei au avut unchiu pe Dobromir banul, fie Ca mama
lor a fost sora, fie cä tatal lor a fost frate cu acesta.
Atat.
Stan, probabilul tatä al lui Dragomir i al Doamnei Stancai,
nu trebue confundat cu Stan spätarul din Clatesti, mort la 1583,
din care s'au tras boerii Corbeni din sec. XVII-lea. Clatestii este
in Ilfov, iar in hotar cu Ilfovul, in Vlasca, pe Neajlov, este satul
Corbii, de unde s'a tras numele acestor boeri. Corbii lui Dobromir
banul si ai fratelui sau Gherghe era in Gorj, azi un catun cu nu-
mele de Corbeni, in comuna Slobozia. Preda Buzescu, mort la 1611,
a cumparat jumatate din acesti Corbeni de la un Stanciu 39), care
poate fi Stanciu fiul lui Gherghe. La 1640 trdiau Dumitru Cor-
beanu cu fiii sai Stan i Oprican, poate descendenti din Gher-
ghe, rude cu boerii Paraiani din Gorj 40). Mai avem azi un sat
Corbi in Valcea, altul in Muscel, altul Corbi i Corbeni in Arges 41),
in sfarsit Corbeni (com. Vartina) in Romanati. Neamul lui Dobro-
mir banul n'are legatura cu Corbii de pe Neajlov.
De asemenea nu se poate identifica Stan de la Plaviceni cu
Stan Vornicul, pe care o spi ta. de la 1800 11 arata sa fi fost ginere
al lui Radu cel Mare (t 1508) i tatäl lui Bunea spdtar, Conda
postelnic, Vintill paharnic i Danciu49). Numele acestea nu figu-
reazä la Plaviceni i nici cronologiceste nu este cu putinta a con-
funda pe cei doi Stan.

Ipoteza c personagiile asezate la Plaviceni la dreapta lui


Stan (adica. 4, 3, 2 i I ) ar fi fratii i parintii acestuia 43), este ve-
rosimila, dar este totusi numai o ipoteza.
A afirma, in aceste conditii, ca Doamna Stanca era nascuta Kre-
tzulescu, ba chiar Kretzulescu-Basarab, este evident rist.
Prin testament de la 6 Martie 1652, vornicul Dragomir, fra-
tele Doamnei StancIi, Ii lasa averea rnanastirii sale de la Alunis,
39) Iorga, St. §i doc. V. 297.Tot din Corbii de la Gorj trebue sA fi fost fra-
tii Petru spatar i Radu comis dela 1502, acesta din urma cu clout& fiice, Cates si
Stanca. Grecianu, $irul voevozilor cu divane, 4. Stefulescu, Doc. slavo-rom. 57.
40) Stefulescu, Polovragi, 21. 28. 39. 78.
41) La Corbi pe Arges si la Corbii de piatra, avea mosii, la 1456, un jupan
Mogos, iar la 1512, la Corbii de piatra era o mänastire fundatä de calugarita Mag-
dalena, vaduva jupanului Hamza (Arh. ist. I, 1, p. 142-3).
42) lorga, St. si doc. VII. 352.
43) Kretzulescu, o. c. 6.

278
afara de mosiile Runcul, Pascaesti, Ostra i Albota, pe care le lasa
sotiei sale Elena. Nu pomeneste de Plaviceni si exclude de la mice
amestec in mostenire pe oricine, fie nepot sau var.
Elena se casatoreste a doua oarä la 1654 cu mare logofat Stroe
Leurdeanu. Ea moare anul urmätor 44) la Brasov, unde fugise din
cauza räscoalei seimenilor, si se ingroapd in biserica de la Schei.
Prin testamentul de la 28 Iunie 1655, ea lasa jumatate din averc
sotului ei i copiilor acestuia, iar jumatate surorilor ei Stanca si
Calea fiindca nici lor nu li-a dat Dumnezeu sä le ramae coconi
din trupul I or". Partea acestora va trece, la moartea lor, la ma-
nästirea Alunis. Face un legat tanarului nepot neinsurat Papa.
Altor nepoti i nepoate nu le lasa nimic pentru ca i pe clansii i-am
miluit cat am putut pe and am fost in tara".
La 15 Dec. 1655, Stanca i Calea, surorile raposatei Elena,
incheie o conventie cu cumnatul lor Stroe, läsand acestuia, drept
parte ce-i revine din mostenirea Elenei, mosia Ostra").
Un hrisov din 18 Septemvrie 1667 ni spune insä el Radu
vel logofat Kretzulescu, Tanase paharnicul Sardcinescu i Necula
postelnicul i Draghici" au revendicat satul Ostra din Olt pentru
cä acest sat Ostra a fost al lui Dragomir vornicul si al jupanitii lui
Elinii vornicesei Deci, intamplandu-se lui Dragomir vornicul
moarte i neavand coconi cu Elina vorniceasa,.... a läsat cu limba
lui tot ce a avut jupAnitii lui Elinii.... Apoi..., Elina a luat pe Stroe
vornicul i apoi a murit dansa la Brasov si feciori n'a avut i toate
au ramas pe mama lui Stroe vornicul; i dupa aceea, au ajuns
pe Stroe vornicul, nepotii lui Dragomir vornicul i ai jupanitii
Elinii cu judecata i dat-am Domnia mea boerilor Domniei mele
ca sä tie mosia Ostra" 46).
Mi se pare clar.
Averea vornicului Dragomir trecuse, prin testamentul acestuia,
in patrimoniul sotiei sale Elena. Aceasta murind fara copii. averea
ei, detinutd de al doilea sot, nu putea fi revendicata decat de
rudele ei. Prin urmare nu numai unii 47) din cei cari revendica
averea Elinii la 1667, ci toti, trebue sä fi fost rude ale Elinii, si nu
ale lui Dragomir. Nici nu se putea altfel, odata ce era vorba
de o avere care esise din patrimoniul lui Dragomir vornicul, pentru
a trece in acel al Elinii. De aceea i hrisovul are grija sa preci-
zeze de dotia on ca reclamantii erau nepotii lui Dragomir vor-
nicul i al Elinii. Mentiunea insistenta ca erau nepoti ai Elinii
n'ar fi avut rost daca reclamantii ar fi revendicat averea in calitate
de nepoti ai lui Dragomir.
In cc chip erau Radu Kretzulescu 48), Tanase Saracinescu, Ne-
cula i Drag-hid, nepoti ai Elinii, nu stiu. Este sigur insä ca nici
unul nu fioureaza printre ctitorii de la Plaviceni.
44) Iorga, St. si doc. V. 549-550.
45) Actul original la Acad. Rom. pachet 197, doc. 185.
46) Em. E. Kretzulescu, o. c. 8.
47) Cum crede d. Kretzulescu, ibid. 9.
48) Observ cA in biserica dela CretulestimAnAstirea Ilfov) fAcutA la 1669
Radu Kretzulescu este infittisat cu altA sotie (pare a se citi Preda) decat Maria
(Cantacuzino) i cu un fiu (probabil PArvu).

279
Destrul ch ctitoria de la PlAviceni a trecut, nu stiu curn, asupra
neamului lui Radu Kretzulescu. Numele vechilor ctitori a fost amintit
in pomelnicul ctitorilor noi. Ce valoare documentarà poate avea
pomelnicul pastrat azi la biserica Kretzulescu din Bucuresti (fun-
data la 1722), se vede din chiar greselile ce i le gaseste insus
d. Em. E. Kretzulescu, care-si intemeiazA totusi pe el afirmatia
cA Doamna Stanca era KretzuleascA. Intr'adevar, d. Em. E. Kretzu-
lescu arata49) cA gresit se spune in pomelnic CA Dragomir vor-
nicul ar fi fost fiul banului Dobromir. Adaog ca tot atAt de gresit
afirma pomelnicul ca Stan vel (in realitate vtori) logofat (Kretzu-
lescu) era frate cu Dragomir.
Neamul Kretzulestior, dupd cum aratA clar un document din
18 Aprilie 1607, publicat de insus d. Em. E. Kretzulescu50), por-
neste de la Vintila paharnicul din Balotesti. Acesta, de la sotia
sa Cap lea, a avut de zestre, intre altele, satele Barbuleti i Kretzu-
lesti, care au rAmas fiului sau Stan, zis din Kretzulesti. Acesta era
mort la 1607 si a avut la randul lui fiu pe un al doilea Stan, meal
lui Radu Kretzulescu, vel logofdt la 1661, si al lui Padure Kre-
tzulescu.
Pornind deci de la pomelnicul bisericii Kretzulescu, pomelnic
fara valoare documentarA; pornind de la faptul cA Kretzulestii au
mostenit averca lui Dragomir vornicul, dar uitAnd ca, au moste-
nit-o numai dupa ce trecuse in patrimoniul Elinii, d. Em. E. Kretzu-
lescu voeste sa stabileasca o legatura de rudenie intre stramosul
Kretzulestilor, VintilA pah. din Balotesti, i Dragomir vornicul de la
Plaviceni, i deci i Doamna Stanca.
In consecintA, pe Stan de la 5, tatal probabil al vornicului
Dragomir si al Doamnei Stancai, d-sa IL identifica cu Stan I din
Kretzulesti; scapA apoi din vedere pe PArvul de la 4, care sta.
la dreapta lui Stan, si indentificd pe pahariniculr fara nume de
la 3 cu paharnicul Vintila de la Balotesti, tatAl lui Stan I din
Kretzulesti. Astfel, Dragomir vornicul i Doamna Stanca devin
frati cu Stan II Kretzulescu 31).

49) Op. cit. p. 9 10.


50) Ibid 7.
51) Op. cit. p. 6. Astfel, genealogia intocmita de d. Em. E. Kretzulescu (ibid.
p. 6 si 10) se prezinta precum urmeaza.:

1
I

\rind la pah. din Ba1otesti Dumitru legofat Dobromir


= Maria vel ban

Stan I din Kretzu1esti


era -I- 1607
-- 1

Neacsa, in calugarie Maria

I 1 1

Dragomir Stanca Stan II


vel vornic Doamna din Kretzu1esti
--= Elina

280
Aceasta constructie se intemeiaza insá, cum am aratat, pe argu-
mente subrede; mai este si potrivnica hrisovului de la 1667; face
apoi pe Dragomir vornicul i pe Doamna Stanca stranepoti ai lui
Dobromir banul, pe and documentele ii arata ca nepoti de frate
sau de sofa ai acestuia; in sfarsit, in ipoteza d-lui Kretzulescu, am
avea anomalia cá Dragomir vornicul in ctitoria sa ar fi infati5at
despre tata numai pe bunic (pretinsul Vintila paharnic), dar despre
mama i pe bunic i pe bunica (Dumitru logofat si Maria).

Am pus- astfel numai problema despre ctitorii de la Pltiviceni-


Olt si despre neamul Doamnei Stanctli, lard a putea da si solufia.
Daal, prin acest studiu, as izbuti sd provoc publicarea documen-
telor care sci facd Iuminä, scopul meu ar ft atins.
loan C. Faith'.

Romanii din Banat


Vorbind de Ardeal sau Transilvania, atat publicul cel marc,
cat i presa din vechiul regat, de obiceiu intelege i Banatul ca
Banatenii, desi acestea sunt cloud provincii deosebite, atat in ceace
priveste tipul, limba, portul, obiceiurile, cat si desvoltarea lor
istorica-culturalà.
In articolul de fata voi face o scurta descriere a acestor deo-
sebiri, pentru ceice tin a cunoaste Banatul cu Bänätenii.
Banat, in intelesul adevarat, se socoteste coltul de tara dintre
Mures, Tisa i Dunare, despartit de Ardeal prin cununa muntilor
Poiana Rusca peste Poarta de Fier dela Gradiste la Muntele
Mic i Tarcu 'And la Or5ova. Teritoriul acesta are o intindere
de aproape 26 mii Km. p., cu peste 11/2 milion locuitori i cuprinde
jucletele: Caras, Severin, Timis si Torontal, cele doua din urma,
dupa trunchierea Banatului prin tractatul dela Sevres, azi fiind
impreunate in judetul Timis-Torontal.
In feliul cum se faceau recensementele oficiale in fosta Un
garie, negresit cä Ungurii ieseau de forma totdeauna biruitori
fata de celelalte nationalitäti. Banatul insa a fost i ramâne roma
nesc, dupa majoritatea populatiunei fata de minoritätile conlocui
toare: Sarbi, Nepati, Svabi 5i Unguri, colonizati mai tarziu aci.
Dupa datele statistice mai vechi, in Banat ar fi: Romani 600 mii.
Nemti (Svabi) la 400 mii, Sarbi la 250 mii, Unguri la 18o mii,
alte nationalitäli cam oo de mii.
Tipul si caracterul etnic al Beindtenilor. Romanii banateni desi
au contopit in sine in decursul veacurilor elemente strdine, mai

2N 1
ales slave, totusi au pastrat tipul Toman, prin ce se deosebesc
mult de Ardeleni, atat in caracter, cat si in limba.
Banatenii sunt in genere oameni chipesi, subtirei si mlacliosi,
la fatä oachesi, profit nobil si bine marcat, pärul i ochii negri,
foarte arare ori balani; cei mai multi sunt oameni frumosi. Dela
fire sunt voiosi, prietenosi i ospitalieri, ceia ce ii face iubitori .
de petreceri, adese ori pagubitoare; dar sunt i oameni avantati,
navalnici, mai indrazneti ca toti Românii. De aceste virtuti ale lor
vorbeste trecutul nostru, cand ei erau zid de aparare contra nava-
lirilor turcesti, in istoria Reg. 13 de Graniceri, apoi luptele dela
Custozza, Koniggriitz, in care au escelat regimentele românesti dela
Caransebe i Timisoara, cum si in razboiul din urrna, jertfin-
du-se totdeauna pentru interese streine.
Credintele i obiceiurile vechi mostenite dela stramosi s'au
pastrat aci mai bine ca ori uncle; Banateanul iubeste muzica; aici
se canta mult, si nu e om deplin, care nu stie sa cante; de aceea
5i gustul muzical e foarte desvoltat.
Asa, azi in Banat abea se gaseste sat care sä nu aibe cor bi-
sericesc ori reuniune de muzica i cantare. La acestea au contribuit
numai invatatorii. Scoalele fiind aci confesionale, invatatorii-can-
tori erau obligati sä formeze astfel de coruri bisericesti cu baetii
dela Koala, din care mai tarziu s'au format reuniuni de cântare
si muzica, in care intrau apoi tineri i batrani. Reuniunile de
muzica, formate in orchestre i fanfare, iau parte la serbari na-
tionale si la petreceri lumesti: nunti, baluri etc.; iar corurile dau
concerte i reprezentatiuni teatrale. Rostul acestora, pe langa culti-
varea spirituala era si cultivarea simtului national, care aci e foarte
bine desvoltat. Azi insa, imprejurarile acestea s'au schimbat aproape
cu totul: ;;coala fiind statificata, invatatorimea nu se mai vede obli-
gata a le infiinta sau conduce.
Didectul bdafean. Banatul nostru de azi, cea mai frumoasa
simai bogati parte a Daciei felix" de odinioara, cuprinde cel
mai select tip de rassa romand, fiind un cuib de unde se roma-
nizeaza treptat celelalte provincii românesti, cuibul descarcandu-si
mereu prisosul, 11111AI-15nd totdeauna plin; iar limba, carea pe
baza individualit4ii teritoriale se caracterizeaza printr'un conser-
vatism dialectal" (Hajdeu, Etym, Magn. Rom.), e o forma de
evolutie, conditionata de timp i imprejurari, a limbii latine vulgare:
limba poporului.
Nefiind filolog pentru a intra in sistematice amanunte, ma
multurnesc a nota aici o seama de particularitäti fonetice i lexi-
cale ale dialectului banatean. Aceste particularitati ii dau un ca-
racter mai unitar si mai pronuntat de cum este cel ardelenesc.
El are granite bine limitate intre Mures, Tisa, Dunare i Valea
Hategului, 5i.l afläm deopotriva vorbit dela Arad la Panciova
si dela Ecica la Orsova. Se intelege ca diferentieri adeseori uimi-
toare, dupa felul de rostire, sunt mai in fiecare sat.
Astfel, pentru verbul auxiliar: A Ii (eu sunt), banateanul are o
forma. de conjugare cu totul deosebità. Astfel: Prezintelc la Indi-

282
cativ: lo mis i lo misdm, Tu ieci, lel ii, Noi nis sau Noi nisdm,
Voi vis sau i Voi visdji, lei is. Ace las verb, 'la Viitor Indicativ:
Eu voi, Tu vei, El va, se conjuga cu omiterea lu v. Asa: Sing.
Io oi, Tu 11, lel o i fel a. Plur.: Noi om, Voi it i Id or sau ar.
In Banat foarte adeseori se aude verbul auxiliar: A voi
(vreau, vrere) in inteles conditionat. Asa: Sd vriam avea vreme, ma
vriam abace (abate) prd la cinie (tine).
Pentru verbele regulate: Scriu, zic, dau, pun, duc, la Perfectul
simplu aflam forma veche: scri,s, dzd, dus, pu$, dgegi, etc, iar
verbul a rdde are numai forma reflexiva: lo ma rdd, Tu cie
rddz, Id sd rddgie, lo m'am rds, Tu ce-ai rds, lel s'o riis etc.
Consonantele t, d, urmate de i, e, se pronunta: ti= ci, di gi,
te= ce, de= ge, de ex.: tine= cinie, ticnealä= cieneald, odina=
ogind, credinta= creginjd, lapte= lapcie, frate= fracie, verde=
vergie, crede= cridgie, vede= viedgic ; ge, gi se schimba' intr'un
sunet ce se pronunta aproape ca ji, d. ex.: fugi==fuji, fuj e, I lger
infier, injiedr, lege= lid/id, lidjie, ger= jid,, ce, ci se schimba
intr'un sunet aproape ca $i, d. ex.: Ce faci?=5'ie fa$i?; z se pro-
nunta dz d. ex.: frunza = frundzd, branza = briindzd, Dumnezeu
Dumniedzdu.
Consonantele m, n, 1, urmate de e sau i, se pronunta cu ton
muiat, d. ex.: scaun =scarnn, scamnie, lemn lieamnie,
pane= pdnie, bine = binie, vic= vinie, vinied; cui= cuniu, urso-
niu, strdgoniu, muroniu, valid, vdli, calied, cdli in loc de cai, vai.
Alte deosebiri fonetice mai sunt: Vocala e se aude ca prece-
data de un i (scurt): idpure, jinidrid, liemnie. Vechiul diftong ea
a disparut, fiind inlocuit cu ia, d. ex.: deal=dial, gial, teaca ciacd;
oa se rpastreaza intreg, d. ex.: doamnd, oaud, doaud, muli bund orá
buna, ceas cu noroc; a d asemenea se pastreaza intregi, d. ex.:
strein strain, necaz= ndcaz, noroc =ndroc, tigan =tdgan, sä-
ntos = sdndlos, titine= flifdni, etc.
Deosebire morfologica: articularea substantivelor se face fara 1,
De ex.: omu, copilu, in loc de omul, copilul; sau cu lu inaintea
numelor, d. ex.: lu Ion, lu Pdtru, lu copilu, cdnile lu Ion, copilu
In vesinu.
* * *
In Banatul trunchiat de astazi, cat tin dealurile i prin voile
riurilor Beghei, Timis, Poganici, Barzava, Caras si Nera, 'Ana
in linia TimisoaraVarset--Bazias, poporatiunea rurala Ii curat ro-
mâneascä. Numai pe ici-colea sunt risipiti putini Unguri, coloni-
zati de curand. Nemtii sunt asezati la orasele Lugoj si Caran-
sebes, sau in locurile montane: Oravita, Bocsa, Resita etc.
Valea Begheiului, dela Costei peste Faget la Mures, apoi
Valea Bistrei la Caransebes, e romaneasca. Numai la cele 2 3
stabilimente industriale: Rusca Montana, Ferdinandsberg i Nadrag,
sunt putini Nemti; iar la coloniile Szapary, azi numit Tipari, satul
lui Bethlen (Bethlenhaza) etc., anume infiintate sa maghiarizeze,
sunt Unguri. Românii acestia sunt la tip ca cei din Valea Streiului,

283
trupeste si sufleteste mai aspri ca ceilalti banateni. Vorbesc rar,
sunt mai rabdurii si se indestuleaza cu putin. Atat portul lor, cat
limba vorbitä, se deosebeste in ceea ce priveste rostirea vor-
belor.
In Valea Timisului, cele mai insemnate centre româncsti sunt
Lugojul i Caransebesul. Aceste douà orase impreuna au avut rol
insemnat in istoria Banatului. La Lugoj s'a tinut in 1848 marea
Adunare Nationalk, in care fruntasii Romani lor banateni au cerut
Libertate, Fra.tietate, Egalitate i despartirea bisericiasca de Sarbi.
Astazi Lugojul ca si in trecut e scaunul judetului Severin, sediul
unui episcop fon-Ian unit i un izvor nesecat de insufletire natio-
nald, de unde peste jumatate de veac s'au condus luptele poli-
tice purtate de Românii ba'nateni contra stapânirii unguresti.
Dela Lugoj spre Timisoara, cum si in Valea Poganieiului peste
Buzias la Gataia, neamul nostru e stapan peste aceste parti,
cu toate ca stapânirea streina, prin colonizäri de Unguri la Izgar,
Vegvar-Tormac i Nemti la Bacova, Nichisoara i Maureni (Moritz-
feld), adusi din lume, au cdutat sä ne sfarame.
Caransebesul, oras aproape romanesc, cu episcopie veche greco-
ort., care cuprinde mai toti Românii din Banat, are cele mai
vechi institute culturale mai inalte, ca institutul teologic si peda-
gogic, care sunt de peste cinci decenii un focar nestins de lumina
si cultura pentru intreg Banatul romanesc. Iar ca sediul Comu-
nitatii de Avere a fostului regiment de graniceri rom., hotaraste
caracterul intregei poporatiuni dela Caransebes la Orsova i Valea
Almajului la Bozovici. Granicerii fiind lunga vreme militarizati,
deci crescuti in aspra disciplina ostäseasca, spiritul de ordine ii
stapaneste si acum. Aceastä inraurire a facut apoi ca granicerii
sa se deosebeasca mult de ceilalti banateni, dupd portul lor aproape
uniform, in sumane la cari prevaleaza culoarea neagra ori sura.
Ei sunt mai tacuti si mai stdruitori.
Din Lugoj spre Bocsa in Valea Barzavei si dela Caransebes
peste Resita la Oravita, in valea Carasului, unde poporatiunea
romiina e ,cea mai veche, rnai compacta si mai selecta, s'a pastrat
firea romana in tip, limba i obiceiuri, mai bine ca ori unde;
insa si aici sunt deosebiri uimitoare, mai ales in ceea ce priveste
firea i portul. Pe cand Romanii din Valea Carasului sunt oa-
meni voinici, harnici i stäruitori, Bocsenii, numiti Codreni"
sau Suseni" (dela Bocsa spre N.), sunt in genere oameni mai
oachesi, mai marunti si nu asá avantati ca Oravicenii, cheltui-
tori i iubitori de petreceri si lux. Centre de viata pentru popora-
tiunea acestei pär sunt: Oravita capitala judetului Caras, Bocsa
fi Resita.
Dela Resita spre S., la isvoarele Carasului, se aflä o insula
mica in mijlocul marei de Români,cele seapte sate crasovenesti:
Crasova, Iabalcea, Nermet, Lupac, Vodnic, Rafnic, Clocotiei, ai
carora locuitori numiti craoveni ori cdroveni, dela tinutul care-I
locuesc, sunt vreo 7000 suflete de origine balcanica si se deose-
besc de Romani, atilt prin tip, limba si port, cat i prin religie,

284
fiind româno-catolici. Intre ei vorbesc un dialect specific slay, care
nu-i nici sarbesc, nici bulgar curat; la targ, ori in armata, cu
streinii vorbesc numai româneste. Crasovenii sunt oarneni voi
nici, insa rezervati, inchii i neincrezatori. Portul lor difera cu-
totul de al Romani lor. Cojocul i pieptarul au decordri triun-
ghiulare din piele de tniel negru, la maneci, piept si spate. Ca-
masa si incaltdmintea e la fel cu a Romani lor. Femeile in loc
de poale si cdtrinte au o invelitoare scurta (fota) din panura
de lama' de coloare neagrä, cu care se infasoard strans imprejur;
iar pe cap au un conciu bine ridicat.
In fine sunt Românii banateni, cari trdesc in Banatul robit.
dincolo de linia Timisoara-Varset pe câmpie sau la Pusta. Acestia
sunt Romani de bastina, ori coloni din Oltenia, sau ca oieri veniti
mai tarziu din Ardeal. Asezanduse printre Sarbi i Nemti, au inte-
meiat sate man i bogate, ca Satu Nou, Petruvasila, ori Banat-
Combos. San-Miclausul-mare, etc. Migratiunea oierilor ardeleni si
banateni, din Cara% spre nisipistea Pesac" dintre Deliblata i Cubin,
s'a continuat paná in timpul din urma. Acesti oieri toamna s'au co
borit cu vitele (oi i cai) la pustä; primavara s'au suit iarasi la
munti. Cu toate asupririle vremurilor trecute i amestecul de po-
poara intre care trdesc, ei si-au pastrat pand asta'zi firea i limba
româneasca. Ne indoim de viitor, gandindu-ne ca vor sucomba sub
jugul de fier ce'l duc sub Sarbi, Pik care va sa fie cu mult mai greu
chiar ca cel unguresc.
Sarbi, afara de 2-3 comune de Ianga.', Dundre, aproape nu
mai sunt in Banatul românesc de azi. Ei sunt resfirati dela Varset
spre Panciova i Chichinda-mare in Banatul robit. Portul lor se
deosebeste de al Romanilor, purtand mai tot anul pantaloni de
panurd alba, stramti i infloriti cu arnici. Cojocul scurt, cu din
la spate, asemenea e inflorit cu matase si nu cu sinioare ca la
Romani; iar in picioare poarta opinci sau cisme. Femeile poarta
numai fuste nemtesti si se incalta cu cisme ori ghete. Ele torc
si tese la rázboi ca si Romance le, producand adesea pdturi sau
scoarte numite cilimuri" adevarat artistic lucrate.
Svabii, numiti aici numai Nemti, locuesc mai cu seama la
orase si in jurul Timisoarei spre Mures; iar Ungurii in putine
colonii risipiti ici-colea. Svabii sunt oameni tacuti, foarte mun-
citori si de omenie. Ei iubesc ordinea i curatenia; iar in cultura
intrec pe ceilalti conlocuitori Romani, Sarbi i Unguri. Svabii au
fost totdeauna o pilda bunä pentru Românii banateni, nu numai
in lucrarea mai rationald a pamantului, cat si cresterea vitelor
etc. Portul lor e numai civil sau orasenesc. -
De o desnationalizare a Românilor de aci 'nainte nu mai
poate fi vorba, cand tot natu e cuprins de o mandrie nationala
ca ii in Romania Mare. Daca nu s'au stins Banätenii 'Ana acum,
contopindu-se in alte neamuri, teama ni-e insä ca vor pieri de
aci 'nainte prin pacatul nesporirei, adoptand mai peste tot sistemul
de doi copii, mai ales in Valea Carasului si in partile unde sunt
amestecati cu Sarbi i Nemti. Cauzele acestui rau social-national

285
sunt uncle conditii de viata u5uratica, ca luxul i risipa fara mar-
gini; apoi dorinta de a ajunge la o mai mare buna-stare mate-
rialä, prin pastrarea intacta a averii, ceia ce nu ar fi posibil având
mai multi copii, deoarece Românul banatean nu-5i da copilul la
meserie.

Bogd(ii naturale. Banatul nostru e un colt de rai, binecuvântat


de Dumnezeu cu toate productele naturii. Are munti bogati in
codri i minerale, cu dealuri potrivite pentru porni i vu i un 5es
(pusta) manos pentru cereale. Astfel deosebim trei regiuni naturale:
I) Regiunea muntoasa; II) Regiunea deluroasà; III) Regiunea
5esoasa sau pusta.
Regiunea muntoasä o formeaza Carpatii banateni, numiti 5i
Carpatii orientali, ce despart Banatul de Ardeal i vechiul regat.
Se intind pAna la Dunare 5i acopär aproape intregi judetele Cara5
5i Severin. La N. se ridica munntii Poiana Rusca, intre tharile
Bistra, Beghei i Timi5, cu varful Page 5ul 1380 m. i Rusca
1359 m. Mine 5i fabrici de fier sunt la Nadragu i Rusca Mon-
tana. Cariere mari de marmora la Bistra, Märul i Ruschita.
Intre Bistra, Timi i Cerna, se intind cei mai inalti munti (fosta
granità cu vechiul regat), cu vArfurile: Muntele Mic 18o6 m.,
Tarcu 2100 m., Godianu 2230 rn., Gugu 2300 m.; iar in roman-
tica vale a Cernei e Domocletul 1190 m., cu Bane Herculane,
scalde termale de renume eurotiean.
Din Valea Timi5u1ui i Nera spre V. se intind Muntii metalici
Cu Semenicul 1450 m.; iar din Valea Nerei spre S. Ong in Dunare
sunt Muntii Almajului: Craina i Clisura, formând intre Drencova
5i Or5ova strAintoarea Cazane s au Portile de Fier. Aici se gasesc
bogatele straturi de carbuni de peatra dela Re5ita, Secula, Doman,
Anina-Steerdorf, Berzasca-Eibenthal. Mari cantitati de fier sunt
la Ocna de Fier, Re5ita, Dognecea, Boc5a, Bdnia, Rudraria, etc., cu
rennmitele stabilimente industriale pentru topirea i prelucrarea fie-
rului dela Re5ita i Anina (peste 8000 lucratori). Mine de aur,
argint, arama i plumb sunt la Dognecea, Oravita, Ciclova, Sasca
5i Moldova Nona; azi insa nu se mai esploateaza, iar topitoarele
sunt deja nimicite. Afarl de acestea se mai aflä cariere mari de
peatra, de Granit i Banatit la Maidan, Dolornit la Bradet; apoi
foarte multa peatra de var, carea dä var de calitate escelentä, ce
se exporteaza peste intreg Banatul.
Regiunea deluroasa o formeaza ultimele ramuri ale Carpa-
tilor banateni, care se intind spre V. 5i cuprind judetele Cara--
Severin i o parte din Timi5. Partea aceasta e. formata din dea-
luri i coline lutoase-varoase, bine a5ezate i foarte roditoare in ce-
reale, poame, livezi mari de pruni in Cara5 5i Severin i podgorli
cu vii la Biserica-Alba, VAr5et, Silagi, etc. Ad aflam vestitele isvoare
de apa acra dela Buzia5.
Tinutul 5esos (pusta) se intinde la V. regiunei dealurilor Rana.
la Tisa i cuprinde intreaga parte vesticä a Banatului intre Timi-
5oara-V5x5et pank la Tisa i cursul inferior al Mureplui. Teri-

286
toriul acesta, dupa scrutarile geologilor, odinioara fusese un lac mare,
'Ana când apele vechiului Danubiu nu puteau resbate baricrele Car-
patilor balcanici dela Portile de Fier. Numai dupd rumperca acestui
perete despartitor, a careia complecta efectuare a ccrut un timp
indelungat, apele lacului s'au scurs, lasAnd sistemul fluvial de azi
(Beghei, Timis, BArzava, Caras si Nera), ce traverseaza manoasa
câmpie banatica, compusä din argile i loessuri, pe alocurea cu de-
posite mari de nisipuri, ca nisipistea dela Deliblata-Cubin, numita
pusta sau desertul dela Deliblata, având o suprafata de peste
400 Km.p. Pe alocurea lasAnd mocirle, ca cea dela Allibunar-Pan-
ciova, de o intindere foarte mare, azi deja canalizatd, din carea
s'a esploatat mult timp salitru, sau numeroasele mlastine de pe
lânga Tisa, care la seceta sunt acoperite cu o bogata eflorescenta
de soda si saliträ, iar in timpuri ploioase se transforma in ade-
vdrate lacuri. Insa spre a mad terenul prielnic agriculturii, fosta
stapânire austriacd, Inca din secolul trecut s'a vazut indemnata
a secá baltile i mocirlile; prin canalizarea Begheiului, Timis si
BArzava, a pus stavila inundarilor acestor riuri, f dcandu-le tot odatá
navigabile; iar pentru promovarea comerciului, s'a trasat mai arziu
o intinsa reteaua de cai ferate, prefäcând astfel Banatul in adevarat
Canaan al tarei.
Casa tariineascd la Românii banateni e pretutindeni la fel. Zi-
dita in partea dela stradd, sau cel putin cu frontul la drum; in-
trarea se face prim curte, oborvorietavlie", unde de obiceiu este
o tincla cindl", tarnat (ceardac) dinainte, din care intram in
bucatarie, numità cas1"; aici ii vatra focului, unde se gatesc bu-
catele, cuptorul de paine numit cuinacuptorita", apoi masina de
gdtit bucate spahert". Peste vara, multi gatesc bucatele in o aka
incapere aparte din curte, ca sa-si tina casa curata. In casä sau
bucatárie mai sunt vasele de lipsa la gatirea bucatelor. Pentru
pastrarea lor (Wide, taere, oale, etc., numite aci numai ,,vase"), este
armariul numit polita". La partea de catre strada a locuintei, este
o odae mai mare numitä soba mare" de parada paragie". Aici
se primesc oaspeti goscii", se tin festivitatile familiare: nunta,
botez, prasnic, etc. si ii de comun mai bine mobilata. Paturi cu
saltele umplute cu pae i perini cu pene ori lâna, asternut cu pa-
tun de pAnza subtire; iar pentru acoperit sunt strae sau paturi po-
nevi" groase de Una., ori duseg" cu pene. Dulapuri sau ormane, in
care se pastreaza frumoasele tesäturi nationale. Pe lângä paturi
este asezata o banca lunga cu razimatoare, scaun cu spacie". In
mijlocul oddii ori intre ferestre" e o masa vopsita frurnos, iar
de o parte si de alta sunt scaune la fel. Pe pareti sunt atArnate
icoane, poze sau fotografii de ale membrilor familiei si tablouri
nationale. In multe comune, familii mai cu stare, in locul acestora
au introdus mobile scumpe de fabrica. Ici-colea mai sunt Inca
si cuniere" in care atArnd cearsafuri sterguripeschire" de pAnza,
tesute cu chindisituri frurnoase-, ce servesc numai la infrurnusetarea
octal
In spre curte, ori de catre grädind, e odaea mai mica, sohd.

287
mica" pentru locuit si de dormit, tot cam la fel mobilatä. La ca-
sele mai noui sunt odaile de comun podite cu scanduri blane"
de brad. Wu lte familii tin si odaea aceasta de paradl, locuind
iarna in bucdtarie, mai ales and au salase" sau maeriste", or la
camp, unde petrec o parte din membrii familiei. Tinda sau tarnatul
e dealungul casei, d-ii destul de larga, sa cuprinda si un pat,
in care dorm vara copii ori vre-un bätran. Sub cash' de comun
e celarul, pivnita, podrum", in care se tin iarna legume si vasele
cu beutura. La multe case mai este o incapere numitä aici Ca-
mara" sau diet", care inlocueste pivnita.
In Banat este o mare deosebire intre casele dela codru"
5i intre cele dela campie sau pusta", fiind unele construite numai
din lemn barne", iar celelalte numai din cdrämida; toate insa
acoperite numai cu tigla. Unde insa Romanii locuesc in atingere
cu Nemtii, au luat forma caselor nemtesti cu mai multe incaperi.
Pretutindeni se cauta a avea case mai maxi, mai luminoase si cu,
multe incaperi.
Curtea Ii inchisä cu zid, cu palan de scanduri, ori cu gard
de nuele. De multe ori acesta ii inlocuit cu celelalte cladiri eco-
nomice: grajdiul pentru vite, granarul sau hambariul pentru bu-
cate, sopron pentru eara, cotete pentru porci si hoard, etc., cari
inchid curtea din toate partile. Din curte nu lipseste nici fantana
cu cumpänä ghierman" de scos apa, ici-colea inlocuità cu pumpa
5i jghiabul I/Mau" de adapat vite. In multe parti, poarta e sub
un acoperis cu casa; astfel intrarea se face printr'im sopron, forma
luata dela oräseni.
In dosul casei e gradina de rand inchisä cu gard de nuele,
ori cu palan de scandura. In gradina e gramada de gunoi, cläi
de fan, paie, tulei. La unii e sopronul sopru", un acoperi§ ri-
dicat in 4-6 stalpi de lemn ori caramida, sub care se pastreaza
nutretul, ce n'a inchepat in podul grajdului; iar in cealaltà parte
a grOdinii se cultivä legume de tot felul, ori pomi roditori.
Se §tie ca hrana nagonala la Romanii de pretutindeni e ma-
laiul i mamaliga. La Romanii banateni, acestea se manânca mai
rar, fiind inlocuita cu pane de gram, ori de secarä. la locuri mai
sarace. Panea se face numai dospità, se coace in test", un cup-
toras de tuciu, in care se coace painea i malaiul la locurile dela
codru, unde se manânca si paine i mdlai. La campie sau la pustd,
unde se mananed numai paine, aceea se coace in cuptor si mai
multe deodata. Painea aceasta se tine mai mult i e mai sdnatoasa
5i. mai gustoasà. Tot din paine dospita pentru praznice i pomene
se fac colaci colasi" impletiti in diferite forme. De cate ori
se coace paine, se mai fac lipini" umplute cu branza, cu lictar
de prune, ori se fac turcie fripcie in untura". In Dumineci si sar-
batori, din fdind mai alba, se fac colaci sau cozonaci, cu zahar,
oud, branza, lictar si scoverzi", Elätite, etc. Mamaliga se ma-
nânca numai proaspdtä calda" cu branza ori cu lapte.
Painea ori malaiur se mananca totdeauna cu legume fier-

288
tura" ori dzama", care-i indispensabila in fiecare zi. Legumea SC
face de dulce de slast5." ori de post; adecd se prajeste putina
faina in untura ori in oleu, numitä aici prajitura de slasta,de
post". Cu legume se consuma multä came afumatä, ori slaina
clisä. Came proaspata se manânca flared ca tocana, papri-
cas", ori carnie friptä supt täst", cu cartofi, langa care se pun
si acrituri: crastaveti, ardei, pipard, patlagele paradaici", sfecle
cu hrean. Vara pentru lucrdtorii de camp numiti argaii,niiimili,---
niimitori", ,pe lánga plata mare se gatesc totdeauna din bucatelc
cele mai bune, parte, ca sa fie gazda läudatd", parte ca sa mai vina
si de alta data la lucru.
La Romanii banateni, e foarte Wit obiceiul, luat dela Nemti,
ca la sarbatori, praznice, nunti, botezuri etc. sa se mat-lance taie
tei" in supa de carne de vita ori de hoara, apoi carnea cu sos
de patlagele, hrean, indispensabilele sarmale sarme", carne fripta
cu cartofi. i sieva d. faning" (cozonaci). Cafeaua si ceaiul, se
beau rar i numai de oameni morbosi. Beuturi obicinuite sunt:
rachiul, rdchia caldä= ceaiul românesc si vinul, de care bäna-
teanul are din belsug, totdeauna din agrul" sàu propriu. Berea
se bea mai cu seama vara la sarbatori.
(Sfaretul In No. viitor) Romulus S. Molls&

Cretinarea unui turc craiovean


in secolul trecut
Intfunul din pachetele necatalogate ale Arhivelor Statului din
Bucuresti, provenite din depozitele Epitropiei Sf. Mormant, sc gd-
sesc foarte multe documente din secolul trecut, referitoare la Ma-
nästirea Jitianu, de laugh' Craiova. Intre ele am putut afla o co-
respondenta urmata intre Episcopul Calinic al Ramnicului-Nou-
lui-Severin i Egumenul mandstirii. In ea se vorbeste de treccrea
la crestinism, in legea ortodox5 a unui turc.
Egumenul Daniil Jitianu l) se bucura de aceasta si cu multa
graba indeplineste cele ce i se ordond de Episcopie, deoarece e
foarte multumit ca a fost aleasa Manasti ea Ji,ian pentru caticumenia
neofitului. Dar cu toata ravna depusd, el nu arc parte sa vada
botezul, cad moare probabil dupa 9 Martie 1862, cand i se adrc-
seaza uni raport al Preotului Pavel2). In 2 Aprilie e mort cu si-
gurantd, deoarece am aflat instiintarea tribunalului, prin care se
aduce la cunostinta facerea catagrafiei celor ramase de la rapo-
satul, in ziva de 3 Aprilie, din care totdeodata rezultä ca deccsul se
intamplase ceva mai inainte3).
Din cele observate reese ca protopopul ar fi eel ce dctermina
ne neofit la crestinism, iar egumenul ii deschidc drumul invatatu
1) Tribunalul, prin adresa sa, 11 numeste Arhim. Dorotei Jitianu .
2) V. actele dela pag. 299-305.
3) V. acelea.5i acte.

289
rilor cre5tine. Poate cä i Nicolache Pana, nasul, sä fi contri-
buit o parte la fdptuirea cre5tinärii.
Un raport arata ca botezul s'a fäcut in ziva de 23 Aprilie,
dar i dupà aceastä data din corespondentä ar urma ca. Inca nu
s'a efectuat4 E sigur insa ea' botezul s'a facut in ziva ne Sf.
.

Gheorghe, dandui-se chiar Turcului numele de Gheorghe 9.

Iata cum stau lucrurile:


In 1861, protopopia de Craiova in5tiinteaza. pe Episcopul Co-
nnie, nrin doua rapoarte sub No. 1258 i 1429, ca un oarecare Turc,
Asan 6) Seidamat, doreste sa treaca la crestinism. Tot odata pro-
topopiatul instiinteaza. Episcopia ca noul caticumen a si fost dat
la o biserica din ora5 ca sä inceapä pregätirea botezului: post, ru-
gaciune, pocaintd.
De 5i venit in tara numai de sease ani, iat in Craiova stabilit
de doui ani i jumatate, infidelul mahometan se hotaraste sä pa-
räseasca religia sa i sa treacä la credinta ghiaurilor..
Ce 11 va fi determinat oare ?
Din continutul corespondentii asupra acestui lucru nu putem
bdnui nici ca au fost cauze sentimentale care 1-au fault sa abjure
vechea credinta, nici cä urmarea vre-o situatie in tard. Venit a5a
de curand, cred cä nici limbo, n'a deprins-o bine, asa cal acestea
sunt excluse. Fapt este Ca' Turcul,abia de 35 de ani7), deci om in
puterea varstei, flind in legatura cu fete bisericesti din ora5, cum
ar fi protopopul, care probabil a fost un bun misionar craiovean,
s'a hotarit la acest act.
Tot din corespondenta urmata vedem ca i se impun multe
conditiuni de urmat si el fail a card imediat le i indeplineste.
Zelul caticumenului intrece chiar asteptarile, caci supraveghetorii
lui cer cu stäruinta Episcopiei sa reduca mereu din obligatiuni,
deoarece Turcul arata deosebit zel si mare ravna de a se boteza
cat mai repede.
Publicarea acestei corespondente (vezi rubrica Oltenia Isto-
He'd", pag. 299-305), e interesanta i ca material pentru istoria bise-
riceasca a Craiovii, mai ales pentru activitatea episcopului Calinic,
figura austera i glorioasa in analele episcopale, 5i a barbatilor
cu cari s'a ajutat el.
Aurelian Sacerdoteanu.

4) V. raportul din 30 Aprilie 1862, loc. cit.


5) V. raspunsul ordonantei din 2 April 1862, loc. cit.
6) Alias Ali.
7) V. loc. cit. scrisoarea Episc. Calinic din 1 Martie 1862.

290
1 FIGIIRI ISTORICE ObTeN
e

Ilie Stirbei
Ilie tirbei face parte din ciclul oltenilor patrioti, tot ai perioadei
revolutionare de la 1716, ai acelei epoci care a urmat mortei
lui Mihai-Viteazu, §i care a creat in taxa partidul politic na-
tional, cu tendinte democratice, §i.nationaliste, avand ca tel sdro-

birea partidei grece§ti, a domniilor grecisate (16 II-1716), pream-


bulul domniei fanariotilor.
Ilie Stirbei, fiul lui Constantin Stirbei, mare ban de Craiova

291
(1708 si 1714), si al Mariei Vintill Corbeanu se tragea din
ramura lui Horvat, Spätar de la Isvor2). El ii petrece tineretea,
cu prima ani din casatoria sa, la Balcestii din Gorj, mosie a
sotiei sale Despa, fiica capitanului Barbu Bengescu.
Bengestii i Balcestii ereau in veacul al XVII-lea cele cloud
focare nationaliste din Gorj. In I 732, chiar Ilie $tirbei ridica in
Balcesti o biserica, dupd-ce in 1729 unchi-sau, vestitul Staicu Ben-
gescu, o ridicase pe cea din Bengesti.
Cariera politica a lui Ilie Stirbei *Inge la apogeu in vremea
domniei lui Nicolae Voda Mavrocordat. Pana atunci urcase dife-
rite ranguri boeresti, insä fara a fi jucat un rol in istorie, cad
nici evenimente importante nu prilejise aceasta. Cu ocaziunea ras-
vratirei din 1716 si a detronärei lui Nicolae Mavrocordat de catre
boerii din partida nationala a tatei, Ilie Stirbei se amesteca printre
dânsii, devenind unul din capii revolutiunei.
Asa in 1717 il gasim semnat intr'un memoriu catre princi-
pele Eugeniu de Savoia, alaturi de compatriotii sai: Banul Radu
Popescu, $erban Bojoreanu, Grigorie Baleanu, Radu Golescu, Eus-
tatie Leordeanu, Barbu Grecianu, Petru Obedeanu, Matei Krelu-
lescu, Vintila Bucseanu, Draghici Balacianu si Constantin Brdiloiu,
prin care toti acestia cer inläturarea de la domnie a lui Ion
Mavrocordat si numirea lui Gheorghe Cantacuzino, fiul lui $erban-
Voevod, care fusese si el unul din capii partidei nationale. In acestr
memoriu al lor se descriu toate abuzurile i arbitrariile din
tara3).
In 23 Septemvrie acelasi an, vedem pe Ilie Stirbei cu titlul de
vistier, scriind iar lui Eugeniu de Savoia, dinpreuna cu alli
boeri.
Se stie cá dupa lupta de la Peter Wardein dintre Turci i Nemti,
din vremea lui Nicolae Vocla Mavrocordat, unde fusese organizat
a se lupta i un corp de ostire româneasca de 3000 de oameni,
comandati de Petre Obedeanu, survine pacea de la Passarovitz,
prin care se trece protectoratul Olteniei, dela Turcia, la Sfântul
Imperiu. Cu aceasta ocaziune partida nationala a tarei se hota-
reste a adresa un lung memoriu imparatului Carol al VI-lea la
Viena.
Cu acest memoriu sunt insarcinati sä se duca la Viena Radu
Golescu, mare Spätar al Tärei, Ilie Stirbei, mare vistier si de-
.

ricul Ion Abraam. Acest memoriu, care e un adevarat program


politic si economic, este inmanat direct imparatului de deputa-
tiunea romAneasca in 1718. In el se vorbeste de bogatiile minerale
ale tarei noastre, de fier, de pucioasa, de argint i aur, de co-
mertul pe Dunare, de Transilvaniacu alusiune la unire, de
1) 0 mare familie azi stinsA.
2) Mai -erea si ramura lui Cernica $tirbei, stinsA in secolul trecut. Din
ramura lui Horvat dela Isvor s'au format dota familii : unii s'au numit Isvorani
ceilalti $tirbei. Din aceastA din urmit ramurA s'a coborlt Barbu Stirbei, vistier
si vornic, insurat cu Ecaterina Cretulescu, care adoptA pe Barbu Bibescu, dandu-i
numele sail de Stirbei, sub care 11 cunoastem cit a domnit In Muntenia.
3) Vezi orig. in Vol. VI, Col. de doc. Hurmuzaki, pag. 192 ; el poartA data de
14 Sept. 1717.

292
domnii nationale: Voivodul care va fi sd se aleagd pe viitor sa
nu fie strain, nici grec, ci Roman adevarat, pentru cä ndscut
din far& va avea totdeanna mild de patria sa, si va cduta sä traeasca
in pace cu vecinii, uncle strdinul ca un neumblat lu trebi, dd motiv
de suparare si cu stoarceri nedrepte nimiceste averea supusilor
saraci". Aceleasi motive deci ca si in programul revolutionar si pa-
triotic al lui Tudor Vladimirescu din 1821. Se mai cerea si domnie
pe viata, Voivodul sa nu sa poata scoate fara reclamatiunea comuna
a boerilor, ci sa se lase pand la termenul din urma al vielei sale,
pentru ca schimbarile de Domnii se facusä totdeauna cu mare pa-
guba tarei Acest memoriu fu citit in Viena mai intai de ge-
neralul Steinville, comandantul trupelor din Transilvania i apoi
acesta introduse deputatiunea la impärat,in 16 Martie 17[8.
Rezultatul acestei audience si a celor scrise in memoriu, fu
in sensuL politicei dorite din acel timp, caci Oltenia trecu sub
protectoratul Austriei pand la 1739 (tractatul de Belgrad). Par-
tida nationala a tarei voia atunci sa scoata definitiv tarile române
de sub suzeranitatea Turciei, ca sä se ispraveasca odata neajun-
surile provenind din aceasta situatiune.
Cum taxa, insa nu putea teal singura, ei voiau s'o pue sub
protectoratul unei can civilizate, cum erea atunci Sfântul Imperiu.
Aceasta politica a reusit in parte, caci daca ei nu isbutira a trece
intreaga Muntenie, reusird insa numai cu Oltenia.
Atunci se organizeaza administratiunea in Oltenia de catre
curtea din Viena. In capul guvernului se numeste un Ban, ca
si in vechime; acesta fu Gheoghe Cantacuzino, fiul Voevodului
Serban, pe care nationalistii 11 cerura domn in toata tara; ca Con-
silieri, cu titlu de consilieti sau comisari imparatesti, patru boeri
din fruntea conducdtorilor Olteniei, cari fura rand pe rand:,
Dositei Brailoiu (fiul Banului Cornea), Staicu Bengescu, Con,tan-
tin Strambeanu, Ioan Baleanu, $tefan Parscoveanu, Ilie Stirbei,
Mihail Glogoveanu, Matei Glogoveanu si Constantin Obedeanu 2 .

Ce e curios si contra obiceiului tärei, vedem pe unii din acesti


boeri incepand a serana, cand corespondeau cu Viena, prin par-
ticula nobiliara. de" sau von".
Asa de pildä, intr'un raport din 1731, Iunie 23, trimes din
Craiova comitelui Wallis la Viena, de catre consilierii Parseo-
veanu, Stirbei, i Baleanu, ei iscalesc;, 5telan de Pdrscoveanu,
loan de Ballianul, Elias de 5tirbei"3).
The Stirbei dispare din viata si din- istorie, dupà ce-gi facuse
datoria pe deplin catre Oltenia, sa, pe care o sluji cu credinta
cu iubire aci Iso Balcesti, in acesti legendari Balcesti, mosie
care venise in nearnul sociei sale Despa Bengescu tocmai de la
Capitanul Mihai Cepleanul, din zilele lui Mihnea,-Voda, in 1577,
pe care si acesta o vandu Banului Ghiorma al Craiovei, iar fill
1) Vezi memoriul In Mag. Ist., Vol. 4. pag. 179 si urm. al lui BAlcescu, iar
orig. la Arhiva Minist. de rasboi din Viena.
2) Vezi Vol. VI, doc. Hurm., pag. 424 ; revista Jiul No. 7.
3) Vezi Vol VI, Col. de doc. Hurm., pag 424.

3 293
sai Alexandru si Dumitrasco o %rand, in 1659, Capitanului Barbu
Bengescu, pe a carui fiica Despa o ha in casatorie Ilie $tirbei.
Aci el cu sotia sa ridicara biserica, in tinda careia se vad chipu-
rile lor zugravite si azi.

Din intreaga aceasta politica a partidei nationale de atunci,


care urmarea alipirea tärilor române la casa de Austria, in loc
de Turci, se poate intelege ca., in mod deghizat, am fi putut
avea o unire cu Transilvania, care ar fi mers 'nu se stie cat; am
fi trait, poate, mai in civilizatie, fiind in contact cu occidentul in
loc de orient. La o ruptura insä, nu se stie dacl ne-am fi intors
la matca singuri, ori cu fratii nostri Ardelenii"; Providenta ar fi
putut numai deslega. Intentiunea insa a nationalistilor de la 1716,
cari au dus firul acestei politice croitä de Mihai-Viteazu, a fost
de sigur patriota si cinstita. Ea a reusit in parte si a avut
un merit in istorie, caci a pus in discutiune emanciparea noastra
de sub suzeranitatea otomana; si a cerut, atunci, in 1716, domnii
pamantene, si pe viatä, ca si marele Tudor, dar cu un veac mai
tarziu. Au cazut poate, cum zice nemuritorul Balcescu, si unii si altul,
jertfl patriotismului lor, dar si-au facut barem datoria catre gene-
ratiunile viitoare ale acestui neam care a fost atat de crud in-
cercat.
Coast. V. Obedeanu.

294
OhTENIA ISTORICA
DOCUMENTE
Foaie de zestre 1)
a Mariei Locusteanca Logofeteasal data
fiicei sale /Masa
Fa doamne mila ta spre noi, precum am nadajduit spre
tine. Facutu-s'au aceasta foaie de zestre ce s'au dat ficei mele
&Masi precum scrie in jos, anume sa fie intru cea mai de pre
urma insciintare i incredintare la cei ce s'ar cuveni, intarim cu
iscalitura mea i cu a marturiilor ce s'au intamplat la aceastA
tocmeala.
Un rand de haine de atlas cu fiori de fir, cu blana de san-
geap.Un rand de haine de atlas cu flori de fir, imblanit cu
cacom.-0 jubea ghermesut cu flori de fir, cu blana de cacom.
o rochie de tulpan, cu antereu ei. Un rand de haine de saliu
ImblAnit cu sangeap. 0 pereche de cercei de aur cu zamfir.
Un inel de aur cu zamfir. 200 talere, adeca dourt-sute pentru
margaritari. 600 talere, adeca sease-sute bani gata. 3 suflete
tigani. 8 boi de jug. 8 vaci cu lapte. 15 eape fatatoare.
20 oi cu miel.Partea mea de mosie din Locusteni.Partea mea
de mosie din Predesti. Partea mea de mosie din Urechesti.
Moara jumatate din Predesti. 6 zile de moara din Greaca.
5 zile din moara Popei. 1 (loc rupt in original) lanu lor de
sarma . 0 malotea cu crasac. Casele din Craiova jumatat
Viea de la Locusteni jumatate. 12 tipsii de cositor. 12 ta re
de cositor. 12 perechi de cutite, cu lingurile Ion. Un lighian
cu ibricu lui. Un covor de Tarigrad.Un bocealac de nun.
2 mese mari. 22 servete. 2 marami de obraz. 2 marami de
maini.-2 scoarte de pat.-5 camasi borangic femeiesti. 2 ii cu
fir.-2 cu matase. 2 camasi cu margine voinicesti. 0 camasa
cusutil voiniceasch. Un cearsaf de borangic. Asternutu dupe
obicei.$i al treilea parte ce i se cuvine de la raposatu ginere
meu Nicolae Margaritescu, dupe cum se cuprinde din comisionul
ce este fäcut de d-lui Cluceru Babeanu (loc rupt) Logofetu Co-
stanclin Tarnaveanu ce sunt primiti i erocriti.
Maria Locusteanca Logofeteasa.
D. Viisoreanu, Armasu, martor.
1) ComunicatA in copie legalizata i efectuatA la Arhivele Statului. Docu-
mentul apartine Doamuei Olga Gen. P. Gigurtu.

295
Cele ce am mai primit de la Dumnia-ei maica soacra-mea,
tot zestre, afara din cele ce sant aratate mai sus :
Talere 150, adeca una. suta cinci-zeci. -- 63 oi cu capre.
16 capete de cal.(loc rupt in original).
1790. Ianuarie 24.

Catagrafia l)
de toatä perensia casei räposatului Constantin
Poenariu, biv itori Logofat
Din anul 1799 lunie 10.

Mosia Floresti din sud Mehedinti, cu via de acolo, cu moarA


in apa Gilortului, cu cloud perechi de pietri, cu hele$teu $i cu
cuprinsu, dupa cum sa afla.
Mosia Giormanu din sud Dolj cu via, cu casele i biserica
de piatra si cu cuprinsul, dupä cum se aila.
Locul de casa din Craiova de la Podbanita. Tiganii ce se
alia in par : Patru Tiganu,Rada tiganca lui,Sapte copii ai lui,
feciori i fete, Iacov, fiul lui Petru, Stoiana Tiganca, fata Pe-
trului,Nedelea, fii-sa,Mitrana, tiganca, fata Petrului, Tudor,
fiiu-sau,Maria tiganca,Floarea, fii-sa, Ioana, fii-sa, Stana,
tiganca, fata Sorii,Florea tiganu, copilu Sorii,Coman, fecioru
lui Tudor, adeca 20 (doua-zeci sufiete.
Alta perensie 2)
0 icoana inbracata cu argint i doi galbeni (t. 50). 40 gal-
benasi (t. 50). 7 $iruri margaritare (t. 360). Un inel de aur cu
smaragd (t. 30).Un inel de aur cu zamfir in mijloc i cu petri-
cele (t. 20).Un inel de aur pe roze (t. 23). Un inel de aur cu
zamfir mai mare (t. 50).Un inel de aur cu piatra ro$ie(t. 20).
0 antica (t. 20). Un tacam de cutite de argint cu lingurile lor
i 2 solnite poleite- (t. 300). Un ceasornic frantuzesc (t. 50). Un
cutit taban cu teaca de argint, dramuri 35 (t. 17).Un topaz de
argint, dramuri 85 (t. 25). 0 pareche de suiele poleite, dramuri
27 (t. 8.90). 0 pareche suiele de argint, mai mare dramuri 14
(t. 15.30).-6 Farfurii de argint cu feligenele lor, dramuri 49 (t. 11).
12 parechi cutite cu lingurile lor de (cuvant indescifrabil) (t. 15).
Un bini$ enghiursal inblanit cu sanjap negru (t. 93). 0 giubea
lunga de ghermesut inblanita cu gusi (t. 40). 0 rochie de mal-
dechi cu anteriu ei (t. 15).-0 corta (t. 10).-0 butca cu hamurile
lor, dupa cum se ada (t. 70).-4 telegari nemtesti (t. 240).Un si-
pet (t. 8). 0 schatolca cu clondirile de cle$tar (t. 12). 0 lada
mare (t. 5).Un cazan mare (t. 37).Un cazaior de vutca. (t. 12).
2 sfesnice (t. 4).-0 pareche calimar (t. 2).Un macat cu perinele
1) Comunicata de Doamna Olga General. P. Gigurtu, In transcrierea dupa
original facuta la Arhivele Statului in 1889.
2) Cifrele din paranteza, dupa fiecare articol, reprezinta evaluarea obiecte-
lor in taleri i bani vechi.

296
lui (t. 14).-0 scoartrt vargata (t. 7). 2 cergi (t. b .-4 saci (t. 3).-
Un felinar (t. 1). 0 pareche flail de plug (t. 4). Un vad de moara
la Giorocel (t. 80). Un mindir de land vargat i umplut cu laniti
(t. 7).-Casele dela Lacusteni cu foisoru (t. 110).-0 masa de mijloc
(t. 5). 2 gevrele (t. 2).-13 coturi panza borangic (t. 9.90). 0 ma-
hrama cusuta cu fir (t. 8). 7 basmale cusute (t. 21 . Un cantar
mare (t. 3).-Un ochian (t. 2). 12 matci de stupi la Murta in seama
lui Iordache (t. 18).-26 matci de stupi, din 51 ce sunt la Floresti
(t. 39).-17 oi sterpe insa 17 (t. 21.30).-0 inalotea inbldnita cu curca
-
(t. 60). 0 rochie de saliu in, un benesaichi inblanit cu sangiap,
ce s'au dat de pomana pentru reposata Masa.
Adeca 2081.105 clouä mii optzeci i unul taleri i bani o sutä
cinci, care s'au dat in lipsa zestrei raposatei Balasii.
Tot perensie
Un ceasornic de argint (t. 30). Un giar (t. 30). Un binis
de postav inbldnit (t. 20).-0 tatarcä de postav inblanita cu curca
(t. 60).-0 scurteica atlas inbldnita cu cacom (t. 26). 0 bland de
curca de tatarch femeiasca (t. 40).-Un binis atlas vechiu inblanit
cu cacom (t. 26). 0 bland de curca de tatarcd. femeiasca (t. 28).-
Un brau tacligiar civit (t. 7).-Un cojoc de lup (t. 15).-Un polog
(t. 5).- 0 hasa de postav cu sireturi (t. 20). 0 lãditä (t. 2). 0 -
scoarta aleasä (t. 10).-0 pareche altita cu fir (t. 3).-25 matci de
stupi lin cei la Floresti.
Adeca taleri 364.60 trei sute seasezeci si patru i jumatate,
care s'au dat in lipsa zestrelor raposatei Zoiei, sopa raposatului
cea dintai.
Lipsa zestrei raposatei Balasii sopa raposatului Constandin
Poenaru, cum arata:
Un rand de haine de atlas cu flori de fir, inblanite cu san-
giap (t. 200). 0 giubea ghermesuta cu liori de fir inblanita in
cacom (t. 63).- 0 rochie tulpan, cu antereu ei (t. 17). Un rand
de haine de saliu inblanit cu sangiap (t. 45). 0 malotea crasac
(t. 50).-2 camasi voinicesti cu margine (t. 25).-0 camasa cusuta
voiniceasca (t. 15).-5 camasi de borangic femeesti (t. 30).- 0 ie
cu fir (t. 15) Pentru margaritari (t. 200). Bani gata (t. 600).
Bani gata (t. 150).-0 tilivichie altanuluc inblanit cu cacom (t. 22).
- 12 capete cai, insa 10 manzi (t. 70).-Un vitel (t. 3).-6 ser vete
(t. 6).-0 basma de bocealacu nunului (t. 6).-0 ie cu matasa (t. 10).
0 perina mare dn borangic (t. 2).- 2 perini mici asemenea (t. 2).
12 pdrechi cutite cu lingurile lor. In total taleri 1340.
Lipsa dintr'al treilea parte ce au luat raposata Balasa de la
rilposatu Nicolae nargäritescu:
tUn loc de casa in Caracal (t. 40). Un binisi de postav in-
bldnit cu gusi (t. 50). Un raf de tumbac (t. 10). 8 capete cai
(t. 80). 2 vaci cu vitei i o junincri (t. 16). Bani gata 40, 28.-
Adica (t. 2143, 28, taleri) doua mii una suta patru-zeci i trei si
banidoua-zeci si opt.
Lipsa zestrei raposatei Zoitii, sotia raposatului Constandin
Poenaru, ce au tinut-o intai, cum arata
Un rand de haine de atlas in satrange cu zefir inblanit cu
cacom i tilivichie asemenea (t. 400).- Un rand de haine atlas in

297
$antrange cu flori de matasa, inbldnit cu sangiap i tilivichie ase-
menea, (t. 124). Un bohcealac de nun (t. 25). Un bohcealac de
socru (t. 25).Un bohcealac de ginere (t. 25). 6 ie cu fir (t. 90).
5 ie cu matasa (t. 50). 0 ie de soacra cu fir (t. 15). 0 basma
grea cu fir de schimb (t. 6). 0 mahrama grea cu fit, de soacra
(t. 8). 0 scoarta de Tarigrad (t. 16). 0 plapoma de cutnie de
Hindia (t. 12).-0 caruta de poste, cu 2 telegari cu hamurile lor
(t. 100).-8 boi (t. 80).-8 vaci (t. 48). 20 oi (t. 20). 20 matci de
stup (t. 20).-12 tipsii cositor (t. 15). 12 taleri asemenea (t. 7).
12 parechi cutite cu lingurile lor (t. 6). Un prosop de obraz
cusut (t. 6).Un prosop de obraz, cusut cu fir i peteala (t. 13).
In total t. 1113.
Darurile ce au dat raposatu Constandin Poenaru nurora-sa
Ilincai :
3 iepe cu manzi (t. 40).-10 oi (t. 15).Adica 53 taleri, cinci-
zeci si cinci lipsa din daruri, afarã de un suflet de tigan care
l'au daruit raposatu norori-sa, ce si l'au primit.
Cu suma de sus (t. 1113), fac 1168, adeca una mie una suta
sase-zeci si opt.
Datoriile raposatului Constandin Poenaru, cum arata :
La raposatu Gligorie, cu care datorie au incarcat pe D-ei
Logofeteasa Maria Locusteanca, ce au luat din banii D-ei, ce sa
afla la Gligorie (t. 687, 60).La talere 687 bani 60 dobanda de la
acesti mai sus bani cate talere 9 la punga, de cand i s'au dat
asupra D-ei cu comision de la leatu 1796 Iunie 6, pana la leatu
98 Martie, care fac un an si-9 luni (t. 107, 75). Ce i au luat
raposatul de la Racoviceanu bani ai to-ei (t. 108). Dobanda la
acesti bani de la leat 1702 August 31 pana la leatu 98 Martie,
pe an 5 V2 (t. 49, 60). Adeca taleri 952, 75, noua sute cinci-zeci
si doi, bani sapte-zeci si cinci.La Kir Tudoran Mihail (t. 310.
La negutatorii ce au cumparat neste fan, la Floresti (t. 70).
Simbria lui Dumitru sluga ce are sa ia (t. 33, 60.Adeca 1366,15
taleri (una mie trei sute sease-zeci si sase 1336, bani cinci-sprezece).
Adunarea sumelor.
T. 2143, lipsa zestrei rap. Billasii precum inapoi se arata.
T. 2081, i s'au dat din perensie, dupa cum inapoi se arata
anume.
T. 62, adeca sease-zeci si doi, ramane datoare casa a
inplini.
T. 1162, lipsa zestrei raposatei Zoitii, sotia cea dintai a
rdposatului.
T. 364, i s'au dat din perensie, dupa cum- inapoi sa arata
anume.
T. 804, adeca opt sute patru ramane casa datoare a inplini.
T. 1366, suma datoriilor dupa cum inapoi in condice se
arata anume.
T. 62, ramane casa datoare la lipsa zestrelor raposatei
Balasii, dupa cum mai sus se vede.
T. 804, ramane casa datoare la lipsa zestrelor raposatei
Zoitei, sotia raposatului cea dintai.
T. 2232, adeca doua-mii douti sute trei-zeci si doi, toata suma
datoriilor care ramane casa datoare sa-i raspunza.
20 suflete de tigani, care sunt de perensia rdposatului Con-

298
standin Poenaru, si &au impartit in dourt, adeca zece s'au dat
partea d-lui Ionita Poenaru, fiul. reposatului Constandin Poenariul,
zece s'au dat D-ei Safticai, fiicei raposatului Constandin Poe-
n aru.
Dumnealui Ionita i Dumneaei Saftica, fratii vitregi, flu ra-
posatului Logofat Constandin Poenariu, avand pricina de impar-
teala perensiei parintesti si simfonisindu-se am(tndoi a nu umbla
prin judecati, ne-au rugat pe noi mai jos iscalitii ca sa. le teori-
sim toate pricinile i prigonirele ce au avut intre Dumnealor ; si
asupra dreptatii urmand sa-i socotim i sä le impartim perensia ;
dandu-ne i incredintare crt cele ce vom socoti si vom gasi cu cale
se vor multumi si se vor odihni.
Deci adunandu-ne la un loc, pretuind toata perensia i lipsa
zestrei lor i datoriile cu toate priciunirile ce avea intre Dum-
nealor, cumpanindu-le i facandu-le socoteala i imparteala dreapta
si in frica lui D-zeu, dupa cum intr'acest comision se vede, le-am
facut doua comisioane asemenea unul ca i altul, unul la mama
unuia i altul la mana altuia, ramaind bucatele i altele ce sa vor
mai gasi la mosia Floresti i Giormanu, care au a le imparti pe
in doua frateste, scotind i platind intai datoriile ce sa arata, cum
si maitle acestea i un loc de casa din Craiova, care sa vad tre-
cute intr'acest comision, au a le stapani pe in doua frateste. Asis-
derea i mice lucru s'ar mai gasi parintesc uitat i ne scris la
acest comision, sä alba a-I imparti iari frateste pe in doua, pen-
tru care ramaind amandoua partile multumiti i odihniti, ne-am
iscalit i noi pentru a le fi spre buna odihna.
C. Prisicean, biv vtori Vistieru.
- 1799 Iunie 10.

Corespondentä din 1862


Cu privire la cre*tinarea unui turc ')
1.
Adresa Episcopiei, prin care incunostinteaza pe egumenul
manastirii Jitianu de venirea lui Asan Beizadea, mahomedan,
sá indeplineasca convertirea la crestinism.
No. 3, an. 1862 lanuarie 4.
Principatele-Unite, Romania si Moldavia.
Callinic, cu mila lui D-zeu Epis. Ramnic.
Prea cuv. Egumen al Sf. manastiri Jitianu
din districtul Dolj.
Infatisatorul cu aciasta, Beisadea Asan, de ritul mohametan,
aflat cu locuinta de doi ani i jumatate in orasu Craiova, iar in
Principat de sase ani, dorind sa imbratiseze prin botez religia
1) ComunicatA de D-1 Aurelian Sacerdoteanu. Vezi articolul d-sale dela.
pagina 289.

299
sfintei noastre biserici drept slavitoare, dupa cum ni s'au incu-
no$tintat de protopopia acelui ora$ Craiova prin raporturile sub
No. 1258 si. 1429, anul espirat.
Se trimite dar la prea cuv. voastra dupa chibzuirea ce am
facut a se urma legiuita sa catehisire in acea sf. monastire i va
invit sa-1 orinduiti mai intii a se ispovedui de dare duhovnicul
acei Sf. Monastiri, dupa care apoi sa se incredinteze preotilor
bisericii ca sã mearga nelipsit la biserica, dimineata i seara pen-
tru ascultarea sfintelor slujbe ; a se deprinde la inchinaciune si
sa-1 invete simvolu credintei, petrecind astfel si in post doa luni
pentru cuvintul ca dupa cum incredinteazA cucernicul protopop
prin cel din urmã raport, a fost pus sub asemene catihisire Inca
dela 25 Noemvrie, la una din bisericile orasului. Iar dupa impli-
nirea prezisului termen $i dad". vA yeti incredinta ca $i cu vieata
conrAspunde esprimatei dorinti de a imbrAtisa religiuu.ea or-
todocsa, sA ne raportati ca sA dam osebita deslegare pentru lu-
minarea sa cu Sf. Botez.
ss. Callinic Ramnic.
Seful mesii, ss. D. Petroyanu.
(Insemnare):
sa se rAspundA Pre Sfintii Salle pentru primire coprinsului
individ i urmare cu dansul, conform celor ordonate intr'aqueasta.
1862 Ghenar 22.
Arh. D. Jitianu.
Observalii. Deasupra se afla insemnarea : .Primit, Ghenarie
22, 1862.
2.
Adresa Episcopiei, prin care dä indicaliile lucrurilor pe
care trebue sä le urmeze Ali Seidamat et cum sá le inde-
plineasci, urmata de raspunsul egumeniei din Aprilie, prin
care arata cele infaptuite.
No. 258, an. 1862 Martie 1, R.-Valcii.
.Printipatele Unite
Callinic cu mila lui Dumnezeu episcop Ramnicului.
Pre cuviosului egumen al sfintei monastiri Jitia,
din districtu Dolji.
Pentru infAtisatorul cu acesta si anume Ali Seidamat, moa-
metanul din ora$ul Craiova, factindu-ni-sa cunoscut de catre cu-
cernicul protopop al acelui orasi, prin raportul No. 391 dela 17
Fevr. trecut, ca au cerut sA se boteze in religia Sfintei noastre
biserici drept sIAvitor b i dupa incredintare luoatä prin cercetare
de catra protopopie, ca adica pomenitul pa langrt varsta ce po-
setla, ailandu-sa de ani 35 sa bucura $i de buna opinie in socie-
tate, precum i cã dorinta declarata de a sa boteza in religia
noastra este din adevarata rAvna dare ortodocsie iar nu silit de
vre-o imprejurare.

300
Priimita fiindu-ne cererea numitului, sa trimite dar la prea
cuviosia voastrit dupa chibzuire ce am facut spre a-si urma cu-
venita catihisire la ace sfinta mtmastire.
Si scriem a pune la cale mai intai de a sà ispovedui, apoi
sa incept, postire dupa orinduiala pa termenile de zile noazaci
osabit sa merga la biserica in toate zilele dimineta i sara spre
ascultare sfintelor dumnezeestilor slujbe, sa se deprinza la inchi-
naciune i st invete sinvolul credintii. Pentru care aceasta veti
insarcina cu ingrijirea vre-un preot de ai manastirii supt osabita
priveghere a precuviosiei voastre. Iar dupa implinire prezisei ca-
tihisiri i dacrt sa va vede ca viiata sa coraspunde cu dorinta de-
clarata de a sä prenumara intre drept credinciosi hristiiani, sa ne
raportezi spre a sä da osabita deslegare si pentru luminare-i cu
sfantul botez.
t Callinic Ramnic.
Sef mesii : D. Petroyanu.
Urmeaza raspunsul Egumeniei :
Printipatele Unite
Prea Sfintiei sale parintelui episcop Eparhiei Ramnicului.
Egumenu Sf. Manastiri Jitia, districtu Dolj.
Ordinu prea sfintii v. N. 258 priimindu-sa la aciasta minas-
tire, am vazut cele ordonate, dupa care trimisu Ali spovedindu-sil
a si intrat in postire dupa rinduiala. In acest timp dela priimirea
zisului ordin numitul a dat destoinice dovezi, atit in purtarea sa -

in sotietate cit si in dorinta sa de a sh boteza in religia Sfintei


noastre biserici urmind cu cia mai mare paza cuvenita catihisire
la aciastä sfintia minastire. Toate acestea dar, prea Sfinte, supt
scrisul boa indrasneala a le recomanda la intelepciunea prea sfin-
tiilor v. rugindu-va sa va milostiviti a-i micsora termenu de a
primi sfintul botez in saizeci zile, socotind supt insemnatu pentru
un asa om ce a stiut sa pretuiasca sfinta noastra religie, in des-
tul acest termen, pentru care cu smerenie va rog prea sfinte a-mi
cla cuvenita deslegare de a sä lumina cu Sfintul botez.
Anul 1862, Luna Aprilie.
Observalii. Insemnarea .Primit la 16 Martie 1862.. Se no-
teaza faptul cä aici Turcul e numit Ali, iar in prima adresa
Asan. Raspunsul e scris pe verso si cu intarziere. Poate ca toc-
mai acum va fi decedat Arhimandritul.
3.
Adeverinta Preotului Pavel asupra celor laptufte sub
supravegherea sa de Asan Mahomedanul, insotita de raportul
Egumeniei cktre Episcopie cu aceastä relatiune.
1862 Martie 9.
Principatele Unite
Pre cuviosului egumen al sfintei monastiri Jitian.
D. D. Danil-Preotul Sf. Monastiri Jitia.
Dupe insárcinarë pussa subscrisului de pre cuviosia vOstrA,
conform ordinului pre sfintii salle parintelui episcopie allu ague-

301
scii eparhii, cu No. 23 din 4 Genarie annul corent, in privinta
lui Beisadea Asan, de ritul mahometan, cel ce voesce a se bo-
teza in religiune sfintei nOstre biserici.
La care sub-scrisul plecat viu astrtzi a cunoscut pre cuvio-
sii vostre, ct pe data dupa priimire menssionatului individ la
aqueasta monastire i dare lui in a me ingrijire am si pus in
lucrare cu energie urmind a lui cuvenita catihisire, ispoveduin-
du-1 odata pe fiecare lunrt, tiindu-si postire dupe ofinduialh pe ter-
menul fixatil de &A luni i deosebit de acesta au mers la bi-
serica In tOte zillele, dimineta si sara spre ascultare sfintelor dum-
nezeescii slujbe, deprinzindu-se la inchinaciune, Invatand i sim-
bolul credintiei, conform dispozitiunilor ce contine ordinul pre
Sfintii sale. Si fiindca zisul individ s'au urmat cu multumire pi
zel datoriile dupe orinduialà pe termenul ficsat de dda luni.
De aceia dar subscrisul dupe datorie, plecat nu lipsesc
a vrt face cunoscut pre cuviosii vóstre rugindu-va tot intr'un
timp, sa bine voiti a chibzui cele de cuviintrt spre a se da de
Pre Sfintia Sa cuviinciósa deslegare pentru luminare-i cu Sfintul
Botez.
[Iscalit] Preotul Sf. M-ri Jitia, Pavel.
Prea sfintiei salle Prtrintelui Episcop al aquescii Eparhii
D. D. Callinic, Rimnicu
1862 Mart. 9.
Cu smerenie pleca 61, srt alaturfi pre sfintii vOstre pe linga
aquestrt, In originalO, raportul cu No. 1 ce s'au primitil din parte
preotului si duhovnicu[lui] Pavelü dela biserica aquescii Monas-
tiri, relativu la botezul lui Beisadea Asan Mohametanul ; cellO ce
voesce a se boteza in religiuné sfintei nOstre biserici, care indi-
vidO, s'au fostil priimitu la aqueasta monastire cu ordinul Pre
Sfintii vOstre sub No. 23 din 4 Genarie annul corentil, din a .cilruia
coprindereindestulindu-va Pre Sfintia vOstra, suntetI plecatil rugatii,
Pré Sfinte, sa bine voiti a da cuviinciOsa deslegare pentru lumi-
narea sa cu Sf. Botezil.
Observage. Insemnarea "Prima Mar tie 9, 1862.. Raportul este
neiscrtlit.
4.
Episcopul Calinic cere 51t i se comunice numele ce se va
da mahomedanului Asan i ziva botezului; adresa e insotitä
de relatia Egumeniei.
No. 405.-1862 Aprilie 2.
Principatele Unite
Callinic cu mila lui D-zeu Episcop Rimnicului.
Pre cuviosului Arhimandrit i Egumenti allO Sfintei monastiri
Jitia din districtulii DoIA
Incredintindu-ne pa arrttarea prea cuviosii vdstre din ra-
portul No. 2 luna espirata, intemeiatil prt osebitulii InscrisO anec-

302
siatil pa linga dinsulü chiarti in originala din partea duhovnicului
acei sfinte monastiri, relative la savirsirea de catre Beisadea A san
Mohametanulti, a catehisirii prevazuta in ordinulu Nostru sub
No. 23 dela 4 Ianuarie.
Westimil drept rdspunsii ca sa se pue la calle luminarea
numitului cu Sfintulü Botezu potrivitii orindueli bisericesti. Earü
de urmare sa ne insciintati aratind totii de odata numele ce i se
va pune si zioa in care sa va sávirsi Taina Sfintului Botezti, ca
sa fie cunoscuta.
t Callinic Rimnic.
Seffulu mesi, D. Petroyanu.

Printipatele Unite,
Prea sfintiei sale parintelui Episcop Eparhiei Rimnicu.
Egumenu manastirii Jitia, districtu Dolja.
In urma ordinului prea sfintiithr v. No. 405 cu respect va
raspunz ca in baza osebitului ordin primit prin depese s'a sa-
vir$it pomenitului individ Slintu Botez in zioa de 13 Aprilie1)
corent prin paza tuturor formelor bisericesti, puindu-se numele
Gheorghe, iar nasu a fost d. Nicolache Panã. Acestea dar sa in-
cuno5tinteaza prea Sfintfilor V. spre indeplinirea citatului ordin.
Egumen (neiscalit).
5.
Telegrama Episc. Calinic cItre egnmentd manästirii, ca sä
boteze pe Asan Beizade imediat.
1862 April 18.
Statia Craiova
No. 1102 20 vorbe
Depesd telegrafica
Prezentata la Vike in 1914 1862 12 ore, amiaza. Sosit la
Crajova in 1914 1862, 12 ore 5 m. d. amiaza.
Prea cuvioase egumene Jitianu Craiova.
Botezati pe Assan Beisade chiar mane dupe osebita desle-
gare No. 405.
Calinic Rimnicu.
Observatii. Din Rimnicu-Vilcea la Craiova telegrama atunci
a facia' 3 minute. Cdte zile face azi?
1) Cred cA e o gresala a conceptului, de oarece la 20 Aprilie Egumenia inca
mai cere ingaduinta, ceeace rezultá ca nu fusese botezat la 13, ci mai degrabit la
23, de vreme ce primete i numele Gheorghe.

303
6.
Raportul Egumeniei care Episcopie, ceriind reducerea
catihumeniei mahomedanulni Ali.
1862 Aprilie 20.
Principatele Unite.
Prea Sfintiei sale parintelui Episcop al Eparhiei
Egumenu Sfint. Manastiri Jitiea, districtu Dolju.
Ordinu prea sfintii voastre No. 288 primindu-sa la aceasta
manastire am vazut cele ordonate, dupa care trimisu Ali spove-
dindu-sd a si intrat in postire dupa rinduiald ; in acest timp dela
primirea zisului ordin, numitul a dat destoinice dovezi atit in
purtarea sa in societate cit si in dorinta sa de a se boteza in re-
ligiunea Sfintii noastre biserici, urmind cu cea mai mare voia cu-
venita catihisire la aceasta stinta biserica. Toate acestea dar
Prea Sfinte, suptscrisu lua indrdsneala a le recomanda la inte-
lepciunea Prea Sfintiei Voastre, rugindu-vd cu smerenie sa vá mi-
lostiviti a-i micsora termenu de postire pentru un asa om ce a
stut st pretuiasca sfinta noasträ. religie, binevoind Prea Sfinte,
a impartási acestii egumenii cuvenita deslegare de a sa lumina
numitul cu Sfintul Botez.
Egumenu Mändstirii (neisedlitc.
7.

Episcopul Calinic cere respectarea canoanelor in ceeace


priveste botezarea lui Ali Seidamat.,
No. 1151.-1862 Aprilie 30.
Principatele Unite
Callinicu cu mita lui D-zeu Episcopu Rimnicu
Prea cuviosului Egumenil and sântei 1\lanastiri Jitiea
din Districtuld Doljuld.
Vdzindu-se cele coprinse in raportuld Prea cuviosiei vóstre
No. -10 de la 20 ale corentei, atingatord de Ali Seidamatil Moa-
metanuld, rdspundemil ca desi am ramasii multumiti pentru buna
purtare ce ni se arata ca au avutu numitul in petrecerea sa la
acea santa Mondstire si a urmatii asemenea bine intru ale cate-
hisirii, insa de la I-iu Martie, data ordinului nostru la care va re-
ferati si care sd. crede ca 1-ati primith cu ceva mai tirziu, putemd
zice ca pind in zioa ce Ora raportuth Prea cuviosii voastre, nu-
mituld n'a indeplinitü nici jumatate din termenuld hotaritii prin
espusuld ordinü, iard aceld termen fiindü cu multü micsoratii de
noi din cele ce prescriu canOnele Bisericesti ; prin urmare trebue
neaparafil a se esecuta in tocmai. Ina dupa inplinire, aveti bine
cuvintarea nóstra de alld lumina cu santulfi Botezd, potrivitti bi-
sericestii orinduéld, WA a se mai cere osebita deslegare, ci nu-
804
mai srt raportatl atunci de urmare, arritindii numele ce i se va da
prin sfultula Botezil, clioa in care se va srtvirsi taina si osebitu
numele persóni ce va figura ca nasi spre a fi stiut.
f Callinic Rimnic
Sefulu mesi (ss) D. Petroyauu.
Observalii. Actul e scris cu litere latine, asa cum s'a tran
scris. Ischlitura Episcopului Calinic este insci in caractere cirilice.
Poartrt insemnarea (Primit la 7 Mai 1862,.

Cu privire la M-rea Jitianu


Tribunalul de Doll instiinteaza. Egumenia manästirii Jitia ca
pe ziva de 3 Aprilie va face catagratia raposatului
Arhimandrit Dorotei Jitianu.
1862 Aprilie 2.
Printipatele Unite
Membrii judettilui Do lj, Sectia 2, No. 278
Cuviosului egumen Manrtstirii Jitia.
Din lipsirea d. actual prezid. si a procororului, amrtndoi in
concedii, nu am putut srivarsi facerea catagrafiei raposatului Arhi-
mandrit Dorotei Jitianu ; acum ins, complectandu-sh Tribunalul
de toti membrii, suntem in vreme a face acum zisa catagralie
prin urmare am destinat ziva de maine, adica la 3 Aprilie.
Cu onoare vrt fac cunoscut i vrt invit srt bine void a tri-
mite un imputernicit a sta fart la facerea catagrafiei.
Membru, ss. Joan Crrtprttureanu.

Cateva acte vechi 1)


Comunicate de M. Theodorian-Carada.

I.
Hotarnicia mosiei Babeni, prin care se alege partea
daruita Manastirei Dutulescu de partea ramasa boerilor
Slivitestr.
Adica noi 12 boeri hotarnici, anume Dima Capitan ot Ola-
neti §i in locul lui Tanase VAtafu din Sallcine5ti, i Goran Lo-
Originalele actelor privitoare la mosia BAbenii-Carada sau BAioasa (din
\Takea au dispArut In timpul rAsboiului, cel cArui fuseserA incredintate luilndu le
cu dânsul in Moldova. Noroc cA inainte de aceasta, spre a sti de ce este vorba,
am fost rugat pe un vechiu magistrat, pe bdtrdnul acum rdposat Tudorache Be
trescu, vecinul meu, sA le citeascA i sa le transcrie. Copiile colationate de el mi-au
rainas, si fiindcA privesc o mosie i boeri olteni, socotesc CA isi au locul lor in
Arhivele Olteniei .

305
gofatu ot Olanesti, i Parvu Cupetu ot Ocna, i Nicolae ot-tam, i
Stoian ot-tam ,si in locul lui Stroae Vornicul ot Maldäresti Tudor
Logofatu, frate sail. i Fera logofatu ot Cacova in locul Dimi Iusbasii
ot Cacova, i Manea Vornicu ot Stoenesti si Isfan Paharnicelul ot
Mihaesti in locul lui Dragomir Capitanul ot Mihlesti, i Lamba
Logolatul ot Vel-Ocna in locul lui Räduti Capitanul, i frate sau
Oprea Logofat, ot Giulesti in locul Iancului Capitan; i Ion Logofat
ot Balcesti, care suntem luati prin rávasele Math Sale Dlui nostru
Duca Voda de Parintele Gherasim, egumenu dela Sfta Mandstire
Bistrita si de boerii din Slavitesti, ca sa-i tocmim si sä le hotardm
mosia care se cheama Bäbeni, care este la gura Bistritei, sud
Valcea. Deci noi acesti 12 boeri care ne scriem mai sus, daca
am vazut cinstita cartea Märii Sale Domnului nostru si aman-
douä rävasele domnesti, fund ispravnic sluga Marii Sale Dom-
nului nostru Gheorghe Vtori Portar, noi ne-am stilt-is la zi si la
soroc acolo la mosie si am luat seama de toate preamanuntul pre
cartile lor de movie care am avut si intaiu am adeverit cum se
tie din tot hotarul Babenilor Sft. Manastire jumatate de sat
si boerii din Slavitesti tot pre jumatate. Dupa aceia noi le-am
cerut carte hotarnica, ca sa stim pre unde sunt semnele acestei
mosii, sa nu avem galceava de catre alte sate care sunt inprejur,
iar ei. ne-au rdspuns cum ca.' .n'au hotarnica. Deci - noi am luat
preoti impreuna cu oamenii batrani care au stiut semnele si ne-au
aratat hotarele cele batrâne unde au fost din veachi. Dupa aceia
am (masurat) mosia cu funia pe trei locuri: la capul mosiei, din
sus din magura caldarei din deal, pe unde le-au fost hotaru din
veac, prin piscul Pietroselului inspre Paduresti, alaturea cu poe-
nile DAnaceilor, pana in hotarul *irinesei si al Slavitestilor, funii
1 oo, funia pe stanjeni 22, cui stanjeni 2200; §1 de acolo marginea
hotarului in jos catre Olt, alaturea pre PATIO.' hotarul Slavitestilor,
prin copaci cu piatra la vale 'Ana in Olt, in unghiul Putre-
dului, funii 85, ffind pe stanjeni 22, Cill 1870; si de acolo pe mar-
ginea Oltului in sus pand in gura Bistritei, funii i to, cui stall-
jeni 2420, si de acolo pre apa Bistritei in sus, pana in gura
Mierei, unde se abate iazu Mierilor, pana in casa Cazacioiului, de
aci in sus de obrejie in piscul Pietroselului, in capu Candestilor.
De aici avand galceava cu maicele de la Mánastirea de un le=
pentru hotaru Zatrenilor, am statut la mijlocul lor si i-am impacat
de am dat maicilor un codru de loc, pre unde scriu semnele din
magura cea cu piatra pre mejdina drept pana in stejarul insemnat
de aci, pre marginea copacilor in sus prin semändturi pana iar
in magura caldarei, funii 102, cui stanjeni 2244; apoi de icea am
funiit pre mijlocul mosiei, prin silistea Bäbenilor pana in hotarul
in fata cu piatra, unde se hotareste cu Slavitesti, funii 105 i un
stanjen; dupl aceasta am facut imparteala si am funiit al doilea
rand si am hotarat sfânta manastire Bistrita de catre boerii din
Slävite$ti si am pus pietre si semne din Olt prin mijlocul mosiei
in sus, prin salcii, pana unde s'a pus piatra in coada Toplitii,
si de acolo drept in sus prin aninii insemnati, Orli in drumul

306
cel mare, pana iar unde s'au pus piatra; de aciea de acolea in
sus drept prin gorunul cel insemnat, de acia in sus pand iar unde
s'au pus piatra in marginea padurei in magurice; de acolo drept
in sus prin mijlocul padurii pand in capul hotarului din sus, si am
dat sä tie sfânta mandstire de catre apa Bistritii i pe boerii Sla-
vitesti de catre dansii si am dat cata mosie ar trece Oltul sa-si
tie cui. e i cat ii merge codrul lui pana in hotaru cel batran cu
ostroavele du preste Olt; si pentru caci au fost mosia din gura
Bistritei in sus Ora unde se hotäräste cu Zatreni mai lung deck
de ceia parte de catre Slävitesti, am dat Sfintei manastiri sa tie
mai mult de cat boerii din Slävitesti pentru o parte de mosie
a Stanii, ce au fost cumparat-o un Barbul, precum scrie cartea
lui Vlad Vocla leat 7039; iar pentru caci au fost mosia mai proasta
de catre Slavitesti, am mai dat boerilor din Slavitesti de catre
Sfanta Manastire mai mult la mijlocul mosiei funii 3, cu stanjeni
66, si la capul mosiei de catre Olt funii 27, cu stanjeni 55, iar
pentru vadul morilor dupd apa Bistritei nu am mai putut lipsi
nici pre boerii din Slavitesti, ci i-am fieratit, ca cand va face
sa faca ei alta, iar cand va face Mandstirea doua sa faca i ei
cloud i moara lor ce vor face sa aiba cloud laid de loc impre-
jurul ei, caci estea mosia Sfintei Manastiri, iar boerii din Sla-
vitesti mai multa treaba sä nu ail* cà asa i-am tocmit i i-am
hotarat cu ale noastre suflete. Si pentru credinta am iscalit mai jos,
ca sa creaza. Pisah az Goran Logofat, az Dima Capitan, az Goran
Logofat Oldnescul, az Parvul Cupetul, eu Nicolae Cupetul, eu
Stoian Cupetul, Tudor ot Maldäresti, Fera ot Cacova, Manea Vornic,
eu Lamba Logofat, Oprea Logof. Giulescu, i Stefan Paharnicelu
ot Mhaesti, loan Logofat, Balcescu.
Mai 23, Ieat (1676.

Cartea prin care se siege pärtile din aabeni a MinAstirei


Bistrita, de cea rainas5. lui Ghioca Slivitescu.
AGica noi sase boeri, anume Dumitrascu comi.,uI ot darsesu,
i Radu logofatu Maldärescu, i Dragomir Cdpitan Mihaescu, i Goran
Logofatu si in locul lui Serban Comisul Giurca, capitanul ot Baia
de Aramd, i Nicu Capitan ot Ramnic, care santem luati pre ravase
domnesti de Parintele Partenie egumen de la Sfta Mandstire
Bistrita si de Ghioca Slavitescu, cu partasii lui de ocina, ca sä
alegem partea de mosie a Sf-tei Mandstiri Bistrita, ce o are de
cumparatoare la Silistea Babenilor, insä de la Udrea Capitanul
Slavitescu, stanjeni 267 si toata partea lui loan Calugarul, ce l'au
chemat pe nume miränesc Popa Isfan, care au dat'o de pomana
Sfintei Manastiri Bistritii, iar la aceasta siliste a Babenilor ca sa
facem adeväraciune i sä alegem aceasta mosie, catä va fi sä o
lipim langa mosia sfintei manastiri.
Deci cänd au fost la zi si la soroc, fiind ispravnic la aceasta
307
adevaraciune sluga Márii Sale Domnului nostru -Nau Vtori Portar,
ne-au strans pre toti la un loc la silistea Babenilor, de am luat
seama de toate pe amaruntul si am facut adevaraciune si am aflat
ca are Udrea Capitanul a lui mosie de la pärintii lui la aceasta
siliste a Babemlor stanjeni 51, afara de 50 de stänjeni ce au
fost vandute värului sau Radului Murgescu, i du mai dat stänjeni
1 oo, care i-au cumparat de la nepotul sau Radu Logofat Otete-
lisanu, i au mai dat iar Udrea Capitanu stanjeni 32, care i-au
cumpärat de la Serban Postelnicu Slavitescu, si au mai dat stan-
jeni 47, care i-au fost cumparat de la. Goran, feciorul lui Andrei
Surdu, i neavand de unde implini stanjeni care scrie mai sus,
ci ramanand din vänzarea ce au fost vandut manesa stanjeni 37
5i vazand noi saracia lui, ca nu are de unde implini, am rugat
pe Parintele Partenie egumenu, de s'au mai ertat stanjeni 2 0,
si la verii lui de s'au mai däruit vara-sa Ghioc i Zota cu stan-
jeni 10 i jupaneasa Neacsa cu varu-sau Radu Logofat stAnjeni 7,
care fac toti stanjeni 247, si am ales in partea popei lui Joan
stanjeni I 50, care au fost dat-o de pomana sfintei Manastiri Bis-
trita cu Zapisul lui, fac peste tot stanjeni 397, si am lipit ace.,ii
stanjeni de ocina langa mosia Sftei Manastiri, la capul mosii de
jos despre Olt, din piatra care este hotar, care au fost pusa doispre-
zece boeri hotarnici pe malul Oltului de jos, pand unde s'au facut
groapa, i s'au pus carbuni, 9i trece Oltul drept pana in ho-
tarul Grosanior, si a 2-a trasura din groapa cu carbuni de ad;
drept la deal in drumul cel mare la o tufa de artari, unde s'au
facut iar groapa i s'au pus cärbuni; de aciia drept la deal prin
stejarul cel insemnat de sub obrejiu; de aciia am tras trasura
drept la deal, pre din jos de siliste, pre marginea Tinii ce se
cheama Letzca, la perisor, unde s'au facut iar groapa i s'au pus
carbuni; de aciia drept la deal, pe unde s'au insemnat pleopul cel
mare; de acia drept la deal pre muchea Braii pana in capul ho-
tarului unde se impreunl cu paduretii, pentru cä asa i-am tocmit
5i i-am asezat, precum am aflat cu sufletele noastre cà este cu
dreptate, i pentru mai adevarata credintl ne-am pus semnaturile
ca sä creaza.
August 2 2, leat 7190 ( 1682 )
Az Dumitrascu Comisul Barsescu. Az Tudor Logofatu ot 'Mal-
daresti. Az Giurca Capitan ot Baia. Az Goran Logofat Olanescu.
Az Dragomir Capitan Mihaescu. Az Nica Capitan. Eu Radu Lo-
gofat Olanescu, marturisesc. Ghioca Slavitescu, marturisesc.
ifi-
Foita de wawa staujenilor ce au eqit la Molpia Rfiloasa
a boerilor Slävitefti.
1792 Ghenarie 26.
Stanjeni
2 00 La capu de la Olt in hotaru Mänästirei Deunlemn pana
in hotaru Färcasanului.

808
Stânjeni
200 La mijloc, partea din hotarul Manastirei in jos parka
in hotaru Farcasanului.
8o La capul din sus iarasi din hotarul Manastirei in jos
pänä in Farcasanu, unde s'au facut semn.
Acest hotar s'au invoit amändoi fratii, adica. Gheorghe I Du-
mitrake sä- tie Gheorghe fratele lui Dumitrake, uncle avandu-si
un patul mare, cu care zice Gheorghe ca a cheltuit talere 8o,
5i asa invoindu-se amandoi fratii, spre incredintarea cea mai bung
a adevara Dumitrake cu iscalitura sa, ca sa nu mai fie pricina
intre dAnsii.
(ss) Dumitrake Slävitescu adeverez.
(ss Ilie Oldnescu Polcovnic.
(ss) Gh. Vladescu.
(ssl Popa Gheorghe ot Slavitesti, martor.
Iv.
Jalbele lui Gheorghe Postelnicul Slavitescu 1)
cfitre Alexandru Ipsilante.
Prea Inaltate Doamne,
Jeluesc Marii Tale el intru cea dintalu domnie a Marii Sale
Mihai Vocla Sutul, am rdscumparat toatá partea de mosie din
Slavit'esti i alte cumparaturi ce se numeste Raioasa i alte acareturi
ce-mi sunt caminuri parintesti, care mosie s'au stapanit mai inainte
vreme de D-lui Pitar Constandin Socotean 2), cu o diata de la ra-
posatu unkiu meu Joan Slavitescu si tot intr'acea diata arata cum
ar fi lasat unkiul meu o vie danie la Manastirea Govora sud.
Valcea, ce au fost parinteasca, ca sä o stapâneasca pentru pome-
nirea sufletului raposatului.
Deci eu neputan& a scoate acea diata de la Clironomi, ca sa
am eu ce-mi cauta aceasta vie, vazand ca.' nu este in stapanirea
Manastiri, ci se stapaneste de un Sterie ce au fost Polcovnic
de judet, cu ce cuvant de dreptate nu stiu, ci fiindca au e§it
din stapanirea Mänastirii, ma rog Mani Tale ca sä fie orandtut
pretuitor tot D-lui Preda Bujoreanu Biv vel Vistier, ce au lost
oranduit si mai inainte pretuitor la celelalte acareturi parintesti,
si cu ce pret va arata numitul Sterie in frica lui Dumnezeu, prin
carte de blestem, ea' a cumparat aceastä vie din luminata porunca
Marii Tale, sä mi se dea si la aceasta protimisis ca un lucru ce-mi
este dela parintia precum mi s'au dat si la celelalte.
Robu MArii Tale .

Gheorghe sin raposatul Dumitrake Slavitescu, Postelnic din


sud Valcea.
-
I) Postelnicul GheorghitA Slávitescu a fost socrul Vistierului Maxim Slit-
viteseu.
2) Pitarul Socoteanu, Slávitesc si el dupa mama, a fost tatal Bicai Laho-
vary, bunica lui Alexandru Lahovary.

4 309
o Alexandru Ioan Ipsilant Voevod i gospodar Zembli, Dv.
ispravnicilor ai judetului, infltisandu-i inaintea Dv. st- cerce-
tati pricina aceastä-, atat prin judecatä, cat i prin carte de
blestem de va fi trebuinta, i asupra dreptatii urmand sä hota-
110 inscris i sä indreptati ceia ce va fi de implinit i sä impliniti,
iar neodihnindu-se de acolo vre-o parte cu carte de judecata,
sa-i sorociti la Divan.
1797, Februarre 23.
(L P) Procit Vel Logo fat, Bivvel Postelnic

Prea Inaltate Doamne,


Jeluesc Mani Tale ea' sunt doi ani si mai bine de cand m'am
judecat cu Ionita Poenaru din jud. Do lj inaintea Marii Sale
Alexandru Voda Muruz, pentru -trei madele de stanjeni 971, ce
Ii stapaneste numitul, care mosie se numeste tot Slavitescu, ffind
rumptä tot din hotaru ce-1 stapanesc eu, care parti de mosie le-au
stapanit i numitu Constantin Socotean, cu diata unchiului meu
Slavitescu; i neputandu-ne noi fratii a ne ingadui ca sa stapanim
aceste parti de mosie frateste, au adus frate-meu porunca divanului
din Craiova, de ne-am impartit boerinasi aceste 2 parti de mosie
si partea ce am cumparat-o unkiu-meu de stänjeni 550 ce-i zice
Raioasa i nevrand eu ca sá dovedesc i frate meu pana unde
este vechea stapanire neavand scoase nici diate pana atunci de
D-lui Socoteanu, ca sä stiu cata suma este, n'am aratat toata
mosia oranduitilor boerinasi, ci le-am aratat numai un codrul
si acela strangandu-se cu stänjenul, au esit suma de stänjeni 200,
iar cealalta au ramas nemasuratä dupa ce au luat arendas Poe-
narului rävas de la acei boerinasi pe acel codru de loc i vränd
a face Poenariu impresurare al doilea au ridicat tot pe acei boe-
rinasi de au mai tras tot acel codru de loc, facandu-i i semne
prin mijloc al-Muffle mele nefiind eu de fata i eu stapanind atata
suma de vreme nu l'am ingaduit, ci mi-am arat toate locurile cate
le-am stapanit i vazandu-ma ca ma aflu foarte bolnav s'au pus
in zaia cea mare de mi-au stricat toate lOcurile cu plug si vázand
aceasta silnicie ce-mi face numitu am venit de am luat luminata
porunca A/aril Sale Alexandru Voda Muruz, intru care s'au po-
runcit catre D-lor ispravnici a nu ne ingadui nici pe o parte
nici pe alta a ne intinde unu de altu, dupa care eu Luminate
Doamne sunt urmator; si acest codru de loc s'au stapanit dupa
moartea unkiu meu de clirononni sai ani trei zeci i noul, ,:are
mosie am stapanit-o de fata ce soacra socrului Poenarului i rapo-
sata nici intr'un chip n'au pricinuit atat i socru iaräi n'au pri-
cinuit. Ci ma rog Marii Tale sa fie luminata porunca catre D-lui
Vel Logofat de tail de sus, spre a mi se vedea atat cartile de jude-
cati cum si anaforalile cu luminate intariri domnesti i sa-mi aflu

310
dreptatea in prea fericitele zilele MArii Tale spre a nu ramanea
pagubas de dreptul mieu ce l'am cumparat cu bani si cum va fi
mila MArii Tale.
Robu Marii,Tale
Gheorghe Slavitescu Postelnic din jud. VAlcea.
Io Alexandru Joan Ipsilant Voevod bojiciu milostiv.
Fiindca parAtu nu se aflA aci, dupa cum se arata intr'aceasta
jalbA, ci este afara la judetul Doljului, poruncim Domnia Mea D-lui
cinstit i credincios boer Domnii Me le Bivel Postelnic Iancule Ca-
ragea, Caimacarnule al Craiovei, sa cercetezi D-ta pricina prin ju-
decata de fatA cu amAndouA pärtile vazAnd i cercetariile Judeca-
tilor ce aratA cA s'au cAutat mai inainte i la dreptate ce va
avea jeluitoru sa i afle de la D-ta indestularea cea cuvincioasA
sau neodihnindu-se vre-o parte de acolea cu carte de judecata
sa-i sorocesti a veni la Divan.
1797, Iunie- 30.
(L. P.).
Procit vel LogofAt, Biv vel Postelnic

V.
Alta a lui Maxim Vistierul Sliivitescu 1)
care Alexandru *utu.
Prea InAltate Doamne,
Jeluesc Marii Tale pentru PArintele Arhimandritu Theodosie
egumenu Sfintei MAnAstiri Bistrita ca la leatu 7190, de sunt peste
146 de ani trecuti, däruind neamul nostru 1500 stAnjeni de mosie
Sf. MAnastiri, mosie din Babeni i intr'acea vreme aducand 12
boieri hotarnici care boieri au ales atAt dania Sf. ManAstiri, au
osebit i partea de mosie ce au masa noua hotairAndu-i pe unii
de catre altii pe cum chiar in condica sfintei manAstiri se aratà ce
ne rAmIne i noul 868 stanjeni a parintilor nostri.
In anul acesta la trecutu Iunie m'am pomenit cä aduce sf. sa
hotarnic i inginer pa D-lui Nicolae Benescu i puind mestesugu-
rile D-sale drept pa marginea Oltului cel nou, iar nu pa mar-
ginea Oltului cel vechiu pa uncle au tras i acei 12 boeri hotar-
nci cum arata i Ocolnica i dupA trAsura ce trage D-lui acum
lipseste 178 de stAnjeni din tot trupul mosiei i ceva ca sa ma
bage i pe mine in analoghie a pagubei i eu dintracea lipsl 64
de stAnjeni la care stänjeni 868 nu sunt singur stapAnitor eu ci
este la un Draghci OlAnescu 185 stänjeni vAnduti cu zapis i 200
la mAnAstirea dintr'un lemn, zicAnd CA are o danie de la o MaritA
Poenareasa si Zapise nu arata nici scoate alte sineturi de fatA a se
1) Vistierul Maxim SlAvitescu a Onut pe Elenca SlAviteasca, fiica Postelni
cului Gheorghita SlAvitescu.

311
vedea de este danie sau cumparatoare dela neamul nostru Slavi-
testi. 200 stanjeni Ii are cumparati cu zapise statornice un Gheor-
ghe Bonciu Postelnicu, Iii ramäne i mie ca zoo de stdnjeni de
mosie ci fiindca cumparatorii cer cumparaturile lor deplina dupa
sineturi cari am si eu ticalosu raman pagubas cu 7 copii nevrasnici,
care sä ma pagubeasca cu 64 stanjeni din 24.000 de stanjeni de
mosie, ce a avut parintii neamul meu din care au dat danie sf.
manastiri Hurezu i sf. manastiri Bistrita i Calui i Flamanda si
altor sfinte manastiri ramanand eu numai 200 stänjeni care si pe
aceia umbra sa mi-i mänänce calugarii cu mestesugul enginerla-
cului si al diometrii. Luminate Doamne, la acea vreme de 146 de
ani n'au avut boeri hotarnici acest fel de mestesug la hotarni-
ciile kr ce facea, ci au masurat pe unde le-au venit si au socotit
ea este cu dreptate cea aratata botarnicului ca sa faca tragere
mosii pa unde au tras'o i acei 12 boieri si de va esi lipsa primesc
si eu lipsa, zice ca nu stie sa faca tragere moiei, ca acei boieri buni
de atuncea i eu nemulturnindu-ma m'am tras de o parte; dup5.
aceasta peste 3 zile m'am pomenit ca ma ridica D-lui cu numbasir
al cinstitului ispravnicat, poruncindu-ma cinstitu ispravnicat ca sa-1
lase cum va voi D-lui, am fost urmator sa o traga. Am vazut, Lu-
minate Doamne, luminata poruncd Marii Tale a ne se aridica
catalan far lumnata porunca Inaltimei Tale iar noi aci intracest
judet am ramas bataie de joc pentru aceasta alergai la noiam
milostivii Marii Tale si fierbinte ma rog sa fie luminata porunca
catre hotarnic a-mi alege 868 de stanjeni care se cuprind in con-
dica sf. manästiri Bistrita i dinteaceastä surna de stanjeni voi da
eu cumparatorilor miei dupa sineturile ce vor avea, iar cealalta
mosie va ramänea sf. mändstiri cad va fi cu pacat sa ramaie
4 copii1) ai mei saraci fecidri de boieri din neam in neam i calugari
la fiesti cari ferestra cu cAte un ceasornic cu corabie din mosiile
noa-stre umblând la toti hotarnicii si la toate judecatile cu burduse
de galbeni i eu ticalosu n'am hrana copilasilor miei, ne cum
sä fiu putincios a ma lupta cii calugari ca cu niste hiare salbatici
si la care hierbinte ma rog ca sã fie luminat porunca Mara Tale
a nu ma purta prin judecati ci sä mi se dea mosia cum zice mai
sus si cum duhul sant va lumina pre Inaltimea Ta.
Prea plecata sluga Märii Tale
Macsim Slavitescu Vtori Vistier, sud Valcea.
Dumneata Vel Logof at de tarl de sus sa cercetezi jalba aceata
si sa ne aratati in scris.
1820, Septembrie 8.

(s) Bivvel Sluger.


Io Alexandru Nicoalae Sutul Voevod i gospodar Zembli Vlahscoe.
Dupd aratarea ce 'le face D-lui Vel Logofat de tara de sus
1) Acesti patru copii au fost : Pitarul Dina Slavitescu, bunicul lui Mihail
Oromolu, fostul Guvernator al Bancii Nationale, Praporgicul1onitatSlavitescu, Pe-
trita sotia Serdarului Nicolae Carada, mama lui Eugeniu Carada, si Stancuta ce a
tinut Intki pe Pitarul Matache Filip si apoi pe C. Meculescu.

312
printr'aceasta anafora poruncim Dv. ispravnicilor ai Judetului sa
facA urmare intocmai -precum mai jos sa cuprinde.
1820, Septembrie io.
(L. P.). vel Logofat.

Prea Inaltate Doamne,


Dupa luminata porunca Inaltimi Tale ce mi se da la aceasta
jalba a lui Macsim Slavitescu Biy Vtori Vistieru din sud VaIcea,
facand cercetare am vazut ca jalba lui este pentru egnmenu sfintei
Manastiri Bistrita, zicand ca de sunt 146 de ani au daruit de
neamul lui mänastiri stanjeni 1500 din mosia Babeni i la ho-
tarnicia ce s'au facut atunci au ales si ai manastiri i ai lui ce
i-au ramas stanjeni 868, iar acum hotarnici ii face cu masuratoare
prin alte parti, iar nu pe uncle- a umblat hotarnicii cei vechi i cu
acel mijloc va sd-i ia stanjeni 64 din stanjeni 868, la care ace5ti
stanjeni ne ffind singur partas, cere porunca catre hotarnic a-i alege
acei 868 deplin. Deci fiindca mizanul acestii hotar nicii sa vede
ca sa da, prin D-lor ispravnici Judetului. Gasesc cu cale sa fie lu-
minata porunca Inaltirni Tale catre D-lor ispravnici sa indatoreze
pe hotarnic a asculta i provlinile jeluitorului si a le cerceta cu
iubire de dreptate dupa oranduiala hotarnicilor ca avand dreptate
sa nu se napastuiasca i cand nu vor ramanea odihniti vre-o parte
pietre sa nu puie ci numai semne i dand Inscris sl-i soroceasca
a se judeca.
1820, Septembrie 9.
Vel Logofat, Bivvel Pitar.

VI.
Stolnicul Ion Lahovary, &else Vistierul SlIvitescu.
Cu dorita Dragoste,
Scrisoarea D-tale s'au primit; s'au vazut i cele ce-mi scrie
pentru prkina hotarniciei mosiei ci dar D-ta urmeaza sa taci pana
cand se va ispravi harta i atunci o sa se arate cu dansa aci boerii
hotarnici, unde trebuinta face a veni i D-ta cand atunci ii voi
vorbi prin grai pentru toate CAW Imi scrii, acum, dar pana atunci
nici o miscare sa nu faci, i stint al D-le gata a sluji.
1820, August 16.
loan Lahovari.

Cu dorita dragoste,
Am primit scrisoarea D-tale impreuna 4i cu luminata porunca
gospod ce s'au dat la jalba D-tale si am Vazut cele scrise si fiindca-
chiar anaforaua cinstitei logofetii cuprinde precum am aratat 13%.

313
ca intai trebue sa faca hotarnicu masuratoarea i alegere i sa
faca harta i apoi de nu te vei multumi poti sä certi i prin ju-
decata de acea si acum ii scriu i dui:4 hotararea cinstitei logo-
fetii 5i legatura D-tale ce ai dat inaintea ispravnicilor sa vä du-
ceti la D-lui hotarnicu sa sedeti pana vä ispravi si de nu vä mul-
turniti nu are sa pue pietri ci sa faca alegere i pe urma vä yeti
judeca caci Sfintia Sa parintele archimandrit kir Teodosie, inaintea
mea a pus pe hotarnic sub blestem ca sä caute nurnai dreptatile
sfintei manästiri dupa ocolnica si sà i deschiza ochii a nu vá
face vre-o napastuire, macar cu o palma de loc, ea' nu este prirnit
Sfintiei Sale, 5i sunt al D-tale gata a sluji.
182o, Octombrie 12.
Joan Lahovari.

Documente
privitoare la istoricul tipáriturilor biserice*ti
in secolul al XIX-Iea 1)

IV.
Cu smeritA plecAciune ne inchinArn Prea o Sf. V.,
Prea Sfintite Stapane.
Stapaneasca scrisoare a Prea o Sf. V., dela 3 ale urrnatoarii
luni priimind, si de cele intr'insa patrunzandu-ma, nu lipsesc prin-
tr'aceasta cu supunere a raspunde Prea o Sf. V. cä dupa incu-
nostintarea ce v'au facut Prea Cuviosul Arhimandrit chir Dionisie
Sadoveanu, despre dorinta si aplecarea ce a cunoscut Ca avem
cu a lua adica i noi din cartile ce sä tiparesc acolo la sf. Mitro-
polie cate cinci sute eczamplare, pa seama Eparhiei Sf. Epis-
copii Ramnicu. Desi n'avem cunostinta de toate cartile biserice5ti
cc yeti fi chibzuit a sä pune in lucrare, insä cele mai de capetenie
si neaparat trebuincioase carti in Eparhia Episcopii, de care cu-
noastem acum lipsa, fund cele urmatoare adica, Ceaslovul, Molit-
felnice, Psaltiri i Leturghii, rugam pa Prea S. V. a sä lucra i pa
seama Eparhii Episcopii caw cinci sute No. 500 de fiecare din
aceste carti, biine voind a porunci tipografului, ca la toate bucatile
in numar de doua mii ce alcatuesc aratatele carti, sa se insemneze
cä s'au tiparit in tipografia sf. Mitropolii i cu cheltuiala noasträ,
care aceastä insemnare am vazut-o figurand si la alte carti.
Santem al Prea o Sf. V. smerita i plecata sluga
Kalinic.
1851, Dech, 14. Craiova.
1) Vezi articolul D-lui Bulat dela pag. 193 (No. 31) si actele publicate de
D sa in acelas nurnar la pag. 207-209, urnandu-se cu cele de fatA.

314
V.

Cu cea intru Hr. frAteascrt dragoste.


Primind scrisoarea fratii Voastre din 14 Decembr., am vazut
cele ce'mi scriti in privinta cartilor bisericesti ce se tiparesc in
tipografia Sf. Mitropolii, cà adica' sa se adaoge cu cheltuiala
frätii Voastre cate un numar de cinci sute eczemplare la fie care
carte din cele ce imi insemnati acolo, pentru care am i dat po-
runcd a se urma tipärirea lor intocmai dui:4 cererea fratii
Voastre.
Pe langa acestea cu toate ca vá instintasem prin hartia cu
No. 3130 din luna Julie 13 i cea de la 9 Noembr., dar nu lipsim
acum a va. poftori ca, din cartile ce v'am insemnat in numera-
risita hartie s'a pus astazi subt tipar pe langa Molitfelnice si Cea-
sloave i Mineile, ca unele ce sant cele mai de trebuinta si mai
anevoe de tiparit si a caror scumpete urmata din speculatia ce se
face cu dansele aici in tara noastra de cate cei din streinatate,
au ajuns a fi nesuferitä, precum Va este cunoscut.
Drept acea poi Vazandu-Vd /Avila i bratul ce intindeti la aceasta
neaparata trebuintä, unindu-vd cu noi spre acest bine obstesc, nu
santem la indoiala ca pe Iângà cartile ce ne scrieti si care am
poruncit a se tipari, ne yeti insemna i Cate trupuri de mineie sit
adaogam mai multe langa numairul ce se vede insemnat in lista
ce ne-ati trimes de lipsa cartilor acei Eparhii, fiincica o asemenea
carte nu se poate tipari deck foarte rar i marginandu-ne numai
in numärul i trebuinta de astazi, nu numai Ca bisericile cele ce
dupa vreme s'ar mai adaloga, sau s'ar strica dintr'aceste carti, n'ar
putea sal dobandeasca altele, dar nici nu s'ar putea vinde, din
pricina cä, cu cat se tiparesc mai putine, cu atat cheltuelile im-
partite pe lie care trup, märesc pretul lor; si cu cat numarul
trupurilor este mai mare, cu atat Ii micsoreazà pretul, pentruca
ori care va fi suma eczamplarelor unei carti, cheltuelile nu se
adaog, de cat in hartie, de unde se vede cä ori vom tipäri cinci
sute trupuri ori o mie sau doa, cheltuelile sant tot aceleasi, cu
adaogire numai a pretului hartii cum ziseram. Dintr'aceste doa
pricini urmeaza ca numärul trupurilor Mineielor sä fie cat se va
putea mai mare, ca sa ne putem apropia de scopul ce avem a le
eftini. Deci frätia Voasträ va puteti patrunde, cat folos putem
aduce bisericilor tiparind un numar mai mare de minee i prin
urmare yeti bine voi a prenumard i aceasta carte a mineilor
in randul celorlalte carti, spre a da porunca sa se tipareasca si ea
tot cu chipul celor lalte ce ati cerut, rdspunzandu-ne pa cel dintai
prilej ca sa stim ce facem si sa nu stdm din lucru.
Cdtre acestea Inca de mai inainte luand in bagare de seama
ca, unele din biserici in slujba lor dupeste an, urmau dupa uncle
din tipice i altele dupà altele i dorind ca i fratia voastra, a se
pazi o regula uniformä in toate bissericile tärii, am aratat fratii
Voastre cá, Inca de cand eram carmuitor al Sf. Mitropolii, am pus
in lucrare dupa cum stiti intocmirea unui tipic bisericesc i luand

315
in cercetare mai multe tipice,- ne-am povatuit dupl acela al Pa-
triarsii, la care spre a li intru toate -complect am adaogat si
slujba sfintilor ce'i avem in tail si clandu-1 la lumina in pretul
numai ce a costat tiparul, scrisesem frätii Voastre Inca din 9 Noembr.,
ca sa-mi insemnati ate sá va trimet, pe seama bisericior denteacea
Eparhie, precum am trimis si celor lalte Eparhii, care 1-am si pus
in lucrare, dar n'am primit 'Ana acum nici un raspuns. De aceia
iarasi grabim a va aduce aminte intru aceasta g tot de- o data
sa ne scrip si cu ce ocazie sa vi le trimitem.
Al ft-Atli Voastre in Hr. irate
Nifcn Mitrop. Ung o Vlahlei
1851 Dech. 24.

V I.

Anul 1832 Ghenar. 11 Craiova


Cu smeritä plecA.ciune ne Inchinarn Prea o Sf. V.
Prea o Sfintite Stäpftne.
Stapaneasca scrisoare a Prea 0. Sf. V. dela 24 ale incetatei
luni pritnindu-o si cele intransa coprinse vazand, nu lipsim prin-
teaceasta aratand Prea o Sf. V. ca pa langa numárul trupurilor
de carti bisericesti ce am insemnat Prea o Sfintii V. prin scri-
soarea noastra de la 14 tot ale acesteia, a se lucra in tipografia
Sfintei Mitropolii pa seama trebuintii Eparhiei Sfintei Episcopii
Ramnic, rugam pe prea Sfintia V. ca sa' porunciti a se mai lucra
pa seama Eparhiei Episcopiei si un numär de una sutd trupuri
minee, in care s'acele 145 bucati insemnate in lista inaintata Prea
o Sf. V. pe langa adresa noastra cu No. 673 dela 18 Mai anul
trecut, insemnandu-sä si la acestea ca si la cele de mai sus carti,
unde s'au tiparit si cu a cui cheltuiala.
lar cat pentru tipicul ce ne mai adlogati, ca ati dat la lu-
mina,. desi Prea o Sf. V. ziceti ca v'ati aflat Oita acum in adastare
raspunsului nostru la scrisoarea ce ne-ati fost trimis la 9 Noembr.,
cerand ca sà vä insemnam No. bucatilor ce vom cunoaste de
trebuinta pe seama bisericilor din Eparhia Episcopiei, insa tot ase-
menea si noi am adastat ca sä ne trimiteti mai intai unul din
aceste minee spre a le lua si insine in cercetare, precum ne
scrieati.
Al prea o Sfintii V. smeritä si plecatä sluga,
K alinic

316
obTelTIA PObRbORISTICA
Simbolismul numerelor
In toate literaturile populare si in superstitii gasirn credinta
ca anumite numere sunt cu noroc, sunt un bun augur cu un
cuvânt sunt sfinte si deci foarte des intrebuintate, une ori cu pu-
tere magica, cu putere de talismane.
In genere, in aceasta categorie intra numerile fara sot si mul-
tiplele lor. Numarul 13_ face exceptie socotindu-se blestemat1).
Dimpotriva, numerile cu sot sunt de rau augur, si deci se
angintesc rar.
12 acä bobii dau cate 4 (in grup) inloitrati" se spune ca
va muri bolnavul (Valcea). Vom auti sa exemplificam cele spuse
mai sus in cele ce urmeaza.
In cartile canonice ale Chinezilor cele 5 King", texte codifi-
cate de Congfuce, in prima parte Vi-king --- se vorbeste tangen
tial despre dumerele grd s9t, care reprezinta, in genere, princi-
piul tare, bärbatesc, ceresc; cele cu sot reprezinta, dimpotriva, prin-
cipiul slab, femeesc, panantesc.
Cele mai intrebuintate numere fatidice la Romani, ca si la
alte popoare vechi si nouä, sunt: 3, 7, 9, 1 2 si 40.
In jud. Valcea bobareasa (bobèlnica) trage bobii de trei ori.
Se erede ca al treilea dat cu bobii (troita"), este hotaritor
in ghicire.
P. D. Chantepie de la Saussaye2), ne spune ca la unele po-
poare mongole (Turco-Mari) numarul 9 este sant.
Inteun cântec popular al nostru3), cel care moare, lasa cu
limba de moarte" sa, i se faca ingroparea cum ii place lui:
Sa. ma dud cu sapte popi,
Sa stii unde sa ma 'ngropi:
In poarta bisericii,
Unde trec nevestele."
In basmele noastre avem pretutindeni: trei feciori sau fete de
imparat, trei poduri, trei pacluri, trei smei. trei zile si tre4 nopti,
trei patanii si trei incercari.
1) Totusi glsim in T. Pamfile, Sdrb. de yard la Romani, c.I. 11 flacli se fac
cA1usari, pag. 63.
2) Manuel d'histoire des religions. Armand Colin, pag.,36,
3) T. Pamfile: Cat:tea de lard, pag. 262.

317,
Si in poezia populard trei versuri infro rim&
Noud mori de sub pamânt
S'alte noud mori in vânt
Macinând tot la argint. (Ghedem4).
Intr'un colind de batrâni5) citim iara5i:
Crescutu-mi-au noud meri;
La vArfsor de noud meH,
Ardu-mi noud lurnAnari;
Dela noud lumânari
Pica-mi noud picaturi;
Iar din noud picaturi
ruptu-mi-s'au
trei rAuri
trei pârAuri...
Inteun colind de preot6):
Dati in toaca de noud ori
$i 411 clopot de trei oH.
In balada Corbea" 7), haiducul zice:
Tin'te, maica, strâns de mine:
5apte ziduri sar cu tine!
* * *
Numarul 13 este la noi si la altii de rau augur. Adesea iti
povestesc prietenii ca.' au fost 13 la o masa ori la un chef, si unul
dintre ei a murit. Sunt chiar oameni culti cari au o groaza nebunä
de acest numar al lui Iuda".
De aceste superstitii copilaresti au fost stapâniti Frideric cel
Mare, Maupertuis, marchizul d'Argens cari aveau o groaza
nebunä de e18).
In Flandra franceza9) nu se aseaza la o masä 13 persoane.
Se crede cá acest numar este de rau augur. Afacerile cari tre-
buie si inceapa la 13 ale lunei se amâna la 14.
Slavii vechi i Bulgarii se inchinau Zeului traznetului i, in
cazuri de grea cumpana, Ii aduceau sacrificii de nouti curcani
51 now,' gaste 10).
La noi la Romani (jud. VAlcea), se fac noud papitsi" (fiinte)
de beteá pe cap la orice mireasà.
Tot in VAlcea se spune el cetele de calusari trebuie alese pe
r, 3, 5, 7 sau nota ani.
4) Th. Sperantia : Introd. in lit, pop. ronand, Buc. 1904, pag. 88.
5) Ghedem, pag. 30.
6) Idem, 41-42.
7) C. N. Mateescu : Balade, (Neam. roman.) Valenii de munte, pag. 53.
8) Nicolay, Hist. d. croyances.... pag. 246.
9) Moeurs populaires par Desrousseaux, Lille, tome II, 1889 pag. 285.
10) Verkovitch, Veda slave, pag. 23.

318
Fiecare calusar are la beau trei capatâni de usturoiu verde 11 .
In plugupare" gasim doudsprezece pluguri, doisprezece boi,
Noud ocá de fier,
Noud ocd de otel,
Noud secerele,
Noud armasari,
Doudsprezece care.
Gandi una, gandi cloud,
Gandl noud zeci i noud,
Cumpara noudsprezece jugani 12).
Vedem aici intrebuintarea simpla i cea potentata a lui /mud
ca numar simbolic.
La Sarbi si la Romani, de incuietura (constipatie) se descanta
de babe cu noud lacate, puse in apa dela noud izvoare, si cu aceasta
apa se spala bolnavul pe trup si se bea din ea.
Iar un cantec oltenesc glasuieste:
Ma cunosteam eu de mic
Am sa fiu oltean voinic:
and eram de apte luni
Furam iapa din gradini
Si custhri dela vecini
Si custuri i bricegele
Si panza de prin argele
Si dela fete inele.
M'am facut de apte ani,
Dadeam busna prin dusmani 13).
Pe sapte ca numar simbolic ii gasim potentat in 70 sau 77:
Si cine s'ar sculd sá o fure aceasta carte dela preotul An-
dreiu sa fie afurisit de cele sapte zeci si sapte de soboara" 11).
Orfeu plânge pe Eurydice apte luni incheiate ).
Solon, unul dintre cei 7 intelepti ai lumei, arata insemnarea
acestui numar, zicand: ora 7 dupl nastere ne face sa cunoastem
daca va vietui pruncul; dupa 7 zile i se (la lui nume; dupa 7 luni
dela nastere ii cresc lui dintii pentru hranl; dupa cloud ori 7 luni
sade el fail sfiala; dupa. 3 ori 7 luni incepe a grai".
Dupa teoria lui Ptolomeu sunt 7 cercuri, dupa numarul acestor
7 stele: cerul soarelui, al lunei, al lui Marte, al Iui Mercur, al lui Joe,
al Venerei si al lui Saturn.
Roma era zidita pe 7 dealuri;
In cartile sfinte asiro-babilonene, numarul 7 are insemnataten
lui: dui:a ele, potopul a tinut 7 zile. In Brahmanism, numärul
7 sti in cinste: tronul pe care sta. Brahma este facut din 7 serpi
uriasi.
11) T. Patnfile, Sarbat. de yard, la Romant; pag. 64.
12) T. Pamfile, Culegere de collude, pag 156, 157, 159, 164, 165, 167.
13) Candrea si Densusianu, Poesii pop. pag. 31.
14) Revista Miron Costin, Aug Sept. 1914, pag. 126.
15) Vergilius, Georgice lib. IV, 506. (Hacheue).

319
In V. Testament. In a 7-a zi s'a odihnit D-Zell de toate lucra-
rile sale 16). De 5apte ori va pacatul cel ce va ucicle pe Cain 17). Fa-
raon viseazd 7 vaci grase i 7 slabe, cum si sapte spice de grau pline
7 secacii 18). Candelabrul din cortul sant avea sapte ramuri cu
7 candele. Inceputul lunei a 7 era serbat la Ebrei; fiecare an al
7-lea, era la Iudei o sarbatoare de un an zisa anul sabatic".
Dupà de 7 ori 7 ani, sau dupl 7 saptamâni de ani, urma anul
jubileu", cu odihna generald. Psalmistul laudd pe D-zeu de 7 ori
pe fiecare zi 19). In prafetiia lui Daniil despre venirea Mesiei. nu-
marul 7 are iarasi intelesul sau ).
M. Varro, in prima carte dintre ale sale, caH au titlu: Heb-
dotnades vet de Imaginibus, a cules multe observatii asupra pu-
terei numárului sapte. In cer ursa mica i cea mare au cate ppte
stele; xpte sunt minunile lumei; in anticitate erau $apte intelepti;
in alergarile din circuri, carele trebuiau sä parcurga de (xpte ori
locul de alergat; $apte capitani au fost ale5i la asediul Tebei
Intr'un cantec popular roman, citim:
$i eu, cand m'oiu spovedl,
5apte popi mi-or trebul,
,Sapte popi din $apte sate,
Ca eu n'am multe pacate:
Numai tret care 'ncdrcate 22).
Intr'o colinda 23 ), eroul cumpara 9 iepe sirepe de Cate sapte
ani sterpe; cu unghiile potcovite cu potcoave de argint, cum bat
bine la pamant".
Aeneas vâneaza sapte cerbi i numai apte corabii mai raman
din furtuna 24). Albinele vietati sfinte, precum credeau clasicii
se spunea cä traiesc numai sapte ani 25).
Cantecile vechi bulgare spun cá pe malurile Dunärii, locuie,te
un balaur cu 7 capete si cu sapte cozi 26).
In Legea lui Manu care oglindeste organizapa brahmanica
a Indieicitim cii. cel ce cinsteste pe mani in zilele fard soe, do-
bandeste urmasi ilustri 27 ).
Tot in aceeasi lucrare (pag. 26), citim cá brahmanul care-5i
implineste cu exactitate datoriile lui pioase, nu este intinat de nici-un
pacat cu gandul, cu cuvantul sau cu fapta. El face curata o adu-
nare, sapte din stramosi i apte din urma5ii sai, meritand sä sta-
paniasca singur tot pamaritul.
16) Genesa 2, 3.
17) 4, 5.
18) 41, 2-7.
19) Psalm 119, 164.
20 Daniel 9, 24.
21) Aulli Gelii, Noct. Atic. lib. III, cap. X.
22) lon Creane, an. 7, No. 2, pag. 58.
23) Candrea i Densusianu, Poezii populare, pag. 52 53 Cf. idem, pag.
82-83, 79.
24) Aeneis lib. I, 192.
25) VergiliusGeorgice IV, 207 Edit. BenoistHachetteParis cf. idem IV,
383 384.
26) Verkovitch, Le Véda Slave, Belgrad, 1874, pag. 23, 327.
27) Legea lui Manu, trad. de I. Mihalcescu edit. Cassei $coalelor pag. 107.

320
Chiar in obiceiurile 2i institutiile celor vechi, numarul saptc
avea precadere. Ecbatana avea apte curti, Teba avea apte porti,
naiul lui Pan avea apie tevi, iar lyra lui Apollo apte coarde.
Aiax, fiul lui Telamon, avea scutul sau facut din pzpte piei
de bou.
La Romani, cu prilejul sarbatorilor se dau ioi lovituri de
tunuri.
tin alt numar foarte familiar in basmele noastre este ,sapte
,,(la Slavi mai mult potentat: 77 haiduci, 77 rani, corespunzand
la Grecii moderni numdrului 40), In basmele române: Petrea
voinicul rapune ppte smei i da mamei sale cheile dela toate
camarile, oprind-o insa de-a intra in a saptea." Cand batranii
orbi de ppte ani de zile ii recapatä vederile, ei vad mai intaiu
ca un copil de ppte ani i imparatul trimite in apte parti ale
lumei sa caute pe rapitorul coroanei"28).
In jud. Valcea i Dolj este credinta Ca sub o gdina nu trebuie
puse oua in numar cu sot, ci numai fara sot: 17, 19, 21, etc.
Presdirile pentru Pasti le fac femeile in numar Cara sot, ca
asá e bine" si asá s'a pomenit" ").
Cei cari castreaza porcii sau caii au ca un fel de datorie sfânta
de-a nu castra aceste vite in numar cu sot. caci mor", ci numai
in numax fard sot, cii atunci sunt siguri ca se vindeca repedc.

Basmele noastre casi cele straine amintesc de trei fete sau de


trei feciori de imparat. Ispravile eroului sunt, obisnuit, in numar
de trei.
Tovarisii lui Fat-frumos fie nazdrivani, fie caini stint trei
si in cale ii intalnesc trei draci, care se cearta pentru trei lucruri
minunate.
Trecand pela cele Irel sfinte (obisnuit Sf. Miercuri, Sf. Vineri,
Sf. Dumineca, mai rar Sf. Luni i foarte rar Sf. Sambata), ele
Ii dau trei talismane spre a scapá de urmarirea demonului.
Soldatul viteaz trebuie sii petreaca trei nopti in casa oropsita;
trei nopti veghiaza feciorii pe mormantul tatalui lor i iar fret nopti
pazeste eroul iapa nazdravand.
Darurile pe care le capata saracul dela Dumnezeu sunt trei,
ca j hainele cerute de copili spre a fugl din casa nelegiuitului
ei parinte. In fine numarul 3 figureaza in basme la fiecare pas:
persoanele si lucrurile se prezinta sub o forma tripla
Mitologia veche are trei Parce, trei Fürii, trei Gratii, Cerber
are trei capete, trei mere in gradina Hesperidelor, eroii Tezeu
si Pirithoos au de savarsit cate trei isprivi, titanul Hyperion are
trei copli, sunt trei frati divini: Zeus, Posseidon si Hades, sau
Helios, Selene si Eos.
La 21 April, Românii aveau sarbatoarea Palilia in cinstea
zeitei Pales, cu scop de-a le protegui turmele. La acestea se

28) L. 55ineanu Basmele Romane, studiu comparativ, Acad. Rom. pag. 40-41.
29) A. Dozon. Poesies pop. serbes. Paris, Dentu 1859, pag. 163.

321
faceau focuri de paie, peste acestea sariau de trei ori oamenii si
apoi manau si turrnele sa sara peste foc tot de trei ori 50).
In Bang-kok (Siam), la constructia zidurilor cetatei, sau and se
repard numai, este obiceiul sa se jertfiasca trei oameni nevi-
novati 31 ).
Slavii credeau ca o sarbatoare a lui Dumnezeu trebuie sa du-
reze trei zile i trei nopti 32).
Tot la ei gäsim foarte mult intrebuintat ca numar cu puteri
magice numárul 7 o 33 ).
In povestile slave, regele are trei fice; dintre cele cea mai mica
e cea mai frumoasa. Ea, cu surorile ei se afla inchise intr'o in-
chisoare intunecoasa i aci sunt p5.zite de trei balauri minunati,
cu Cate trei capete fiecare 31).
La Slavi acest numar este inlocuit cu noud, noud fii, noud frati,
/toad ani de boala..., adica un multiplu al lui trei, care este tot atat
de frequent in basmele noastre. In basmul muntean: Zorild Mi-
reanu, o fata pazeste pe un fecior de imparat impietrit noud ani,
noud luni, noud saptarnâni, noud zile.
and porneste eroul dupa isprävi, se duce peste noud mari
si peste notiä tari33).
Un alt multiplu al numärului de trei este numarul doisprezece
intrebuintat ca numär sacru i simbolic.
La noi Romanii, calusarii fac doudsprezece jocuri36).
In basmele noastre intalnim cele doudsprezece fete mari, fru-
moase foc, ispitind pe feciorul de imparat 37).
In mitologie si in istoria religiunilor intalnim foarte des acest
nurnär sacru. Gäsim 12 zei, 12 fii ai lui Iacob, 12 altare ale lui
Janus, 12 ispravi ale lui Hercules, 12 scitturi ale lui Marte, 12
frati Arvali, 12 conducatori in sistemul manicheic, 12 adeetyas la
Indieni, orasul cu 12 porti in Apocalips, 12 cartiere ale orasului
pe care ca plan 11 concepe Plato, 12 yeri sacri pe care era
asezat Creatorul in cosmogonia Japonezilor, 12 cantoane ale ligei
etrusce, confederatia celor 12 orase ale Ioniei si a celor 12 ora.e
ale Eoliei, 12 spioni (iscoade) sunt trimisi de Moisi sa cerceteze
Canaanul 38 ).
In basmele române:
Ca sa-1 scoata pe Lumea-Alba, pájura cere lui Fat-frumos 12
care cu buti, 12 care de carne i 12 cuptoare de paine. Dintr'o
piele de purice, iti lucreaza Sucna-murga un lant de 12.000 oci

30) cf. Ovidius, Fast, 4, 721 sq; Tibull. 2, 5, 87. Propert. 4, 4, 73. Dio Cass.
XLIII, 42.
31) Mélusine, IV, 14.
32) Le Vdda Slave, pag. 51, 65, cf. 105, 117, 129.
331 Idem pag. 61, 65, 127, 133, 247.
34) Idem pag. 179, 309, 319.
35) L Saineanu, Basmele Romdnilor pag. 40-41.
36) T. Pamfile, Sdrb. de yard pag. 56.
37) T. Pamfile, (In tdciune pag. 79.
38) IV, Moise, cap. 13.

322
de greu i afla ca tainul smeului e de 12 idlovile fripte, 12 cup-
toare de paine, si 12 buti de vin 39). Vamile vazduhului, spune
unul intors de pe cealaltä lurne, cä sunt doudsprezece 401.
Intr'o colinda ni se spune ca Sf. Vasile a plecat, la arat cu
plug cu 12 boi" 11).
Nunzdrul 40 este iarasi un nurnär consacrat. In Valcea, se
crede cà omul, a carui inasura de umbra s'a zidit la o cladire,
moare pana la 40 de zile. Daca a cazut cevd spurcat intr'o lan-
tana, trebuie mai intai sa se scoata din ea 40 de vedre de apa
piapoi sa se faca slujba preotului. Se mai crede cä lupul omoara
pana la 40 de oi, apoi 11 doare ga.tul si nu mai poate omori.
Uneori numarul 40 se inlocuieste cu sase sdptdmdtti:
Seasa saptamani ii hränid.
Turcii de sa 'ntapenea,
Si la fire ti vened" 12).
Abia dupa sase säpfrimâni poate sa vorbiascl un mort intors
de pe cealalta lume povesteste un batran bucovinean13).
La Megleno-Români se crede ca, punand coama de cal in apä
statoare, sau in eau, dupa 40 de zile, fiecare din peri se face
.5arpe 44 ).
Intr'un cantec popular:
Säruta-mä, neica, bine,
SA-0 tie astäzi i maine,
Pan' la patruzeci de zile,
Ca nu mai dau pela tine 45)".
In corn. Simnicul-de-sus, jud. Dolj, o copaie spurcata de pi-
sici se da din 44 de ape si apoi se aghiezmuieste (ismuieste).
In balada basarabeana Tama Lumos gasim de trei ani intre-
buintat numárul 40:
40 de mioare, 40 de ciobani, 40 de berbeci...
iar in balada Bratu:
Ca flinta o slobozit
Patru zeci c'o jcljoborit 46).
Un cantec popular, cu a,runcaturi de imprecatie, glasuieste apd:
Parra 'n patru zeci de zile
Sa te vad la manastire 1
La noi femeea e necuratä 40 de zile dupa nastere.
La vechii Ebrei femeea era socotita ca spurcald 40 de zile
clupa un baiat, 8o de zile dupl o fata.
39) L. Saineanu, op. cit. pag. 40, 41.
40) Dr. I. G. Sbiera, Familuz, Sbiera pag. 74.
41) Candrea §i Denst*anu, Poezii popuiare pag. 75, 76.
42) N. Pasculescu. Literal. pop. rom. (Acad. Rom.) pag. 218.
43) Sbiera, op. cit. pag. 13.
44) Per. Papahaffi, hieeeno Romanii, vol. I, pag. 95.
45) Candrea i Densuanu, Poezii pop. pag. 37.
46) Madan, Suspine (Bibl. p. toti) pag. 77, 85.

323
Si in Valcea se zice: SI fii cu 40 de inimi!" adica cu cea
mai mare atentie.
M'au frecut 40 de naduseli" am patit foarte rau cu..., m'au
trecut l000 de naduseli.
La Megleno-Romani se ia un trifoi cu 4 foi ,5i se lasa in
altarul bisericei 40 de zile. El se sfinteste astfel i apoi, daca-1.
poarta cineva, are puterea s atraga spre el, cel ce-1 poartk ori ce
femee pe care a va fi atins cu acel trifoi 47).
In poeziile populare sarbesti, numarul 40 se intrebuinteaza
cu preferinta: femeea leaga in jurul gatului unui haiduc u.n lant
de 40 de ocale").
Musulmanii credeau ca. Mohamed va 1nvia dupa 40 de zile.
In Biblie gasirn ca Moisi, cand a scris in muntele Sinai po-
runcile legei, a postit 40 de zile"). Ilie (proorocul), dupá ce
ucide pe preotii lui Baal, ajuneaza 40 de zile 55). Ninivitcnilor li
se cla --pentru, pocainta un timp de 40 de zile 51). Patruzeci
de ani ratacesc Ebreii in pustie i apele potopului au tmut 40
de zile si 40 de nopti.
Scytii, cand muriau oameni de rand fi duceau, timp de
40 de zile, intr'un care pela tirieteni, i dupa aceea Ii ingropau52).
In creFlintele i folklorul popoarelor slave, intalnim numarul
de 77 ca numar t1 tarlharilor unei bande, iar alte ori No. 9
(noua)53).
La vechii Greci numerile 3, 7, 9, erau socotite ca au o pu-
tere misterioask Si la Ebrei acelas lucru observam.
In balada Iancu Jianu54), haiducul zice:
si-s haiduc cu comanac,
5aMe poteri n'au ce-mi fac!
Gh. F. Ciati*eanu
Prof, secundar.

MMMMMMM 1111011

47) Per. Papahagi, op. cit. pag. 94, vol. I.


48) Dozon, op. cit. 163.
49) Exod, 34, 28.
50) I. Reg. 19, 8.
51) Iona. .
52 Herodot, c IV, 73.
53) Krauss, Slavische Volkvorschung, 174 sq.
54) T. Pamfile, Cant. de mra, pag. 59 (Ed. Acad. Roma,ne).

324
antece bänätene
Colectia Lucian Costin.

Floare mica *1i rotata


Floare mica' si rotata, CA, din urma ti-am luat
Te-am iubit, mandruto, fata; 5i din chica ti-am taiat
Te-as iubi si-acum, nevasta, 5i in foc am aruncat,
Dar barbatul nu te lasä, Sa-ti arat ca mi-ai fost drag.
Sa-mi dai gura pe fereastra. De cand, mAndro, te iubesc,
Strica, mandro, ce-ai facut, Cu-Ai din casa rau trdesc,
ca eu mintea mi-am pierdut. Nevasta nai-o napustesc,
N'am facut ca Sä desfac, Tot la tine ma gandesc.
Frunza verde de dudau
Frunza verde de dudau, Daca capeti o para,
Ce tot cati tu, mandro, rau? Nu mai zice, mandro, ba;
Ai urit barbatul tau? De vei capdta un zlot,
Daca tie ti-i urit, Da-1 cu funie cu tot;
Pune-i funia la gat Dacg. capeti o coroana,
5i te du cu el la targ. Tine-1, mandro, pAnla toamna.
Mândruta cea dedemult
Mandruta cea de demult, Din mica copilarie.
Nu crede ca te zäuit, Frunza verde din livezi
Ca mi-ai dat gura 'mprumut Sg. stii, mandro, sa m'astepti
In gradina s'o sarut. CAnd va da mita in zavoi,
51 mi-ai dat-o astavara, Sala intorc gura 'napoi,
Sa ti-o 'ntorc acuma iara. Dragostea sa o innoi
Nu mi-ai dat-o imprumut, 51 iar bine sa träim,
Mi-ai dat-o ca ti-am placut, Cum traiam noi, draga, odata
Cum mi-ai placut i tu mie Cand erat tAnara fata.
Pe ulita care mi-i urit
Pe ulita care mi-i urit Tuna dracii, mandro, 'n tine,
Nu pot sara sa ma duc. Cine'te tine-asa din scurt,
Mandrutá cu casa 'n colt, Ca nu pot sa te sarut.
Iei afara, daca poti;
lesi afara pAna'n poarta, (Jcoiii padurile
Sa yen dorul cum ma poarta, Dupd ochi ca murelc;
Cum ma poart'din loc in loc, Pe ulita care e'11-1 drag
Ca pe-un om far'de noroc. N'am cale i tot imi fac.
Frunza verde, alta pica
Frunza verde, alta pica, VazAndu-ma '§i facu planul
Pan'eram mai tinerica 51 trei fire de par scoase
Sburam ca o päsarica, Vrajite i farmacoase
Nu stiam ce este frica 51 le tam betisoare
51 sariam din craca 'n crack 51 ma prinse de picioare
N'avea nime ce sa-mi faca; $i ma puse'n colivie,
Dar un voinicel, dusmanul, Numai lui ca sa ma tie.

5 323
Balade bänätene
din Colectia Lucian Costin.

Berbecelul i Voinicul
Berbecelule, Fluerul va canta,
Ocheselule, Frunze le or pica,
Ocheselule, Oi le or pleca,
Dece cauti tu rau? Lupii le-or manca.
Ori Pe nu-p place $i sa mi te duci
Pe unde te pasc, Tu 5.a mama mea;
Pe unde te-adap? De-o afli la apa,
Ba mie imi place Tu sa nu-i spui,
Pe unde ma pasti, Ca'n apa se 'neaca,
Pe unde m'adapi, De dor ca sa-i treaca;
Dar am auzit De-o afli la foc,
Pe doi ciobani vorbind Tu sä nu-i spui,
Pe tine sa te-omoare. Ca in foc se baga,
Berbecelule, De dor ca sa-i treaca;
Ocheselule, De-o afli 'n gradina,
Daca ei m'or omori, Sa-i spui asa:
SA ii spui asa: Roiba sa-mi scoata,
Mie sa-mi lase Flori sa-mi culeaga,
Numai maim dreapta, Buchet sa-mi faca,
Cea cu fluerelul: Ota sa-mi roseasca,
Cand vantul va sufla, Mie sa-mi meneasca.
(Auzita dela Puia Danila, Baniajud. Caras),

Ochii qarpelui
Sus in capul dealului, De curele 'ncrucisate
La lemnul porumbului, Si de arme ferecate.
La marginea drumului, Trece un drumar pe acolo,
Sub pologul fanului Voinicul din grai graia:
Vazui floarea campului. Sari, baclicá otomane,
Dar nu-i floarea campului, Ca m'a prins un sarpe mare;
Ci chiar ochii sarpelui, Sari, v oinice, de ma scoate,
$arpelui cu ochii verzi: Ca-ti sunt frate panla moarte
Nici sa.-1 vezi, Cel viteaz de otoman,
Nici sl-1 visezi. Pe-un cal negru dobrogean,
Acest sarpe din pacate Cu cuvântul auzia,
Inghitise jumatate Dobrogeanu-si mai grabia
Trupul unui voinicel, Sarpele 11 intalnia,
Mai la vale nu-1 mai poate Chiar cand vrea, II inghiPa.
(Auzita dela Solomia Peia, Zlagna).

326
Doind poporand din Banat ')
Comunicatä de D. Imerniceanu.

Marie, Marie, Marie, Marie,


Spune-mi, draga, mie : Spune-mi, draga, mie:
Ce floare infloare Ce frunza se-abate
Seara pe racoare ? CAnd vântu nu-mi bate ?
Badita, WAWA., Bádita, badita,
Tanarea salcuta z): Unarea salcuta:
Floarea crinului, Frunza plopului,
Spicul grAului; Creanga fagului,
Aia floare 'nfloare C'aia mi se sbate
Seara pe racoare. Cand vântu nu-rni bate.

Rechizitele vrdlitoarei
In manuscrisul din 1891 al lui Burlänescu-Alin, unde indica insce-
narea primului tablou al unei feerii Crai-Nou", a carei actiune
se petrece in bordeiul vrajitoarei Baba Cloanta, se noteaza ca ne-
cesare urmatoarele obiecte, dupà spusa unei babe' :
0 caldare atArnata de un cräcan, la foc, unde se fierb burue-
nele de dragoste. Oale i sticle pline cu fermece. Cioburi de
strIchini. Capataini i fluere dela brate i picioare de mort.
Ghemuri de ata, fuioare de lâna i câlti. Tip/are de urme §i
chip de orn in lut. Busuioc. Fire de matura. Unita' rosie. Lascai
de argint. Urcioare noi si nude de artar i alun, cu care se bat
urcioarele, ca sá strige cel chemat in urcior i cu care vrajitoarea
a vorbit. Trei pietre de cremene, pe care le arde in foc 0 le
stinge in urciorul bätut cu nude. In jeratic arde tin pietroi baltat,
care de obicei se pune sub pragul pe unde are sä treaca amo-
rezul, or cel vräjit. Un cap de cuc mort. Un deget dela mfina
stangä a unui copil mic, lepadat de mama. Lemne dela trei
cruci din rascruci. Otia clocite. Pamânt dela mormant. Aripe
de gAnganie neagra. Pacura i sldnina de urAciune. Creeri de
caine turbat ucis. Masura de om, luata cu ata. Broaste moarte.
Oglinzi, piepteni, sare, miere, tuna. Faina de turta. Boabe de orz.
Aceste versuri se cintA pe o minunata. melodie, ce pare a fi foarte veche.
2) salca, salcutit salcie, sAlcioarit.

327
Ciintece din Muntele Puru (plain Novaci-Gorj)
Adunate pe la 1893 de N. Burldnescu-Alin.

Frunzi verde ca nucu, Uratu din ce-i Mut?


Negru-i, negru pamantu, Din omu care-i ticut.
Dar mai negru-i uratu! Uratul din ce se face ?
Pe pimant mai poy cilca; Din omul care tot tace.
La urat nu poll cital..
Foaie verde de dudau,
Niminui nimic nu-i fac Mori, mandro, si mor §i eu,
Si de mine nu mai tac. Si ne 'ngroape pe-amandoi
Nici paharul nu li-I beau, A§a cum om zice noi:
Nici dragostea nu li-o iau, Pe tine si te ingroape
Nici din masa nu le maim, De mine cat mai aproape,
Nici dragostea nu le-o strac... La u§a bisericii,
La mormantu Precistii;
Ia-mi, drace, du§manii mei Si pe mine si ma 'ngroape
Si-ti fi gridini cu ei; De tine cat mai aproape:
Ia-mi §i du§minitele, La u§a altarului,
De-ti fa gridinitele I La mormantu darului,
lar din tine si rasari,
Frunzi verde pApidie, SA risari-un trandafir,
M5 miram ce-mi place mie Si din mine si räsarg,
Mirul ro§u de la vie, SA risara-un rozmalin;
Si biditi cu pilirie! Rozmalinul si se 'ntinzi,
Mirita-m'a§ mArita, Trandafirul si-1 coprinzi.
Dari zestrea 'n ce mi-a sta?
Doui rate 'mpiedecate: Relele 's, Doarnne, frigurile,
Na, biete, vaci cu lapte; Dar mai rele 's gandurile I..
Doi coco§i cu ochii sco§i De friguri te culci §i zaci,
Na, Mete, boi frumo§i. De ganduri bole§ti §i. taci !

Cantece dintre Jii *i Olt


Mandro, ochi§orii tii Si mi-e frunza cat palma,
Beuri binutii mei. Si-mi iubesc pe manclra mea.
Cat fu neici-i punga plink Mandruleani ce-aveam eu
MA tinu§i, mandro, pe mani ; Nu se gasea 'n sat la Leu,
Golii punga jumitate, Nu era nici la Ghindeni,
Mandro, ma 'ntorse§i la spate; Nici In sat la Cotofeni !
Golii punga pân 'n fund, Catai plasa panA 'n Jii,
Nu §tiu und'si mai m'ascund. Ca Lina nu mai gasii !
Ma risi§i cu-un ban ritund !..
De necaz mi 'c si ma tund. Foaie verde lubidrag,
Dragul meu care mi-i drag
Si-unde 'mi canti cucu ? Vine seara pang 'n prag.
Tot la Leamna, peste Jii, Nici nu-i rad, nici nu-i vorbesc,
C'acolo d frunza 'ntai. Numai eu §tiu ce-i gandesc !
Cati, drace, uite, na,
CA p'ici n'a mai dat frunza. Floricea de peste munti,
Dor la noi in peste Olt Puicuti, si nu ma uiti I
Mi-e listaru de un cot CA m'ai mai uitat odati,

328
De-am umblat-o varA toatA, 51 iar ochii ni i-am dat,
0 vara §io primAvarA, Mort am fost §i-am inviat!
Dor de ne-om mai iubi iarA.
Dar de mult ce am umblat Mandro, tot gandind la tine,
Nebeut §i nemancat, N'a limas inima 'n mine
Am cazut bolnav la pat. Nici cat bobul de neghin5.
Boa la nu mi-era mai grea Si flU '§ ce o fi de via :
Decat gandul, puica mea 1 Putintic5 ce-a limas
and de mine ai aflat PlinA-i §i-aia de nacaz !

Descântec de diochi
Amin, amin, descAntecu meu Maichii Mariei.
Din gura mea leac sh fie! Cu cutitu te-oiu thia,
Cine te-o diochiat, a crapat, Depe capu lui te-oiu lua
$i cine-o ramnit, a plesnit. $i de 9 sthnjeni in phinhnt te-oiu
Fugi ochitor, fugi ramnitor, bága,
Ct cu thmale te-oiu afuma Cutare o rhmânea curat, luminat,
$i cu usturoi te-oiu ungea, Ca dela Maica Marie lasat.
(Auzit dela Paraschiva TeleagN, Crupvgf).
Lucian Costin.

Turcu 1 cu Marcu Viteazu 1)


Mama lu' Marcu Viteazu s tinea c'un turc.
Intr'un ameaza, aid mama lu Marcu a pus masa sA m5nance, a
chemat i Turcu. La masA Turcu bea cana numai jumAtate, iar Marcu
o bea plinA. Marcu s'a imbatat §i atunci Turcu s'a repezit pe buzdugan
sä-i taie capu. 0 slugA a In' Marcu ii dete lui stapani-sau o patina §i-1
de§teapt5 la vreme. Atunci voinicu s'a repezit pe buzduganu Turcului
si i-a retezat capu. Dupa asta a luat pe muma-sa §i a dus-o la un ste-
jar Malt. Acolo a legat-o cu noau5 cercuri, apoi a pus doau5 carA de
paie §i dandu-le foc, a auzit pe mamA-sa : ,,Marcule, copilul meu, cum
nu-ti pare tie rAu de titi§oarele tele, care sugeai tu lapte din ele?Nu,
nu sant ale mele, cal a ciupit Turcu din ele". Apoi Marcu a pus caii
la c5rut5 §i s'a suit pe un munte, s5 se prap5deasc5 §i el cu caii, cu
cArutA, cu totu. Atunci bunul Dumnezeu vazandu-I ca nu e vtnovat, a
dat o ploaie cu spume §i un vant, de sA indoia paltenii. Marcu vazand ca
nu poate, s'a tutors inapoi ; §i sluga, and s'a dus sA dea demancare
cailor, a g5sit un bilet §i l'a dus la Marcu; §i In el spunea, cA tot prin
putinta lui Dumnezeu a sciipat.
St. St. Tutescu.

1) ExistA o baladA in versuri (Mann Viteazuot ce am cules tot in Oltenia.


Fragmentul acesta In proza, cules din Balota-Dolj, imi pare nou. S't. St. T.
Aceeasi baladA s'a publicat acum de curAnd, de cAtre D-1 I. Costal, sub tidul
Marcu , in Biblioteca FolkloristicA a Banatului, No. 2, editatA de D-sa. Nota Red.

329
ObTENIA NATVRAEISTA
Lupta contra Tuberculozei in Craiova
Socotim ca combaterea Tuberculozei trebuie si se bazeze
pe doua metode de lupta: t ) Izolarea bolnavului bacilifer, care
impt astie boala in jurul sau, si 2) Vaccinarea in masa a noilor
nascuti prin vaccinul Calmette-Guerin (B. C. G.), spre a imuniza
copilul contra tuberculozei.
Orice alt mijloc de lupta este un paliativ casi anodin, nedând
deck rezultate foarte slabe, sau chiar unele strica luptei.
Danemarca a inteles primul comandament, facand numeroase
spitale de izolare pentru cei ce trebuiesc negresit izolati, ne mai
putandu-se dealt cu greu ameliora, precum i foarte multe sanatorii
pentru tratare i vindecare.
Lupta in Romania pot zice cá nici nu a inceput, intrucat la
enorma cifrä de circa 600.000 tuberculosi, cu 6o.000 morti anual,
avem un ridicol numar de paturi de izolare i tratare.
Pentru mine este o eroare higienica grava a se izola tuber-
culoza in spitale mixte sau de maladii interne, fie chiar i in
camere separate.
Numai acei ce conduc Spitalele de boale contagioase ii vor
da bine sama de greutdtile aproape de neinvins de a avea o
izolare bunä dela bolnav la bolnav. Dar dud microbul tubercu-
lozci se va plimba cu aerul prin salile spitalului, din camera in
camerii, toti convalescenpi de diferite alte boale nu vor fi oare
candidati siguri la tuberculoza ? Iata dece pentru mine este un
imperativ absolut construirea spitalelor de tuberculosi.
Legea impune oraselor a face un spital de tuberculosi de 30
paturi la 40.000 locuitori, dar acest desiderat este o litera moarta.
In Dancmarca sunt 3460 paturi pentru tuberculosi, la o populatie
dc ceva mai mult de trei milioane de locuitori. Noi, desi nu avem
mortalitatea numai de 89 la Ioo.000 locuitori ca in tara Nordului,
.ar trebui sa avem proportional pentru cei 18.000.000 de locuitori
ai nostri 20.760 paturi pentru tuberculosi, paturi din stabilimen-
tele sanitare antituberculoase ca spitale, sanatorii de munte sau de
mare, azile, case de convalescenti, etc.
Ce avem noi azi, e rusine a spune. Din datele oficiale pe
1925, gasim in vechiul regat 5220 paturi i in provinciile alipite
9700 paturi, deci in total ereau in tara româneascil 14.920 paturi
in toate spitalele de toate categoriile i specialitatile.

330
De aci se vede cat suntem de inapoiati atat in institutiile sam-
tare, cat si in combaterea tuberculozei. Si sä nu credeti ca in
1927 sunt mai multe paturi de hospitalizare deck acum doi ani,
mai ales de and multe din spitale au fost date in grija judetelor
sau comunelor, si din nenorocire multe paturi au fost astfel des-
fintate.
lath' pentru ce in Parlament in 1927 am cerut a se preciza
politica sanitarä de guvernamânt, i cu un plan. bine stabilit sá
pornim la lupta contra mortalitatei inspaimantatoare de tubercu-
loza din Tara Romaneasca. Acest plan trebuie sa-1 avern pentru
trebile sanitare de altfel in general, insä partidele de guvernamant
Inca nu au ajuns la acea inalta conceptie cà temelia unei tari se
bazeaza pe sandtatea i vigurozitatea populatiunei ei.
$i Danemarca a dus lupta pentru construirea stabilimentelor
tuberculoase in timp de Jo ani. De ce nu am face si noi la fel?
Prin chete nu se poate strange cleat sume ridicole, fata de
marea nevoie de bath ce avem. Trebuie imperios sä cerem in Par-
lament sumele necesare, punand chiar taxa de sanatate, dupa
cum am cerut-o chiar in 1918, cdci nu stiu ce parlamentar ar
refuza votarea, sau ce cetatean ar refuza plata, cand i s'ar explica
marele bine ce se face societatei cu acei bani cinstit intrebuintati.
Este suficient a spune Ca' la Craiova nu avem pand acum alt
spital sau azil de tuberculosi, decal unul pentru 30 paturi, ,in-
ceput, dar neterminat, cum si un sanatoriu la Leamna, nepus
Inca in functiune.
Metoda de lupta prin izolare fiind deci indepartata pentru
un moment in Craiova, am procedat prin cealaltà metoda: vacci-
narea prin vaccinul B. C. G. (Calmette-Guerin).
Orasul nostru avand o mortalitate prin tuberculoza excesiv
de mare, fund unul dintre cele care dau un procent de 20-2 5 0/0
din mortalitatea generalà, m'a determinat a face vaccindrile anti-
tuberculoase cu vaccinul numit, la toti noii nascuti.
De cloud luni i jumatate, independent daca copiii sunt sau
nu esiti din familii tuberculoase, primesc vaccinarea prin vaccinut
B. C. G.
Pentru aceasta m'am adresat personal Laboratorului Prof. Dr.
I. Cantacuzino din Bucuresti, unde se prepara vaccinul i cartha
nu am cuvinte sl-i multumesc, si am putut obtine gratuit vaccinul
necesar. S'au vaccinat in Craiova pang in prezent peste 250
copii noi nascuti. Nu s'au vaccinat un mare numar din noii näscuti,
de oarece erau declarati dupa 5 zile dela nastere.
Severitatea cu care trebuie maniat vaccinul m'a flcut sä inter-
vin pe langa Onor. Primarie a atrage atentia asupra acestui
neajuns al declaratiei tardive a copiilor noi nascuti. Trebuie a
se da vaccinul in trei reprize, cat mai curand dupd nastere, din
cloud in doua zile; maximum a patra zi dela nastere trebuie data
prima vaccinare. Vaccinul se ia pe gura, turnat intr'o lingurita de
lapte dela mama. El nu produce absolut nicio turburare digestiva
sau de alta natura. Niciun copil nu a avut de suferit absolut nicio

331
indispozitie dupa ingerarea vaccinului. Orice teama trebuie inde-
partata, cad vaccinul vine in fiole hermetic inchise, deci este si
curat, dar si foarte proaspat.
Cum dorim a profita toti copiii de aceasta vaccinare, facem
un calduros apel catre parinti declara imediat dupa nastere
copiii la Oficiul Stärei civile, de unde noi luam datele.
Personalul care face aceste vaccinari este dresat i foarte
constiincios, de aceia trebuie primit cu toata increderea.
Vaccinul este experimentat si bine studiat, iar rezultatele
sunt extraordinar de multumitoare.
E suficient cred a arata cä mortalitatea prin tuberculoza la
copiii 'Ana' la un an, dupa datele higienei este de 250/0 la cei
nevaccinati. La cei vaccinati mortalitatea este numai de 0.70/0. Se
castiga deci 24.30/0 din copiii cari erau dati mortei 'Ana la des-
coperirea acestui vaccin.
Iata dece, entusiasmat, am pornit din proprie initiativa in
aceasta lupta contra tuberculozei, prin aceasta metoda, sperand
ca experienta altora ne va folosi i noud, inând sa se stie
ca in niciun oras din tara nu se face vaccinarea antituberculoasä
la toti copiii; caci sunt orase unde se practica metoda, insa fie
doar in vreun sector din oras, or numai prin maternitati sau insti-
tute de nastere.
Facem deci apel la Medici, Moase, Agenti sanitari a ne ajuta
in acest scop umanitar, usurându-ne sarcina prin indemnuri 5i
sfaturi ce trebuiesc date parintilor, ca niciun copil sa nu fie lipsit
de aceasta binefacere.
Tin sa multumesc Ministerului Sanatatei i Ocrotirilor So-
ciale, care m'a aprobat i incurajat in actiunea mea, precum 5i
Primariei Municipiului, care mi-a pus la dispozltie adresele noi-
lor nascuti in mod regulat.
Dr. A. Metzulescu
Medic Prirnar al Spit. Boa le Contagioase
Craiova

Starea timpului
in Oltenia si Banat in cursul lunilor
Mai August 1927.
Luna Mai, in ambele provincii, din punct de vedere al tempe-
raturilor s'a caracterizat printr'un timp normal de cald. Tempera-
turile au suferit putine variatiuni, mijlociile lunare flind cuprinse
intre 140.8 si 170.0. In ce priveste valorile estreme ale tempo-
raturilor, ele s'au semnalat respectiv la T.-Severin (cea mai ri-
dicata 330.0), in ziva de 31 Mai si la Govora (cea mai coborata
fiind de -- 1.4) la 15 Mai, in epoca zilelor asa zise Sfintilor de
ghiata". Cantitatea de ploaie cazuta in Banat ii atribue un caracter
putin ploios, fiind aci cota apei numai de 83.1 mm., fata de 97.6
mm., cAt valoarea ei normalä. In Oltenia regimul pluviometric a con-

332
stituit un timp normal de ploios. Aci cantitatea de apa masurata a
dat in mijlociu 71.9 mm., fata de 76.7 mm., (normala sa respectiva .
Ploile dela sfar5itu1 lunei au salvat semanaturile de pri-
mávara, in Banat insä sunt mult inferioare celor din anul trecut.
In Oltenia starea agricola se prezinta ceva mai putin satisfacator,
Regimul pluviometric pentru luna Iunie in Banat 5i Oltenia
a constituit un timp respectiv foarte secetos i escesiv de secctos.
Pe cand in Banat au cazut 79.5 mm. de apa (fata de 114.2 mm. ,
in Oltenia ploile cazute au dat in mijlociu o cota cu mult mai
mica 20.5 mm. determinând astfel un deficit de 750/0 din valoa-
rea sa normala 80.7 mm. Temperaturile in ambele aceste provincii au
intrecut normele sale respectiv cu 1.20 4i 2.6°; ele s'au semnalat
ca mai ridicate mai mult in partea de vest a Olteniei. Cca mai
ridicata temperatura a avut loc la T.-Severin 360.3 in ziva
de 19 Iunie, iar cea mai cobora.ta 4.00 la Govora la 8 lunie.
In ce prive5te starea agricola in Banat recolta e in general
bunicica; viile se prezinta bine; rodul pomilor variaza intre mij-
lociu i mult. In Oltenia, seceta i caldura neobicinuita. Intreaga
vegetatie sufera, in special porumbul i sfeclele. Viile sunt fru-
moase 5i au rod mult.
Luna Iulie in Banat s'a caracterizat printr'un timp normal
5i foarte secetos. Ploile cazute aci au dat in mijlociu 44.6 mm., cu
un deficit de 460/0 Ltd de 82.3 mm., (ce cad in mod normal).
Temperaturile insä au fost inferioare normalei sale numai cu o.01.
In Oltenia timpul a fost excesiv de secetos i caldicel. Cantitatea
de apa a fost de 26.5 mm., &and astfel un deficit de 5500 fail
de 58.3 mm. Temperaturile mijlocii lunare au intrecut cu mult
normala sa 5i anume cu 10.1. Cea mai ridicata temperatura s'a
observat in ziva de 2 Iulie la Craiova cu 410.o, iar cea mai coborata
la Caransebe5 cu 90.5 la 26 Iulie.
In ce prive5te starea agricola in ambele aceste provincii ea
se prezinta rau, cu exceptia numai a viilor, care au o dezvoltare buria.
Situatia in luna August se schimba cu totul, in deosebi in
provincia Oltenia. Aci regimul pluviometric a constituit un de-
ficit mare de 1260/0, fiind cantitatea lunara in mijlociu de 37.8 mm.,
fata de valoarea normala (69.9 mm.). In Banat ploile cazute
au dat 69.9 mm., in mijlociu, cu un deficit de 260/0, dedus 5i din
normala respectiva, care e de 55.7 mm. Mersul ternperaturilor insä
i-a atribuit lunei August in ambele aceste provincii un Limp cal-
dicel, normalele sale ffind intrecute respectiv cu 1.70 5i 1.8°. Cea
mai ridicata temperatura s'a observat la T.-Severin cu 390.0 in
ziva de 3 August, iar cea mai scazuta cu 390.9 la Caransebe5 in
ziva de 18 August. Starea agricold in cursul acestei luni cu mult
s'a ameliorat. Porumbul in parte a fost cules. S'a terminat cu tree-
ratul. Deasemenea s'a mai cules ceva si din pomii roditori.
Gh. Teodorov
Observator-t.ef al Inst. Mateorol. Centr. al Rom.

333
Notite astronomice
I. Conjunctluni de Planete cu Luna.
a) Planeta Saturn cu Luna, lal7 Mai 1927. Saturn fiind in con-
stelatia Scorpion, a fost In conjunctie cu Luna, care era in faza de
lung pling.
b) Planetele Venera $i Martie cu Luna, la 3 lunie. Luna era In
faza de lung noug, far fenomenul a avut loc spre apus, intre cele doug
planete cu luna.
c) Saturn cu Luna, la 11 Iu lie. Luna era In faza de primul patrar,
§1 se apropia de planeta, trecand la sud, apoi se Indrepta spre steaua
B din Scorpion.
d) Jupiter cu Luna, la 19 Iulie. Luna era In fazg de lung pling,
iar fenomenul nu s'a putut observa bine, cerul fiind acoperit cu noun'.
e) Saturn cu Luna, la 7 August. Luna era in prim ul patrar, trecand
sub planeta la oarecare distanta.
f) Jupiter cu Luna, la 16 August. Luna era In faza de lung plink
trecand sub planeta la oarecare distanta. Planeta era In constelatia Pe§tilor.
In aceia0 sear* Uran fiind In aceini constelatie, a fost de asemenea In
conjunctie cu Luna. Fenomenul din urma era observabil cu luneta, §i
nu cu ochiul liber.
2. Conjunctia planetelor Martie §i Venus, la 9 lunie. Ambele pla-
nete seara spre apus, la apusul soarelui se apropiaserd la aceegi longi-
tudine, fiind conjunctiune. Se putea observa cu ochiul liber. Planeta
Venera, observata cu luneta, era in Laza de lung noua, adica ca un corn,
de§i cu ochiul liber era rotunda ca orce planeta.
3. Planeta Venera vazuta ziva, la 22 lulie, spre ora 6 dupä
amiaza. S'a putut observa spre apus, In ziva de 22 Iulie, pe cerul local
planeta Venera in directiunea apus. Grupe de public remarcase aceasta
pe stradä, ne§tiind dacg este vre-o cometa sau altceva. Era planeta
Venera care, din cauza transparentei atmosferei, se putea observa pe
cer cu 2-3 ore inainte de apus. Avea o coloare galben pale%
4. Jupiter i sateletii sal in lulie. Planeta rasarind dupa miezul
noptii, observata cu luneta, se puteau vedea bandele sau petele de pe
ecuator, iar In prelungirea ecuatorului, de-oparte §i de-alta, cei 4 sate-
leti ai sai. Ace§tia au o mi§care In jurul planetei, in planul ecuatorului,
§i se vad ca se apropie sau se departeaza, In timpul unei nopti, sau
a mai multora. Cu ocaziunea aceasta se produc pe planetg fenomene
frutnoase de eclipsi a unui satelit, de pasaj pe planeta a altuia, de ocul-
tatie, sau alte fenomene foarte interesante.
5. Pete solare in lunile Mai a. c. Pentru 21 de zile de obser-
vatii in luna Mai a. c. s'au putut observa cerul Craiovei, 157 pete, ceea
ce revine zilnic la 7 8 pete, adica numarul lor era mai redus ca In
lunile precedente, dupä cum s'a aratat In numerile anterioare din Arhi-
vele Olteniei.
Alex. I. Popesca
Inginer.

334
ObTENIA EITeRARA-ARTISTICA

I. Stäncescu-Giovanni
La 20 Octomvrie se implinesc 15 ani de cand pictorul cra-
iovean i profesor de desen al Liceului .Carol I., loan Stancescu
Giovanni pentru prieteni a murit la Viena intr'un sanatoriu,
unde i se Meuse o a doua operatie la rinichi.

Indeplinim o datorie pioasa rechemand azi in mintea citi-


torilor -Arhivelor Olteniei. amintirea artistului, despre care am
scris odinioara in paginele acestei reviste un articol (an. I, 1922,
p. 335-343).
Modest si neambitios, Stancescu-Giovanni a trait In Cra-
iova de acum doua-trei decenii, in care educatia si gustul artis-
tic erau foarte inapoiate.
Pe vremea aceea un pictor nu prea putea trai numai din
ceeace i-ar fi produs vanzarea plasmuirilor sale pictoricesti. Ca-
335
riera de profesor de desen §i caligrafie la o §coala secundarri Ii
asigura insa viata materiala ; dar ea ii ingusta in acela§ timp
cum se intampla §i azisfera aspiratiunilor, Ii smulgea din aripi,
a§a ea netezindu-i inainte un drum mai u§or, ii ,,nivela. In acela§
timp incetul cu 'ncetul, tinzand sa-1 anihileze cu totul.
Venit, Omar, din Venezia §i Milano, unde traise inteun me-
diu diametral opus, din punctul de vedere artistic, celui in care
se a§eza acum, in ora§ul na§terei sale, Stancescu-Giovanni s'a
razboit pana la sfar§it, opunandu-se cat a putut mediului ingrat,
opacizant al Craiovei de ieri, i nevoind sa se dea batut dela pri-
mele ciocniri cu 4nimicui. Oboseala Pa ajuns in cele din urma
!?i pe el, dar armele din mana nu le-a lasat decat cand i le-a
smuls din degete moartea.
Fara sh. fie din fire combativ, pictorul nostru a luptat totu§i
toata viata lui, aparand un drapel scump : cultul frumosului, fie
ca artist, fie ca profesor. Ca artist, intru cat nu a contenit nici-
odata de a sluji pe altarul artei, cel cu atat de putini inchinatori
pe vremurile acelea ; ca profesor, ostenindu-se a initia pe §colari
in ocultele taine ale frumosului, pentru care ochii lor fusesera
orbi pana atuncea.
Cine va scrie odata istoria Craiovei, la rubrica des voltarei
regionale a artelor va a vea sa dea un We de mare cinste picto-
rului I. Stancescu-Giovanni, dupa arti§tii inainta§i din partea lo-
un Lecca, un Aman §i apoi un Nae Radulescu, al carui
urmator la catedra de desen a fost cel pe care il pomenim astazi.
Lucrarile artistului craiovean, picturi §i desenuri, destul de
numeroase, au fost achizitionate in primavara aceasta de .Mu-
zeul Arnan din localitate, prin solicitudinea D-lui I. B. Geor-
gescu, primarul de atunci al ora§ului nostru. Cu chipul acesta de
nu se vor putea risipi trecand in posesiunea unor neintelegatori
nedemni de a stapani astfel de lucruri, ci se vor pastra la locul
cuvenit, asigurand cu modul acesta §i numele artistului craiovean.
Cu prilejul comemorarei dela 20 Octomvrie, cel mai frumos
omagiu, §i datorat, ce s'ar putea aduce memoriei pictorului nos-
tru ar fi organizarea unei Expozitii colective (pe cat se poate) a
operelor lui I. Stancescu-Giovanni intr'unul din saloanele Prefec-
turei Doljului. Locul ar fi indicat dela sine, iar binevoitorul spri-
jin al D-lui Prefect, al D-lui Primar al ora§ului, cum §i al Direc-
tiunei Muzeului Aman, nu ne indoim c va fi asigurat unei ase-
menea initiative.
C. D. Fort.

336
I. Stancescu Giovanni : Interior din San Marco
7

,.

rf.

, ,"XP

I. Stancescu-Giovanni: Desen academic.


N. Burlänescu-Alin
ceva despre opera sa

Lucrarile tiparite ce au ramas de la Burlänescu sunt urma-


toarele. in ordine cronologica:
Singueatate, poeii, Craiova, Tip. Macavei, 1892, 48 pagini.
Din vravuri, poezil 1889 1894, Bucureti, Tip. Dor. P.
Cucu, 1894, 150 pag.
Doine oltenesti, versuri, cu o prefatri de I. C., Craiova,
Tip. Samitca, 1899, 96 pag.
Religie pentru scolarii de clasa I primard2), Craiova, Tip.
D. Benvenisti, 1896, 44 pag.
Lew, poemd dramaticd, cu muzica de Ant. Giuliani, Craiova,
Tip. Macavei, 1899, 34 pag.
Donk' eumetre, comedie fdrdneascd, Craiova, Tip. Macavei,
1899, 244 pag.
Despre asociatiuni, teed de licenld in drept. Buc., Impri
meria Statului, 1900.
Sonete, cu o introducere-disertafie despre .Sonet, (12 pag.)
*i 100 sonete. Craiova, Tip. Samitca, 1904, 116 pagini.
Ciintdri, Biblioteca Aim, versuri, proza. In 10 fasc. a Cate
16 pagini, Craiova, Tip. Georgescu & Srmdulescu, apoi Macavei,
1905-1907.
Salba de aur, poemd in versuri, in 3 acte, Craiova, Tip.
Samitca, 1907, 70 pag.
Epigrame, Craiova, Tip. Fulgerul, 1910, 95 pag.
In afara de aceste lucrari, Burlanescu a mai tiparit multe
pagini de proza, literara sau simplu gazetäreasca, prin diferite
ziare i reviste din Bucuresti i provincie. 0 parte din acestea
ar merita sä fie strânse intr'un volum, in care s'ar aduna ceea ce
e mai de searna din opera acestui scriitor oltean, asa curn s'a
facut pentru poetul nostru Traian Demetrescu, de catre o casa
de editura craioveana.
Pe fata interna a copertei ultimei carti ce a tiparit Burla-
nescu in 1910, aflärn mentionata cu de acelas autor" o feerie
in 4 acte, intitulata Flit-Frumos", ca lucrare originalä, dar de
'urma careia n'am putut da. Poate c. in cartoanele Teatrului Na-
tional din Bucuresti se va fi aflând. Deasemenea La parapet",
aIegorie istorica cu episoade cornice din rásboiul de la 1877-78,
pe care n'am gasit-o nicaieri. Apoi aflarn notate ca in lucru",
mai multe alte opere in versuri, proza i teatru.
Ca traducator, poetul nostru a dat pe româneste operele:
Gioconda, de Ponchielli, André Chénier de Umb. Giordano, Car-
men de Bizet si Les Cloches de Corneville de Rob. Planquette,
ramase netipärite, dar utilizate insä pand azi in textul talmacit
de bietul Burlanescu i vândut pe nimic.
1) Biografia sa am fäcut-o in No. 29 30 al acestei pub1icaii, la pag. 121.
2) Semnata N. Burlänescu, bacalaureat, fost institutor si director .

337
Manuscrisele ce va mai fi avut bolnavul plecat spre ospiciul
dela Bisericani nu se mai stie ce s'au facut. Dintre acestea nu am
mai aflat deck o incercare juvenila de feerie in 3 versuri Crai-
Nou", manuscris in posesiunea unui particular, si de care am
pomenit la pag. 124 a acestei reviste, in articolul citat.
Prima poezie ce a publicat Burlanescu dupà o notita a lui
din Biblioteca Alin" No. 3 este Si cand", tiparita in 1889
inteun ziar din Craiova.
Cele d'intai douä volume de poezii ale lui Alin dau masura si
nota particulara a talentului lui: aripioare modeste, care îi incearca
puterile mai pe aproape de pamânt, fixand inaltirnile in care
(pluteste poezia eminesciana a vremii. Cele urmätoare nu au a-
daugat mult la aceste d'intai.
Intr'o forma totdeauna corectä, Burlänescu Ii calla in de
regula saracia tovarasea de viata cu sora ei singurätatea (Vd.
Din vravuri" pag. 25, 29, i 31). Poetul este deprins, impacat
chiar cu ele; de aceea atmosf era cantecelor sale nu este de-
primant-pesimistä, ca la alti emuli marunti ai lui Eminescu, ci
numai melancolica. Tristetea sa nu e poza, nici pretext de de-
clamatie, ci e sincera, tot asa de nefardata ca bucuria fireasca. a
altuia.
Iubirea nu a dictat cele mai de seama versuri ale lui AIM.
A cantat-o si el, fail note personale deosebite. Ai zicé ca acest
tartar, deprins din prima ani ai vietei a indura lipsurile de tot
soiul si mai ales pe acea a unei afectiuni de parinte era
mult mai simtitor la acordurile suferintei fidele, decat la ciripirile
dragostelor usoare. De ad si idealizarea vagilor amintiri ce a
pastrat dinteo copilarie desigur mai putin decat mediocra, dar pe
care el o impodobeste cu lirismul sufletului sau, intr'un decor,
romantic (Vd. Catunul meu" de exemplu, pag. 47, op. cit.).
Nota social:a nu a lipsit din poezia olteanului nostru, intr'o
anumitä epoca din viata sa: epoca socialismului simpatic, sincer
generos, cu care am intrat in veacul de acum. Aceasta nota
are insa in ea ceva factice, ceva de porunceala in poezia lui Alin,
care era prea timida, prea timoroasa spre a. putea sufla ',in
trambita ce chema pe proletari sub cutele drapelului rosu.
Imitatia, or numai influenta cutarui poet de seama al vremei
se observa adesea in versurile lui Burlänescu. Cate strofe nu
se resimt de Eminescu, de Alecsandri si de Cosbuc 1 Pe acesta
din urma isbuteste a-1 imita de minune, ca in La stramtori",
(pag. 87 op. cit.), sau in Flacaul" (pag. 85, ibid.).
Unde esceleaza cântaretul nostru, este in versurile scrise in
forma populara. Iubitor pasionat al poeziei poporane din care
a si cules multe lucruri frumoase Burlanescu a scris o searna
de stihuri in forma populara, cum nu au scris multi in româneste,
produse lipsite de artificialitate, cu parfum de adevarata inspiratie
täräneasca ) Vd. Freamatul zavoiului" de pilda, pag. 71 op. cit.)
si mai multe din Doine oltenesti".
Multe din poeziile lui Alin, puse pe muzica de diferiti corn-

338
pozitori (Ive la, Tache Popescu, Gh. Vasiliu, D. Vasculescu, Kom-
panschi, A. Giuliani, etc.) au devenit populare.1). De altfel, in
timpul cat a trait, poetul nostru s'a bucurat de oare care notori-
etate i pretuire, cel putin la intelectualitatea Olteniei si a Capita lei.
Lui Burlänescu ti sunt adresate versurile lui Traian Demetrescu
Unui amic poet" (pag. 95, Sensitive, Buc. 1894) incepand cu:
I-am rasfoit caetul cu-armonioase rime,
C'o lume de simtire i cugetari intime,
Si fiecare strofa i fiecare vers
Era un univers!
Jar foile cusute al inimei dosar
Pareau ea scot un freamat, un cantec trist si-amar...
si in care, dupd ce-i da sfaturi, indetnnuri i incurajeri, ii zicea
cu un adanc simt par'ca profetic:
Mergi dar I.. i calea buna de-apururea sa-ti. fie!
Ce-ti pasa de te-asteapta mariri sau saracie !
Ce-ti pasa daca 'n fine al artei drum fatal
Ospiciul o sa-ti deie sau patul din spitall..
Din cele trei lucrari dramatice ale lui Burlanescu, Lew" (de-
dicata fostului nostru profesor de literatura romana. M. Strajanu)
este o insailetura lirico-dramatica in care, pe un fond tolstoian se
estompeaza actiunea cu elemente imprumutate din chiar viata scrii-
torului; Salba de aur", vodevil in genul Alecsandri, de inspiratie
pur romaneasca poporana, in care sunt chiar intercalate abil doMe
ti descantece culese de prin Gorj; Doud cumetre" prezinta sin-
gura calitati mai apreciabile, pentru care aceasta comedie a si
fost jucata de mai multe ori la National in Bucuresti2), in 1898.
Doud cumetre" este o piesa amuzantd, cu actiunea stransä
si bine incherbata, satira fära incruntare a moravurilor dela sate
--genul caragelian transpus dela ora i mahala la tara cu
tot obiectivismul ce poate ingadui optica teatrala. Piesa aceasta
meritä a fi reluata i azi, mai ales pe scena Craiovei. Iar pentru
orasele mai mici si pentru teatrul sätesc ar fi perfect indicata, fa-
când excelenta figura alaturi cu cele mai bune lucrari de acest
gen ale lui Alecsandri.
Viata amarata si cam desordonata a lui N. Burlanescu-Alin,
cum si moartea lui timpurie, a impiedecat acest talent de a se des-
volta mai mult si a da literaturei noastre ceea ce fagaduia.
La rubrica Oltenia literara si artistica" reproducem cateva
dia lucra l'e mai caracteristice ale poetului oltean.
C. D. Fortunescu.
1) In Viata Noudy, gazetä dirt Caransebes, aflAtn publicald in foiletonul li-
terar, No. din 5 Decem. 1926, ca poezie poporand, culeasä de L. Costin, si auzitA
dela Cornelia Vrdniantu, din corn. Vrani, jud. CM-as, poezia Freamdtul zavoiului
(vd. pag. 341) a lui Alin, cu cdteva omisiuni si modificári felcute de popor.
2) In distributia rolurilor figureazs. Ion Petrescu, V. Toneanu, Al. Catopol,
I. Brezeanu, N. Soreanu, Achil Georgescu.... D-na Maria Ciucurescu, D-ra Pepi
Moor si D-na Langeais-Msrculescu.

339
P. S.In ultimul timp ne-am convins ca dorinta, ce exprimasern
in numärul 2 9 -30 al revistei, pag. 127, de a vedea readuse
oasele nenorocitului scriitor la Craiova, nu se va putea realiza
niciodatd. Cercetarile facute la Bisericani au dus la constatarea cä
urma locului unde a fost inmormantat Alin 'se pierduse Inca la
trei ani chiar dup. ingroparea sa!

Din poeziile lui Burlänescu-Alin


In ziva mea
Cerul §i-a sculptat pe geamuri Stins de tot s'aude-o toacA,
Cu o manA de artist Toac5 'n toaca cea de fier ;
0 dumbravA de-albe ramuri InfA§at in promoroacA
Sub un cer a§a de trist ! Plange clopotul stingher.
lar prin ea par'd rAsbate, Si mai este sArbAtoare
C'un glas stins ca de orfan, Pe o vreme-a§a de rea ?
Cantul vantului ce bate.... Mai trAesc cu viii oare,
Cantul omului sArman 1 Au cu mortii 'n ziva mea ? !

Nefericiti toti ati simtim


Nu e torturA mai grozavA Pe un nenorocit de vers
Deck atunci cand vroi sä scriu, Cu lacrAmi am rAscumpArat-o !
Cand mi-arde sufletul de lava.
A§ vrea de veci s5 fie §ters
Si sborul gandului atiu, Din mine nervul de simtire
SA cat a gurii bucatura, Si partea mea din univers....
Ce tine lutul asta viu.
0 muncA fAr' de rAsplAtire
SA prind o clipA ce se 'ndurA Suntem manati s5 suferim....
Ca sA mA facA lini§tit, A scri e o nenorocire !
Cand osteneala-atunci ma flied.
Din zi in zi ne mistuim
Si and sA scriu ce-am socotit LuminA 'n juru-ne a face,
CA inima mi-a sangerat-o Scriind cu sange tot ce scrim.
Si gandu'n nopti a mistuit,
E fericit cel care tace ;
Atuncea painea ce mi-ati dat-o Nefericiti toll cati simtim !

La Tismana
Din stanca uria§e, mAnAstirea I§i scaldA 'n revArsat de zori pri-
In seculare ziduri ruinate virea,
Se 'nalta, simbol de singurAtate. lar de pe culmi mA furA lin gan-
De-o nouA viata 'nsufletita-i firea.
direa
BAtranii munti, cu plete 'nrourate, In alte lumi, doar de poeti visate.

340
Al apelor murmur se 'ngana 'n VrAjit de-atatia ochi frumosi de
seara stele,
Cu-al clopotelor dangat, de de- M'avant din lumea viselor desarte
parte ;
0 muzicA diving 'ncepe iarg.... In lumea sfantg-a visurilor mele.

Doina
Frunza verde flori de fraga, Cat oi fi pe Ast pamant,
Doing dulce, doing dragg, Eu va las cu jurAmant,
Cate doruri nu se leagg Ca bun frate ce va sant,
De o inimA pribeagA CA de-oi cobori 'n mormant,
Printre vAile 'nflorite, SA cobor cu-al doinei cant,
Peste ape adormite, Si de voi sbura la rai
Tu treci codrii i rgsbati De pe-al vietii jalnic plai,
PAn' la cei nemangaiati. Am s'o duc la stele sus,
Doing dulce, doinA sfanta,
Tot Romanul mi te cantA ; Unde doine mandre nu's,
Mi te cantg 'n duiosie S'o duc prin pustia lunA,
Cand el dA de-o bucurie, Unde doine nu rasung,
Mi te anti cu 'nfocare Si apoi la Dumnezeu,
Cand el di de-o Intristare; SA i-o cant in rai mereu,
Mangaierea lui intreaga Tot asa precum o cant
Numai tu esti, doing dragg ! Voug astAzi pe pamant,
Numai tu esti cantul lui ; Cu grai dulce, cu grai bland,
Cantul drag Romanului. Doina tristului meu gand.

Doina Jiului
Plin e cerul, mult e plin Mandro, mandruleana mea.
De luceferi i senin, Vin la mine, vin' colea,
Dar lucefereii mei CA din lacrami ce-am vArsat
Au pierit de printre ei. Ti-am fAcut un nestemat
Dare-ar bunul Dumnezeu, Si din sufletelul meu
Jiule, fratinu-meu, Ti-am fAcut altarul tau,
SA mai iau calea 'n picior, SA te pun icoana lui,
SA ma usurez de dor. Alinarea dorului,
Din Craiova 'n Targu-Jii, SA mA 'nchin ca unui sfant,
Dorule, te duci si vii SA calc vesel pe pamant;
Cale fara capitai. Tu, icoang stand pe loc,
Nici te 'ntorci, nici ca ramai. SA te tot sgrut cu foc.

Freamätul zavoiului
Frunzulita foi de fag, Or esti tu, de ne-am uitat?
Mandro, ti-am cantat cu drag Nu stiu: pe-altu-ai indragit
ToatA vara prin zavoi, Ofi ard eu in foc cumplit?
Doar om da ochi amandoi. Doamne I treci vremea curand,
Vara 'MA a trecut : Si 'nplineste al meu gind :
Eu nu mi te-am mai vizut! Face-m'as zAvol tAcut,
Berze viii, berze se duc: SA-i fur numai un sArut;
Eu de tine mA usuc. Face-m'a§ o frunzA 'n vant,
Nu stiu: eu sunt vinovat, PAn'la ea s'ajung, sA-i cant

6 341
Doina mea, doinA de dor Sub velinta cea de foi,
Si 'n bratele-i si mor. Nimeni a nu mA jeli
Si sA mA 'ngroape 'n zAvoi Decat apele din Jii.

Doina pribeagului
FrunzA verde flori de crin, 0 apucl pe chare
RAu e de omul strAin, Intr'un plans si 'ntr'o oftare I.
Fara sat, MA cAmin ! Si nici apa raului
Doar atat cu ce-i pe el.... Nu-f alinA setea lui,
Cuc pe creacA singurel I Nici aripa vantului
Dad bate 'n usi, pribeag, Nu svant5 lacrima lui,
Nimeni nu-i iese cu drag Nici arsita soarelui
SA-1 intampine In prag ; Nu 'ncalzeste sanu lui,
De trece prin sat nainte, Nici pasArea codrului
Casele Ii par morminte ; Nu-i alinA dorul lui....
De iese afar din sat,
In al cainilor lAtrat, Numai umbra '1 Insoteste
Nebeut si nernancat, Pe pAmant cat mai trAeste....
0 apucA pe campii, Si nici umbra nu-i a lui,
Par'cA-ar merge In pustii, Ci tot a pAmantului !

La strimtori
Frunzulit5 foi trifoi, Numai las5-mA sa trec.
Pe valea lui Ududoi Ba!
Ne 'ntalniram amAndoi. Dar lasA-mA, mAi Buneo !
Lino, mi-esti ceva datoare: Lino, 'mi dai, or nu-mi dai ?
Mi-esti datoare-o sArutare. Spune-o !
Buneo, zit!, dece esti sec ? Si lasi-mi odatA,
Nu I
0 0-0 dau. DA-mi pas sA trec. CA ne stie lumea toata....
Nu, acum esti la stramtori. Tot 'nu vrei ?
M'am sculat din cAntAtori Tot nu. In drum
Ca A yin sA-ti ies In cale, Maichii nu mA las, necurn
SA mi te prijon in vale. Tie... Si-apoi nu 'i frumos.
Buneo, iea mi-e 'n rAzboi Ce, vrei sA purtAm ponos ?
Si m'asteaptA cu bumbacu.... Ce ponos ? CA ne iubim,
DA-1 la dracu! CA 'n curand ne logodim,
Aici santem amandoi. CA pe maine-o sA nuntim,
Buneo, ce-mi faci, frAtioare ? Trai ferice sA trAim I
Nu vezi pieptul CA mA doare? ArzA-o focul gura rea!
Nu! Te-am prins. 0 skutare!
Or de unde nu, ti-o fur 1 Dar ce-mi pasA I Esti a mea.
Dar e lume prinprejur.... Lino, spune-mi: vrei? nu vrei?...
Vin desearA pe la noi, PAnA maine poti sA cei....
SA-ti dau buze calde, moi, Nu, nu, nu 1 Pe cruce-ti jur....
Gatul cu mkgele noi, Apoi trebue sA-1 fur,
Ochii si obrajii mei, De m'ar duce si 'n cAtusi....
SA le skuti tu cat vrei ; .... Na ! MA dau hot prins acusi...

342
0 amintire despre Alin
Era candva, demult, intr'o iarnd; o iarnd asprd cum parca
nu mai fusese alta. De o sAptamand nu mai contenise vifornita.
Strdzile erau nämetite, zdpadd prea multä i totus ningea, ningea
mereu.
Intr'o seard, cum ma 'nturnam spre cash' zgribulit de frig,
cu nasul varat tot in gulerul paltonului, ma izbesc piept in piept,
la o rdscruce, cu un ins mdruntel, invascut ca un tanc intr'o bland
uriase, din care nu iesea la iveald deck fundul päldriei peste
care sta tuguiatà neaua. 5i numai atunci, indreptându-ne din sale,
ne-am privit pe sub streasina päläriei.
Tu esti, mdi Listeavd?
Eu, nene Nicule.
Te duci spre casd?
Pal, ce sd. fac.
Mäi, e frig al dracului I 5i dupd o pauzd: Nu mergi sä
ludm o tuica fiartd?
Eram in dreptul carciumii lui Marin Cocos. Am intrat, a-
sezandu-ne la o masá mai langl sot* si am spus cdrciumarului
sä ne fiarbd o ulcicd de tuicd.
Sub lumina bolnavd a lAmpei, figura poetului imi apärea
in noaptea aceea ca o fantomä a durerei. Vineteala frigului se
risipise, läsand pe obrajii lui o paloare verzue. Biciurile sufe-
rintei indelung rabdate ii imbatranise desfigurase. Numai zftm-
betul flutura necontenit pe buzele lui fine, zambetul netalmdcit
al Giocondei, cdruia nimeni pand azi n'a reusit sd-i priceapd in-
telesul: e oare revArsarea unei adânci multdmiri, sau tainuirea
unei dureri nepotolite?
Alin sorbi o inghititurd i prinse a vorbi:
Sunt prapddit, mdi Listeavd1 De trei zile n'am pus bu-
cdturd in gura. Pc frigul dsta n'am cutezat sa ies din cask'. Si
mi-e foame, mi-e foame de nu te vád...
Imi pipaii buzunarul: mai aveam cAtiva lei.
Nene Nicule, te-as chema la mine, dar sunt singur acasd.
Ce-ar fi de m'ai face mosafiru d-tale astd seard ?..
Bietul om ma privea nedumerit, zdpAcit parca.
Dar, eu n'am de niciunele, ingand el.
-- Facem noi rost; numai ca,' tiu sä cindm in bordeiul d-tale!
Desi-1 rodea pasd-mi-te ceva, totus s'a invoit. Am cumpdrat
dela carciumar un kilogram de carnati proaspeti, putind gra"-
sime, o paine si cloud sticle cu yin, si varandu-le care ce-am
putut prin 'buzunare, am pornit-o spre casà.
Poetul locuia atunci pe strada Caprei (Azi Sofia Caneciu), intfo
odaitä strâmta i intunecoasa care, pe semne, servise mai ina-
inte ca bucatarie. Cheia era in u§e; nu o lua niciodata cu el. Dupa
multä hojbAcaeall prin intuneric, gasind chibrituri, am facut lu-
mina. Camaruia era ghiata, nu altceva. Intr'un colt un pat sdrä-

343
cacios desfacut, cu un plet vechiu deasupra. Un cufär mare,
plin cu carti de tot felul, sprijinea patul. Capacul rästurnat pe
perete lasa sa se vada harababura din launtru. Dedesubtul unei
mese de brad, impovorata cu aproape intreaga lui gospodarie
vase si tacalnuri intrebuintate i murdare räs-areau din
umbra o matura de pae i un urcior. In sfarsit pe peretii
soiosi, umezi i plini de päinjenis, se vedeau acatate la int'am-
plare cAteva haine vechi, o vioara färä strune si lira o lira
intocmitä din flori i frunze de metal colorat scumpa amintire,
primitä in dar dela admiratori, cu prilejul primei reprezentari
a celor Doul Cumetre" ale sale.
Si peste toate astea plutea nesuferitul miros de mucegai, care
te 'nàbusea.
Vedeam bine Ca nu e chip de stat cu mainile 'n sari. Erarn
baiat tthiar i deprins cu nevoile. Am scos paltonul i m'am pus
la treaba.
Mara, lânga use, avea cAteva brate de lemne, Am aprins
focul in soba de tinichea Fuginita, am clocotit apa, am spalat
toate vasele raväsite, apoi faramitand carnatii intr'o tigaiuse, i-am
bagat in cuptorul masinei, unde incepura repede sa -sarae de
ti-era mai mare dragul.
In vremea asta Alin statea _Onditor pe pat. Depana pe semne
vre-o amintire cared induiosase pAná la lacrämi, dar tacea.
Pânä sa se rumeneasca trandafirii", am facut putina ran-
duialä prin -cash' si am scos afarl gunoiul care zäticnea cam de
mult prin unghere. Când mantuisem toata treaba am tras masa
latnga pat, la indem'ana lui Alin, care-si läsase capul in palme,
pärand cä doarme...
Nene Nicule, sunt gatal Hai sa mincam.
Atunci a tresarit, scuturandu-se ca de-0 povarä prea grea
si când a ridicat ochii spre mirie, zâmbetul blajin clisparuse si
boabe mari de lacrämi se pravaleau färá contenire pe obrajii-i
istoviti..4
Ce ai, nene Nicule?
Nu stiu nici eu. Mi-a venit asa o jale vazandu-te trebaluind
prin casa si mu. prididit Eram prea mic and am
pierdut pe tata, iar mama m'a lásat de mult si nu mai am pe
nimeni, pe nimeni... Mi-am adus aminte de Burlanii mei, pe cari
n'am sl-i mai Arad niciodaal Aveam i noi acolo o cascioara fru-
moasa i curati; mama traia, i nu-mi lipsea niciunele... Dar
azi sunt singur cuc pe lume si am sä mor urgisit ca un cAine...
Astä seara am revazut in tine pe mama mea
Si plangea, plângea inabusit sarm'anul. Amarul singuratatei
sb doborase
Zadarnic am incercat sa-1 linistesc; eu insu-mi eram atAt de
miscat, ca deabia imi stapAneam plânsuL L'am sfltuit sa se
culce i m'a ascultat.

344
Am mai potrivit eu focul in soba ca sa-mi fac de lucru
cand somnul binefacator se 153ä insfax§it pe genele poetului, po-
tolindu-i navala de lacrami, m'am strecurat i eu bini5or pe we
afarl.
Sarmanul Alin, adormise iar'äi flämand l
P. Listeava.

Cantec uitat
Pe pdrete stau portrete constelate de regrete.
In unghere de tácere noaptea fulgue mistere.
Printre cdrtile 'n paragini zac vechi pagini cu irnagini.
Pe podele umbra grele. Sub fere§ti convoi de vqti.
Gandul cearca sa rasfire amintire 'n cimitire.
Cruce alba... flori de nalba... lacrimi impletite salba.
Somn pe gene... vis alene... vremuri viscolind troene.
Arnintire... nalucire O. stafii prin balarii.
Ceasul bate 'nfrigurate clipe de singurätate.
Vantu-afara se 'nfioara cu tristete funerarl.
Toamna vine cu suspine pe la geamuri sä se 'nchine.
Gandul tace 'n cuib de pace; de blestem amar ma tern.
Ploua neguri... 1ai pe strada merg gramada dupl prada.
0 copila fuge 'n sill, plange lung §i. cere milä.
Din parete cad portrete fulgerate kle regrete.
Strig zadarnic... \rant fugarnic §i. ecou ca de cavou.
Eugen Constant.

Cântece de trac
Sträbunul
Sunt Trac. Golesc bardaca deodata. Ma supun
Poruncilor venite din codrii de gorun
Cu voci clocotitoare de crengi isbite 'n vant.
Mi-s pletele ca ierburi pe-un trunchi de arbor. Cant
$i cantul meu e uer de scorhuri. Cand iubesc,
Strang trupul de fecioarl in bratul barbätesc
$i 'n de§te de araml mijlocul i se frange
Ca azima. Vra.5m4i 'i-ucid razand. Beau sange
De caprioarä 'n tidva intaiului omor.
Copiii 'mi cresc in codru cu puii fiarelor...

3-15
Nu ma cunosc de tatl, ma musca de-i mangai;
Le stä de veghe codrul, and dorm, la capatai.
Nu ma gAndesc la moarte. Tarziu, cand va veni,
Frunzarele-au sa sune ca'n orisicare zi.
Ma voi surpa deodata cu fruntea 'n lut, asemeni
C'un trunchi isbit, din ceruri, de focul fara. cremeni.
Nu vor veni gandacii sa-mi rascoleasca 'n trup:
Din tufe-or sä sticleasca, aprinsi, doi ochi de lup.
N. I. Herescu.

Povestea cu obarsia tiganilor


Cica in timpurile de demult, tare demult, rumânii nu stiau
ce'i fierul. Nu se pomenea de el, Doamne fereste I Se slujau
ei cu ce puteau: plug de lemn, cutit din despicatura de piatra si
undrèle de oase.
Intr'o zi rumAnii s'au apucat si au facut un foc mare pe
botul unui pisc de deal pietros. Au carat lemne, au carat butuci
peste butuci, de au aprins un foc in lege. Se ridica palalaia de
foc, de credeai ca arde lumea.
Si erau mandri rumanii ca-focul lor mare lumina zàrile 'Ana
departe, departe Era adica focul lor pentru cei intarziati pe
drumuri departate i prin padurile pustii, un semn de indreptare
spre meleaguri cu suflet de om, asa ca multi nu-si rataceau
cararile.
Dar care nu le-a fost mirarea rumanilor, cand au vazut ca
de sub focul lor pietrele incep a se topi si din ele a curge ca
o apa de foc ?
Cand focul s'a mai potolit ca del oamenii mai aveau si
alte treburi decat sä care mereu lemne pe foc , au vazut cà apa
curgatoare de foc s'a inchegat i s'a racit pe coasta 'n jos.
A rupt unul o bucata din ea si a inceput a o incerca fel si!
chip. De isbea cu ea pietrele, le crapa si spargea pe toate; de
o incalzea pe foc, nu mai putea pune mana pe ea.
mai, ce sä fie asta?
Asta numai Sfantu Sisoe trebue s'o stie, spuse altul. Hai
la el si l'om intreba.
Hai.
Si au plecat rumânii, cu bucata din yam, cea de foc inche-
gata, drept la Sfantu.
SfOntu Sisoe statea intr'o casoaie de piatra langa malul marei.
Ii spun rumanii tarasenia, ce e si cum, cu vana ceea de
foc inchega'ta. Sfantul o ia, se uitä la ea si o dramulueste in
mana.
Rumânii de colo: Ce sa fie asta, Sfinte Sisoe?
Asta, mai oameni buni, e fier.
Fier sa fie, daca spui Sfintia Ta asa; dar la ce e bun?

346
Apoi asta nici eu n'o stiu. Dar sä vedem ce spune la
Sfânta ca4.te.
$i Sfantul scoase clinteo firida a cásoaiei sale de piatra o
carte veche si groasä, cu buchii vechi si indlcite, de numai el
le putea citi si da de rost, si cauta Sfantul foaie cu foaie, cu
ochil pe carte, cu capul räzimat pe palma mainei, pe urmä
ramase ganclitor. .
Ei, ce spune Sfanta carte, Prea Sfinte?
Uite ce sptfne, mai. oameni bunh Fierul este bun ,spre
folosinta oamenilor. Cu fierul oamenii vor sfärdni pamantul, co-
drii cu fiarele si marea cu pestii!" Dar mai spune ceva: Fierul
va aduce printre oameni zizanie, si varsare de sail& 1.... si asta.
ma ingandureaza !
E bun, ori nu'i bun? intreba unul.
Sfanta carte spune ca foloasele lui sunt mai mari ca relele
ce le va aduce", incheiè Sfantul.
Atunci sl-1 intrebuintäm.
Sad intrebuintam I Dar cum?
Daca noi nu stim si nici Sfintia Ta, care stie atatea, apoi
cine dracu stie?
Asa e, dracii trebue sa. stie! Apoi, dui:4 ce gandi putin:
Stiti ce oameni buni? Hai sä cerem la draci sä ne invete cum sá
lucram lierul si sa ne folosim de el.
Pe noi sa ne fereasca Dumnezeu, noi nu vrem sa avem
de-aface cu ei 1 spune unul. Sfintia Ta le esti mesterul, de'i tii
departe de noi 1
Atunci uite ce e de facut, mai crestini. Puneti voi maul
dela maul si. faceti-mi rost de 9 säculeti cu banuti de aur, si
vom merge sa tocmim pe draci, sà ne invete cum sa lucram fierul.
Zis si facut. Sfantul pleacii cu 9 rurnthti, purtand pe umeri
fiecare cate un saculet cu banuti de aur, drept la gura iadului.
Ce vant te abate pe aici, Sfinte Sisoe? intreabl dracii
buluciti in gura iadului.
Am venit sä va Intreb dacá voi stiti sa lucrati fierul.
Apoi daca noi n'am sti toate trasnaile, d'apoi cine vrei
sal stie? Ca de aia doar suntem noi draci impelitati I
Banuiam eu ea' stiti, si de aia am venit la voi. Vreti sä
invatati pe rumâni sa lucreze fierul?
Hm
Apoi nu asa. Eu nu pun pe dracu sa Lea pomeni ori
biserici 1 Eu platesc. Dau un banut de aur cui vrea sa faca
treat* cui nu, bunä ziva 1
' Vrem 1 vrem! raspund dracii cu totii.
Apoi, care vreti, veniti sä va platesc. Mie imi plac tre-
burile cinstite.
$i zicand asa, Sfântul desleaga un sac si ia cu stinga o
mana plina cu banup de aur.
Dracii se ingramadesc pe langa el. Viu si eu, Prea Sfinte,
viu si eu 1 incep sa spina cu totii.

347
Stati baeti, nu va pripiti 1 Eu vreau adica sa stiu pe cine
l'am platit i pe cine nu, si vreau sa-1 Insemnez.
Dracii trec Ia. rand. Santul le punea un banut de aur in
palmä i le facea un semn in .frunte. 5i au trecut draci dui:a
draci ca erau multi ca frunza i ca iarba asa ca s'au dus
toti banutii de aur din cei noua saculeti.
Dupa ce Sfântul a ispravit toti bänutii, dracii svar pe gura
iadului i zurr zavoarele la porti. Apoi unul de cob Ii itieste
capu printr'o gaurl a portei:
Mai vezi de altii, Prea Sfinte Sisoie, ca de noi li-ai luat
grija ! Mai vino i alta data!
. . . . . . .
cum se dusera banutii nostri ca pe
VaLu 5i, .1.- )rea Sfinte,
apa Sambetei, spuse unul din rumani. .
Nu se stie, tata! Fie7care dupä cugetul lui
Si a plecat Sfântul si cu rumanii, fiecare in treburile 5i pe
meleagurile lor.
*
Dracii,dupa ce au facut isprava de a-I insela pe Sfantul
Sisoe, s'au coborat in spre adancuri, sa-i spue lui Satan ce fel
5i cum i-au jucat renghiul.
Dar pe masura ce scoborau in spre adincurile ibtunecimei,
a inceput la fiecare a le luci in frunte un semn luminos, in
forma de cruce. Era Sfantul Mir, cu care Sfântul Sisoe insem-
nase pe cei care-i tocmise i platise sa invete pe rumani a lucra
fierul.
Si atunci a inceput prapastia intunecata a iadului sä se lu-
mineze ca inteun revarsat de zori de zi, ca Satan de sub talpa
iadului a crezut ca s'a deschis tartarul i plou'a pe el stelele
cerului!
Cand i s'a vestit ce si cum sta.' tarasenia, numai ce a pus pe
capeteniile iadului de i-a adunat pe toti dracusorii cazuti in
ispiel, in plesnete de bici i impunsaturi de furci, de i-a fäcut
buluc la un loc.
Cum, incornoratilor, voi Pati inselat pe sant? Nu pot eu
5i capitanii mei sa-I inseläm, cá are puteri dela Cel de Sus, dar
voi, nemernicilor? Marl cu VOlT räcneste Talpa iadului.
Si apucl Satan pe fiecare dräcusor de coarne, i svar 'Cu
el pe cosu iadului afar.
La drept vorbind, Ii parea tare ram dupa dracusorii lui and
Si svarlea afara; inima'i spunea sa-i opreasca, dar infricosatul
semn luminos 11 indemna sad asvarle, i asvarlindu-i ramânea
numai cu coarnele lor in mama.
dupa cc s'au vazut atara t hpsiti tie podoaba lor
de coarne, au plecat spre asezàrile rumânilor 5i au dat de Sfan-
tul Sisoie.
Ne-o facusi, Prea Sfinfe I
De, tata, fie care dui:a cugetul sau! Eu am venit la voi

348
cu cuget drept. Acum apucati-va de treaba, dupa cum ne-a fost
vorba.
Si s'au apucat dracii de lucru. Au scos pietre din munte, au
aprins focuri mari, in care au inceput a sufla de li s'a bulbucat
ochii in cap ca cepele. Cica de atunci au rämas dracii cu ochii
bolbosati. Pietrele au inceput a se topi i curge, si din vana
de foc curgatoare si inchegata au prins diavolii a face cleste,
ciocane si nicovale, pentru lucrarea fierului. Lucrau dracii de zor
in schintei de foc i in fum, ca de atunci au si rämas a5a de
negri de se parea fauraria lor ca o camara a iadului ..... Au
facut pentru rumani undrele, foarfeci, cutite, coltari, ddraci, berde,
topoare i cate toate, cc trebue omului in gospodaria lui.
Cu timpul s'an obisnuit rumanii cu dracii, i ei cu rumanii.
Ba ii s'a uitat chiar de rumâni obarsia draceasca i ii s'a zis
tigani.
Asa au trait ei la o Ialtä, tigani cu runAni, sute si sute dc
ani, pana in ziva de azi.
Au fost madularele lui Sarsaila ciurari, zlátari, caldarari, lin-
gurari, potcovari, aurari; au fost de toate, dar neamul lor cu al
nostru nu s'a putut aduna. Cine a luat tigancä si-a luat pe dracu
in casa! Strdbunii i-au avut robi, ca asa le-a fost soarta de and
i-a varsat iadu pe pamânt. Daca vreunul se boteaza, e nurnai
pielea de pe el botezatä, dar sufletul in el ramâne tot de drac,
cä din el se trage.
Nicolae al Lupnlui.

Cântec singuratic
Stau pe malul apei... gandu-i dus departe.
Valurile canta... tiu in mAini o carte.
Frunze de mesteacan se desprind in \rant.
Inima-mi ofteaza.... n'am cui sa cuvânt.
Drag mi-a fost odata rasul de copild...
S'a uscat pe pajisti floarea de idila;
Rupt de firul vietii... nu-I pot inoda,
Cerul cade 'n tina... n'am cui ma ruga.
... Pe carare, iatd, pasi marunti coboara!
Valul apei canta... frunza se 'nfioara.
0, pe mal zadarnic toate-mi nalucesc,
Inima-mi se rupe... nu-i cine gandesc I..
Doru 'n suflet creste... viata-i pe sfarsite,
Florile pe pajisti toate-s vestejite;
Cartea 'mi moare 'n brate... visele se hang,
Jalea ma apasa... n'am cui sä ma plâng.
Eugen Constant.

349
Note critice
Epigrame
de I. C. Popeseu-Polyclet. Tip. Ramuri" Craiova, 1927.
Un joc, o intrecere de glume, tásnituri de artificii, piscaturi
de cuvinte, sageti cu sau fär5. venin, epigrarna e spiritul ga-
zetdresc in poezie, ca sa nu zic numai in versuri". Caci negresit
ca ea nu exclude prin definitie poezia, o fararna de poezie macar,
dupa cum nici nu o pretinde neapdrat. Cincinat Pavelescu printul
epigramistilor nostri este un poet romantic, iar autorul acestui vo-
lum, D-1 Polyclet, care a depasit varsta romantismului, are la activul
trecutului sat' 2-3 volume de versuri. In primul rand insa epigrama
este o productiune proprie atmosferei i temperaturei sufletesi
a gazetarului; atmosferei, pentrucä nu cred sä existe gazetar roman
(gazetar, in sensul cel mai frumos) care sa nu fi comis i publicat
cateva epigrame de ocazie; temperaturei, de oarece i in genul
epigramei sunt nuante variate, casi firile epigramistilor, dela fin
ei delicat papa la trivial.
Domnul Popescu-Polyclet n'a uitat cu totul in epigramele sale
ca a fost un delicat poet; ne aduce aminte lush' mai totdeauna ca a
fost catáva vreme gazetar i ea astazi, clacl nu mai este, a pastrat
mult din ce a, fost. Caci dacá spiritul epigramelor este in gall
de- timp, obiectivul sagetilor lor este localizat i legat de lucruri
ei oameni pe cari i-am cunoscut.
Autorul are destul spirit spre a nu se lam dator, nici cand
cel cu care incruciseaza pana este Cincinat or Bogrea, ceea ce nu e,
desigur, putin. Daca de multe ori gluma or spiritul nu e inedit,
forma epigramelor de fata este insa literara totdeauna, iar rautatea
nu-si afla loc In aceasta carticica.
Reproducem aci cateva epigrame ce ni se par mai isbutite:
Doctorului Thiron, care cerea La inaugurarca unui bust
excluderea icoanclor din la Palatul Justitiei,
salile de cursuri: unui <orator':
Thiron, ilustrul om de stiinta, Desi sunt de piatra alba,
E, ca 1 i Haeckel, un ateu; Insa, va marturisesc:
De-aceea tot ce scrie dansul Vr'un discurs de-mi tine Igrec,
Nu are nici-un Dumnezeu I Ma va face sa rosesc!

La dot poeti ornonimi, dintre Contesei de Noailles


cari unul a murit: (traducere dupa P. Charron):
Din doi poeti cu-acel as nume, Ce succes pe autoare!
Cel mort traeste 'n poezie, Poeziile-i, fireste,
lar cel ce-i viu se socoteste De n'o lua masuri din vreme,
ca-i mort de mult cu ceeace scrie. Se traduc in frantuzeste!

350
Unora cu musca pe cáciulit Lui Cincinat:
Ca-i luati lui Igrec apärarea, Eu stiu dece te porti cu lumea
Oricine poate sa'nteleag'i: Aa'ndràsne i ai noroc,
Cand dai cu piatra intr'o javra, Caci ura lor nu poate face
Te latra mahalaua 'ntreaga. Sa-ti ia vreodata parul foc I".
Lui Alcalay : Unui Cap de portIrei :
Nu-i o problema asa grea, Portareii tai in lipsa-ti
Ci se pricepe foarte bine: Fac nazbatii cate'n scare._
Bibliolecaq pentru toti", Unde nu e cap, se zice,
astigul insä pentru tine. E schimb vai de picioare !-

Cap cana
Nuvele i schite de Mihail Drumm Edit. Flamuraa Craiova, 1927,
Tip. Prietenii *tiintei".
Volumul de. 136 pagini cuprinde patru bucati: Gandul, Seri-
soarea de dragoste, Capcana i Banuiala. Afara de cea de a
doua inferioarä celorlalte in inventiune casi in executie
povestirile acestea, de valoare literarä inegall in expresiune, au
calitatea de a fi tot timpul interesante in desfaprarea actiunii,
chiar and aceasta e pur statica, redusa la analiza sufleteascl
a unui caz" particular. De altfel meritul de capetenie si in-
trucatva originalitatea acestor pagini sta tocmai in staruinta auto-
rului in a se apleca cu atentie i migaloasä rabdare asupra eroilor
sai, urmarind activitatea sfredelitoare a gandului", a cutärui
gand asupra constiintei lor. Domnul Drumes isbuteste uneori a
arunca o neasteptata lumina asupra lumei larvare care se agita
in strafundul sombru i neexplorat al sufletului nostru, descoperind
fete neasteptate ale lucrurilor i nebanuite pricini ori efecte ale lor.
Gandul", cea d'intai dintre povestiri, este si cea mai de saml
dintre toate, fiind i cea mai concentrata din ele. Caci autorul,
tartar Inca', are cateodata aplecare inspre a lungi vorba. Cu tot
teatralul i romanticul sfarsit al sinuciderei din cimitir; cu tot
nelamurit-ul pozitiunei subiectului: oare minciuna nelegiuita a sol-
datului a pricinuit moartea mami-si, ca pedeapsa pentru el ? sau
ca moartea acesteia, inconstient simtita prin telepatie de fiu, i a
sugerat flacaului, i-a impus din afara lui ideia de a cere invoirc
sa se duca acasa ?; indiferent de aceasta, in Gandul" sunt cateva
momente minunat tratate. Astfel schitarea vietei de cazarma, cu
ivirea dorului de acasa; nazarirea ideiei" nastrujnice si macabre
de a pretexta cä i-a murit mama-sa; mersul acestui gand, cu
bizarele sale efecte asupra sufletului simplu cle täran i halucinanta
proportie ce castiga pe fiecare ceas; drumul dela cazarma pana'n
sat: arnestec de nerabdare, neliniste i presimtiri rele; intoarcerea
acasa, unde gaseste pe mama-sa moarta; mnsfarsit dela ivirea

351
gandului ca el este vinovat de moartea asta, pe care a pricinuit-o
nelegiuita lui minciunk, pina la hotarirea de a se pedepsi, flan-
du-si singur sama; sunt pagini de scriitor cu real talent.
Capcana", care formeaza singura mai mult de juniatate din
volum, este ca si prin proportiile sale o schita de roman, mai
degraba deck o nuvela. Subiect deopotriva de interesant, psiho-
logie remarcabil de adâncita adeseaori, dar lucrare necristalizatä
Inca in forma ei adequata. De aci diluari in ideie ici i colo, stil
declamator i neglijenta in expresie, cu chiar oarecare brutalitate
cateodata.
Banuiala" este istoria urgiei ce deslantueste in viata unei
perechi fericite Ora aci ivirea unui gaud vrajmas: acela al ne-
credintei tovarasului de viata. Iscoditoarea i tiranica banuiala ras-
vrateste sufletele si le invenineaza, manând victimele spre inevita-
bila catastrofa. Fatalul tragic al patimei omului gelos gaseste
de asemenea in D-1 Drumes un neasteptat de iscusit notator.
Din punctul de vedere al formei, dacl prea adesea stilul e
putin ingrijit, cam familiar cateodata, gasim insä in paginele acestei
carti notatii cu adevarat artistice si personale. Iata de exemplu
cum descrie ceasul inoptarii: Ziva se topise pe nesimtite 9i. po-
topul de intunerec, scapat din nu stiu ce ascunzatori, prinse sä
posomorasca zarile... Ramasite de lumina, prigonite, incepura sa
se agate cu desnadejde de poalele cerului, pana cand se mis-
tuira in pantecile intunecimii..." (p. 7); sau: Umbrele inserarei
coborau din munti tacute, cu ferele de hot", (p. 39). Cum se Vede,
cu mijloace simple, sobre ca expresie, D-1 Drume, reuseste a se
face interesant i sugestiv,
Bine inzestrat cu darul putin comun al analistului psihologic,
autorul acestui volum, perseverand a se cauta mai mult pe sine si
supraveghindu-si totdeauna forma de expresie, va isbuti cu sigu-
ranta a-si cuceri un loc onorabil intre scriitorii nostri. Cu cali-
tatile sale, imi pare ca. D-1 Drumes prezinta potentialitati de
viitor cu deosebire pentru genul dramatic.

Plânge Strâmbä-Lemne
Poezii de Radu Gyr. Ed. Flamura". Tip. Prietenii Eliintei"
Craiova, 1927.
Un pas mai departe i o usoara evolutie dela poemele
Liniste de schituri", primul volum al poetului, volum publicat
'acum trei ani. 0 indrumare de sigur fericita, casi acea a poetului
Pilat, inspre subiectele poetice din belsug oferite de viata noas-
tra de lark', de traditie si de productiune literara poporana, din
care tot un oltean, poetul Ciurezu, a stiut sä pescuiasca, ici, colo
cateva adevärate margäritare. Caci acest bogat isvor de inspi-
rabie, subiecte casi forma, nu impiedica, nici stinghereste macar
expresia propriilor sentimente, cum nu exclude nici exprimarea

352
celor mai fine i subtile garicluri i simtimânte. Daca poetul e
muncit de nevoia de a-si canta aleanul sau, o poate face prea
bine, retorica poetica oferindu-i destule mijloace pentru aceasta.
De altfel chiar asa procedeaza cantaretul lui Stramba-Lemne,
cum o spine in versurile cu care se incheie aceasta carte:
...Azi inima-mi transcriu intaia 1oarä
Si viata mea in carte mi-o prefac.
$i fiindca farl sgomot, färä semne
Am plans, in mine 'nchis ca un copac,
Pe viata mea scriu: Plange Stramba-Lemne".
Cele 20 de poeme ale volumului, tiparit cu multa risipä de
albituri, nu sunt toate de o egalä calitate i inspirafie. Cele dela
inceput, din ciclul Poetul", se resimt de artificiozitate. Corecte
versuri, dar reci; imagini, idei, dar sentimentul lipseste din ele.
In ciclul al doilea Poetul canta" se gäsesc cele mai fru-
moase bucati ale volumului. Aci spontaneitatea i cäldura simtirii
dau viata fabulei i imaginilor. Acestea din urma: sunt uneori atat
de imbulzite, el pare cal de, si nu subiectul in sine, formeaza
osatura poeziei. De ad uneori lungimi prea mari, abuz de fraze,
prin urmare diluare a ideei. and poetul va sti sä se concentreze
mai mult, rezistand ispitei variatiunilor pe aceeasi terna, Radu
Gyr va da literaturei noastre numai versuri capabile de a trece
peste fluxul i refluxul gusturior la moda, infruntand vremea.
Strälucitoarele calitäti de care da dovada in versurile cc
pomenim mai jos, sunt o temeinical chezasie ca nu ne-am inselat
dela inceput in nädejdile ce puneam in acest tartar bine inzestrat
pentru poezie. Astfel sunt: Plange Stramba-Lemne" i Chiama...
striga Sfarma-Pietre", patrunse de influenta a ceea ce are mai
bun in ea poezia noastra poporana ca fantezie, imagini i forma
de versificatie, cu in plus o intelectualizare a subiectului; Vechea
poveste a Domnitei triste", conturata precis, in linii si note cla-
sice; Cantec de Baltäret", in care sunt strofe minunate, cu o
ametitoare ploaie de imagini peste mireasma sentimentului de care
sunt patrunse aceste stihuri; Pe un drum de tara lung, canta Pa-
cala..."; apoi partea de la urma din Bocet de Crivat", pe care o
reproducem aici:

Eu nu stiam Prierul, i totusi pricepeam...


Eu n'arn gasit vre-un flutur, dar gandul mi-1 dedea;
Eu nu stiam ce-i soare, i par'ca ma ardea I..
Eu n'am zarit un grangur, cum nu-1 zareste-un orb,
Si totusi .
Eu care niciodatä nu cunoscui deck
Pe geamuri flori de ghiata, flori mari de gips .. atat...
Imi desfaceam in minte, ca'n primalvarI-o floare,
0 amfora de lunä pe-un piciorus de soare I..

353
Iar primavara par'ca o simleam ca niste coarde
De iedera, cum suie pe mine i ma arde,
Cu soare mult, cu lnnA, cu stele... cu balsam...
Intreaga primavard, pe care n'o stiam 1"
Dar cum dorintele, casi plangerea Crivdtului, care zadarnic
jindueste dupa primavara, nu sunt si nu pot fi aseultate, poetul
din el se resemneazA, trist 9 cu talc, zicand:
Iar tu, sarmane CrivAt, te bucurA, pith-10nd,
Macar de Primävara pe care-o ai in gand I
$i cand ii va da drumul in iarna fara pata,
Tu, dupa Primavara ce-o ii in gand sapata,
IncearcA i cladeste-ti, pe unde vei calca,
Din nea i promoroaca o Primdvara-a ta...
Vei lua zapada 'n mama i presarând-o 'n par
Ili vei sopti: Fireste, trecui pe supt un mar
. . . . . . ............ .
$i mdrul floarea-i alba mi-o scutura in plete!...
i-asa, din PrimAvara ce-o avusesi in gaud
Vei face alta notia; i 'ntr'un tarziu, uitand
CA ea nu e nimica, pe langd-aceea care
FAcutu-te-a odatA sa plângi pentru o floare,
Vei strange promoroaca la piept, ti vei cânta,
$i vei striga cA 'n brate tii Primavara ta!"

Cântecele mele
Versuri de Lucian Costin. Ed. II-a. Cartea Romaneasca", Buc. 1927.
Poeziile acestea se retiparesc acum intr'o editie ingrijitd, cu
adaugirea unui numar de bucati inedite. Partea dela inceput a volu-
mului contine versuri in forma populara, gen in care exceleaza
scriitorul bAnatean. Sentimentul e fraged ; delicat nuantat, iar
forma, irnprumutata. dela poezia taranului, nu are nici urmal de
artificial. Iti vine a zice mai degrabd ca sunt creatiuni ale poporului,
decat ale poetului. SA nu uitam insA cA autorul este un vechi
incercat folklorist, culegator pasionat al productiunilor literare po-
porane; e firesc deci sa fi isbutit a compune astfel de cantece.
Celelalte cloud treimi din cantecele D-lui Lucian Costin,
variate in subiecte i inspiratiune, fara a avea o nota absolut
personala, se citesc usor i cu placere, uneori oprindu-te chiar
asupra unei pagini, spre a urma in sbor un gaud furisat depe
carte. Expresiunea poetica si forma versificatiei nu sunt insai totdea-
una la inaltimea ideei or sentimentului. E o slabiciune aceasta,pri-
cinuita desigur de educatiunea scolara i studenteascd a romanului
care a invatat carte strAinA si a fost nevoit a ,vorbi in tineretea
robiei sale politice doar in limba nemteascA, poetul I. Costi-
nescu pe nume fiind bucovinean.
C. D. Fort.

354
LT RAL

Mi§carea culturala
In Craiova
Societatea Prietenii Stiintein Isi
reincepe seria conferintelor sale sapta
..141 manale, i cursurile Universitatei sale
PLiSTERVA.
Libere. In luna Octomvrie.
-
*. *
Teatrul National din orasul nostru a ars in August trecut.
Din cladirea venerabila, pe scena careia vreme de trei sferturi
de veac s'au perindat atatia mari artisti, romani casi straini, n'a
mai ramas decat paretii calcinati. Costume, decoruri, mobilier
§i articole de rechizita s'au distrus.
Pentru construirea unui nou local de teatru care ar urma
sa fie o cladire potrivita unui oras ca al nostru i In pas cu vremea
ca amenajare autoritatile au fagaduit zeci de milioane. El se
va face pare-se tot pe locul celui vechi, terenul marindu-se
prin expropriere in laturi. S'a ventilat i ideea de a-I cladi pe
locul unde a fost vechea Primarie.
Deocamdata caci cine stie cand vom vedea realizat noul
local al Teatrului National se cauta o sala provizorie pentru
nevoile viitoarei stagiuni, ale carei repetitii au inceput.
Directorul teatrului, negresit, s'a schimbat iar, caci s'a
schimbat i guvernul.
*
0 plaza comemorativa, pe paretele casei din str. Targului,
unde a trait si a murit poetul Traian Demetrescu, s'a pus In ziva
de 12 Iunie trecut. Frurnoasa initiativa i realizare a acestui semn
de cinste pentru delicatul cantaret craiovean se datoreste profe-
sorului I. Dongorozi, pe atunci director al Teatrului National.
Solemnitatea a decurs modest, in asistenta unui numar restrans
de fosti amici ai poetului i admiratori dintre intelectualii orasului.
Cu acest prilej, In cuvantarea-i ocazionala profesorul For-
tunescu a comunicat mica descoperire a datei nasterei poetului,

855
data care nu se cunostea nici de familie, si de urma careia nu
isbutisem a da in condicele parohiale ale orasului Craiova, con-
dici care constituiau odinioara ceea ce sunt de vreo 50 de ani
incoa Arhivele Starii Civile ale Primariei.
D-sa a aflat pe dosul unei fotografii a poetului, in care acesta
e infatisat tanar, stand la masa, cu o carte dinainte, urmatoarea
notita scrisa chiar de mana-i, anume : «Fotogra fiat in ziva de 5
Decem. 1892, aniversarea ncWerei mele (in vdrstd de 27 aria.
Semnat : Traian Demetrescu. Fotografia este lucratd in atelierul
Heitler, Craiova, si a fost imprumutata D-lui Fortunescu spre a
o reproduce, sunt mai multi ani de atunci, de catre fratele
poetului, D-1 Radu Demetrescu, artist societar al Teatrului Na-
tional din Iasi, pentru care va fi de asemenea o surprindere nota
de fata.
* *
Opera pictorului Stincescu-Giovanni a fost achizitionata
in vara aceasta de catre Primaria Craiovei i asezata in .Mu-
zeul Aman.. Ea consista din o seama de tablouri originale in
pictura i desen, cum si cateva cOpii bune. Cea mai valoroasa
din aceste lucrari, mica panza .Interiorul din San-Marco (Venezia),
poate sta cu cinste in orce mare muzeu din tara, si chiar din
strainatate.
***
Expozitia II-a a aCercului Artistic (Mean), a avut loc si
anul acesta, tot in salonul Prefecturei, intre 15 Mai si 15 Iunie.
Mult mai bine randuita decat cea de anul trecut, a fost inferioara
aceleia insid, din punctul de vedere artistic. Aceasta afirmare nu
spre a descuraja pe organizatori, ci dinpotriva, cu buna intentie
de a-i indemna la mai bine.
Au expus : G. Billek, Sev: Burada, Anghel Chiciu, D-na A.
Eliescu, M. Gelep, C. Iliescu-Valcea, D-na El. Jiquidi, C. Mihai-
lescu-Valcea, D-soara F. Obogeanu, D-na M. Strambeanu, I. Ta-
nasescu-Bora, Teodorescu-Romanati, D-ra Fr. Trybalski si Er.
Hagiescu.
Dintre expozantii profesionisti locali s'au distins si de data
aceasta Doamna Jiquidi i D-1 Teodorescu-Romanati in primul
rand, apoi D-soara Trybalski ; dintre diletanti D-soara F. Obogeanu.
0 surpriza i un succes a fost aportul adus acestei expo-
zitii de doi valceni : D-1 C. Iliescu, institutor, fail studii speciale
de arta, pentru trei picturi de un real talent si D-1 C. G. Mihailescu
sculptorul, caruia se datoreste in buna parte infiintarea «Muzeului
Capelleanu. din R.-Valcii.
* * *
Craioveni premiati de Academia Romani in sesiunea de
asta vara au fost urmatorii
D-na Elena Farago, careia s'a atribuit premiul «Neuschotz.,
de 2000 lei, pentru .Ziarul unui motan., poveste pentru copii.
Raportor a fost D-1 I. Bratescu-Voinesti.
D-nul Doctor Clt. Laugier, cu premiul «Demostene Constan-
tinidi, de 4000 lei, pentru lucrarea sa deosebit de meritoasa «Con-
tributiuni la Etnografia medicala a Olteniei., raportor fiind D-1
Prof. G. Valsan.
D-nul George Fotino, cu o parte din Premiul Statului .Gh.

356
Asache. (10.000 lei) pentru 'Contribution a l'étude des origines
de l'ancien droit coutumier roumain., raportor fiind D-1 Andrei
Radulescu.
Cu acest prilej Doctorul Laugier a fost särbatorit de Cercul
Medical-Farmaceutic i de Societatea "Prietenii $tiintei. in ziva
de 30 Iunie 1927. $i atunci amicul nostru a putut odatà mai mult
constata de catrt simpatie i stimd se bucurd in orasul sau, pentru
activitatea sa inteligenta i statornicd in conducerea i patronarea
atãtor institutiuni culturale si de asistenta publicä din localitate.
* *
Conferentiari craioveni, cari au adus in vara aceasta a-
porta lor de muncä la roiul de albine care este "Universitatea
Populara N. lorga. din Valenii-de-Munte, au fost domnii :
I. M. Marinescu, prof. univ. la Iasi: Pagini din literatura
latina.
Alexandru Marcu, conferentiar la Universitatea din Bucu-
resti: Rornantismul italian.
George Fotino Gh. Popovici. Despre originile vechiului
drept românesc.
Al. Popescu-Telega: Pagini din literatura portughezd.
C. D. Fortunescu: Trei figuri reprezentative ale generatiei
dela 1848 (in 3 conferinte).
* *
Promotia scolara. din 1908 a liceului «Carol I. din acest
oras, intrunindu-se in luna Mai din anul corent, a hotarit consti-
tuirea unui fond de 100.000 lei, din al carui venit st se dea o
bursä timp de 4 ani, in cursul superior al scoalei, unui elev oltean
sdrac i meritos. Bursa va fi chstigatä prin concurs. Ea se dà in
amintirea colegilor din aceastd promotie cazuti in rdsboi, i anume:
Sublocot. ad-tor rez. I. Burdulescu, functionar, mort in 1913
la Orhania-Bulgaria.
Sublocot. rez. George P. Mihai, agronom, mort in 1916 la
Valenii-de-Munte.
Locot. rez. MM. Becerescu, avocat, mort in 1916 la Mura
tani, jud. Constanta.
Sublocot. rez. Victor Chirilescu, functionar, mort in 1916 la
Vaideiei, jud. Gorj.
Sublocot. rez. Th. Crcisnaru, avocat, mort in 1916 la C.
Lung-Muscel.
Locot. rez. Ilie Florescu, magistrat, mort in 1917 la Maraseti.
Capitan C. Popescu, mort in 1917 la Oituz.
Maior Alex. Strelicizanu, mort in 1919 la Fegyvernek, pe Tisa.
Fostii scolari ai promotiei 1908, cari au participat la pome
nita reuniune si au constituit fondul donatiei, sunt urmd torii
domni: V. Arjoceanu, avocat Tg.-Jiu ; Maior M. Badescu, Bucu
resti; A. Baldovin, avocat, Craiova ; I. Beligradeanu, proprietar,
Bucuresti N. Busild, magistrat, Craiova; G. Camdrasescu, avocat,
Tg.-Jiu ; daior T. Cumpanasu, Craiova ; N. Dinculescu, profesor,
Craiova ; Maior G. B. Georgescu, Craiova ; G. Graur, avocat,
Craiova ; Maior P. Mateiescu, Craiova ; St. Mihrtescu, inginer,
Bucuresti; D. Oprescu, proprietar, Craiova ; Dr. Major N. 0
prescu, Bucuresti ; Ilie Pätru, avocat, Caracal ; C. Poenaru, pro
prietar, Craiova ; Maior A. Raicovici, Craiova ; Alex. Roncescu,

7 357
avocat, BiiIcesti-Valcea; Othon Sakellario, proprietar, Craiova ;
Dr. Maior I. Sardarescu, Craiova ; I. Stanescu, avocat, Bucuresti ;
Maior N. Stoenescu, Bucuresti ; G. Stefanescu, avocat, R..VOlcij ;
"Major Ath. Trincu, Bucuresti si W. Zwillinger, industrias, Craiova.
* **
Monumentul Eroilor Reg. 1 Doll, ridicat in curtea regi-
mentului respectiv, s'a desvelit cu pompa cuvenita la 5 Iunie
trecut, in fata autoritatilor militare i civile, cum si unui foarte
numeros public. El infatiseaza un soldat care sta cu arma in
pregatire, cu ochii tintind zarea departata. Lucrarea, ih bronz,
este datorita sculptorului craiovean Anghel Chiciu.
* **
Activitatea extraqcolarä a Cercului Studentesc Doljean,
despre care in mai multe randuri am avut prilejul sa vorbim de
bine, a instituit Inca o bibliotecä populara, purtand numele .Ca-
pitan N. \Tulovici., pe care au daruit-o Regimentului 26 Rovine
din localitate. Inaugurarea s'a facut cu solemnitate la 18 Sept.
Au tinut cuvantari cu acest prilej D-1 Cornel Mihaescu, prese-
dintele cercului studentesc si D-1 Colonel St. Corciu, comandantul
regimentului, dupa care a avut loc un festival artistic.
Fortunato.

Din Caransebe*
Cercul Didactic din Caransebes a organizat si in 1926
1927 o serie de conferinte publice, cu subiecte referitoare la pro-
blemele stiintifice, culturale, economice i sociale ce preocupa pe
cei de astazi, in legatura cu viata poporului roman si nevoile sale.
Aceste conferinte s'au tinut in sala festiva a Liceului .Tra-
ian Doda. din localitate, in zile de Luni, dela 6 la 7 seara. SEx-
tensiunea Universitara. din Cluj a trimes aci pe urmatorii con-
ferentiari :
Prof. V. Stanciu, la 26 Nov. 1926: Cum s'au ndscut mine-
ralele din Romdnia.
Prof. Th. Capidan, la 6 Dec.: Romdnii din Peninsula Bal-
canicd.
Prof. Petre Sergescu, la 13 Dec.: Privind Cerul.
Prof. M. Botez, la 20 Dec.: Cregerea numericd, san creVe-
rea calitativa a popoarelor.
Prof. D. Theodorescu, la 31 Ian. 1927: Banatul daco-roman.
Prof. V. Barbat, la 7 Fevr.: Lupta dintre sexe.
Prof. S. Dragomir, la 14 Fevr.: N. Beilcescu i politica Ro-
mdnilor ardeleni ci beindleni.
Dr. C. Ureche, la 21 Fevr.: Senilitate-Longevitate.
* * *
Pe langt aceasta a functionat i un Atenen Popular, care
s'a deschis la 14 Noemvrie 1927 sub auspiciile .Casinei Romane.
si presedentia D-lui Prof. Iuliu Vuia. Aceste conferinte populare
s'au tinut Duminecile, dela 3 la 5 dupa pranz, in sala de festi-
vitati a Scoalei Primare de Stat.
*

358
Asociatia cultural din lilnat a tinut, la 6 Fevr. 1927, o
adunare de reorganizare a sectiei Caransebes. Intrunirea a fost
mult populata si deosebit de insufletita. D-1 Dr. Cornel Cornean,
primul vice-presedinte al Comitetului Central, a aratat, in cu-
vantarea sa, ce insemnata parte de contributie nationala si cul-
turala a dat in trecut Romanimei Banatul, si in special judetul
Severinului ; a facut istoricul infiin Wei acestei asociatii din 26
Aug. 1919, si evenimentelor locale din epoca Unirei si insfarsit
al activitatii de 7 ani a acestei societati, ale carei priviri trebuesc
indreptate mereu si cu atentie inspre Banatenii subjugati Inca.
S'a ales dupa aceea un comitet local dirigiuitor, sub pre-
sedentia D-lui Dr. Cornel Cornean, cum si urmatoarele comisiuni:
a) pentru propaganda culturala, b) bisericeascá, c) juridica, d) eco-
nomica, e) artistica, f) igienica-sociala, g) pentru sport.

Din Targu-Jiu
Capitala Gorjului se pare a se fi hotarit sa intre in hora
manifestatiunilor culturale oltene: In acest scop, Inca. din toamna
trecuta D-nii C. Stefulescu-Ruca, avocat si D-1 Prof. Archir.Iancu,
directorul liceului «Tudor Vladimirescu., au organizat o serie de
conlerinte, cu elemente locale si straine de localitate. Prima din
aceastä serie a fost conferinta fostului profesor al liceului de
acolo, D-lIuliu Moisil, care a vorbit despre « Grigorescu ci opera sa..
Au conferentiat de asemenea profesorii universitari G. Ti
teica, Valcovici si altii.
Societatea care s'a constituit in capitala Gorjului cu scopul
de a reinoda firul activitatei sale cultural-nationala, inceput de
generatia AI. Stefulescu, Piekarski, I. Moisil, etc. si intrerupt
oarecare vreme, a luat numele de Loja Nafionald Tudor Vla-
dimirescu.
*
* *
Comemorarea lui Vasile Lasclr s'a filcut la 2 Aprilie trecut
in Tg.-Jiu de came Consiliul Comunal, intr'o sedinta solemna, pre-
sidata de D-1 C. Balanescu, primarul orasului. Cuvenita comemo-
rare, care face cinste celor ce au jnfaptuit-o, se face la 20 de ani
dupa moartea fostului primar al Targu-Jiului, fost ministru, om
capabil si de o cinste ireprosabila, din cu totul alta plamada su-
fleteasca cleat a foarte multora din cei ce au ajuns mai tarziu
ministri in acelas partid politic cu el.
Vasile Lascar s'a nascut in satul Somanesti-Gorj in 1852.
$coala si-a facut-o in Craiova ; studiile superioare in Franta. Cu-
cerind repede reputatia unui avocat distins, a fost ales primar al
Tg.-Jiului in 1879, in care calitate incepe a europeaniza gospo
daria orasului sau. In 1883 se aseaza la Bucuresti. Ca Ministru
de Interne face reforma comunala, acea a sigurantei si a Minis
terului sau, punand oarecare regula in Administratie si repri-
mand sever abuzurile (cum nu se mai face astazi). De aceea n'a
fost nici iubit, nici pretuit indestul de ai sai, ca si Toma Stelian.

359
Pentru munca, inteligenta i probitatea acestui distins fiu al
partii noastre de tara, (Arhivele Olteniei. se inchina inaintea me-
moriei lui Vasile Lascar.
* * *
Expozitia i(Ligei Nationale a Femeilor din Gorin s'a des-
chis vara aceasta in frumosul sau local propriu de pe digul Jiului.
Sunt expuse aci tot soiul de lucrari de arta : covoare, chilimuri,
tesaturi, broderie, cusaturi, etc. executate in atelierele Ligei
conduse de D-na Olimpia Demetrescu, cat si de 5coala de
Menaj si Tesut din Rovinari, precum si de elevii scoalelor pri-
mare curs complimen tar din comunele gorjene Andreesti
Musculesti.
Se cuvine toata cinstea Doamnei Aretia G. Tatarescu, pre-
sidenta sectiei locale a Ligei, cum si celor ce ajuta in acest scop,
pentru fapta Ulna i patriotica ce este patronarea acestui aseza-
mant romanesc de munca.

Din Mehedinti
0 troigi in amintirea lui Tudor Vladirnirescu e vorba sa
se ridice pe campia Padesului, in Muntii Closanilor, pentru co-
memorarea eroului oltean, care a inceput lupta sa de desrobire
pe aceste plaiuri. Initiativa s'a luatdupa cum ni s'a comunicat
mai demultde catre un comitet de intelectuali i parlamentari
mehedinteni, comitetul fiind pus sub presedentia D-lui Richard
Franasovici.
Inregistram aceasta notitä cu gandul ca, daca opera aceasta
buna nu s'a infaptuit Inca, sa amintim initiatorilor i sa-i in-
demnam a traduce in fapt intentiunea lor pioasa cat mai degraba,
Pentru un gand curat i cinstit ca acesta, sufletul Olteniei intregi
va fi alaturi cu initiatori i comitet.

Mi*carea culturala, artistica i economica


de odinioara din Gorj ')
de
IULIU MOISIL
Membru fondator al Muzeului Gorjului .

In ziva când se reinaugureazá Muzeul Gorjului" 2), din dra-


gostea unui nou comitet entusiast de Gorjeni, cari i§i propun
a continua lucrarile ce odinioarl incepusem, simt trebuinta de a le
aduce multumirile mele i ale d-lui Aurel Diaconovici, ca fonda-
1) CuyAntare rostit't cu ocazia redeschiderii i reinaugurarii Muzeului Gor-
jului din T5rgul-Jiului, la 5 Septeznbrie 1926. Ea s'a complectat si cu note luate
din Prima pagind din istoricul Blincilor Populare in vechiul regal, de I. Moisil,
lucrare publicata in Cony. Lit. 1922, No 2
2) Asezat acum in noul local al Muzertlui regional Al. Stefulescu din
Tg.-Jiu de pe malul Jiului, in grticlina publica a orasului, i zidit prin staruinta
doamnei George Tattirescu, presedinta Ligei femeilor Gorjene .

360
tori ai acestui muzeu, singurii ce-am mai ramas in viata din ple-
iada de altadatä, si le dorim din toata inima sa savarseasca mai
mult deck ne-a fost posibil noua.
Muzeul Gorjului, a fost primul muzeu regional din taxa, si. ar
fi putut, dela 1894, dud s'a infiintat, sa se desvolte minunat pana
azi, daca lipsa de patriotism si rautatea omeneascä a unora nu
i-ar fi oprit activitatea de mult timp.
Pentru complectarea si imbogatirea acestei institutii cultu-
rale, onor. comitet sper ca se va adresa acum la sprijinul tuturor
Gorjenilor, precum va apela si la numeroasa tinerime universitara
gorjiana, care, dupl cat stiu, s'a organizat binisor, dorinta fie-
caruia fund sä contribue la marirea muzeului gorjean si prin ur-
mare la inaltarea judetului Gorj.
Muzeul, pe care dv. il redeschideti astdzi, intr'un local, desi
mic, dar asa de frumos, asezat intr'o splendida pozitie pe malul
Jiului, de unde privirile se intind asupra Carpatilor, intr'un
local ce vi s'a pus la dispozitie de catre Liga lenzeilor Godene",
revine la viata dupa o pauza de vreo douazeci de ani. In 1906,
el a fost zavorit cu lacate grele de oameni lipsiti de patriotism,
si cari pe noi, cei patru fondatori: Alexandru Stefulescu, V. Rola
Piekarski, Aurel Diaconovici si pe mine, ne-au izgonit ca pe fall-
facatori, pe noi, cari 11 infiintasem din dragoste pentru cultura si
inältarea judetului Gorj.
Din cei patru fondatori de odinioara pe doi, cei morti, ii sa:
lutam azi aici cu pietate si cu respect: pe Stefulescu si pe Pie-
karski, in nepieritorul bronz ce-i infatiseaza, asezati in incinta nou-
lui local.
Cu duiosie imi reamintesc de zilele acele frumoase, cand noi,
cei patru, colindam, plini de entusiasm si cu desavarsire desinte-
resati, judetul in lung si in lat, pentru a aduna materialul istoric,
preistoric, de arta nationala, de stiinte naturale, s. a. si il depuneam
in muzeul nostru, pentru a servi la studiul judetului.
Multumita acestei initiative si activitatei catorva, curand a in-
ceput sà se produca aici, cu concursul catorva oameni de bine,
o miscare culturala puternicd, intoväräsita mai tarziu si de o rnis-
care artistica, apoi o alta mai puternica, economica: miscarea gor-
jana. Voi sä reamintesc astäzi in ce a constat aceasta miscare
a Gorjiului.
L - Revista tcJtuin
In primávara anului 1894, ne-am asociat cativa oameni de
bine, si am inceput o miscare culturala, cristalizata prin infiintarea
revistei regionale Jiul (G. Parvulescu, Alexandru Stefulescu, V.
Rola Piekarski, Emanoil Paraeanu, Dr. I. Urbeanu, Stefan Dobro-
neanu, N. D. Milosescu 1.), alti vreo doi pe can i-am mai uitat,
si Iuliu MoisiL
1) A se vedea biografia lui N. D. Mi1osescu in cArhivele Olteniei , anul
1925 No. 18-19. pag. 194.

361
Scopul revistei era de a reimprospata in mintile conjudete-
nilor mernoria barbatilor de seama gorjeni, multi pe nedrept ui-
tati, a desmormanta din negura vrernii comorile tainice de nepre-
tuite amintiri istorice, legende, datine, monumente i alte bogatii
Idea seaman, cu care judetul Gorj se poate mandri.
Cercul intelectualilor, compus din persoanele mai sus citate,
avea dese conveniri in casa unuia dintre membrii si mai ales
la advocatul G. Parvulescu, la ofiterul Emanoil Paraeanu sau la
inginerul Aurel Diaconovici.
Muzeul porjului
11.

Tot in 1894, patru din acest cerc (Al. Stefulescu, V. Rola


Piekarski, Aurel Diaconovici i Iuliu Moisil), au infiintat Muzeul
Gorjului", cu scop de a face studii in judet asupra istoriei, preisto-
riei, arheologiei, numismaticei, geografiei, artei poporane, folklo-
rului, a scruta natura din toate punctele de vedere, adunand ma-
terialul necesar i depunandu-1 in muzeu2).
Colectiunile au crescut mereu prin colectiondri s1 donatiuni
facute de cliferite persoane.
Sectiile muzeului erau: I. Preistorie i arheologie. II. Istorie.
III. Numismatica. IV. Geografie-Turistica. V. Obiecte religioase.
VI. Arta populara. VII. Stiinte naturale. VIII. Arte grafice. IX.
Biblioteca.
Mai prevazusem i alte sectiuni, precum sectia pedagogica, agri-
cola, industrialà, cornerciall, de igiend si una patriotica, care sa
cuprinda portrete, fotografii, busturi, biografiile patriotilor
ale binefacatorilor si eroioi cari s'au distins sau se vor distinge
prin faptele Mr in general pentru neamul romanesc si in special
pentru judetul Gorj, pentru a onora amintirea lor si a servi urma-
silor ca pilde de urmat.
III. Revista «Amicul Tinerimii"
N'am uitat nici tineretul nostru, i pentru a-i da o hrana su-
fleteasca, a forma caractere i oameni mai culti, scriitorul acestor
randuri a inceput, in 1895, publicarea revistei Amicul Tinerimei".
Partea artistica, desemnele i ilustratiunile au fost facute, In cea
mai mare parte, de V. Rola Piekarski, unele de Anghel Paunescu,
pictor i arbitect, cum si de. Nicolae Bran, profesor i pictor.
Revista a trait timp de sapte ani si a aruncat o buna samânta
in tineretul nostru.
IV. Serbäri la sate, petreceri cimpenesti,
biblioteci rurale
Din contactul continuu cu invatatorii i preotii, cari aveau copii
de ai lor elevi la Gimnaziul Tudor Vladimirescu" din Tg.-Jiu,
si din schimbul de idei, dandu-le indemnuri bune pentru ridicarea
11 A se vedea amánuntit despre eMuzeul Gorjului, In Arhivele Olteniei
anul 1926 No. 23, pag. 9-19.

362
culturalä i economica a populatiunii (prin infiintare de biblio-
ted scolare, prin serbäri scolare sau sarbatori nationale), s'a facut
o apropiere mai intimd intre noi si invatatorime.
Pentru infiintarea de biblioteci la sate am aranjat serbari, cu
colaborarea invatatorilor, cu participarea populatiunii din comunele
respective si a intelectualilor, ofiterilor si a autoritatilor din capi-
tala judetului. Muzica militarl ni se punea cu mare dragoste la
dispozitie de fostii comandanti ai Regimentului 18 Gorj (Colo-
nelii Petre Otetelisanu, D. Dancovici i Lambru). La aceste ser-
bdri participau i elevii gimnaziului din Targul-Jiului, cad exe-
cutau dansuri nationale, faceau coruri, declamau poezii patriotice,
etc. Caci i copiii trebuiau educati, ca vazand pilde bune dela
noi, sa faca i ei tot asa in viata lor.
Astfel de serbari au fost multe in Gorj. Prima in 1 894, din
initiativa lui Piekarski, ajutat de invatatorul Gh. Dumitrescu din
Bumbesti, pentru infiintarea unei biblioteci la scoala din aceasta
comuna, a celei d'intai biblioteci scolare rurale in judetul Gorj.
0 alta petrecere frumoasa campeneasca, tot din initiativa lui
Piekarski, a avut loc tot la Bumbesti, la 19 Mai 1896. La aceasta
petrecere s'a aranjat i o frumoasa expozitie etnografica de co-
voare, scoarte i alte produse pranest. A participat aproape toata
populatia din Bumbesti si din satele din imprejurime. Muzica mi-
litara a Cantat dansuri nationale, pe cari le-au executat satenii ye
niti i elevii gimnaziului din Targul-Jiului, in costume nationale.
A fost de fata multa lume intelectuala din capitala judetului, in
frunte cu prefectul I. Carabatescu, domni, doamne, invatatori Si
preoti din multe sate ale judetului Gorj. Venitul s'a destinat pentru
infaptuirea unui curs de lucru manual la scoala din Bumbesti.
Alexandru tefulescu, a tinut aci o foarte interesanta conferinta
despre Castrul roman" de alaturea, vechiu de 19 secole, dar Inca
bine conservat, iar Emanoil Paraeanu a declamat o poezie pro
prie Rerniniscente" la Castru.
In Mai 1898, a avut loc mari serbari in comuna Runc, lânga.
comuna Arcani (vechiul Arkanum?), cu ocazia inaugurarii noului
local al scoalei primare, local construit din initiativä privata, pla-
nurile i conducerea lucrarilor facându-se, in mod gratuit, de ingi-
nerul Aurel Diaconovici, iar invatatorii, preotii i alti fruntasi ai
comunei Rune, contribuind foarte mult la realizarea acestei scoli.
La inaugurare au luat parte prefectul numit mai sus, in fruntea
intelectualilor din TArguljiu, elevii Gimnaziului cu corul lor, condus
de excelentul profesor de muzica Eugeniu Bulbuc, apoi s'a exe-
cutat dansuri nationale in costume taranesti, sub conducerea pro-
fesorului *tefan Bobancu. La umbra deasä a nucilor seculari de pe
malul thului Jalesul, ce isvoraste deadreptul din stanca de piatra,
erau intinse mese, iar flaclii i fetele din sat intindeau hore ala-
turea in sunetele muzicei militate a regimentului 18 Gorj.
Tot in frumoasa luna Mai din anul 1898, s'a aranjat de invata-
torii comunei Cartiu (vechiul Karturn?) o serbare pentru construirea
unui local de scoala i o bibliotecl. i aid popor si public mult

363
din imprejurimi, prefectul i Colonelul Dancovici, proiesori, preoti
5i invatatori. Raposatul D-r C. Istrati si D-r L. Mrazec, profe-
sori universitari i prieteni ai nostri, trimit incurajari telegra-
fice.
Una din cele mai frumoase si mai marl serbari satesti a fost
Insä cea din comuna Novaci, dela 10 Mai 1902, pusä la cale de
Piekarski, cu ajutorul lui Dumitru Brezulescu, pe atunci student
universitar, si al fruntasilor din aceasta comunaj). Serbarea aceasta
a fost foarte bine organizata, i deosebit de reusita. Venitul ei se
destinase spre a forma primul fond pentru construirea in Novaci
a Casei poporului", in care sa fie: Banca Rurala, Sala de con-
ferinte, Biblioteca, Muzeul, etc. Locul pentru cladirea acestei Case
a poporului 11 fagaduise Dumitru Brezulescu gratuit, iar planul ii
facuse lonel Busuioc, arhitect din Targul-Jiului.
V. Societäti culturale. Reviste pentru luininarea poporului.
Cercuri culturale
Intre anii 1898 5i 1902, spiritele invatatorilor din Gorj erau
foarte entusiaste. Atunci s'au infiintat i douà societati culturale
Ii reviste pentru luminarea poporului, anume:
a ) 0 societate se numia Luminarea sa.teanului", cu sediul in
Bumbestii-de-Jiu, avand ca presedinte pe invatatorul Gh. Dumi-
trescu, care la indemnul lui Piekarski, scoase revista Sezatoarea
sateanului", aparuta intAia oara in Aprilie 1898. Societatea aceasta
ay-ea la inceput vreo 7o de membri din 17 comune, invatätori,
preoti i sateni.
b) A doua societate se numea Amicul poporului", al carui pre-
sedinte era Lazar Arjoceanu, invatator din Balanesti, care a luat
initiativa publicarei unei reviste cu acelas nume: Amicul poporu-
lui", aparutá intaiasidata in Mai 1898. Aceastä societate avea
de asemenea vreo ioo de membri invatatori, preoti i sateni,
din judet.
Amandoua aceste societäti erau impartite in cercuri i aveau
de scop infiintarea de biblioteci potrivite satenilor, tinerea de
conferinte, lectii practice, scoli de adulti 5i mai apoi infiintarea
de band populare, etc.
Incepea deci emulatia, intrecerea intre aceste doua. grupuri de
invatatori. Fierberea era mare, fiecare voia sa faca mai mult
5i mai bine.
In Iunie 1899, amândoua aceste reviste fuzioneaza sub nu-
mac de Lumina Satelor", dar dupa implinirea unui art se despart
iar, pentru a continua fiecare separat.
Revistele acestea publicau articole relativ la agricultura, la go.,
podariile taranesti, la intemeierea de banci, apoi folklor, articole
cu cuprins moral, medicinal, etc. si se tipareau in tipografia lui
N. D. Milosescu, din Targul-Jiului.
1) Descrierea amsnuntita a acestei serbAri, de C. lonescu-Lungu, invatAtor,
s'a publicat in revista c.5'ezatoarea Sateanului Tg.-Jiu, anul rv, 1912, sub titlu
gO mare serbare la Novaci-Gorp.

364
Cercurile societaitilor amintite continuau cu staruinta confe
rintele pentru sateni, aranjau serbari pentru intemeiere de biblio-
teci, faiceau teatru satesc, s. m. a.
Ministrul Dr. C. Istrati, luAnd cunostinta de aceste miscari,
transforma, la 1900, aceste cercuri, printr'o circularl, intr'o forma
oficialà, nurnindu-le tot cercuri culturale" pentru luminarea popo-
rului i raspándindu-le in intreaga lard. In 1902, Ministrul Spiru
Haret le reglementeaza si le unifica. Atunci s'au introdus in toate
judetele lanterne magice pentru proectiuni, ca un mijloc excelent
de a atrage pe sateni la sezatori.
rercurile acestea culturale au adus mult bine la sate, caci au
obisnuit pe sateni cu noile idei aruncate de noi si a inceput a se
intemeia tot mai multe bánci, cooperative si asociatii de tot felul,
magazine de consum si de desfacere a produselor taranesti; a in-
ceput a se procura pluguri sistematice, stropitori de vii, seminte
selectionate, vite i pomi roditori altoiti, de cele mai bune specii,
apoi s'au fundat societAti pentru cresterea vitelor, pentru fabri-
carea produselor din lapte, societlti moralizatoare (cum era Im-
paciuirea satenilor", din comuna Pestisani-Gorj), cu scop de a lucra
pentru imblanzirea moravurilor din sat, restabilirea pácii i armo-
niei intre tarani, etc.
Invatatorimea i alti intelectuali incep sä scrie piese de teatru
pentru sateni, cu scene luate din viata lor i sä ise joace la satc,
cum a scris invatatorul Petre Fanoiu din Crasna (Gorj), capitanul
Emanoil Päraeanu din TArgul-Jiului (piesa Dinu Sergentu, viteazul
de sub Parangu"), Al. Timotescu, invatator in Cocioc, D. Po-
pescu, invätator in Hatcarau-Prahova, Emanoil Popescu, invatator
in Curtisoara-Gorj, C. Ionescu-Lungu, invaltator din Valea Calu-,
gareasca s. a.
De altfel noi eram de multi ani in legatura cu oameni de
searra din Bucuresti, cum a fost D-rul C. Istrati, L. Mrazec, Gr.
Manu, Gh. Munteanu-Murgoci, Const. Alimanesteanu, Dr. Gr. An-
tipa, Spiru Haret, George Cosbuc, AL Vlahuta s. a., cari cunos-
teau ideile, proectele i activitatea noastra i mereu ne incurajau
cu cuvântul 0i cu fapta.
In Septembrie 1899, D-rul Istrati, vizitând Gorjul, ca Ministru
al Lucrarilor Publice, i vathrid in persoana activitatea noastra,
scrie in Albumul Muzeului Gorjan", urmdtoarele cuvinte: Urez
dcplin succes Muzeului din TArgul-Jiului i doresc ca miscarea
culturald din Gorj sal serveasca tärei intregi ca exemplu bun
de imitat".
VI. Banca Corbul, din Targul Jiului. Iuliintarea
bfincilor populare.
Serbarile de care am vorbit, adunau foarte mult popor dela
sate si public dela oras, preoti i invätatori. Aci era multa ani-
matie, se schimbau fel de fel de idei, care din contururi nebuloase
se precizau din ce in ce mai dare. Fiecare pleca cu amintiri plä-
cute, cu invItaminte noi i cu mult optimism. Astfel a prins si s'a

365
infaptuit una dupai alta ideile noastre bune. Am recomandat atunci
infiintarea de banci la sate i, pentru a convinge si mai mult pe
invätatori de importanta si rolul ce-1 pot avea aceste band popu-
lare, in afara de puterea cuvantului, le-am dat sa citeasca ziare
din Ardeal, in care se publicau articole de propaganda in acest
sens, dialoge intre preot sau invatator cu satenii asupra modului
de organizare a bancilor populare i asupra folosului lor.
Imi amintesc foarte bine, el pe la anii 1894/1895, i chiar mai
tarziu, inviitatorii din Gorj nu aveau nici o cunostinta de existenta
bancilor populare din Ardeal i nici nu cunosteau miscarea eco-
nomica, ce se desfasura acolo. Am spus de multe ori invatato-
rimei din Gorj (land ca exemplu un sat ca daca in Ardeal
a fost posibil sä se faca banci populare in sate de munte, departe
de orasele man, cu o populatie mica, cum sa nu fie posibil ca
invatatorii dinteun judet din Romania libera, cum este Gorjul,
cu o populatie, atunci de doua sute mii de locuitori, in 120 co-
mune, sä nu se uneasca i s faca o mica banca, unde sa-si
depuna economiile, de unde sä se poatä imprumuti la nevoe, pentru
ca sä se scape astfel de camatari? Caci acestia le luau leul la
pol pe lunä, deci prin urmare 6o la suta pe an, iar satenii se
imprumutau cu dobanzi ce mergeau pana la 120 la suta, afara de
alte obligatiuni fatä de creditori, apoi zalogirea pamantului, care
din cauza dobanzilor enorme era identica cu instreinarea sau pier-
derea. lui.
Din toate convenirile dese cu dascalimea i cu poporul din
Gorj s'a desvoltat o incredere reciproca in ideile noi si in propa-
gatorii acestor idei.
Trebue sa reamintesc, ca Piekarski1) a fost dela inceput unul
din cei mai energici propagandisti in toate directiile culturale. El
era un idealist si un altruist in c,el mai mare grad, era democrat
si nationalist infocat. Venit din Po Ionia, patria lui, care gemea sub
cnutul tarist, in Romania a devenit un infocat nationalist roman.
El zicea: interesele Polonilor si ale Romanilor, sunt identice
vor fi comune intr'un viitor apropiat. Trebue sa ne ajutam si sa
colaboram reciproc pentru acest viitor". Aceastä profetie a devenit
astazi realitate. Astfel a prins i ideia de a infiinta o banca a

Din discutiile des urmate, s'a ales cativa din invätatorii mai
inteligenti si mai energici i can aratau mai mult interes pentru
chestiunile culturale i economice si au infiirgat Societatea de
imprumut i pastrare Cerbul" in Targul Multi, in Ianuarie 1897,
acum 30 de ani".
Acesti invatatori au fost: Lazar Arjoceanu din comuna Ball-
nesti, Iacob Parvulescu din comuna Valea-cu-apà, Petre Panoiu
din comuna Crasna, Constantin Dobrescu din comuna Godinesti,
I. Nucleanu din comuuna Saulesti (mort in 1898), Ion T. Ca lo-
tescu din comuna Carbunesti, Ion Peträscoiu din comuna Scheia,
1) A se vedea biografia lui V. R. Piekarski In c.lrhivele Olteniei , Anti(
1926, No. 27 p. 310.

366
Dumitru Popescu din comuna Valea-cu-apa, Nicolae Peträscoiu din
comuna Vadeni, Gh. Dobrescu din comuna Copacioasa, Gh. Du-
mitrescu din comuna Bumbesti, Gh. Tascau din comuna Pojogeni,
Gh. Popescu din comuna Calnic, Gh. Radoescu din comuna Albeni,
losif Dumitrescu din comuna Pesteana, Preot I. Rosoga din comuna
Turburea gi apii.
In Ianuarie 1897, s'a ales consiliul de administratie, al carui
presedinte am fost timp de cinci ani.
Operatiunile i depunerile au inceput imediat. In Martie s'a
trimis de consiliu un nou apel catre invätatorii i preotii din tot
judetul Gorj, invitandu-i la o adunare extraordinara, in ziva de
17 Aprilie 1897, pentru inscrierea definitivä a membrilor i alte
chestiuni. Cu aceasta ocazie s 'a impartit i libretele membrilor, in
care se cuprindea i statutele, care erau primele statute de banca
populara, Imprumut i pastrare din Romania.
Astfel s'a realizat prima ideie ce priveste bancile populare,
Jar munai o batted a corpului didactic Gorjan. Dupa. vreo doi ani,
au inccput a se infiinta band si la sate in Gorj.
Dupa indcmnul si continua mea staruinta, cativa invatatori,
din cei mai stäruitori, membri ai Soc. Cerbul, deprinzand modul
de functionare a astor fel de societati, convingandu-se in practicd
de usuratatea operatiunilor si de realele foloase a astor fel de
injghebari la sate, au prins curaj si au inceput sa infiinteze si ei
in satele lor banci populare.
Astfel s'au infiintat de catre invatatorii:
1) Gheorghe Dobrescu din Copacioasa, Soc. Stupina", in Ia-
nuarie 1899.
) Gheorghe Tascau din Pojogeni, Soc. Blanita", in Ianuarie
1899.
3) I. Patrascoiu din Schela, Soc. Fläraboreanca", in Aprilie
1399.
4) G. Radacineanu din Ticleni, Soc. Crucea", in Aprilie 1899.
5) Emanoil Popescu din Curtisoara, Soc. Ft-4a", in Mai
1899.
6) I. Popescu si M. Chiricescu din Topesti, Soc. Grija Viito-
rului", in Iulie 1899.
7) Lazar Cojocaru din Balanesti, Soc. Vita", in Martie 1900.
8) Mateescu i Preot V. Aposteanu din Runc, Soc. Isvorul
Jalesului", in Mai 1900.
9) D. Popescu din Tismana, Soc. Viitorul Sateanului", in
Mai 1900.
o) I. Petrescu din Arcani, Soc. Viitorul Arcanilor", in Sep-
tembrie 1900.
) Const. Dobrescu din Godinesti, Soc. Sporul", in Decem-
brie 1900.
12) Invatatorii din Carbunesti, Soc. Muntele Carbuncle", in
Ianuarie 190 .
13) I. Minof i invatatorii din Pesteana de sus, Soc. Zorile",
in Aprilie 1901.

367
44) I. Popescu din Pocruia, Soc. Comoara Muncitorului",
in Iunie 1901.
15) Invatatorul, Preotul, Primarul i Notarul din Ceauru, Soc.
Dumbravita", in Noembrie 1901.
t6) Dum. Brezulescu, student univ., Stefan Bosca si I. Preo-
tescu, proprietari si comercianti din Novaci, Soc. Gilortu", in Ia-
nuarie I9o2.
Banca Gilortul", a dovedit ce poate sà faca asociarea sateni-
lor, buna conducere, cum si foloasele -ce se pot trage. In ziva de
13 lanuarie 1902, cand s'a infiintat aceasta bancä, s'au inscris 26
membri, cu un capital de 72 (saptezeci i doi) lei. Dupa opt ani
numaruI membrior a ajuns la 2500 sateni si cu un capital de douà
milioane de lei. Aceastà banca a cumparat apoi mosia Novaci si
a impartit-o intre locuitori, a cumparat paduri mari in muntii din
apropiere si a facut ferestraie, s. a. Astfel locuitorii acestei comune
au scdpat de datorii si de camatari i din cläcasi devin proprictari
de pamânt i i asigura o deplina independenta economica.
Tot in I902 s'a infiintat, de catre Luca Evulescu, invatätor,
Banca Cipria" in Bumbestii-de-Jiu, numità astfel in amintirea
Legiunei IV, Cipria", care stationase pe vremea Rornanilor in
apropiere de Bumbesti.
La sfarsitul anului 1901 erau infiintate in judetul Gorj I 5 banci
populare i altele in formatie, cad miscarea incepuse sa ia un
avant din ce in ce mai mare. Societatea Cerbul ii continua ac-
tivitatea, dar i celelalte, fiicele ei, se desvoltau. Dupa sfatul
meu s'a dat noilor banci infiintate diferite numiri luate din mediul
in care ele traiau, din satul respectiv, numiri istorice, nume de
oameni de seama, de munti si ape, numiri de eroi ai povestilor
noastre, din doinele noastre, din cantecele noastre de vitejie si de
haiducie, numiri alegorice, etc., dar nurnai numiri neaose roma-
nesti.
Cand D-rul Istrati afla, in 1899, ca se incepe o miscare eco-
nomica la sate, vazu ca s'au infiintat cateva banci populare 5i
ca miscarea este in crestere, i incredintandu-se de marile fo-
loase ce bancile vor contribui la ridicarea populatiei rurale, ne-a
cerut sa delegarn pe cineva care sa piece si in alte judge, sa
faca propaganda pentru infiintare de banci populare. Atunci i-am
recomandat pc invatatorul Gheorghe Dumitrescu din Bumbesti.
In curand, cand D-rul Istrati a trecut ca ministru la departamen-
tul Instructiunii Publice, prirneste pe Dumitrescu sa facà propa-
ganda in tara. Dupa retragerea guvernului din care fäcea parte
D-rul Istrati, la 1901, cand urma un guvern liberal si la Ins-
tructiunea publica era titular Spiru Haret, (190 II9o41, D-rul
Istrati a recomandat noului ministru pe Dumitrescu, pentru a
continua propaganda inceputa.
Cea dintai propaganda de acest fel s'a fdcut in judetul Me-
hedinti. In Septembrie 1899, Gh. Dumitrescu a fost nurnit re-
vizor scolar al acestui judet. Aci a avut eel mai mare sprijin in
DI. Teodor Costescu, directorul liceului Traian" din Turnul-Severin.

368
In 1900 Dumitrescu a fost trecut la judetul Do lj, tot in aceia
calitate si tot cu scopul de a face propaganda pentru infiintare de
bánci populare, iar in 1901 a fost delegat sa tina conferinte la
sate, pentru a da indemn la infiintare de band i biblioteci popu-
lare si in general sa produca o miscare culturald i economica,
dupa metoda introdusä de noi in Gorj.
In timpul acesta, Spiru Haret I), care a in(eles marea impor-
tanta economica a bancilor populare, s'a pus in fruntea acestei
miscari dus de curentul ce, produs de noi, curgea puternic si
astfel s'au infiintat multe banci, asa ea' in Septembrie 1902 erau
in tail 653 de banci i societati economice, cu un capital de troi
milioane i jumatate de lei.
E natural ca.' un ministru, cum era Haret, sa fie ceva mai
puternic ca noi, care am pus temelia si am infdptuit primele banci
populare, asa cum sunt ele astazi in vechiul regat. Dar am cons-
tatat cä numele nostru nu se pomeneste nicäieri, nici in darile de
seama, nici in anuare, situatii sau activitätile bancilor populare,
cooperativelor, federalelor, etc., si nici la congresele acestor ins-
titutiuni. Desigur aceastä ignorare se face intentionat, din anurnite
motive. Noi am realizat ideile noastre in mic, D-rul Istrati i Haret
au facut propaganda in toata tara, fiindca aveau posibilitatea
si mijloacele materiale necesare. Azi constat cá toate miscarile
culturale i economice infiintate i pornite de noi, cari suntem
ignorati, au progresat imens si prospera din ce in cc mai mult,
iar noi, adevaratii promotori i cei cari le-am infiintat, suntem
in umbra si uitati. Piekarski a murit in mizerie la ospiciul Pante-
limon, de lânga Bucuresti, iar CU m. mângäi scriind amintiri,
pentru a restabili adevarul.
Prirnele sute i chiar mii de banci si-au tiparit statutele, re-
1) Haret a fost omul care, prin observatiunile sale proprii, sau expunandu i
diferite idei sau proecte pentru binele obstesc, nu le refuza, d cu seriozitate le
asculta, le examina i dacd se convingea de foloasele ce ar putea aduce, le infilp
tuia. Aceasta e nota caracteristica a omului superior, preocupat de ganduri nobile
pentru indltarea neamului salt.
In anul 1903 Haret avea multe proecte notate in Caetele sale, din care
proiecte unele erau infdptuite de noi in Gorj mai inainte si despre care Haret
avea cunostinte, informatiuni precise. Astfel avea notate : 1. Asociatii de propa
ganda culturala7. 2. <Conferinte populare la sate, (erau doar Cercurile noastre
culturale I. 3. Universitate popularti (despre care Haret mi-a cerut un raport
detaliat . 4. ((Dina, (pe care eu o introdusesem in scoald din anul scolar 1893 1896.
Oina oficiala a fost introdusa de Haret mult mai tdrziu in scoli). 3. SocietAti de
lecturd la liceeI. 6. Anuarul liceelora (introdus de mine cu multe date, dari de
seama despre activitatea scolard de peste an a Gimnaziului din Targul Jiului Inca
din anul 1895-1896 . 7. Cooperative scolare pentru haire, arti, dejun, rechizite,
etc.,' numai pentru incercare in cdteva scoli. 8. Premii invityltorilor pentru con-
ferinte cu sdtenii . Noi, in Gorj, le realizasem fitrit premii. 9. (Societftti coopera,
rive pe cercuri culturale, pentru procurarea cIrilor, iar din remize ajutoare la
copiit stiraci,. 10. Profesorii sä faca Ateneu, cursuri pentru adulti, de desemn,
societati corale, cluburi sportive (tennis, oina, velocipedie), societati economice .
In Amintirile asupra activit5ii mele scolare , pe care sper sd le public
mai tarziu, voi pomeni i alte proecte ce Haret mai avea notate in Caetele sale,
si dintre care unele eu le realizasem mai inainte in scoala. Nu vreau sa zic ca
Haret le-a luat dela noi, cu toate ca avea cunostinttt de ele. i chiar daca ar ti
facut aceasta, nu i s'ar putea stirbi nimic din marile sale merite de realizator.
Cad in definitiv infdptuirea lor este scopul principal si marele merit.

369
gistrele si alte imprimate la rnstitutul grafic al lui N. D. Milosescu
din Tfirgul Jiului.
La 1902 rninistrul Spiru Haret a dispus sa se faca o lege
speciall a bancilor populare si o Casä centrala, transformând
Creditul agricol" in Casa centrala a bAncilor populare". A-
ceasta lege s'a publicat in Monitorul Oficial No. 288, din 28
Martie 1903.
Scopul infiintarei Casei centrale a bancilor populare" era
sa ajute la inceput cu sume de bani pe micile banci, ce se in-
fiintau, si sa le ocroteasca, apoi ca sa se exercite si un control
din partea Statului, spre a li se asigura existenta si. buna lor
conducere.

In anul 1902 Societatea Cerbul" isi incheie activitatea, fiindca


pe langa cele 16 banci s'au mai infiintat inca 14, astfel 6 era41.4
acuma 30, iar invatatorii din Gorj nu mai aveau nevoe de Banca-
manna."
In /runt= acestor &Mei populare (din Gorj), std banca
CERBUL, dela care si-au luat nagere tonte btincile existente
astäzi" scrie cu drept cuvânt revista Amicul poporului"knul.
III, (Igor), No. 1, pag. 2.
Astfel, acum 30 de ani s'a pus cea mai puternica temelie la
rnaretul edificiu al emanciparei tardnimii din sclavia economica,
indrumAnd-o pe drumul sinatos si firesc al democratiei românesti.
Am lucrat cu abnegatie si. am contribuit, in masura puterilor
mele intelectuale si fizice, la intemeierea acestor institutiuni cul-
tura.le-economice, prin cuvânt cald, prin propaganda vie, si prin
colaborarea pretioasa cc am avut din partea invatatorimii si am
izbutit sa realizez tot ce s'a putut obtine, lard mijloace mate-
riale, pentru interesul si. folosul binelui obstesc.
Pilda a prins repede si succesele au fost enorme. Pe când
la sarsitul anului 1900 erau in intreaga tara numai 88 de banci,
In 1903 erau 1849 de banci cu capital varsat, fara depozite spre
fructificare Lei 13.665.824 i cu 198.411 mem.
in 1910 erau 2656 de banci cu cap. 61.016.395 » » 454.187 »
In 1918 » 2963 » . , 186.438.528 641.359 »
In 1920 » 3194 7) » . 301.850.404 752.864 »
In 1924 3956 » » » 584.034.834 » 847.217 »

Deosebit de capitalurile vársate, in anul 1920, depunerile spre


fructificare au fost de 155.377.528 lei, cu un spor de 55.milioane
fatä de anul trecut. In acest din urma an totalul rulementului
afacerilor facute de bancile populare a fost de 2.216.755.935 lei.
In anul 1924 depunerile spre fructificare au fost de lei 403
milioane 308.302.
Bäncile populare au dat nastere apoi la Cooperative de pro-
ductie si consum care la sarsitul anului 1924 erau 2593, cu
236.713 membri si cu un capital subscris de 109.889.858 lei si
vársat 89.747.034 lei. Fondurile de rezerva erau de 20.637.874

370
lei, fonduri culturale de lei 5.739.210, avand un beneficiu net de
22.340.776 lei si un rulement de märfuri de 817.104.704 lei.
In cursul ultimilor patru ani cooperativele s'au inzecit fata
de situatia in care ele se gasiau la inceputul anului 1919, atat
in ce priveste numarul lor cat si al membrilor ).
VII. Un ciclu de conferinte. Inceputurile unui Ateneu
In anul 1899/1900, dupa propunerea mea, s'a organizat un
ciclu de conferinte publice dimpreuna cu profesorii gimnaziului
M alti intelectuali: un mic Ateneu. Aceste conferinte se tineau in
amfiteatrul gimnaziului, de obicei Vineri seara. Fostul .ministru
Haret s'a interesat de organizarea acestor conferinte. Ciclul lor a
durat pana in anul 1903, cand am fost nevoiti sa le incetam, din
cauza intrigilor politice ce le faceau takitii, cari ne-au facut numai
neplaceri si au fost in general dusmanii oricarei miscari cul-
turale i economice locale.
$coala ceramicl
In anul 1900 am infiintat, impreunä cu Aurel Diaconovici si
cu concursul d. I. Popescu-Voitesti, profesor, o scoala ceramica,
cu scop de a forma mestesugari olari destoinici si maestri ar-
tistici, caci meseria olariei este foarte desvoltata in judetul Gorj.
In multe localitati din acest judet se gaseste parnant bun pentru
vase, sobe de teracotä i alte obiecte casnice i artistice.
In aceasta scoala am cultivat in special arta noastra populara,
ata.t in ce priveste forma vaselor cat i pentru motivele de or-
namen tatie româneasca, mai ales in aplicarea celor de pe ouale
incondeiate. In Muzeul Gorjului", avem o furmoasa i intere-
santa colectie de astfel de otia. Mai pastrez i azi o (-olectie bogatä
de asemenea motive stilizate, foarte interesante i dec )reive.
Dupa cum se vede din aceasta scurta expunere, am organizat
un inceput de miscare artistica nationala, 'care desigur ar fi
progresat mult i ar fi fost de un real si insemnat folos pentru
industria ceramica. din Romania, daca, dupa ce-am condus a-
ccasta scoala timp de cinci ani (190o-1905), nu i-ar fi dat
in cap si acestei miscari infamia i prostia politicianilor numiti.
:k
* *
In rezumat: miscarea Gorjului, care a inceput la 1894 si a
durat progresand pana la 1905, cuprinde: 1) Publicatia revistei
,,Jiul", in 1894; 2) Infiintarea Muzeului Gorjului", in 1894;
3 ) Publicatia revistei Amicul Tinerirnii", cu incepere dela 1895;
4) Serbari la sate, cu expozitii etnografice i petreceri campe-
nesti, biblioteci rurale, dela 1894 inainte; 5) Societati culturale:
Luminarea sateanului" i Amicul poporului", 5i revistele cditate
11 Toate aceste date sunt luate din cSitualia miscdrei cooperative de credit
la sate in Romania la 31 Decembrie 1920, si din elftarea cooperativelor de
prodnclinne i consumaliune din Romania. Bucuresti, 1925. Ambele editii oficiale.

371
de ele: Sezatoarea säteanului*, Xmicul poporului" si Lumina
satelor". Cercuri culturale; 6) Societatea de imprumut i pastrare
Cerbul", a invatatorimii, cu sediul in TArgul Jiului. Banci po-
pulare la sate, dela 1897 inainte; 7) Conferinte publice tinute Jn
localul Ghnnaziului Tudor Vladimirescu", intre anii 1899-1903;
8) Infiintarea $coalei ceramice pentru arta aplicata la industrie, in
anul 1900.
*
*
Se cuvine sà pomenim cu pietate, astazi cAnd se redeschide Mu-
zeul Gorjului", zi insemnata in istoria muzeului nostru i chiar a
Gorjului, numele persoanelor care au contribuit la realizarea lui.
lar noului comitet, sprijinit asa de frumos de Liga femeilor Gor-
jene", Ii dorirn sa desavArseasca aceasta opera inceputa cu multa
truda i sa obtina succese strälucite pentru rcnasterea Gorjului.
Dorim din toata inima, ca oamenii de bine si dornici de inaltarea
Gorjului sa se grupeze de azi inainte cu totii in jurul Muzeului
Gorjului, despre care se poate zice Ca.' este samburele de unde
au pornit frumoasele miscari culturale, economice i artistice
din Gorj si care au avut un ecou puternic in toata Romania.

Din Drägdpni
Orasul scriitorului Gib. I. Mihaescu nu prea are mult de
inregistrat in ce priveste miscarea culturald. Viata intelectualä
pu1seaz5. neregulat, i undele ei nu trec cu mult departe de zi-
durile scolilor secundare din localitate.
Comitetul Cultural al Catedralei i Gimnaziului din Del-
gl*ani intretine cu meritorie stdruintil un cerc scolar, incadrat
de Directorul Gimnaziului local, Preotul Iconom Stavrofer Gh.
Sachelarie, D-1 Emil Räut, avocat si doi-trei intelectuali din lo-
calitate. A ceastä injghebare culturat a organizat in cursul anului
corent, din Ianuarie OM in Mai, sezkori scolare, cu program
variat i bogat (recitrtri, lectura., canto, coruri, piese de teatru si
conferinte). Notam astfel urmAtoarele conferinte :
Dr. Rosescu : Scurtd privire asupra cdtorva boale, cu date
statistice.
Dr. Rosescu: Combaterea frigurilor palustre.
Prof. Fr. Schneider 7 Despre Unire.
Pr. Gh. Sachelarie : Simbolul Credintei.
Protoereu Gh. Sacerdoteanu: Staturi sdtenilor, cu privire
la improprietdrire i votul obgesc.
Pr. P. Balosa : Biblioteca de cdmin a poporului.
Prof. Fr. Schneider : Pestalozzi.
Dvd. Guiseppe Bogardo : Fascism 0 Mussolini.
D-1 D. Ionescu : Educage cooperatista si cooperafia.
Pr. Gh. Sachelarie : Muncd si Econonzie, Rugdciune 0 Bi-
nefacere, isvoarele fericirei.

3 72
Non I COWINICARI
t Vasile Pârvan
La un an dupa V. Bogrea, o noua grea pierdere incearca
universitatea i tiinta romaneascl: profesorul de arheologie dela
Universitatea din Bucuresti i membru al Academiei Romane
V. Parvan s'a dus si el dintre cei vii. Ca si cel d'intai, trup
plapand pentru un suflet asa de mare, Parvan purta in sine
viermele mortii, care il rodea de ani de zile, de te miri curn de a
avut i ragaz i putere de vointa spre a da pilda unei neobosite
activitdti Oita in ceasul sau din urma. si a läsa o opera asa de
considerabila ca acea pe care ne-a harazit-o.
Parvan s'a nascut la 18.82 la tail, in corn. Huruesti din
jud. Tecuci. Liceul l'a facut la Barlad, apoi studiile universitare
la Bucuresti, cu Gr. Tocilescu, apoi cu Onciu si N. Iorga, desà-
varsindu-si-le la Universitatea din Berlin, unde Ii ia doctoratul in
1909. Numit imediat profesor de Istorie Antica la Universitatea din
Bucuresti, cauta sa dee o indrumare mai stiintifica acestui curs,
scaldat Oita aci in romantismul predecesorului sau Tocilescu,
continuand sistematic cercetarile acestuia de epigrafie i arheo-
logic. Dandu-i-se i directia Muzeului nostru de Antichitati, incepe
o serie dc cercetari i sapaturi in Dobrogea, cu care prilej formeaza
dintre studentii säi o pleiadd de cercetatori priceputi i pregatiti
a urma lucrarile i metoda maestrului lor in arheologie. Sapaturile
sale s'au estins apoi i aiurea, in Moldova casi in Oltenia noastra
(Dacia Malvensis). Preocupärile lui Parvan ii lärgesc cercul
prin Preistorie, directiune in care a fost secundat de urmasul sau
D-1 Andriesescu. Academia se cinsteste chemandu-1 curand la
sine si alegandu-1 apoi ca secretar general al sau. Cand se in-
fiinteaza Scoala Romana dela Roma, dupa recomandatia D-lui
Iorga, Parvan e numit Director al acestei institutii stiintifice. Sub
indemnul i supravegherea sa, pensionarii romani dau cele 2 vo-
lume dirt Ephemeris daco-romana", dovada a calitatei strada-
niilor sale si a rezultatului lor.
Renumele lui Parvan trecuse hotarele Mira: toti savantii de
specialitate ii considerau cu deosebita stilt* Sorbona II chemase
la ea ca profesor agregat, iar multe societati savante II numisera
membru al ei. Cel care moare la abia 45 de ani lasa dui:4 sine o
sama de opere capitale in arheologie i preistorie, cum si cateva
carti in care se vede spiritul lui filosofic, precum i un numar de
pagini de adevarata poezie.
C. D. F.

8 373
0 noud inventie a unui craiovean
Inginerul G. G. Constantinescu, stabilit de ani de zile in
Londra, cel care si-a legat numele de sonicitate si de o seama
de ingenioase ndscociri, a inventat un dispositiv care, adaptat la
automobil, face ca schimbarea vitezei la masind sh se producd
in mod automat. Se suprimä astfel sgomotosul procedeu al schim-
bdrei angrenajelor, simplificandu-se i conducerea ffutomobilului.
Aparatul se bazeaza pe aplicarea principiilor de orcine cu-
noscute : al inertiei si al egalitatei dintre actiune i reactiune.
Astfel, cand masina are o rezistenta de invinsun deal de
urcat bunioaria, o demultiplicatie automatic:A se produce, mersul
se incetineazd singur ; daca drumul se netezeste, pantele dispd-
rand, motorul ii iuteste iar viteza. .Transformatorul Constan-
tinescu este cel mai de seama aparat de ajustare al transmi-
siunei si al rezistentei.
Inventia olteanului nostru a fost infatisata publicului francez
la ultimul Salon al automobilului din Paris, unde inginerul roman
a expus o masina inzestrata cu dispozitivul sail, a carei functio-
nare simpld, ward i practica a facut obiectul admiratiei cu-
noscatorilor.
De cateva luni de zile o uzind din vecindtatea Londrei lu-
creaza sub conducerea inginerului nostru, care in curand va
pune in comert prima serie a automobilului perfectionat de d-sa.
Je sais tout. (numarul 252), din care am cules aceste scurte
notite, insoteste articolul elogios cu gravuri. Una dintre acestea
reprezinta pe .inventator in automobilul sail de demonstratiune..
Regretam de a nu fi putut-o reproduce si noi in Arhivele acestei
Oltenii, care se mandreste revendicand pe cel care, adevarat
propagandist national, i cu totul gratuit, face mai multa faimd
si cinste numelui de roman, cleat la un loc toti pomddatii fasonei,
atat de costisitori i inutili, ai cuthrei legatii a noastra din apus.

0 indreptare
D-1 Loc. Colonel G. Radovan din Bucuresti ne atrage atentia
asupra unei erori de nume, repetata in cele cloud articole ale cola-
boratorului nostru D-1 C. V. Obedeanu (Figuri istorice` din Nr. 29
§1 30-31 ). Asa zisul Fota Balcescu", partizan al lui BrAncoveanu,
este de fapt Balacescu, fostul capitan din armata lui erban Can-
tacuzino, ce a luat parte la asediul Vienei. De altfel nici fiii 5i
nepotii lui Fota Balcescu nu s'au chemat niciodatä altfel decAt
Balcescu'.
Multumind D-lui Radovan pentru interesul ce poarta cerceta-
rilor ce publicam, am dori ca oricine dintre cititorii nosri sä ne
cheme bagarea de sama pentru orice eroare sau scapare din vedere
ar observa in paginele revistei. Le-am fi recunoscatori pentru
aceasta
Redactia.

3 74
Ceva despre industria din Mehedinti
Gorj
Note din 1883 Iu lie 1)

In Sisesti, plasa Ocolul jud. Mehedinti, se afld olari in nu-


mar de doud-sute aproximativ.
In Glogova din plasa Motrul de sus, judetul Mehedinti, dela
trei sute olari.
Oldria acestor sate este de nisip alb cu humã, i decoratd
cu curbe de humd rosie arsd.
In Negoesti, din plasa Motrul de sus, judetul Mehedinti, ca
la douã sute cinci-zeci olari.
Oldria de humä rosie nu ca celelalte oldrii de sus.
In Crainic, plasa Motrului de sus, judetul Mehedinti, doi
olari cu oläriile flacute cu humd, Gheorghe Stäniloiu si Nicola
GfIrcu.
In Cerneg, plasa Ocolul din judetul Mehedinti, doi olari
anume : Barbu i $tefan frati, (oldrie rosie).
In tejdrani, plasa Ocolul, judetul Gorj, zece olari anume :
Alexandru CAlddrusa, David Caldarusa, Vasile Paicu, Gheorghe
Stanciu, Gheorghe Boxoiu, Gheorghe Pasäre, Gheorghe Grecu,
Pdtru Budica, Stefan Motoi, Vasile Tevcorild. In acest sat se
atla multit huma alba cu care se face comert cu oldrie din Targu-
Jiu. Carul se plateste 3 lei. Oldriile din acest sat se vând la
Craiova, la Severin i aprovizioneazd satele dupd marginea Du
ndrei, i pand la Calafat.
In Tdrgu-Jiu sunt multi olari care lucreazd cu pamant de
stejari.
In Drdgitte$ti, plasa Ocolu, judetul Gorj, se lucreazd cu pa-
mant din stejari. Acesti olari fac trocul cu satele dinprejur, cu
porumb i gram
In Iasi, plasa Ocolu, judetul Gorj, sunt o &lta olari care lu-
creaza cu pamant din stejari.
Ploscile se lucreazd in comuna Tismana (plasa Vulcana-Gorj),
din ulm i nuc.
Linguri de lemn, mosoare, cauce, postave (albioare) pentru
rufe si fuse se lucreaza la Glogova i Balote,sti (plasa Motrul-
Mehedinti).
Butdria pentru care tot la Balotesti.
Vedre, putini, hardae i donite sd lucreazd la Tismana.
Juguri, mese de tara, leuci i osii de carä tot la Balotesti.
Mese de tard man sd lucreazd la Rosin/a (Mehedinti).
In Severin se consumd i oldrie straina, adusd din Mohacs,
insh nu se face un consum mare.

1) Din notitele lui Dimitrie C. Butculescu, tatal doamnei Maria I. Glogo


veanu.

375
Casa dela via lui Tudor Vladimirescu 1)
In spatele caselor se vede o turla pentagona cu masgale
(ferestre), dominand toata pozitiunea locului. Case le sunt asezate
dela rasarit spre apus si compuse din mai multe corpuri. Casa
principala are atat in pivnita masgale, cat si in catul superior.
Nu se vede nici o fereastrã in catul de jos, insa ferestrele catului
superior sunt la 5 metri inaltime.
In fata casei era un pridvor sustinut pe 8 coloane de zi-
dhrie, cu arcade rotunde deasupra ; coloanele sunt legate intre
ele sus, la inceperea curburei arcadelor, prin grinzi orizontale
petrecute prin zid.
Domnul N. Gardäreanu a gasit de cuviinta a strica din
forma acestei case, de cand e proprietarul ei.

Pentru Istoria Teatrului din Craiova


Transcriem, dupg originalul tipärit cu litere cirilice (format
21X34 farg indicatia tipografiei) si pus la dispozitie de DI.
Col. T. Manolescu, urmatoarea:
Chibzuire de zidirea unui teatru in oragul Craiova
dupa siAtuirea a mai multor persoane doritoare
de asemenea Intreprinderi.
Toate natiile, indata ce ajungeau in oarecare grad de civili-
zatie, pe Bugg alte aplicari folositoare, simtea trebuinta si de
petrecere spre indulcirea vietei, i sg." silea d'a si le procura, adu-
nandu-se la un loc, fAcand jocuri spre petrecerea lor; pang cc
incepura a zicli pentru acest sfarsit edificiuri ce le numirà Tea-
truri: precum ne dovedeste Istoria i zidurile Amfiteatrelor, ale
cgrora ruini sà pgstreazg si pang in ziva de azi. Parecerile
acestea insl erau sälbatice, care dupg vreme, cu inaintarea ci-
vilizatiei sg modificarg, pang ce azi se vdd cu totul prefäcute,
incat ajunserg sa fie local de o petrecere nevinovatg i pentru
tinerime mai cu deosebire, ca o scoald pling de moral si de ins-
tructie a trgi in societate.
Toate aceste acum le sirnte i natia Româneascg si cunoaste
Ca are trebuintà a-si perfectiona acel simt, +clddindu-si si ea
Teatre prin orasele cele mai de cApetenie. Orasul nostru Craiova
incg in mai multe randuri si-a dat silinta a infiinta acest
adunand supt-scriptii pentru acest sfarsit dela parth olari; insg.
nu s'a putut realiza acest lucru, cAci nici suma trebuincioasg. pcn-
I) VtizutA de Dimitrie C. Butculescu in 1883, ldngt T.-Severin. Notite co-
piate de mine din jurnalierul pitrinte1ui meu.
Maria I. Glogoveaau.

376
tru aceastd clAdire nu s'a incherbat chiar pentru supt-scrip[ic ;i
un numir atat de mare de contribuitori nu s'a putut dar uni ,,pre
implinire , do intei o3,te;ti Nici nAdAjduim cA se va infiinta cl
'Ana ce mai intai nu va avea stApanirea sau sfatul orAsenec
mijloacele trebuincioase de a lui clAdire. Pentru care putem fi Inca
multi ani ingaiduitori. De aceia imitand alte natii, care s'a afla-
tärä in asemenea imprejurAri, sa chemAm pe cei avuti, doritori
dc asemenea lucru, la o contributie, acordandu-le pentru areasta
oarecare drepturi in chipul urmAtor:
I. Acest Teatru sa' aibA, afarA de parter i galeria de sus,
40 a 5o loji; care loji sA rärnaie proprietate vecinicä fie caruia
care va contribui, cu analogie dupA calitatea lojei, precum la
vale se aratà, bani trebuinciosi spre clAdirea Teatrului, fiind
volnici proprietarii sä le vanzA cum vor putea sA se ajungA cu
cumpArAtorii bor. Datori vor fi insA numitii proprietari sA pla-
teascA de fiecare persoana pretul parterului, iar pentru loje ni-
mic; i aceastä platä s va urma numai pe acele seri cand vor
veni numitii la teatru, iar la din impotrivA, le pot tine inchise
sau inchiria altora, cari iarAsi vor fi supusi la plata antreului
de parter.
II. Din aceste 50 loji, zo vor fi in randul de jos, din care
cloud, cele dupd scend, vor rAmanea pe seama directiei pentru
trebuinta actorilor; iar celelalte 18 sant de dobandit drept pro-
prietate vecinicA din partea doritorilor, cu plata pentru fiecare
loje Cate 150 galbeni; zo loji din randul de-al doilea, din care
iarAsi cele cloud' dupd scenä sant pe !seama directiei, precum
si una pe seama StApanitorului; iar celelalte 17 vor plaid Cate
zoo galbeni una; i 10 loji in randul galeriei de sus, fiecare Cate
oo galbeni. Preferenta Irish', la fiecare specic din aceste loji,
sä acoardà acelor de mai 'nainte supt-scrisi intr'aceasta i rand
vor fi urmAtori cu rAspunderea banilor la cererea ce li se va face,
dupA punerea la cale ce se va gasi.
III. Indatá ce se vor insuma douazeci de supt-scrieri, sA vor
aduna aceste obraze pentru chibzuirea acestui lucru, hotArand atunri
si insArcinand cateva dintrinsele, in care vor avea mai multA
incredere, pe de-o parte dupd ce se vor insuma toate de mai stb
supt-scrieri, sA adune acei bani, si pe de altá parte sä se puie in
lucrare pomenita zidire.
rata dark' cu chipul acesta incherbat un fond de 7.100 galbeni,
cu cari pe de o parte s'ar putea cumpAra locul trebuincios pentru
numita zidire i pe de alta s'ar infiinta un Teatru destul de in-
cApAtor si frumos, potrivit cu orasul nostru. lar cat pentru con-
tribuitori, la avantajele si drepturile ce se acorcIA proprietarilor
de loji, putem zice CA este pentru fiecare in parte o suma foarte
neinsemnatA. Poate fi insA cA i cu aceste avantaje s5, nu se ga-
seascA cu inlesnire contribuitori de asemenea sumi; atunci nu rA-
mane alta deck sd se intovAraseascA mai multi pe o loje, pc
care rarnan toti de-o potriv5. proprietari, folosindu-se de danba
pe rand, sau cum se vor intelege intre dansii.

377
Iar pentru mai buna mentinere a acestui Teatru i spre doban-
direa a vr'unei trupe mai bune, prin urmare mai costisitoare,
putem iaräi noi intr'o unire sä ne indatoram, ca orcare din noi
va voi sa faca vr'o petrecere, vr'un bal sau nunta, sa n'o faca
in casa sa, ci in acest local, cu o plata potrivita i hotaralta pe
fiecare seard, i cu chipul acesta sa-i facern oarecare venit. Apoi
cu vremea sa poate gasi vr'un iubitor de asemenea petrecere,
care sad daruiascA vr'un venit statornic. Nu putina nädejde putem
avea si la generozitatea Inaltimei Sale Printului nostru, care stie
sa pretuiasca mai bine decat orcare o asemenea intreprindere.
Prin urmare nu incape temerea unora care zic cA, neavand fond
mai insemnat la deschiderea lui, va sta totdeauna gol si nein-
trebuin tat. Greutatea cea mai mare socotim CA este sävarsirea lui,
iar celelalte vine dela sine. SA ne multumim mai intai pe trupe
mai necostisitoare, pe unii din Artistii ce yin a sa produce in
arta lor, cari avand localul incapator, nu vor pretinde alta spri-
jinire decat localul, lasand chiar antreul mai jos deck cel obis-
nuit pand acuma, ce sa urma cu prilejul producerilor prin sa-
loanele noastre; cu un cuvant, precum mai sus se arata, sä ne
multumim cu a vedea clädirea lui savarsità, fdra de a ne inchi-
pui alte stàviliri i greutati, cu care n'ajungem la niciun scop.
Acestea ar fi dard mijloacele de infiintarea unui Teatru potrivit
cu orasul nostru i cat mai curand.
Doritorii de acest lucru prin urmare sant rugati de-a im-
bratisa aceastä intreprindere, spre päsirea i implinirea dorintei
obstesti, clandu-mi totdeodatA i alte pareri mai convenabile in-
tr'aceasta.
Craiova, 2 Iunie 1850.
( UrmeazA apoi urmatoarele randuri scrise cu mana : )
150, Adica una suta cincizeci galbeni in sfanti am primit dela
D-lor Pitariu Dimitrie Nicolaidis si D. Ionità Cernatescu, dela
unul saptezeci i cinci si dela altul iar saptezeci i cinci. Pentru
care dupa aratatele de mai sus temeiuri au D-lor a stdpani deo-
potriva o loje de rangul al doilea in teatrul sotial, ce sa afld
cladit pe locul cump `drat de sotietate dela D-lui Marele Aga loan
Vilidoianu in Mahalaua Sf. Troità. Avand precadere de a alege
loja dupa inscrierea ce figureaza in originalul acestui inscris de
contribuire, adica al cincisprezecilea. Si oricate cvitanti ale mele,
slobozate de mai 'nainte pentru priimirea de mai sus aratatii
bani, nu vor fi tinute in seama.
852, 9 Iulie Craiova
Casieru _nsdrcinatu cladirii acestui teatru 1')
P. Opran.
I) E vorba de clAdirea teatrului, pe care cei de 40-50 de ani l'am apucat
in ruinA, ridicat 'Ant sub coperis si netencuit Ines, pe locul unde se afIA azi Tipo-
grafia Scrisul RomAnesc, fostA Samitca.

378
L'oeuvre geographique française
On connait et on apprécie depuis longtemps la production de
l'école géographique francaise qui, A la suite de l'impulsion donnée
par Vidal de la Blache, a fourni tant de travaux intéressanis et porte,
par tout l'étranger, le renom des méthodes propres au genie francais.
1927 nous apporte une nouvelle floraison d'ouvrages si importante,
qu'elle ne peut passer inapercue du public roumain, toujours si curieux
de suivre le mouvement intellectuel francais.

Notre grand ami, M. Emm. de Martonne, vient de publier le der-


nier tome (Biogeographie) de son grand Traité de Geographie phy-
sique) en trois volumes (Paris, A. Colin, 1925-1927, 496+5624460 p.,
nombreuses cartes et figures. Prix : 200 fr.) ; c'est le traite le plus im-
portant qui ait jamais &é publie, au courant des dernieres découvertes
et theories ; indispensable A tout savant, professeur, dtudiant, qui s'oc-
cupent de sciences naturelles, il s'adresse aussi A tous ceux qui s'in-
téressent aux problemes si captivants des rapports de l'homme et du
milieu.
Dans la Collection de vulgarisation scientifique" de A. Colin
(chaque volume in-12, 200 p. environ avec figures ; prix : 9 fr.) le savant
professeur A la Sorbonne vient aussi de publier une synthese stir Les
Alpes ; g&Traphie generale". Une multitude d'ouvrages de detailpetits
articles ou gros livres indigestes, existaient sur cette region si com-
plexe ; mais c'est, A l'heure actuelle, le seul volume qui, sous une forme
réduite et commode, donne A tant de gens qui ont visité le monde
alpin une idée d'ensemble complete et claire sur son histoire, ses as-
pects physiques, son peuplement, sa vie économique.
Dans la meme collection, les Roumains auront plaisir A lire les
pages que M. J. Ancel, ancien membre de la mission militaire francaise
en Roumanie, a consacrées A leur pays dans Peuples et nations des
Balkans". (1926, 220 pages).

Fideles aux méthodes et aux traditions de la géographie fran-


caise moderne, un certain nombre de savants viennent de publier quel-
ques monographies, dont nous signalons les principales : A. Cholley,
Les Prealpes de Savoie (Colin, Paris, in 40, 755 p. et gravures) ; E.
Bénévent, Le climat des Alpes françaises (Paris, Chiron, 1926, in 4o,
438 p.); M. -Chabot. Les plateaux du Jura central.... etc. Ces mono-
graphies se recommandent non seulement par la rigueur de la docu-
mentation, mais par ses qualités bien francaises de clarté dans l'expo-
sition, auxquelles un de nos gdographes, M. le professeur Mehedinti,
se plasait, dans un recent article, a rendre hommage.

379
C'est a un supreme degre que se retrouvent toutes ces qualités
dans la Geographie universelle, cette grande collection dont la maison
Colin, spécialiste de l'édition geographique, vient de commencer la
publication. Les deux premiers volumes in-quarto, ceuvre de M. Albert
Demangeon, professeur a la Sorbonne, stir Les Iles Britanniques"
(320 p., 80 figures et cartes dans le texte, 56 planches photographi-
ques ; prix : 80 fr.) et Belgique, Pays-Bas, Luxembourg" (250 P. 53
fig., 40 pl. hors texte ; prix : 60 fr.) ne décevront nullement le monde
savant et le public dclaire, qui attendent depuis si longtemps l'appa-
rition de cette collection unique, rendue nécessaire par les exigences
de la science géographique moderne et les transformations politiques et
économiques de l'apres guerre. Ces ouvrages sont informés, rédigés,
tenus au courant avec une conscience, un soin, une impartialité aux-
quelles il faut rendre hommage et dont ne doit point s'étonner qui-
conque connait la liste des collaborateurs, dans laquelle nous relevons
les noms de MM. Emm. de Martonne, Brunhes, Blanchard, Paul Privat-
Deschanel, etc.
Mats c'est plus qu'un recueil d'informations ; c'est un veritable
album de luxe par son impeccable presentation typographique et son
extreme richesse en cartes, croquis, photos surtout, dont beaucoup ont été
prises par avion ; illustrations qui permettent au lecteur de suivre sans
fatigue l'auteur dans un magnifique voyage a travers le monde entier.

Cette collection, qui comble une grosse lacune, et dans laquelle


doit paraitre bientôt L'Europe centrale", y compris la Roumanie, par
M. Emm. de Martonne, fait epoque dans la production geographique
universelle, comme l'a fait jadis, mais avec moins de precision scienti-
fique, la Geographie universelle" de Reclus. La publication d'une 02 uvre
aussi monumentale fait autant d'honneur a l'ecole géographique qu'A
la librairie francaise ; elle est un témoignage éclatant de la vitalité de
ce pays qui se manifeste au lendemain de la terrible crise de la guerre,
aussi bien dans le domaine scientifique que dans le domaine &ono-
mique. Ce magnifique et prodigieux effort ne se renouvellera pas avant
de longues années1 la collection est appelee a durer longtemps et a
connaitre un gros succes, tant aupres des bibliotheques universitaires
et scolaires qu'aupres des particuliers. Nous ne doutons pas qu'elle
soit particulierement bien accueillie en Roumanie, oft tout ce qui touche
la France trouve un echo sympathique et oil la langue française est
de plus en plus largement repandue.
-G. V. T.

380
0 0 0 0 0 0

E.G1

C.-177:177:""

In rubrIca de fata se fac dad de


, seami asupra cartilor I publicatlunilor ce se
adreseaza Redactiel.
CARTI 9 sedinte In cursul acelui an, sub pre-
sedentia D -1u i Protopop. Daianu.
0 istorie a lui Mihai Viteazul Chestiunile discutate i rezolvate au
de el insuf, de N. lorga, comuni- fost de natura variata, cum bunioara:
care la Academie, din M. S. I. Me- Inventarierea monumentelor i obiec-
moriulde care am spus ad cateva telor istorice i artistice, pastrarea si
cuvinte, recenzand brosura D-Iui A. ingrijirea monumentelor, lucrari de
Pernice Un episodio del valore intretinere i restaurare, sapaturi §i
toscano nelle guerre di Valachia", cercetari arheologice, studii i lu-
A. 0. la pag. 73-74 prezinta un crari, numiri de membri corespon-
mare interes, Bind scris dupa dic- denti. Urmeaza darile de seama ale
tarea voevodului i adresat Impa- raportorilor respectivi cu privire la
ratului Austriei, in urma infrangerei chestiunile i lucrarile urmatoare :
lui Mihai de Basta in 1600. Dom- 1) Cateva inscriptii de prin biseri-
nitorul spune ca tara sa e de fapt cile din muntii apuseni, de I. Lupas ;
neatarnata, fara vreo legatura alta 2) Biserici i castele vechi in repa-
cu Turcii decat numai tributul". Sunt ratie, de M. Csaki ; 3) Cercetari pre-
aci i cateva amanunte cu privire la istorice In 1924, cel mai interesant
luptele lui Mihai, pe care nu le stiam din toate i cu rezultate pozitive
astfel, cum si la negocierile lui cu de M. Roska; Sapaturile arheologice
Marl Povestind lupta sa din 1597 dela Poiana Selii, de langa Sarmi-
cu Hafiz Pasa, la Nicopol, spune ca, segethusa, de Al. Ferenczi; Cerce-
pustiind tarmul drept al Dunarei de tan arheologice In muntil Hunedoa-
acolo pana la Vidin, a Mut pe toti rei, de D. M. Teodorescu.
crestinii sa treaca dincoace, cu fa-
miliile, averile i vitele lor. La sfar- Die Kunstdenkmtiler der Sie-
sit cateva puneri la punct ale D-lui benbarger Rumlinen, in Lichte
Iorga cu privire la o seama de lu- der bisherigen Forschung, de Cor.
cruri marunte interpretative. Perranu. Cluj, Tip. Cartea Roma-
neasca", 1927. Cartea aceasta a
Comisiunea Monumentelor Is- duce o contributie mult mai bogata
torice, secliunea p Transilvania, si temeinica la cunoasterea monu-
Raport pe anul 1924, intocmit de mentelor de arta ale Transilvaniei,
C Dalcooiciu, secretarul Comisiu- decat acea a fetelor bisericesti din
nei. Cluj, 1926. Cum se vede din Corn. Mon. Ist. p. Transilvania. Si
cele espuse ad, comisiunea a tinut nu e de mirare aceasta. Cad cine

381
-
10 face din politica principala sa va pagini despre icoane, legaturi de
Indeletnicire i vail urata politica carti i tiparituri bisericesti i obiecte
se face In Ardeal cu deosebire I de cult. Multe ilustratii impodobesc
nu poate fi preocupat de grija artei si lumineaza textul acestei intere-
(care nu e practica) i nici de acea sante lucrari.
a trupului bisericei, cat nici de a
sulletului eL Autorul infirma dintru Buie tinul Extensiunei Uni-
inceput eroarea constient raspan- versitare" din Cluj, an I §i an 11,
dita de cei interesati c toate mo- apare in doua volurnage simpatice
numentele artistice religioase or ci- la infatisare, in tiparele clujane. Pri-
vile din tinutul sibian ar fi opera mul are la inceput o expunere a
exclusiva a Sasilor gi arta gerrnana. D-lui Vergil L Barbat despre Ce
Ceeace multi scriitori ungdri au a- este Extensiunea U ruversitarti". A-
firmat ca ar fi arta ungureasca" ceasta institutie pornegte din Ame-
nu e decat opera rotnaneasca. Mo- rica, ale caret universitati au pri-
numentele de arta istorice roma- virile indreptate mereu spre comu-
negti transilvane apartin in cea mai nitate gi sunt vegnic gata sa se adap-
mare parte artei legata de cult. Nu teze nevoilor acestea" gi care au
e de mirare, in conditiile In care a permanenta indatorire de a dovedi
trait poporul nostru sub Unguri, ea utilitatea lor" in mijlocul societatei.
nu am ridicat monumente in stil Sa cultivam deci stiinta i sa o ras-
mare ; arta sa e mai mult de mi- pandim i dincolo de usile sälilor
gala, de lucruri marunte. Materia- de cursuri, sa facem ca poporul
lul bisericior mai tipice ale acestei sa-gi iubeasea universitatile sale
vechi arte religioase romanesti este Conferentiarul public este si va fi
lemnul. Cele mai multe din biseri- mai mult un misionar, gi ca atare
cele mari de piatra ale Ardealului el reclama unele calitati specialea.
au fost fondatiuni ale domnitorilor I se cere si cultura Malta si rnes-
romani, Incepand cu veacul al XIV- tesugul de a vorbi lamurit, pe In-
lea. Boeri i negustori romani au telesul tutulor, dar nu intr'un limbaj
fost de asemenea ctitori de locasuri demagogizat. El trebue sa fie obi-
sfinte. Com. Mon. Ist. are datoria ectiv i placut.D-1 Fl. Stefanescu-
de a inventaria gi a clasa aceste bi- Goanga face apoi Is1oricul4i mil-
send, studiindu-le i impartindu-le vilatea pe l924 25 a Ext. Univ.
hi trei grupe, anume : 1) byzantin- din Clui. Din aceasta aflam 0 A-
roman pur; 2) compronaisul intre sociatia E. U. e pornita din initia-
acest stil i intluentele apusene ; 3) tiva D-lui Prof. Barbat, cu concursul
monumente apusene. Cele din ul- D-lui Prof. Al. Lapedatu, fixandu-
timele doua grupuri sunt mai toate i-se directivele de V. Bogrea si
de piatra. Bisericile de lemn sunt Stefanescu-Goanga, pentru ca sa fie
izolate, pe o inaltime, pe panth de apoi constituita formal si recunos-
deal or in cimitir. Afara de jugra- cuta legal ca personalitate juridica.
veala i candelabre, tot ce e in bi- In anul I ea a organizat, intre Oct.
serica de lemn taraneasca e lucrat 1924 si Mai 1925 anume, 146 con-
de sateanul nostru. Ca stil ele au f erinte in 24 de orase din Transit-
irnprumutat mult dela gotic. Pictu- vania gi Banat. Mijloacele banesti
rile din aceste biserici sunt [acute nu au lipsit acestei meritoase in-
or pe o panza intinsa peste zidul treprinderi culturale, caci Ministerul
de lemn, sau mai de obicei peste Cultelor si Artelor i-au dat o ju-
un strat subtire de tencuiala. Ele matate de miion. Cu chipul acesta
sunt In stil 1) byzantino-roman ; 2) E. U. din Cluj Isi putea plati pe
apusean ; gi 3) amestec de aceste conferentiarii ce se osteneau, de-
doua elemente. Datarea lor e foarte plasandu-se pe vremea rea de iarna,
grea. Daca sunt i chiar din sec. spre a face aceste conferinte prin
XIII si XIV cateva, cele mai multe alte orage.
sunt din veacul al XVIII si XIX-lea. Soc. Prietenii *tiintei", care a in-
Intre numele jugravilor rnesteri ce ceput. In mic, inaintea Universitatii
s'au iscalit ca fimd lucrat la picta- din Cluj o activitate de acest fel
rea acelor biserici, D-1 Petranu ci- in Oltenia gi Banat, nu s'a bucurat,
teaza si pe un Simeon Oprovici ca ajutor din partea Min. Instr. Publ.
Popa Matei, ambii din Craiova. Cate- nici macar de o jtimatate de bilet

382
de tren cu cl. II. pentru conferen- titiei ; taxele si impozitele prea
tad( ei. multe i mari; inceputul de nein-
Anul II al Buletinului incepe, dupa credere in justitie ; samsarlacul unor
cuviinta, cu simtite cuvinte de po- vanatori de clienti ; cencentrarea
menire pentru doi din misionarii avocatilor aproape exclusiv la orase.
culturali clujeni, disparuti In rastimp: Solutiile ce propune sunt : selec-
batranul Ion Paul si tanarul V. Bo- tionarea riguroasa a avocatilor ; des-
grea. Urmeaza conferinta D-Iui Bar- fintarea legei rau Intocmite a acce-
bat, Premise le umane de culturel lerarei proceselor ; usurarea impo-
moderne, cea d'Intai a ciclului din zitelor de e posibil pentru toti in-
1926-27. Din raportul redactat de telectualii; Imbunatatirea soartei ma-
D-1 Stefanescu-Goanga asupra ac- gistratlor, cari de asemenea tre-
tivitatii asociatiei, In acest an s'au buesc selectionati; fnlaturarea sam-
tinut 188 de conferinte In 34 de sarilor de procese ; descongestio-
orase ale regiunei Transilvania si narea barourilor orasenesti ; modi-
Banatului, dela Noemvrie 1925 pana ficarea legii avocatilor i unificarea
la Apriie 1926. procedurei civile, cu desfintarea
Speram sa aflam In noul numar arbitrilor. Din punct de vedere fi-
al buletinului tiparita vreuna macar nanciar D-I Stoenescu recomanda
din conferintele raposatului Bogrea. Infintarea unei case de pensii si
ajutor pentru avocati, a unei case
Criza econotnicd In Barou si de constructiuni, a unei band si
solutinnea ei prin sindicatele unei case centrale de credit. Toate
profesionale, de Dem. D. Stoe- acestea se pot Infaptui Insa numai
nescu, Decanul Baroului Do lj. 1927, prin Infintarea sindicatelor profesi-
Bucuresti. Sub forma unei confe- onale pe langa decanatele oraselor
rinte, ce a tinut-o In Septemvrie si prin introducerea legei de auten-
1926 la Timisoara, D-1 Stoenescu a tificarea actelor de notariat In toata
expus o latura din ceea ce este tara, dupa cum s'a facut la Ba-
criza Baroului", anume criza eco- roul de Dolj.
nomic& lasand deocamdata la o
parte criza morala si criza spiri- Getica, de Vasile Pdruan, lu-
tului juridic In Barou, D-sa Incepe crare insotita de 462 figuri, 43 planse
prin a face istoricul creiarei unui si 4 harti. Mem. Sec. Istorice a Acad.
Barou al.avocatilor romani dela 1864 Rom. Tip. Cultura Nationalaz Buc.
si OM la constituirea prin lege a 1926. Subtitlul cartii arata cuprin-
Uniunei Avocatilor din Romania" sul: O Incercare de protoistorie
din 1923, ale caret foloase morale a Daciei In mileniul Intai inainte de
in primul rand le arata din capul Christos. Sapaturile din Cam pia
locului. La Baroul doljan Inca din munteana i Getii din Masivul car-
1924 s'a dat o solute, consistand patic". Notele dela Inceput lamuresc
in Infiintarea unui Sindicat al Cor- ca, pang la Parvan, nimeni in nici-o
pului Avocatilor, cu scopul de a limba nu Imbratisase In totalitatea
reglementa chestiunea onorariilor lui acest vast subiect. Intinderea In
la redactarea actelor de notariat. timp a studiului cuprinde cele 12
Multamita acestei organizari, In a- veacuri ale Daciei protoistorice, dela
fait de folosul material repartizat primul contact al Daciei cu cultura
cu dreptate intre toti membrii cor- villanoviana i Oita la sfaramarea
pului, au isbutit a strange Insem- regatului lui Decebalus".
nate sume de bani, cu care s'a in- Cam cu 1000 de ani a. C. locuia,
temeiat la Decanat o biblioteca ju- pe unde traesc azi Romanii, pana
ridica in valoare de peste un milion Inspre Nistru la rasarit, iar spre sud
de lei, o casa de pensiuni, burse pana la Dunare, un popor unitar,
de ajutor la studii, premii la lucrari creator al civilizatiel bronzului ; din-
de specialitate, ajutoare societatilor cola de Nistru, pe tarmul Marii
de binefacere i subventil la opere Negre, erau Cimmerienii, popor tra-
culturale, etc. cic pare-se, cu o civilizatie a bron-
Criza Baroului are mai multe pri- zului la fel cu acea a masivului
cini: cresterea numarului prea mare carpatic. Miscari de migrate ale
de avocati ; reaua stare financiara Arienilor-lranieni din Asia Centrala
generala; reaua organizare a jus- pornesc spre Europa pela 1600 de

383
ani a. C., indreptandu-se spre sudul -se poate reconstitui din tot ce ni
Rusiei A§ezarea acestor Sciti in s'a pastrat ca §tiri despre ei, dela
Europa estica e completa abia in 335 (expeditia lui Alexandru cel
sec. VI a. C. In Ardeal li aflam din Mare contra (iettlor din Dacia), pana
sec. VII. Ace§ti navalitori, cari im- la regatul puternic geto-clacic al hd
pingeau inaintea lor spre apus pe Burebista §i al urmasilor sai, Oita
Cimmerieni, aduceau -civilizatia fie- adeca la an. 50. d. C. In toata a-
rului §i arta lor, influentate §i de a- ceasta epoca de aproape 900 de ani
portul asiatic mongol, §i de Grecii ni se confirma continuitatea Getica
din nordul Marii Niegre. in sud-estul Carpatilor. Caci Dacii
PAM la mijlocul sec. VIII toata sunt acum in campia munteana, in
regiunea dintre Nistru §i Dunarea Carpati, ca§i in Dobrogea §i o parte
pannonica pana in Carpatii nordici din Bulgaria, avand vecini pe Sar-
arata caracterele epocei bronzului, mati §i Bastarni in Moldova §i Ba-
dar cu infiltratii din ce in ce mai sarabia. Urmeaza desfa§urarea con-
caracteristic ale Halstatt-ului ince- flictului intre Daci §i imperiul ro-
pator", viata locala deci, influentata man §i luptele lor pita la infran-
de apusui deja dinainte intrat in gerea Dacilor de catre Traian.
epoca fierului. Dar cu inceputul a- Urmele arheologice din sudul §i
devaratului Halstatt transilvan, le- estul Uarpatilor, ca§i isvoarele lite-
gatura cu cultura apusului st rupe; rare, confirma unitatea §i omoge-
din aceasta nu vom mai afla de nitatea vietei celor ce locuiau am-
acum de cat slabe urme prin partite bele maluri ale Dunarei de jos, cad
noastre, iar in locul civilizatiei fie- tind mereu sa se integreze reciproc
rului apusean vine civilizatia fie- intr'un singur mare organism geo-
rului scito-siberian, a§a ca in a- grafico-istoric, avand drept cale de
ceasta noun epoca dela Silez i a comunicatie la mijloc largul drum
§I pana la lacul Baical e o cultura al Dunarii" (p. 127).
unitara, deosebita de cea a Europei Patrunderea romana in Dada a
centrale". ImpincTerea localnicilor trebuit sa fie foarte timida la in-
din Dacia de catre Sciti inspre apus, ceput §i totdeauna foarte prudenta.
nord §i sud e oare confirmata de Primul cap de pod roman in campia
vreun fapt geografic-etnografic ne- getica va fi fost valul dintre Cetate
contestabil ? or Ca trebue sa credem (la nord de Cabala° §i lacul Greaca
ca Scitii n'au allat in Dacia pe Geto- (la est de Giurgiu).
Dad, ci alte popoare ? Urmarind pe Stapanirea romana asupra fa§iei
harta dupa necropolele scitice §i getice dintre Calafat §i Giurgiu inca
alte urme cunoscute ale lor dru- din anul 4 d. C. ni se pare dar na-
mul Scitilor, vedem ca o parte din turala, §i valul care despartia acest
ace§tia au patruns spre campia un- teritoriu transdanubian de restul Da-
gara pela nord, prin pasurile Car- ciei libere a trebuit sa fie ridicat
patilor Slovaciei orientate; alta parte in acest timp. cat prive§te brazda
au trecut Carpatii prin trecatorile lui Novac", marele val care des-
moldovene, prin Oituz mai ales ; o parte intreaga regiune de camp a
a treia va fi venit pe valea Du- Tara Romane§ti de regiunea de
närei, apoi au trecut prin Oltenia dealuri el trebue sa fi lost ridicat
in Banat spre Adriatica. Trecerea tot inainte de cucerirea Daciei de
Scitilor pe la noi e confirmata prin Traian ; cu atat mai mult, cu cat o
dovezi. interpretare a lui ca granita post-
Dar pe cine au gasit Scitii locuind traianica intre cele cloud provincii,
intre Tisa §i Nistru, la venirea lor Dacia §i Moesia inferioara, nu poate
prin aceste locuri? Au gasit nea- fi vorba, traseul sau oltean Bind
muri daco-getice, cu a§ezarile lor in acest caz absurd" (p. 128).
caracteristice nu mite davae", Inca Pe vremea lui Augustus, Gene-
din vremi imemoriale, avand centrul ralul Aelius Catus a intins cucerirea
lor carpato-danubian §i intinzan- romana §i mai spre nord, probabil
du-se spre nord OM prin Silezia pana la linia Severin-Craiova-Slatina,
§i Podolia, iar in sud navalind une- in tinutul oltean cel putin, resturile
ori peste Thraci mult dincolo de arheologice indemnind a crede ca
Balcani. a§a trebue sa fi fost.
Urmeaza istoria acestor Get, cum Cap. III ne da lamuriri asupra

384
civilizatiei geto-dacice, in special in despre varsta fierului In Dacia, in
valea Dunarii, dupa informatiunile perioada Haistatt-ului si In acea a La
ce ne procura literatura antica. Cul- Thene-ului. Se constata la industria
tura lor, prin sec. VI a. C., era di- metalelor, casl la a ceramicei, o le-
ferita, nu calitativ ci formal, de cea gatura indisolubila cu formele mai
greaca. Getii dela Dunare erau sa- vechi ale bronzulbi, in primele se-
teni asezati si ocupandu-se cu a- cole ale mileniului I. a. C. Din exa-
gricultura In de regula. Erau orga- minarea resturilor scite ce ni s'au
nizati pe clanuri (gentes), fiecare pastrat se constata ca inventariul
trib cu capitala lui: Buridava, Sa- civilizatiei scitice din Dacia e pri-
cidava, Napoca, Alboca, Apulum, mitiv si redus la foarte putine ti-
etc. Ora§ele lor erau intarite ; casele puri". (Aci se citeaza si se da re-
primitive, un fel de bordeie la §es, producerea a doua aplice de har-
iar la munte de barne, sunt in 4 nasament scitic din Tesaurul dela
laturi. Se trateaza apoi despre viata Craiova" p. 361 cel ce fusese luat
lor sociala, obiceiuri, imbracaminte, de nemti In timpul ocupatiei si dus
credinte, religie si artele lor. la Muzeul Istoric din Berlin, iar
Al IV-lea capitol descrie saphtu- acum e recuperat, prin grija D-lui
rile dela Piscul Crasanilor, de pe Tzigara-Samurcas, i adus la Bu-
malul Ia omitei. curesti, in asteptarea de a-1 vedea
Cap. V: Expansiunea getica intre revenind Muzeului Regional local).
anii 900 si 500 a. C. Inceputul a- Metalele culturii halstattiene d in
cestor migratiuni getice a trebuit Dacia continua a fi si in sec. VII
sa fie urmarea deplasarilor Cimme- VI a. C. bronzul si aurul, fierul si
rienitor, cari au fost la randu-le Irn- argintul jucand un rol sters. Orcum
pinsi de Sciti dela est spre vest, insa, sa nu ne Inchipuim ca bronzul
catre GeV! dela Tyras. Acest pro- era §i el foarte comun ; taranii pro-
ces a urmat vreme de trei veacuri, toistorici continua a se servi Inca
caci pela 600daca nu chiar pela de unelte de piatra dura, os, corn
700 aceste miscari de migratiune or lemn pentrn nevoile gospnda-
lu asera sfar§it. Acum incepe vrernea riei lor.
colonizarei elenice la Pontul Euxin, Numarul asezarilor din epoca II-a
Grecii patrunzand cu comertul lor a fierului este extrem de mare in
pe Dunare si marile fluvii In inte- Dacia. La Thene-ul dacic e o formil
riorul scitic si getic. bine individualizata, cultural si et-
Cu privire la caracterul toponi- nografic, a La Thene-ului general
miei dacice, Parvan spune ca, din european" (p. 461). Cultura acestei
punct de vedere linguistic aceasta epoce nu poate fi atribuita unei
e comun tracica ; In special toponi- populatii celtice in nici un caz, ci
mia rurala a Daciei este plina de tot populatiei getice, acum (sec.
formatii transparent trace si de un I III a. C.) strans inconjurata de
stravechi ras un et indo-european. neamuri celtice. Influente celtice,
Caci este sigur ca, la asezarea lor casi eline, negresit ca sufere forma
in Dacia, Slavii au gasit aid o to- de cultura getica din vremea a-
ponimie in mare majoritate tracica, ceasta. Caci civilizatia Daciei con-
§i numai pe ici i colo romanica. tinua a avea si in varsta Il-a a fie-
Acest lucru trebue bine fixat, daca rului un habitus autohton".
nu vrem sa atribuim Slavilor nume Examinarea acestor forme de
de localitati neromanice, care totu§i civilizatie din La Thene ne arata
u'au nimic de a face cu Slavii, ci ca de fapt istoria natiunei daco-
sunt pur i simplu toponimice ge- romane incepelarg cultural Inca
tice, existente pana la sfarsitul Da- din sec. III a. C., precum etno-
ciei romane, pentru Ca ele fusesera graficea incepuse insa din varsta
intocmai primite §i de noii colonisti bronzului. Protoistoria Daciei e in-
ai acestor tinuturi §i pronuntate la troducerea cea mai potrivita la is-
tara in chip getic Inca mult dupa toria romanismului oriental. Asezata
270, cand procesul de romanizare Intre 1 u m ea cimmero-scito-greaca
nu inceteaza, ci abia a inceput se- din est §i cea italo-ilyro-celta din
rios, §i va dura pana in sec. VII vest, de mentalitati i civilizatii pro-
VIII,neintrerupt" p 288. fund diferentiate, Dacia a ales Inca
Ultimele doua capitole trateaza dela 1000 a. C. lumea apusului : re-

385
zultatul nu putea fi decdt romaniza- de cel ce scrie articoluL Ariusdul
rea Daciei". p. 646. cuprinde resturile civilizatiei popoa-
Ultimul capitol ii propune a su- relor ce au locuit in epoca preis-
blinia mai ales rezultatele de ordin torica regiunile IntinzAndu-se dela
mai larg istoric, arheologic or me- Kiev spre apus pana la Carpatii an-
todologic ale cereetarilor lui PArvan, teriori orientali, apoi spre sud prin
rezumand expunerile facute In cele Balcanii orientali, pana in Tesalia
opt capitole anterioare Inteo seama orientala. Centrale principale ale ei
de concluzii. sunt : Tripolie, la vest de Kiev, Pe-
La urma un rezumat in frantu- treni In Basarabia, Cucuteni langa
zeste al operei, destul de pe hag Iai, Sipeniti in Bucovina, Ariusd in
(pag. 725-8 4), un indice allabetic, Ardeal i Dimini In Tesalia. Recolta
iar la urrna plansele si hartile IA- ceramicei pictate dela Ariusd e deo-
muri oare textului. sebit de bogata : strachini, castroane,
Cu Getica" PArvan i.a indltat oale, amfore, vase cu picior, capace
singur un monument nepieritor, caci 9i alte diferite forme.
generatia oamenilor de afaceri 91 Bogatlile Dacilor oi tnáltarea
de politica lucrul e aproape si- imperiulut roman sub Traian, de
nonim de astdzi nu s'ar fi Invred- J. Carcopino. Savantul italian Im-
nicit sa-i ridice unul In bronz. parte domnia lui Traian In doua
perioade cea dinaintea anului 106,
Dacia.Recherches et ddcouvertes cAnd se sfdrsesc rasboaiele victo-
archeologique en Roumanie, pu- rioase dacice, i cea de dupa a-
bliés sous la direction de Vastle ceasta data, determinAndu-le carac-
Petrvan. 2 vol. 1924 et 1925. Bu- teristicele, supunand criticei eva-
carest, 1927. rCultura Nationalax. luarea bogatiilor ce au adus Romei
Splendida publicatie, buletin annal, Invingatorii lui Decebal.
(organ al unui Institut care nu e- Consideratiuni asupra mormin-
xista Inca : Institutul Arheologic telor celtice dela Grula, de V.
Roman». De 20 de ani PArvan pro- Parvan. Din resturile pe care In-
pusese Intemeierea lui, staruise In tamplarea le-a dat la iveala i cer-
acest sens i pe lAnga Ministerul cetarile posterioare ale arheologului
lnstructiunei Publice cagi pe langa nostru In aceasta regiune din fata
acel al Artelor, dar nu isbutise a gurii Timocului, rezulta ca aceste
traduce ante-proiectele sale In texte morminte halstattiene i celtice des-
de legi, de oarece in asemenea in- coperite reprezinta doua straturi
treprindere nu era interesata nici o de civilizatie : una din prima vdrsta
marime potitic, nici un partid. a fierului, cu prelungiri tipologice
Revista se ocupa de chestiunile in acea a bronzului, de aspect
arheologice cu privire la Dacia si mai degraba illyric, i o alta, cea
in general la regiunile illyro-trace, superioara, tradeaza prezenta Cel-
leagan al unor civilizatiuni pre gi tilor de dupa 300 a. C in aceste
proto-istorice. Caci nici un studiu locuri Nu se poate preciza insa
privitor la Italia, Grecia, or Asia Mica din aceste sapaturi daca resturile
nu se va putea dispensa de cerce- illyriene sunt anterioare celor cel-
Odle ce se fac pe pamantul nostru, tice, sau contemporane.
de oarece «originile italice, grecesti Sapaturile dela Sultana, de I.
si asianice din cele de al III si II-lea Andriesescu Satul cu acest nume
mileniu dinaintea lui Cristos tre- e nu tocmai departe de capitala,
buesc cautate cu atentie in Europa langa lacul Mostistea, pe Baragan.
dunareando. Magura Sultana s'a cercetat in 1924;
Primul volum, de pe 1924, cu- e din aceeasi epoca cu statiunea
prinde 16 studii si rapoarte, deo- dela Cucuteni, dar si mai bogata
sebit de prefata i un necrolog al in material documentar, In oldrie
arheologului Francisc Ldszl6. dato- mai ales, olaria cu proeminente.
rite lui PArvan, i anume: Ca elemente noi aduce obiecte de
Tipurtle de vase pictate dela os, inchipuind forme de om i ani-
Ariuod, de Francisc LaszlO. Sta- male.
tiunea aceasta preistorica e langa Calkins, sapaturi i cercetari fa-
cursul superior al Oltului. Cerce- cute in 1924, de T. Sauciuc-Saveanu.
Odle s'au Mut intre 1907 si 1913 Se fixeaza limitele vechei cetati Si

386
se fac cateva sapaturi In Incinta material extrem de bogat si inte-
orasului Dificultatile sunt mari, cad resant. De asemenea tarmurile Du-
locuitoril de azi ai Mangaliei nu ce- narei, la T.-Severin, cu satele din
deaza usor sa lase a se face sa- apropiere Batoti, simian i Hinova,
paturi prin curtile lor. S'an scos cum si interiorul Mehedintilor liana
din Intunerec fragmente de ziduri, la poalele muntilor pasireaza urme
resturi arhitectonice si sculpturale. ale vechilor civilizatii pre si proto-
pietre cu inscriptii grecesti, vase istorice.
de ceramica, monete, arme, statuete Raport despre cercetörtle pre-
si alte obiecte. istorice Wide tn 1924, de Dr. Marton
Sdpdturile dela Tinosul, din Pra- Roska, in Transilvania si In judetele
hova, de Radu Vulpe si Ec. Vulpe, din nord-vest. La o parte din aceste
aduc con statari in conformitate studii de explorare a asistat §i A-
cu cele dela Piscu-Crasani si dela batele Breuil. Rezultatul cercetarilor
Piscu-Coconi, cu privire la istoria din statiunile de camp, de munte
si etnografia Getilor.Mormintele sa- si din pesterile studiate este con-
pate n'au oseminte, Hind de cele semnat in acest raport si In mono-
cu incinerari. Arderea corpului se grafiile ce arheologul dela Cluj pre-
facea, dupa rit, la marginea gropil, gateste.
uneori intr'o urna. In vecinatatea Observatli cu privire la cloud
mormintelor s'a aflat ceramica din decrete ale Thiasitilor din Callatis,
epoca eneolitica, din cea La Tène, de T. Sauciuc-Saveanu, rectificand
stratul II si stratul Ill, cea de a oare care scapari din vedere ale
treia mai abondenta ; de asemenea celor ce le citisera anterior. Thiasitii
vase mici, obiecte de piatra, sticla sunt o confratie dionisiaca
si metal, bronzuri frumoase mai ales. Descopertri dela Gumelnita, de
Dare de seamd asupra cerce- Vladimir Dumitrescu, unde-e o sta-
tdrilor dela Sarmisegetuza, de C. tiune preistorica, la varsarea Arge-
Daicovici. Scopul sapaturilor din sului, si care pare a fi lost deosebit
vara anului 1924 era triplu : explo- de Infloritoare. Epoca acestei ase-
rarea a noi locuri spre a da la lu- zari este cea eneolitica, cuprinzand
mina resturi de cladirinedescoperite si ceva derivatiuni sau continuari
Inca ; verificarea si determinarea pe ale formelor politice. Statiunea tre-
harta a cercetarilor facute anterior bue sa fi fost distrusa brusc de un
de altii ; adunarea de material inedit, incendiu.
cules de pe la particulari sau aiurea. Bronzurile dela Suseni, din hid.
La sfarsit o Bibliografie a chestiunei Mures-Turda, pe Mures. aproape
Sarmi egetuza. de Reghinul-Sasesc, catalogate si
Sdpdturile arheologice dela Po- descrise de Aurel Fiimon.
iana Selei (la N V. de Sarmise- Vdrsta acestor bronzuri o de-
getuza), de Alex. Ferenczi, cu frag- termina V. Parvan. Venind din de-
mente de vase si obiecte aratand pozitul unui negustor preistoric de
ca aceasta localitate a fost cunos- bronzuri, obiectele sunt din prove-
cuta Inainte de stapanirea Daciei nienta si din epoce diferite. Cele de
de Romani, dar nu dovedesc exis- podoaba: fibule bratare, cingatoare
tenta unei cetati or sat clack:, cum sunt foarte frumoase. Nici una nu
au crezut alti cercetatori. e anterioara anului 900 a. C., deci
0 noud mscriptie dela Tomis, sunt contimporane cu resturile ga-
de V. Parvan, a fost c asita mai de site la Gusterita si paluaca.
mult in vechiul port al orasului, dar Cu prwire La bastleus-ul Colys
ramasese inedita. E o placa de pia- dela Callatis, cateva observatiuni
tra calcara, hind probabil la baza de Parvan.
unui monument votiv, de pe la fi- Volumul II cuprinde cercetarile
nele sec. II. facute In an. 1925, dupa cum ur-
Antichddtz pre l proto-istorice meaza :
In vecindtatea T.-Severinului, de Ordeduirea cuter/re! hit Traian,
Alex. Barcacila. Insulele Dunarei, de Roberto Paribeni. Se expune
dela Cazane spre Severin, intere- opera de organizare a Daciei, dupa
seaza preistoria noasfra. Astfel in- cucerirea ei deplina. Capitala a pro-
sulele Banul, simian i mai ales vinciei ramase Sarmizegetuza, cu
Corbul, aceasta din urma dand un centrele de administratie Napoca

387
(C1u), Potaissa (Turda), Apulum pozitului de bronzuri (240 bucati)
(Albe-Iulia). Legiunea XIII Gemina gasite la Drajna-de-jos, pe malul
se aseza definitiv cu garnizoana Teleajenului si a spadei dela Bu-
in Dacia ; leg V Macedonica statu cium de langa Ia§i.
aci mai mult timp ; alte corpuri ma- Stipáturile dela Aleinästirea, depe
runte, cohorte diferite, avura aci valea Mostistei, de Gh. Stefan.
popasuri s curt e. Oltul marginea Raport preliminar usupra cer-
foarte probabil Dacia romana sub cetdrllor arheologice ale anului
Traian. Socoteste c valul lui Tra- 1925, de Dr. Marton Roska, accen-
ian" e posterior celui ce-i poarta tuiaza importanta faptului ca sapa-
numele zid de aparare contra in- turile dela Cremeneasa Iosaselului
vazorilor dinspre nord. infatiseaza, lucru rar la noi, civili-
Camprnia lui Filip din 339, de zatia epocei cheleene inferioare. A-
P. Nicorescu. ceasta descoperire Incurajaza spre
Sdpalui i la Gumelnita, descrie noi cercetari, caci éle ne-ar putea
Vladimir Dumitrescu. Recolta obiec- aduce surpriza aflarei de mine a-
telor a f 1 at e este din cloud stra- cheleane In Transilvania.
turi preistorice : cel inferior, de la Pumnalul scab; dela Boureni,
finele eneoliticului, cu o continuare din jud. Falticeni, de G. I. Bratianu.
In prima perioada a epocei bron- Un aes grave" olbian la Sal-
zului ; cel superior, desi continand sovia (Mahmudia) descrie Parvan.
multe obiecte de traditie eneolitica, Exemplarul acestei masuri de greu-
este posterior, din a doua perioada tate, perfect conservat, infatiseaza
a epocei bronzului. Statiunea dela un tip arhaic de cap de Meduza
Gumelnita se pare a fi pre-indo-eu- de o parte, iar de alta un vultur
ropeana i locuita de populatii pro- tinand un delfin In ghiare.
babil autoctone aici din vremea Statua-menhir dela Hamangia,
neoliticului, si care se ocupau cu de Parvan.
vanatul, pescuitul i chiar agricul; Un al HI-lea volum se anunts Ca -
tura. va apare la finele anului corent,
Raportul II despre sämiturile cuprinzand darile de seama, notele
din 1925 dela Callatis, de T. Sau- critice si bibliografia primelor doua
ciuc-Saveanu. volume.
Seipaturile dela Ceiscloarele, sta-
tiune preistorica din Ilfov, spre vest Studi Rument, publicate prin in-
de Oltenita, dovedesc aceeasi civi- grijirea Sectiunei romane a Insti-
lizatie preistorica dela Gumelnita, tutului pentru Europa Orientalb" sub
Boian, Sultana, de pe la finele neo- directia D-lui Prof. Carlo Tagliavini,
liticului spre epoca metalelor, ce dela Universitatea din Bologna, Vol.
constatam pe toata valea Dunarei. I. Roma.Cuvintele de introducere
Cercetarile au fost facute de Gh. din fruntea revistei, ale directorului
Stefan. respectiv, lamuresc scopul acestei
Sdpiiturile dela Histria, incepute publicatiuni. Studi Rumeni" e o re-
din 1914, apoi continuate dela 1921 vista pur stiintifica, si nu de pro-
pana azi, dare de seama de V. paganda culturala or economica, o-
Parvan, contributie epigrafica im- cupandu-se exclusiv de studii refe-
portanta. ritoare la filologie linguistics In
Statzunile preistorice dela lacul primul rand, literatura i arta ro-
Bolan, dintre Oltenita si Calarasi, maneasca. Ea se intereseaza de a-
de V. Christescu. semenea de influentele exercitate
SO) titurtle dela Lechinta-de- de alte limbi asupra celei romane,
Mure, din jud. Turda, statiune pre cum si de raporturile italo-romane
si proto-istorica din cele semanate cu influentele italiene asupra limbei,
dealungul Muresului, de D. 0. Po- literaturei i artei romanesti. RA-
pescu. E viata din epoca bronzului mane ca In L'Europa Orientale" sa
cu prelungiri in epoca halstattiana se publice studii istorice i geo-
occidentala, si In epoca La Tem graficecasi economice si politice
pana la epoca romana. ale raporturilor italo-romane.
Nol contributli cu privire la e- Conceptia istor lea a Mind, de V.
poca bronzulut In Rormlnia aduce Parvan. Istoria este, intocmai casi
1. Andriesescu, din cercetarea de- religia, arta si filologia, o catitudineb

388
Tata de lume si de viata. Filoso- grama a lui Goethe, intitulata Zel-
fica teza a autorului este un capi- chen der Zeit, unde poetul german
tol, tradus in italieneste, din mi- utilizeaza un ,,larum-horum".
nunata Idei i foime istorice a Urmeaza recenzii ample si corn-
inarelui nostru istoric filosof-poet. petente, Hind ale prietenului Roma-
Individualitatea limbei romane, nilor, D-1 Tagliavini, despre cateva
de Matteo Bartoli, prof. la Univ. din carti i reviste romanesti. Se spun
Torino. Limba romana e oaresicum aci bune cuvinte des pre lucrarile co-
cea mai latina i cea mai putin la- laboratorilor nostri G. Fotino cu
tina dintre idiomele neolatine, toc- opera sa minunata despre Ori-
mai cum Dacia este, dintre provin- ginele dreptului pamantului Ia Ro-
ciile romane, cea mai credincioasa, rnanisi L. Costin, pentru al carui
dar i cea mai putin credincioasa glosariu din Graitil banatean" sunt
Romei. Dintr'un punct de vedere multe cuvinte de lauda.
tied ea se apropie mai mult decat Les coutumes Roumaines pil-
oricare dintre celelalte limbi neola- riodiques, studii descriptive si Com-
tine de italiana, icr din altul e toc- parate, de Mih. Vulpescu, mernbru
mai mai deosebita de italiana. Ace- al Soc. Franceze de Etnografie si
ste curioase aspecte vrea sa le in- Traditii populare. Paris, Libr. Em.
fatiseze vestitul romanist, cu ajuto- Larose, 1027. Cartea e precedata
rul filologiei comparate. Consem- de o prefata de A. Van Gennep,
nam Ca Bartoli zice tot cromeni o autoritate in materie de etno-
Romenia" -iar nu grumeni si Ruma- gralie. D-sa arata marile merite ale
nia". acestei carti, care pune la dispozita
Evul mediu roman, de Ramiro cercetatorilor un material necunoscu t
Ortiz, dela Univ. din Bucuresti. E- (ca nefiind accesibil strainilor) de
vul nostru mediu coincide ca timp studii folkloristice i documente et
cu cel occidental. El poate fi con- nografice rornanesti, material de f o-
siderat i ea o prelungire a evului losit pentru cei ce studiaza corn-
mediu occidental, datorit lipsei in parativ aceste lucruri. Lucrarea d-lui
orient a unei miscari de cultura re- Vulpescu cla de asemenea o con-
actionara, pe care o reprezinta Re- tributie personala, inedita : notele
nasterea in occident: El inlatiseaza culese de D-sa asupra obiceiurilor
o conformitate de conditii sociale, populare romanesti. Caci autorul a
culturale i religioase intre evul trait la tara si a cules direct obser-
mediu occidental si cel oriental, care vatiile sale. Pe langa aceasta, D-sa
se intinde in Romania, ca timp, pana Hind muzicantpremul I al Conser-
la epoca lui Brancoveanu, confor- vatorulid de muzica din Paris, lau-
mitate care produce aceleasi efecte reat dela Schola Cantorum, can-
in literatura, in arta si in toata cul- taret de opera si concertist in Franta,
tura romaneasca anterioara epocei culegator de folklor muzical tran-
brancovenesti. Caci, intocmai dupa scris si publicat de D-sa la Paris
curn paganismul, disparut la oras largeste opera folklorului nostru de
se conserva si se continua la tara, la cel literar si la cel muzical. In
tot asa evul mediu apusean se con- plus, autorul procedeaza in studiul
tinua in orient, din pricina starei in- sau sistematic, scrupulos stiintific
tarziate a evolutiunei sociale i cul- in prezentarea materialuliii ski et-
turale de aci, Exemplificarea o face nografic general si folkloristic in
Ortiz prin dovezi luate din istoria, specie.
din literatura poporana, din arta noa- Introducerea trateaza generalitaH.
stra religioasa cu iconografia ei. Foarte bine pus in lumina dela in-
V. Alecsandri $1 Italia, de Al. cep t caracterul obiceiurilor noa-
Marcu, lucrare aparuta si in volum stre populare, aproape toate bazate
separat in extenso , despre care pe un fond religios, si tot asa notele
facem o recenzie mai departe. speciale ale firii taranului roman.
Postila emmesciana, in care Ta- Totusi, zice D-1 Vulpescu, aceste
gliavini atrage atentia asupra lui obiceiuri nu sunt datorite influentii
horum-harum" al rimei lui Emi- organizatoares, a Bisericei, cum nu
nescu i pe care Maiorescu o men- sunt nici rezultatul inspiratiei can-
tiona drept exemplu de inovatie, taretilor populari anonimi; ele pro-
ca Hind o reminiscenta din o epi- yin numai din nevoia absoluta pen-

9 389
tru Oran de a petrece, de a se D-lui Vulpescu nu e completh, iar
distra . Aceasta, explica autorol, unele din ipotezele sale explicative-
pentru ca in vremurile de odinioara sunt discutabile. Ramane insa un
satele fiind departate unele de altele, merit foarte mare autorului: de a se
comunicarea intre acestea era grea fi ostenit sa scrie aceasta opera
mai ales in lunile iernei, oa- informativa pentru straini, si de na-
menii stau inchisi in casa, izolati in tura a atrage interesul etnografilor
satele respective, OM ocupatie, con- pentru studiul obiceiurilor noastre
stransi la posturi prelungite, con- populare in mod comparativ. Aca-
ditii care imping spiritul la a cauta demia Romana ar trebui sa con-
o distractie, mai ales cu ocazia sat.- sacre printr'un premiu osteninte pe
batorilor priincioase pentru aceasta. atat de meritorii, pe cat de desin-
Asemenea petreceri isvodite de O- teresate ale D-lui Vulpescu, incu-
ran se incadrau firesc in cult, fe- rajandu-1 in acest chip spre noi lu-
nomenul fiind favorizat de incH- crari de acela§ fel.
narea spre credinta religioasa a po-
porului. Almanahul Graficei Romane
Materialul folkloristic prezentat de pe 1927, al IV-lea aparut. men-
D-1 Vulpescu e impartit in 4 capi- tinandu-si aceleasi teluri de a ri-
tole : obiceiurile din iarnä, cele din dica mestesugul tipograficesc la.
primavara, cele din vaM, si cele InAltimea artei si de a eviclentia
fara (rata fixa. rodnica colaborare a acestor doi
Capitolul prim, cu Noaptea Sian- factori culturali i servitori ai
tului Andrei, are o captivanta descri- aceluias ideal: arturarul i tipo-
ere a naravurilor lupilor si felului graful, a adaogat in plus noi
lor de a ataca, precum i chipul cum progrese realizate in tehnica im-
ii vaneaza. Urrneaza apoi obicei :- primeriei si o nouä dovadä a
rile din Mos Ajun, Craciunul, Igna- gustului celui care gospodAreste
tub, Colindele, Fermece de dragoste acest anuar r D-1 V. Molin.
si de urat, Steaua, Brezaia (sau Ca- Partea literar 5. a calendarului
pra). Vicleemul sau Irozii, Jocul Pa- si ea mai bogath. ca in and
pusilor, Superstitii din ajunul anului precedenti incepe co articolul
nou, Plugusorul, Plugul, Vasalca, 11D-lui Prof.. N. lorga : Ilustratia
Sorcova, Boboteaza, lordanul si Se- cartilor rornanesti intre .1820 si
zatorile. 1860; continuare a brosurei sale:
Primavara cuprinde obiceiurile de L'ornernentation du vieux livre
Lasata secului, Cucu, Tarbaca sau roumain, din anul trecut. Arti-
Jujaul cainilor, Pastile, Jol-Marile cu colul are numeroase ilustratii.
pomenile rituale, Deniile, Sf. 40 de Urmeaza : Calendare si A lma-
Mucenici, Vinerea mare. nalturi, de Sextil Puscariu ; Mi-
Capitolul verii descrie : Paparu- Oo fan, Episcopul Husilor si al
dele, Caloianul, Rusaliile i Ielele, Buzeului, mare tipogral (1681
Descantece de dragoste, de pus 1702), de Prof. I. Bianu ; Cele mai
cutitul, de deochi, de Rusalii, de vechi inscriplii ramanesti, de
cutite din fele, apoi Calusarii Virg. DrAghiceanu ; Ne trebuie o
Targu Fetelor (Transilvania) dela scoala de arte grafice, de Stelian
Sf. Ilie Popescu; Cartea de scoala, de
M. Simionescu-Ramniceanu ; Ti-
Intiml capitol ne infatiseaza ca- pografi, literati, ziaristi, de Const.
teva dansuri Ca : Hora, Brauletul, Mille ; I/us/1'4M cartii franceze
Chilabaua, Lelita Ioana, Skim, flora veche ,si moderml, de Em. Tata-
Miresei, Chindiea si Tiganeasca rescu, Directorul tip. ,Scrisul Ro-
a caror melodie se noleaza ; Jo- manesc, ; Un mic isto, ic asupra
curi ca: Petrecul, Poarca, De-a ursu tipografillor din Romania, de
'n gaura, Fripta, In Gogosi, Per- D. C. lonescu ; Lucratorul tipo-
ghelul, De-a ulcica, Arsicele ; apoi gnat, de C. D. Fortunescu; Tot
Nunta, Claca i Tiganii cu ursul. criza carpi, de Ion Dongorozi ;
La urma o Bibliografie, diva ffSe- Bthlioteci pentru muncitori, de
zatoarea , cu completari ale auto- Ing. Stavrt Cunescu ; Olensiva
rului. culturala, de C. S. Fagetel; Dela
Negresit ea pentru Romani cartea tiparnifit hi linotyP, cle G. Silviu ;,

390
Lapsus copectoris, de V. Molin ; 0 scrisoare a lui Calinic din
Xiloglajia, de acela$; TiPografii Dec. 1852 spune cd a Oat cd ar
de alladald, de G. Urzicd ; i alte 1i umbland unii sa cumpere un
articole privitoare la tehnica ti- loe pentru cladirea bisencii Cal-
pograficd. vinilor aproapc de $coala natio-
lntatisarea volumului, legatura, nall de aici, nu dcparte $i de
frontispiciul in culori, tiparul, li- biserica stintei Troiti , la care ar
tera, gravurile i planKle sunt fi contribuind cu bani chiar 8i
o pldcere pentru ochi. Doar ceva cativa ortodoxi. Episcopul scrie
gre$eli de tipar, care au scapat Dotnnitorului ca locul nu ar ii
totuni.... lapsus corectoris. nemerit langa biserica i $coala
noastra, i opineaza sa li se in-
Din corespondenta Episcopului cuvinteze sa-si ridice biserica dc-
Calinic al Rantnicului (1850 parte de ale noastre, afarit din
1868), de 7'. G. Bulat, R.-Valcea, ora$, caci tot atard de bariera
1927. 0 foarte scurta i lumi- se alla i gropi$tea mormintarii
noasA caracterizare a figurei a- unor asemenea straini de legea
cestui cuvios calugär $i a operei noastra .
sale in cadrul epocei se face la Anton Pann anunta cii lucreazd
inceput de autor. Fostul staret la tiparirea unor carti biserice$ti,
dela Cernica e un iubitor de cul- in 1853, cerand subsidiu Episco-
tura $i mare gospodar construc- piei.
tor. Cu aceste doua frumoase 8i Trei preoti din Mehedinti, parati
vrednice de lauda atribute ni se de Rusi cii umbla de indeamna
infati$eaza bitranul Cernicaru In pe locuitori la revolta prin sia-
corespondenta ce i se dii la lu- turi atatatoare $i turburatoare de
mina azi, scrisori scoase din ar- lini$tea ob$tii sunt trime$i in
hiva Episcopiei de Ramnic. surghiun in manastirea Govora.
0 scrisoare a arhimandritului Loc. Gen. Contele Coronini cere
Eufrosin cere Invoire episcopului Episcopului In Mai 1856 a darui
ca sA se trimita ieromonahul An- un loc viran din Pitesti, aparti-
timia la Manastirea Neamtului nand manastirei Cozia, ca sa-$i
din Moldova ca sa vada cacea cladeasca i catolicii de acolo o
vestita manastire, cat si $coala ce biserica.
au asezat acolo,, caci $tie bine 0 circularit din Ian. 1857 a Mi-
cd cun oin care n'a vAzut nici- nisterului Cultului $i al Instruc-
decurn alta tara, atard de aceea tiunei Publice recomandi Epis-
a nasterei sale, se aseamana cu copiei sit subscrie un abonament
un copil care n'a sdrit Inca din la o publicatic ce urma a se ti-
leagan . pdri In strainatate, $i care ki pro-
0 alta Onunta ca marele logo- punea sa adune documente pri-
filt Nicola Aristarhi, cinsarcinatul vitoare la Istoria Romitnilor. In-
cu trebile biserice$6 pe linga scrienle se lac la Libritria M.
Patriarsia Tarigradului , a zidit Grant din Bucuresti. Indemnul
cu cheltuiala sa la Constantino- de a ajuta o ast-fel de opera cul-
pol o biserica numita Vlah-Sarai, turala nu e numai de forma ; ii
cere ajutor spre a o inzestra cu senmeazA Inswi ministrul S. Kre-
cele de nevoie. tulescu. Acesta, ca Roman sf ca
Cateva scrisori ale lui Petrache ministru, pretuind" publicarca
Poenaru $i ale Episcopului vor- acestor documente atat de inte-
besc de reparatii necesare semi- resante, îi face o sacra datorie
narului in Craiova, In urma ar- din a imbratisa, cauza, a se pune
derei Ramnicului. Planurile pen- In capul Intreprinderei, i o re-
tru biserica Episcopiei din Cra- comandi la tot Romfmul care
iova urmeaza a se face de Kir pretue$te binele $i fericirea pa-
Marin me$terul, care e arhitec- triei sale..
ton, localnic i cercat la aseme- Asa vorbea $i fiiptuia un Mi-
nea clidiri biserice$tip. Costul nistru al Instructiei de acurn 70
clidirei Episcopiei du p A plan, de ani. cArhivele Olteniei insa
este de 6175 galbeni imparate$ti, nu au fost cinstite de Ministerul
iar pentru seminar 6044. Instructiunei din zilele noastre

391
de 6 ani, de and este solicitat Dela Marina si I. Popovici-Bd-
in acest sens nicj macar cu plata nateanu, scriitori de talent, cari
unui singur abonament. i mai au onorat deopotriva acest colt
multi foti si actuali (si probabil de tara al Banatului.
si viitori) ministri s'au purtat si
se poarta la tel cu revista noastra. Inmuguriri, stihuri, cuvantari,
E acesta un semn al vremu- recenzii i reverii de Pr. Prof.
rilor ! Gh. F Ciaucznu, 1926, Scrisul
Romanesc , Craiova. Scrise In
Viata i activitatea lui Casian prima tinerete or In maturitatea
R. Munteanu, de P. Nemoianu. vietii, cuvantari religioase or in-
Lugoj, 1927. Näscut la 28 Fevr. Milani profane, paginile slujito-
lb92 in comuna Vermes, jud. Ca- rului altarului sunt aproape tot-
ras, liu de Invätator, a invatat in deauna Impletite cu cunostintele
satul sau, apoi la Eceul din Lugoj, omului obisnuit cu cartea ; ade-
Oradea si iar Lugoj pana In cl. sea avantul poetic si parfumul
VI-a. Persecutat de Unguri, vine literar adaoga podoabe scrisului.
in tara, ducand-o greu. In 1913 Din stihurile aci publicate se re-
e In Craiova, la Ramuri . Ina- mama o ,Ruga.. dm 1917, insufle-
poiat in Banat, scrie la =Roma- tita de adevarat spirit religios
nul din Arad 'Yanä la razboi, si de inspiratie poetica, din care
and e incorporat in armata ma- reproducem o parte :
ghiara. Pace planuri de dezer- Parinte atotputernic,
tare, spre a nu servi Ungaria. Prea bunule stgpane,
Oboselile marsurilor militare, a Ce-ai odraslit viata-mi
vietei de campanie agraveaza Si vietii mele pane 1
boala de piept a lui Casian Mun- Cu hainti de lumina,
teanu. Recunoscut gray bolnav, Al Slavei Vistier:
e totusi retrimis pe campul de Plec fruntea mi in tarana,
luptd, hindcä era roman. Reuseste Milostivirea-Ti cer.
a fugi In Tara In 1915, pela Baia Nevrednic e-al meu crestet
SA-atingt al Tau pamant:
de Arama. Scrie la gazete de Caci proaspat sunt In zile,
propaganda nationala ; tiareste Dar vechi sunt in plicate...
volumasul Atacul , cu notite din
campania la care luase parte ; lu- Doinirea i-amutita
creaza la a furniza carti prizo- Pe piscuri si prin Arai,
nicrilor romani de prin lagarele Unde saltau alfdata
rusesti ale Siberiei. lntrand i noi Siraguri de flacai...
In crivina, prin tarini
in razboi, el cere lnrolarea, ser- S'a InstArit mohorul
vind ca scriitor propagandist ne- Si pribegeste 'n bruma,
obosit, eroic, desi boala 11 mina Cu ochii umezi, dorul
progresiv. Cand &Irbil ocupa Ba- SI caute iubirea .
natul nostru, C. Munteanu se duce Si nu-i, nu-i nicaireal...
acolo ca ()titer informator in ser- Durerile si-aleanul
viciul Marelui Cartier Roman. Din larg de lumi lalina,
Revarsa Ti mila pacei
Starea lui e asa grava insa, Inca Din mila Ta cea plina,
trebue sä fie internat In sanato- De plinul bunatatei;
riul de tuberculosi dela Filaret. Recheama la caminuri
Ese de aci spre a se duce in Italia ; Pe 'nviforatii lumei!
mijloacele ii lipsesc curand, asa Induret-Te, o 1 Doamne,
cd e nevoit a se intoarce in Banat, De-a rnamelor suspinuri,
De geamat de sotie,
intr'un sanatoriu. In timpul aces- De gungurit de prunci,
tei internari e ales deputat de De jalea ce c4unA
conjudetenii sai in 1920 ; boala Ca bruma peste lunci!
insa a Impiedecat de a participa la Sleieste-ne din inimi
lucrärile Parlamentului. La 12 Isvoru-amaraciunei;
Ian. 19'21, Casian Munteanu moare Hotar osandei noastre
in spitalul judetean din Lugoj, Si-obidei mute pune-i!
Vor inflori, odattl,
In varsta de abia 29 de ani ; moare Spuzenil maci prin grau,
tandr, pEn de fagaduinte si räpus Ca marturii ca. brazcla
de acee.asi boala ca si Victor Vlad. S'a fost scaldat in ram

392
De &Inge card i tanar : desigur, buna dispozitie si sim-
Ispa.5A prea curatA L.
Crunt geme firea 'ntreaga
patie a omului de stat Dalian
Sub crancenul razboi : pentru tara noastra. De alt fel In
Indura-Te, StApitne, Italia Alecsandri incepe a fi cu-
Indura-Te, de noi!... noscut, mai ales dela 1878, de
cand cu prerniul luat pentru La-
V. Alecsandri si Italia, de tina ginte,, si in special e stiut
Alex. Alarm, conferentiar uni- ca folklorist. Spre starsitul anului
versitar, Mem. Acad. Rom. 1927. 1882, cand se gasea la Mircesti,
Lucrare facuta in jurul cente- batranul Iiice Inca planuri noi de
narului romantismului, aduce noi calatorie prin Italia, pe care nu
si pretioase contributii la pa- le poate realiza insit. In timpul
trunderea operei poetului cves- acesta scriind Fantana Blandu-
nic tartar si ferice.. ziei,, cum era in tara, D-1 Marcu
Se porneste dela acceptarea remarca faptul ca in aceasta
definitiei Romantismului ca fiind piesa, si din aceasta cauza, ele
o nuantare specifica a sensibili- mentele i influcntele exotice sunt
tatei omenesti, care a insotit a- inexistente, desi actiunea drarnei
ceasta profunda revolutie spiri- se- petrece in Italia. Abia un an
tual5", dupa formularea lui Jos. inainte de moarte, in 1887, Alec
Aynard. Cunoscand taptul ca a- sandri calatoreste pentru ultima
cest romantism se caracterizeaza data prin Italia, calatorie melan-
casi Renasterea italianaprin colica, pe o vreme fara soarc si
universalitatea lui ca cuprins si cu cer intunecat.
orizont, autorul procede a cerceta In capitolul V. Al. si Mazzini
opera lui Alecsandri in cadrul se arata ca poetul roman nu ur-
literaturilor comparate,respec- meaza calea ideologici patriotic-
tiv si special in cadrul exotis- revolutionara a marelui italian,
mului italian, a preocuparilor aceasta din cauza temperamen
sufletesti si a sensibilitater epocei tului sau de poet, de om perfect
romantice din tara noastra. echilibrat, si nu de militant po-
D-1 Marcu subliniaza ca V. Al. litic.
e cel dintai care introduce in li- Fata de curentul filologic ita-
teratura romaneasca tema exo- lienizant Alecsandri s'a tinut in
tismului italian. Presupusa ori- rezerva, nu l'a aprobat; dupa 18-1'N
crind venetiana a poetuluf, tempe- s'a pronuntat repetat impotriva
ramentul silu, pasiunea-i pentru ridiculizandu-1 in cutare piese ale
calatorii i prestigiul natural al sale. Mai mult si mai adesea s'a
Italiei cu trecut istoric bogat declarat poctul nos ru in potriva
cu frumuseti naturale deosebite, curentului latinist exagerat al
expltca imprumuturile i infiu - Ardelenilor din tara.
entele italiene asupra lui Alec- In definitiv V. Al. nu impru-
sandri. muta decat un cadru Italiei pen-
Se cerceteazä prima calätorie tru aeh i. canta propiile sirntiri,
a poetutui, urmarindu-i marturi- c5ci fondul operei sale nu a lost
sirea puternicilorimpresii simtite, deloc influentat de literatura ita-
dupa corespondenta si note di- liana, direct col putin.
ferite, apoi se lamureste geneza
Buchetierei din Florenta" si as- Bisericile de lenin din full.
.pectul ei autobiografic. Arad, de Di; Coriolan Pelranu,
Portrete i tablouri evoca fi- Sibiiu, Tip. Drotleff, 1927. Al-
gurile lui Costache Negri, Mich. bumul acesta, cuprinzand 55 de
Corradini, Elena Negri in cadrul planse cu ilustratii biserici, ju-
lor dela Manfina, or in calatoriile gräveli, iconostase, usi impara-
lor la Venezia, Napoli si Palermo. testi, sfesnice, icoanc, prapore,
Cu privire la rolul politic jucat chivoturi, jeturi, cu cateva pla-
de Alecsandri aduc note impor- nuri arhitectonice i hart°, ingrijit
tante scrisorile schimbate intre tiparit, are la inceput un studiu
poet si Vegezzi-Ruscalla. Acesta al autorului. Din acesta vedem
din urma, prin legaturile sale cä c pentru intaia data ca se
personale cu Cavour a influentat, thee o asemenea cercetare se-
393
rioasd i competentd a bisericior ratd cu sculptura i picturd dupd
de lemn ale tinutului, cu care regulile iconograftei noastre. Pc-
prilej s'a inventariat i avutul de retli sunt pictati mai totdeauna.
interes istoric si artistic al acestor Ferestre putine i mici. Pe din
sfinte locasuri romanesti, in ve- afar-A barne groase orizontale.
derea colectiondrii acestor obi- Strasina larga de reguld, sub
ecte la Palatul Cultural din Arad, acoperisul sindrilit mai adesea.
unde sä formeze un Muzeu bi- Turnul este or de tip gotic, ca un
sericesc judetean. Restul materia- coif, or baroc, in formä de ceapä
lului tiintitic adunat s'a depus la globuri suprapuse, cele din
Seminarul de Istoria Artelor al urmä mai frecuente. A ci sunt clo-
Universitgei din Cluj. potele, cu galerie deschisä cate
Se constatd O. in vara lui 1925 odatd, or ferestre.
erau 55 de biserici de lemn in Bisericile acestea au bogate ca-
jud. Aradului, din care dispar HMO artistice, atat arhitectonice
anual cateva, inlocuite de altele cat si picturale. Nu mai jputin
mai aratoase, de piatrd or ctird- de pret sunt foarte multe din o-
midti. Aceste cladiri sunt poli- biectele de cult i mobilier ale
gonale, lemnul excluzand forma acestor locasuri.
semicercuald. Cele mai nume- Pentru a explica nota particu-
roase sunt in plasa Htilmagiu. lard. a acestor biserici, D-1,Petran
Unele din ele au fost mai intai cauta. sd Idinureascä in ce mediu
In alt sat, or loc, apoi au fost sufletesc se trdia In acel tinut
transportate aiurea. Datarea lor prin secolul XVIIIXIX. Acea-
este dificild, unele neavand nici sta dupa datele iconografiei lui
o inscrlptie, sau cd au fost re- Al. Marki. Dupa aceea se expune
acute or restaurate, mai ales la in linii generale chipul cum s'au
turn si coperis. Ele nu sunt mai rdspandit bisericile de lemn in
vechi cateva decat din prima Europa, constatand analogii cu
jumdtate a sec. XVIII, cele mai unele i multe diferente de cele
millie fiind posterioare. Aceste neromane. cStilul bisericilor de
biserici, desi nu prea vechi, re- lemn romanesti din jud. Arad in
petd instt un tip vechi, poate tipul esentd este conditionat numai de
creat In sec. XIV. Pictura lor e material; el nu este transpunerea
mai toatä din veacul al XIX. in lemn a stilurilor istorice din
Cele mai multe sunt asezate pe apus ; acestea au avut inraurire
o colind, or deal, cu altarul spre numai la turn si in pictura mai
rtIsdrit i cu cimititul aldturi. noutl. Ea este o arhitecturd i o
Sunt fdcute din lemn de gorun, pictur a. populard, un produs al
exclusiv de lemn, pänd. i cuiele. geniului romanesc,.
Azi unele au fundament de piatrd
coperis de tinichea or tigld Istoria artei Nam:tine, de P.
chiar ; pardoseala de obicei de Constantinescu-kzi. Ed. cViata
pamant, arar de lemn or lespezi Romaneasca,, Iasi 1927. Lucra-
de piaträ. rea de fatä e rezumatul cursului
Planul simplu basilical, cu o tinut la Facultatea de Teologie
navata dreptunghiulard, despdr- din Chisinau, in anul trecut, de
titA in trei pArti: altar, nava si prolesorul respectiv al catedrei
pronaosul or tinda. Absida e arar de Istoria artei crestine. Desalt--
patrul ate raid, or rotunda; de catd. de citatii bibliografie multd,
mai multe ori poligonald (cu 3 aceastä carte vrea sä indeplinea-
ori 5 laturi ; cateva au pridvor scd un serviciu de popularizare
or portic deschis la apus in fata, a subiectului,. Ea cuprinde isto-
or chiar la t er al. Dimensiumle ricul desvolt4rei in timp a artei
sunt modeste, dela 9 m. lungime bizantine. Cele 6 capitole ale cartei
la cel mult 16-18, iar in lat dela cuprind : 1) Arta crestina primi-
4,50 la 8 m. maximum. In interior 2) A. c. din Orient, dela
tivä ;
bolta e cilindricä en berceau) la Constantin-cel-Mare la Justinian ;
navata, variind la altar si pro- 3) Epoca lui Justinian; 4) Dela
naos. Stalpi masivi despart pro- Justinian la Macedonici; 5) Epoca
naosul- de navd. Tampla e deco- Macedonicilor si a Comnenilor;

394
.6) Ultima evolutie a artei bizan- doua a lor ocupare a Bucovine
tine din sec. XIV. La starsit o de acum 10 ani.
searnA de consideratii generale
asupra conditiunilor in care s'a Cdte-va rile prin Spania, de
nAscut i desvoltat arta bizaRtinA, N. lorga. Edit. Casa Scoalelor,
explicandu-se i pentruce aceastA 1927. Cartea are douA parti :
evolutie se face cu greu, se cam Descrierea cAl Atoriei au toru lui
petrificA, ajungand mai rar la prin Spania in primAvara trecutA,
gradul perfectiunei artei clasice, trei conferinte cc D-sa a tinut,
dar find totdeauna interesantA, la Teatrul National din Bucuresti,
capitol nu din cele mai mici ale derfre Spania
istoriei artelor. Cartea are 130 Noteie cu privire la taril si oa-
-de figuri care ilustreazA textul. meni pe cad i-a cunoscut In dru-
mul sau sunt rapide creionAri, in
Motive decorative romdnefti. care observatiile sunt juste (am
Gravuri i sapaturi in loam, de vizitat si eu odatA, mai pe inde-
Ilie M. Veslovschi, Directorul lete, toata tara aceasta , intre-
$coalei de rneserii din Campulun- tAsute cu amAnunte istorice, cu
gul Bucovinei. Tip. Krafft & Drot- descried exacte ale naturii
leff,Sibiu.Albumul are 15 planse uneori cu notatiuni pline Intr'ade-
curat si frumos tiparite, cu mo- vAr de poezie.
tive dela cele mat usoare para CAci e de remarcat lucrul a-
la unele mai complicate. Din ele cesta : In omul de §tiintA aplecat
se poate urmilri cutare motiv cu laborioasA migalA asupra car-
simplu in desvoltarea sa, prin tilor, si In omul politic ce ar avea
amplificarea combinatiunilor or- cuvant sA fie amarat de atata
namentale la care poate da nas- neinte'egere a multora si dus-
tere. E de regretat doar caIn- mAme a clitorva, filoanele de po-
tocmai ca si la alte colectii si ezie care ii brAzdeazA scisul
albume de felul acestaplansele aur curat al sufletului sau au
sunt lipsite de oarecare Indicatii rAmas dovadA a poetului, corn-
asupra provenientei motivului. Ar primat de imprejurarile vietei, si
fi de mare interes sA stim in ce care este N. Iorga.
locuri din Bucovina se gasesc uti- Cele trei conferinte infAtiseazil
lizate anume motive, la ce obiecte tara, poporul, istoria, litcratura
sunt de preferinta intrebuintate si arta Spaniei. Din ele se des-
fiecare, chiarIntru cat se poate prinde o perfectil i completA
o notA de vechimea lor. Cu descriere a tarei surori, descricre
-chipul acesta cel ce consultA al- alimentatd de impresiunile proas-
burnul spre a-1 utiliza in mod pete si directe ale conferentia-
practic, la lucru, va fi asigurat rului, cum si completate prin
cA aceste motive sunt inteadevAr vastele si variatele sale cunos-
ale poporului, nu din inventia tiinte generale.
editorului lor ; pentru cercetAto-
rul etnograf or istoric al artelor, Paludissnul in Oltenia, de Dr.
va da un material de studiu pe Ch. Laugier, Inspector General
care sA se poata baza si din care Sanitar, Tip. Prietenii *tiintei ,
sA fie posibil a se trage concluzii Craiova, 1927.Lucrarea aceasta
pentru stiinta noastrA. i dacA descrie campania antimalaricA
facem aceastA observatie e pen- din anii 1923-1926 inclusiv. La
tru cA putini sunt in stare a inceput cateva consideratiuni ge-
aduce o asa de bogatA contribu- nerale geografice, geologice
tie la cunoasterea artei noastre demografice cu privire la Olte -
populare bucovinene ca D-1 Ves- nia, cunostinte necesare intele-
lovschi. Colectia D-sale etnogra- gerei problemei malarice la noi;
ficA - mai bine zis muzeu ce se aratA aspectul satelor i ora-
selor in genete, apoi se trece la
stransese inainte de rAsboi, cea
mai mare si mai frumoasA din cauza si agentul raspanditor al
Bucovina cu privire la artele si malariei : tantarii si cuiburile lar
mestesugurile- la Romani, a fost care. UrmeazA : Evolutia palu-
distrusA de gloatele rusesti la a disrnului In Oltenia, cu nurne-

395
roase tablouri gratice, aratand sarguinta atate amanunt e din
progresele ce a facut incontinuu viata 0 opera lui Hasdeu, dintre
malaria in regiunea noastra de care cele mai multe vor folosi
dinainte de razboi joana In 1923, pentru Intregirea marei $i corn-
cand se hotara$te de care D-rul plexei personalitati a magului de
Laugier inceperea unei actiuni la Campina, luminand si cute un
sistematice i energice in contra ungher obscur din salonul vietei
paludismului. Dc aci se clescrie literare a vrernei. Pentru morn-
organizarea campaniei antima- vurile lumei politice, gazetare$ti
lance. Tinandu-se seama c4 in ti universitare, de asemenea se
mod gre$it se facea pana acum aduc note interesante.
asemenea campanie numai vara, Asttel aflam mici note biogra-
lucrul s'a inceput de acum din lice cu privire la posturile ce a
iarna, dupa. urmatoarele principii: ocupat Hasdeu In tmerete in Mol-
1 DCscoperirea sterilizarea dova, ca magistrat i profesor.
tutulor rezervoriilor umane de Daca multe din anecdotele a-
virus, in timp de iarna, Inainte cestea sunt de natura a invedera
de aparitia tantarilor ; 2 Masud spiritul mucalit al creatorului
antilarvare limitate la interiorul lilologici moderne romanesti, imi
satelor, precum si distrugerca lace impresie ca D-lui B. Laza-
tantarilor cari hiberneaza in lo- reanu nu-i displace a infatisa pr
cuinte ; 3) Propaganda prin con- Hasdeu intr'o lumina uneori putin
ferinte ale corpului medical 0 simpatica. Astlel D-sa ii gratifica
alte mijloace. Tablouri grafice cu epitetele de (printoman. p. 24 ,
statistice dupá judete ilustreaza de caraghioz indescriptibil p. 25
textul cu impresionantele lor re- si (printisor dedat la risipe, la
zultate obtinute, rezultate deo- crailacuri $i cruzimi. (p. 26), cand
sebit de satislacatoare. Din nu- pove$teste o intarnplare cu ni$te
milruhale 91, 893 de irnpaludati evrei, pe cari H., tanar otqer
s'au chininizat complet 56, 563 rusesc, ii inhamase intr'o zi la
de in0. Tratamentut de steriti- trasura (cred ca nu fara consim-
zare, prin doze masive 2 grarne) tirnantul lor i o plata In bani).
repetate tiny de zece zile con- Deosebit serviciu ni se face prin
secutiv, se constata foarte eficace, lamuririle ce se aduc despre pu-
chiar pentru forme rezistente ale blicatiile satirice (Aghiuta i (Sa-
boalm, 0 nu a prezentat nici un tyrul., necunoscute de publicul
caz de intoleranta a organismului mare, ca find inaccesibile.
contra acestei doze. Recidivele In definitiv,cu toata indispu-
au fost rari dupa asemenea chi- nerea D-lui B. L. contra lui Has-
ninizare Numai multumita tra- deu, cand se inta1ne0e cu anti-
tarnentului indicat i actiunei sus- semitul din acest print al pos-
tinute a campaniet antimalarice nelor, sa multurnim autorului
din Oltenia, s'a putut Inregistra pentru partea de eontributie ce
scaderea extra-ordinara a acestei ne-a adus despre marele nostru
boale in regiunea noastra. scriitor.
La sfar$it se drt un rezumat Serhatorirea cclor 20 de ani de
in frantuze$te al lucrarei D-rului la moartea lui Hasdeu ar fi me-
Laugier, experienta D-sale pu- ritat $i mai bine Insa o reeditarc
tand servi $i corpului medical a celor mai de seama opere ale
din strainatate. sale, or macar a unei antologii
Umorul lui Hosdeu, de Barbu hasdoiane. Caci, in afara. de Joan
Lazareanu, Ed. (Adevarul. 1927. Vodä-cel-Cumplit, retiparit anul
Cercetatorul harnic de rabda- acesta de o casil de editura din
toare migala, care e autorul a- Capitala, nu s'a mai reimprimat
cestei carti, a trebuit sa mun- de ani de zile nimic din operele
ceasca mult spre a strange cate lui Hasdeu, mai ales din opera
a adunat in volumul s5u. Sunt sa $tiintifica; iar din lucrarile sale
aci lucruri i cunoscute, dar si mai accesibile publicului divers.
destule cu totul necunoscutechiar cal-tile sale (Sic Cogito. i (Ideal
$i de cei familiarizati cu cartea. si Sarcasm. se gasesc foarte cu
Or cum, e un merit a fi cules cu greu, cca din urma in special.

396
REVISTE tenia in epoca lui Matei Basarab.
Doar biserica din Topolnita, cea
Buletinul Comis. Monum. isto- ridicatd de jupan Buliga Lupul,
rice. An. XIX, fasc. 50, Oct.Dec. e din aceasi epocd ; cea din SA-
1926. Cea d'intai vLitd dom, cuiern Insd este superioard ce-
neasca la monumente istorice lorlalte. Icoanele jugrOvite au
si opera lui Grigore 31-atei-Voda spirit arhitectonic si rnult d. liber-
Ghica, ne-o comunica D-1 N. Iorga. tate si imaginatie in compozitie
Este cea facutd la vleat 7241 Sept. Coloarea e bogatd In tonuri si
singur, dentru sini Indemnat. la arm onioasA In ansamblul ei. Poate
Suceava, Roman, Neamtu, Baia, cii picturile acestea sunt, dupa
mandstirea Slatma si la Drago- cele dela Bis. Domneasca dela
mirna, apoi cu alt prilej, la Harlan Curtea-dc-Arges, cele mai fru-
la casele domnesti, la Cotnar, la moase din vechile noastre frescuri.
Dumbrava Rosie. Lui Gr. Ghica Se poate deosebi i partea de
i se datoreste reclAdirea bisericei picturA a fiecdruia din cei doi mes-
Frumoasa din Iasi si Pantelimo- teri, monahul Mihail fiind supe-
nul, unde e si inmormântat dom- rior In culturil i mestesug lui
nitorul. Costu mu l jupanesei Ianache. In istoria artei noastre
Maria Bengescu consiliereasa, de nationale, pictura dela SOcuieni
Virg. DrAghiceanu. Desgroparea infAtiseaza o treapta de legatura
lui Staico Bengescu si a sotiei intre stilul din vremea lui Neagoe
sale s'a facut la 15 Mai 1923, cand Basarab i acel al lui Const.
s'au reparat podelele bisericei sa- 13râncoveanu. Notele acestea sunt
tului Bengestii-Gorj. S'au aflat semnate de I. Mihail. Pentru des-
atunci clouA toalete de cocoane, crierea a c est ei restaurAri din
ale sotieiMariasi ale unei fete punct de vedere arhitectonic ne
a lui Staico Bengescu Masa, dii cateva insemndri D-1 C. Pe-
milritatA cu un Glogoveanu, re- trescu-Dragoe, pictorul. Sul-
lativ destul de bine conservate. tana. Descoperirile a, heologice
Se face descrierea amOndorora, din vara anului 1923, de D-1
cu ilustratii. Una din acestea in Andriesescu.Raportul sect re-
colori, din stofil de mAtase Ca- gionale Cernauti pe anul 192/
fenie, cu flori brodate pe ea in 1925, In continuare din nurnArul
aur i bordatit cu o pasmanterie trecut al buletinului.
tot de fir aurit.Pictura bisericei
din Sacuieni-Danzbovipa a iesit Minerva, revistil de sintezil cul
la iveall. In cammnia de \Tail a turald, An. I, No. 1, Iasi. Organ
anului trecut, odatft cu lucrArile al Societtitei de Filosofie i tiine
de curatire a frescurilor biseri- Sociale din Iasi,. aceastd publi-
cilor oltenesti dela MihAesti si catie (apare de 3 ori pc an) se
Cozia din jud. Valcea. CurAtirea prezintA sub cea mai simpaticrt
pAretilor i spalarea vechilor ju- aparentA, cu hArtie albA si tipar
graveli find fAcutd cu ingrijitO curat. Cuprinsul ei, dupd sumar
atentie, a dat la lumina prea fru- bogat, interesant prin subiectele
moase specimene de veche pic- tratate in articole casi la recenzii.
turd româneascA, din epoca lui Cuvant inainte, de 1 Petro-
Matei Basarab. Biserica a fost vici, caracterizand nevoile vre-
ziditA la 1655. cum grAieste pi- mei de acum 25 de ani si cele
sania, de jupan Neagoe Stepan de azi, aratA cd odinioari tre-
SOcuianul, velichi postelnic, cu buinta culturald de cOpetenie era
sotia sa Samiira. Jugraveal t s'a impiedecarea sborurilor grabite,
fAcut la 1667 de hul lor Badea, cu InsAiliri irnprovizate de ab-
biv vel clucer, de dare un mo- stractiuni, deci (era necesar sA
nah Mihail si un Ianache, jugravi. se cdstige mai nainte de toate
Pictura e interesantd In deosebi o temelie solidA de fapte concrete
pentru caracterul putin traditio- si si se facd. mai ales educatia
nal, putin ieratic al ei, denotand unei documentiri bogate, ma i
o probabilA iniluenta occidentalA. nainte de a se porni cdtre sin-
Ea aratA gradul de desvoltare tes11( ; azi, cAnd alta e atmosfera
artisticA la care ajunseserA in 01- si coloritul sufletesc al vremei,

397
se simte imperios trebuinta de dru Philippide: Originea Roma-
directive noull, cu <directii lim- nilor. Este o prezentare catre
pezi si indicatoare deslusite,. Si publicul cetitor nespecialist, a a-
ca un semn al schimbArei vre- cestei valoroase opere, dare de
murilor, D-1 Petrovici constatA seamA constiintioasA i compe-
<evohnia impozantei personalitAti tenth.. Neoliberalismul, de St.
a D-lui N. Iorga, care, dintr'un Zeletin. Cantemir i Ardelenii,
neobosit culegAtor de date isto- de G. Pascu.Echivaltnea Itow-
rice a devenit un moralist,. Re- liunilor publice i armonizarea
vista aceasta, raspunzand (loci salariilor, proiect pentru unifi-
unei nevoi a timpului, va fi o carea or.ganizArei tutulor corpu-
revistA de idei, o revistA filosoficA, rilor de tunctionari, armonizarea
clacA prin liiosofie 1ntelegem cu functiunilor si a salariilor, cu ta-
totii punctul de convergentA al blouri comparative Intre proiec-
tutulor sp-ecialitAtilor. . CAci cer- tul Manoilescu i cel al autorului,
-cetArile partiale de pAna ieri D-I Iuliu Pascu.Organizarea in-
sunt <simple etape, In drum spre valdmantului economic In facul-
sinteza totalit*.UrmeazA artico- tAtile tehnice.Din Cronica, In-
idle : .Problema claselor sociale, semnAm ac eastä observatie
de P. Andrei ; Note pentru in- dreaptA a D-lui Traian Bratu :
troducere in filoso/la lid Hegel, ,N'ar trebui infiintate nici intre-
de D. D. Rosca ; Ideea de timp tinute scoli secundare decal acolo
in Econoniia Politica, de D. I. unde existä profesori adevArati,
Suchianu ; Eternitatea i vremel- nu improvizati. CAci dacA In In-
nicia artei, de Tudor Vianu, e- vAtAmantul primar si un dascfil
nuntand cA singurA forma este mai putin pregAtit, avand bunil-
eternA in artA; Sociologia lui vointA, poate duce lupta In con-
Villredo Pareto, de Tr. BrAileanu ; tra analfabetismului i rAspandi
Voinja julidica Mkt de voinpc elementele cele mai simple ale
psikologica, de Tr. R. Ionascu ; culturei, spoiala de culturti datA
Virlualita file noliunilor, de Dan de scolile secundare fArA profe-
I. BAdArAu ; Asupra esteticei lui sori e primejdioasa, ca orce semi-
Siminel, de Oct. Botez; Con- doctisrn. Si cat ran e facut si mai
stun/a logica, de Cic. Iordri- lace Inca si in privinta asta de-
chescu ; Comemorarea lui spi- magogia si politica! Cand e ne-
noz,a, de I. Petrovici ; Asupra voie de protesori titulari nu tre-
saturaliei fenoinenelorsufieleti, bue sA se spuna: avem mare ne-
de Mih. D. Ralea. voie de profesori, ci : e nevoie de
Dupli acestea, Recenzii cupri- protesori bunt,. Reproclucand-o
vire la cArti de MetafizicA si Is- in aceste pagini, o supunern si
toria Filosofiei, de Sociologie si noi reflexiunilor celor in drept.
Stiinte sociale, de Psihologie, Es- No. 2 AprilInnie Literaturile
teticit si Pedagogie. romanice in raporturile lor reci-
proce, de Iorgu lordan. Aceste le-
Revista criticri de culturA ro- gAturi sunt de altA naturi decal
rnaneascA, An. I, No. 1, apare de cele dintre idiomele neolatine. Pe
la lanuarie la Iasi, sub direc ia cind intre aceste din urma e sta-
-D-lui Prof. Georgie Pascu, cu co- bilit cA au aceeasi origina evidentA,
lahorarea D-lor Tr. Bratu, Iorgu literaturile romanice nu pot avea
lordan, C. Balmus, N. Bejenaru, aceeasi obarsie; ele au apArut in-
I. Botez, St. Barsanescu, D. GAz- dependent uncle de altele si in
claru,'T.Hotnog, Carol Kurt Klein, functie de conditii istori:e, po-
Ion Pascu, Iuliu Pascu,Nec. Pascu, litice, sociale i culturale, deo-
T. Rosculet, G. Zaw, si St, Ze- sebite la fiecare, iar numai cu
letin. FArA niciun cuvant Ina- timpul au inceput a se apropia
inte, socotit probabil inutil. ti- una de alta. Literaturile neola-
tlul revistei putand tine loc de tine nu se pot deci urmari corn-
program In linii generale, pri- parativ in evolutia lor, ci separat;
mul articol al acestei publica- mterinfluentarea lor nu e aceeasi
tiuni e consacrat operei bAtranu- si in acelas sens la toate. De
lui filolog dela Iasi, D-1 Alexan- aceea nu e posibilA o istorie corn-

398
parata a literaturilor neolatine, Revista Istoried, XIII, No. 4-6
asa cum avem istorii comparate din 1927, cu urmatorul cuprins :
ale limbelor romanice, ci numai Petru-cel-Illare la .Prut, dupd do-
monografii partiale de acest fel. e um en te contemporane, de I.
Se poate Insd cerceta literatura Baidaf, care aruncd o melanco-
unui grup de popoare, cum a licä lumina asupra amurgului
jAcut-o D-1 Iorga in a sa Istoria vietei lui Brancoveanu.Noi scri-
literaturilor romanice in desvol- sori ardelenesti privitoeue la Is-
tarea si legdturile lor, or a o- toria Romani/or releveazA D-1
menirei chiar, fdintr'un anumit Iorga, ca find de cea mai mare
punct de vedere, care nu poate InsemnAtate pentru istoria noa-
Li dectit acela al universalitAtei strA, din cele publicate de D-1
operelor poetice individual luate., S. Dragomir in Anuarul Inst. de
cum a fAcut suedezul H. Schack, 1st. Nat. IV. Un evreu turcesc
manierti In potriva cdreia s'a despre Jdrik noastre in secolul
ridicat Benedetto Croce, Dupd XVIII-lea, cu tptul In nemte*e,
aceste generalitdti, D-1 Iordan In urmare. Cuvinte romanesti
face o scurtA ochire istoricd a- in dialectul Armenilor din Tran-
supra raporturfor-Clintre litera- silvania, cu cdteva note isto-
turile romanice In decursul vre- rice.Trei plangeri dilerite, ale
mii. Constatd tuperioritatea li- unor sAteni din Costesti-Valcea :
teraturei franco-provensalti fatd 1) din 1786, prin care cer cai-
de celelalte in epoca medievald li- macamiei Craiovei a li scutiti de
terard i Ii aratd cauzele politice bir, ca unchei neputinciosi de
si culturale in nordul epic si in 80-90 ani ; 2) din 1628, in care
sudul liric. De cu sec. XIV Italia niste säteni din acelasi loc se
ia locul Frantei, cu Dante, Pe- plang la Domnie c/i egumenul
trarca si Boccaccio, precursorii mAndstirei Bistrita lea cutrupit
Renasterei. Din a doua jumdtate un loc ; 3) fard datA, a unor sa-
a veacului XVI preponderanta teni si preoti din plaiul Hurezi
oi Cozia-Valcea, ce se jeluesc
Spaniei incepe. Pe la Inceputul Domnitorului in potriva proto
sec. XVII literaturile romanice popului Ilie Bairactaru. Aceasta
se apropie, cu o comunti aple- din urmA se poate data ca. din
care spre manierism, exagerat circa 1836 (Vd. Arh. Olt. 1927.
pand la gongorismul spaniol. In- pag. 5 5 5 i 209). La Documente:
tdietatea literard. revine apoi din 0 lista bucovineana de penali-
nou Frantei lui Ludovic XVI. tali, foarte interesantA, dar care
Azi tot literatura francezA se men- de sigur cA nu ar Li pusd. in a
tine in frunte ; influentele reci- plicare niciodatA de guvernele
proce dintre literaturile romanice care oplosesc hoti si-i scot basma
sunt mai Intinse si mai compli- curatd, dacd sunt .de-ai. no5tri .
cate deck odinioard, Intru cat In No. 7-9 se deschide cu un re-
vrernurile noastre raporturile spi- zumat al conferintei tinute de
rituale dintre oameni sunt mult D-1 N. Iorga la Carnpina, cu pri-
mai complexe, iar orizontul literar lejul comemordrei lui B. P. Has
este mult mai larg de cum a fost den. In ea se gtisesc schitate
in alte timpuri. Interpdtrunderea cdteva norme de conducere pen-
literaturilor popoarelor neolatine tru cel care ar edita operele
intre ele este azi un fapt con- alese ale marelui InvAtat mort
sta(at, lucru din care nu au decdt acum 20 de ani.Stramo0i no,>-
de cdstigat. UrmeazA apoi ar- Sri, cu capitolele : Neamurile tra-
ticolele : IVicolas .erban, de G. co-dace si istoria lor, viata yi
Pascu ; $tlinta si Metafizica, de cultura acestor neamuri, primele
S. Sanielevici ; Prima incercare civilizatii Mice, stiri noua despre
poelica a lui Hasdeu, de Liviu inceputurile Rome i, origina
Marian : tabula ,Porumbul si Si- limba Etruscilor enigma a isto-
potul., publicatd In Noemvrie 1858 riei, expansiunea Etruscilor si
in gazeta .Zimbrul i Vulturul . hegemonia lor in Italia, de G. G.
La urmd Cronici, R ecenzii de Mateescu.-0 carte necunoscuta:
cArti i reviste, apoi Bibliografie. .Istorii ale vietilor celor mai yes

.999
titi Romani $i Romanc , din 1858, la Sorbona in primAvara aces-
a preotului I. Munteanu, comu- tui an. Deux publications ser-
nicare de N. Iorga, ca $i Cursul bes concernant thistoire rou-
de lstoria Romanilor al lui Aa- maine, de Mih. Lascaris. Un
ron Florian. Detalii asupra projet de traite entre la Ron-
ainbasadorilor turcegi la Sto- manie et les Etats-Lints sous le
ckolm din 1729 si 1732, de C. prince Couza, comunicat de D-1
J. Karadja. Se dau in rezumat Sever Zotta, din 1860, tratat de
trei conterinte ale D-lui Iorga, amicitie, comert $i navigatie.
tinute Ia Clu), ZalAu $i Careii- L'élement roumain dans les an-
Mari, cu sublectele : Faze in is- wiles serbes, comunicare de N.
toria A;dealului, Vechile orga- Iorga.Necrologul lui V. Parvan ,
nizari politice ale Romanilor de -I. Andrie$escu, cu biografia
din Aideal. i Hotarele de apus savantului ce am pierdut $i o
ale poporului romanesc. Vin caracterizare a operei sale.La
apoi multe DAri de samA, Re- urmA, DAri de samrt $i CronicA.
cenzii felurite $i o bogatA cronicA
de N. lorga $i C. J. Karadja L'Europa Orientate, Roma, Vtl,
No. 7-8, pe lul. -Aug. 1927. Di-
Revue historique du sud-est rectorl : Dr. Amedeo Giannini §i Dr.
europeen, IV, 4-6, pe Apr.Iun. Ettore Lo Gatto Transilvania, dupd
continAnd : Les voyageurs orien- documentele Contelui Luigi Ferd.
taux en France, cu capitolele ur- Marsili, de Maria Emilia Amaldl, cu
matoare : Voyageurs grecs: Pro- inceputul unei cercetiri, ce cuprinde
Yos, Philippick, Coral, Stamaty ; capitolele urmatoare : Personalitatea
Un voyageur roumain sous la lui Marsili §i importanta calatoriilor
Restauration.Les iddes sociales sale i a relatiunilor sale ; operele
de Victor Place, consul al Fran- sale tiparite §1 cele inedite ; Marsili
tci la Iasi, din vremea Uni ii Prin- in Transilvania. Contele Marsili s'a
cipatelor, i sustinAtor al ideei nascut in Bolonia la 10 Iulie 1658.
unei improprietAnri a tAranilor, Inzestrat cu un spirit aventuros §i o
FArA a prezenta un sistem ori- energie pe care nu o putea cheltui
ginal, are meritul de a fi sustinut intens In patria sa sfarticata pe atunci,
prin prestigiul sAu idea Impro- 1§i cata un camp de activitate la straini.
prietArirei. Articolul este de D 1 Astfel servi cu credinta pe imparatul
Marcel Emerit, protesor francez, Austriei Leopold, in luptele contra
din misiunea francezrt, ata$at pe Turcilor, pana la predarea oraplui
lAngA Universitatea noastrA din Brisach, in luptele cu Francezii, star-
CapitalA. La fenime en Vala- §ind astfel cariera sa de general in
chie pouvait-elle heriter ? este un 1703. In tot timpul, dar mai ales dela
rilspuns de D-1 G. Fotino, adresat aceasta data, el ramâne i om de
D-lui M. Emerit, cu privire la tiintL geograf §i naturalist. Ocea-
chestiunea de mai sus, chestiune nografia incepe dela el. In Bolonia
suscitatA de lucrarea 'Contribu- fondeaza un Institut al tlintelor. Ti-
tion a l'étude des origin cs de pare§te dill in care descrie calato-
l'ancien droit coutumier rou- riile sale, §1 alte opere, scrie me-
main'. Deux lettres de princes morii §i note diferite, totdeauna pa-
roumains aux Archives de Na- sionat dupa tilnt5, l moare la 1730.
ples, anume dela Domnitorii Cal- Lucrarea despre Transilvania n'a fost
limachi $i Gr. Ghica, comunicrt tiparita niciodata ; materia ul ei este
D-1 N. Iorga. Documente, Dari in notitele scrise §1 hartile ce a Mat,
de seamA $i o CronicA. in rapoartele adresate lmparatului sau,
No. 7 9, Iul. Sept. 1927, cu ar- scrisori §1 diferite acte ratline dela
ticolele :Deux dtudiants et un el. Contactul tut Marsili cu Transit-
homme politique rouniain a Pa- vania Incepe cu anul cucerirei Tran-
ris, apoi: Visiteurs revolution- silvaniei, 1687 Face un drum pe Du-
naires et proscrits, formAnd capi- are inspre Vidin, descriind cu acest
tolul IV. $i V. din lucrarea.D-lui prilej Portile de fier §i podul lui
Iorga 'Les voyageurs orientaux Traian (despre a carui povestire am
en France', in continuare, din facut o scurta comunicare in A. 0 IV,
conferintele profcsorului tinute p. 488); se opre§te la Cerneti; merge

400
la Brancoveni pe Olt, la mo§ia Bran- tributie la cunonterea §I caracteri-
coveanului ; se indreapti de acolo zarea epocei In care s'au nascut §*1 au
la manastirea Bistrita; se duce la crescut Convorbirile Literare. Se
Sibiiu, se inapolaza la Or§ova ; colinda, reproduc ad §i un numar de pagini
dupa nevoile campaniei §i ordinele ale fondatorilor revistei, far la urrnA
impäratului, Transilvania In toate sen- o parte pur literati a colaboratorilor
surile ani de zile, pana la 16:.9. Ar- vechi §i noi convorbiri§ti.
ticolul e In continuare in numarul No. de Mai August, tot a§a de
urmator.Vin apoi : Polonia si Rae- voluminos ca cel anterior. Acum In-
boiul mondial, in continuare, de Carlo sfar§it marimile din ministere au In-
Capasso, far la urrna capitolul ve§- Ides, cel putin pentru Convorbirile
tilor politice din diferitele tari. Literare', ca este o datorle pentru
ele de a sustine aparitia unei reviste
Buletinul Soc. de Stiinte din care inteadevar serve§te culturei na-
Clui, tom. 111, fasc. 2-3, April 1927, tionale. Mentionam din cele mal de
contine in prima sa parte studil de seama articole urmatoarele : Basa-
§ffinte matematice, fizice §i himice; rabia, Romania si Italia, de Tom-
in p IL-a: Nouveaux Duvalius de =so Tittoni. Lupta pentru pas-
Transylvanie, de R. Jeanne! ; Le trarea Basarabiei, cu documente di-
genre AnopIttalmus Sturm (nota plornatice din 1878, privitoare la mi-
preliminarie), de acela§i; Contribu- siunea lui I. Ghica §i D. Sturza in
tiuni noi asupra repartitiei Cate- sträinatate la acea epoc5. Docu-
lului de pamant (Spalax typhlus Pall ) mente moldovenesti din Basarabia,
in Ardeal, cu un rezumat in frantu- donate de Episcopul Hotinulul, Vi-
ze§te, de A. Orosz ; Le paléolithique sarion ; Amintiri din pribegie, despre
inférieut de Transylvanie, de M. prizonierii roman! din Italia In 1918
Roska, dovedit pentru prima data In Aprilie, de G. G. Mironescu.Despre
Transilvania (e vorba de perioada Propaganda in straindtate spune
preglaciarà a sub-epocelor cheleang §1 D-1 Nic. Petrescu judicioase lu-
§i acheleana) la 1924 in regiunea crud §i observatkuni obiective. Cine
Aradului; Observatiuni asupra ghe- va asculta Insa de ele, din cei ce
tarului natural numit dela Scari- sunt linuti sa organizeze §i sa dea
soara", din tinutul Motilor, de Prof. forta, prestigiu §i continuitate acestei
Emil G. Racovita. Savantul nostru propagande ? Directorul unui liceu
dela Cluj explica prezenta acestei din Capitala, Prof. Gh. Nedioglu,
mase de ghlata In pe§tera dela Sca- descrie irr a sa Ancheta scolara du-
ri§oara ca fiind un rest de produs al reroase constatari f acute cu privire
unei clime anterioare alei noastre, la viata amarata ce duc unii neno-
dintr'o epoca in care ghetarele aveau rocill de §colari, gazduiti prin ma-
o foarte mare Intindere in aceasta halalele bucure§tene, dar §i suflete
regiune. Aceasta ca o hipoteza de eroice de cop. Corespondenta
verificat, adaoga D-sa. dintre intemeietorii revistei : Slavici
citre Negruzzi. Scrisori dela Al.
Convorbiri Litera re, numar ju- Russo, adresate surorei sale Polixenia,
bilar, 1927, cu prilejul implinirei a publicate de A. Semaca. Scoarte
60 de ani dela aparitia primului nu- romanesti la Louvre, dare de seama
mar al decanei revistelor din Ro- a D-lui Al. Tzigara-Samurca§ despre
mania. Sarbatorirea ei s'a facut la 13 participarea noastra, cu 50 scoarte,
§i 20 Nlartie, in dotia §edinte jubilare la Expozitia de covoare din Paris,
publice, In asistenta unui numeros inaugurata la 24 lunie trecut, din
public §i sub pre§edentia singurului Pavillon Marsan. Din aceste scoarte
supravietuitor al intemeietorilor Con- 16 erau din Oltenia, 19 din Basa-
vorbirilor, D-1 lacob Negruzzi.Dupa rabia, 5 din Muntenia, 2 din Mol-
o Precuvantare a Directorulul re- dova, 5 din Bucovina §1 3 din Ar-
vistei, D-1 Al. Tzigara-Samurca§, aflam deal. Din partea literarA, o impre-
cuvantarile tinute in prima §edinta sionanta schita din razboi, In retra-
§i In cea de a doua, unele din ele gere, de Em. Paulet §i poezia Iubire
depa§ind en mult cuprinsul §i greu- a Elenei Vacirescu, In traducerea A.
tatea unor cuvantari ocazionale §I de Pop Martian §i St. Balce§ti. Din
parac15, or simple amintiri ; intru cat Cronici de remarcat studiul : Filo-
sunt adevarate studil, pagini de con- gotta si drama in teatrul lui Fr.

-101
du Curet, de Matei Peucescu. Re- am vorbit mai sus. NIA acum au iesit
cenzii constiintioase de loan C. Fi 4 carticele, anume: 1) Doine ci Ro-
litti si C. Georgiade. manfe ; 2) Balade, cuprinzand : An-
dromin l Filana, Ana-Stana-Sanziana
Suflet oltenesc. RevistA lunari de ai Marcu ; 3) si 4) Basme fi Isto-
culegeri i cercetarl folkloristice din rioare.
Oltenia, sub directla Preotului Teo- *i ad e de racut observarea ca e
dor BAlasel. An. 1, No. 1, 2, 3, pe de o nevoie absoluta a se mentiona
Ian. Fevr. si Mart. 1927. Tiparnita de unde este cules materialul folklo-
Cash Olteniei, Plenita. Semnalirn ristic, acesta trebuind sa serveascA It
din articolele si notele cuprinsului : celor ce studiaza productiile literare
Credtnfe populare romdnegi $i rd- ale poporului nostru, iar nu numal ca
ddcini de ale lor In Codicele Manu, simplA lectura pentru oamenii mai
de Pr. Ciauseanu.Credinte din Val- putini carturari.
cea despre Lumea cea neodzutd, de D-1 Lucian Costin e un culegator
Pr. T. Bálasel.Porluri deosebite in pasionat si destul de priceput al fol-
Oltenia, de N. Plopsor i anume: In klorului ; regulile 1 disciplina univer-
Temiseni-Gorj se mai pAstreazd Inca sitara a unor cercerari de aceastA na-
la batrani obiceiul de a purta capul tura ii sunt bine cunoscute. SA se
ras mai peste tot, avand numai In conformeze deci totdeauna lor, mai
crestet lasatA o vitichie de par lung, ales ca, Bind Inca tartar, mai astep-
port Jamas dela Turci'. Pr. BalAsel tam multe dela clansul de acorn Ina-
pomeneste de asemenea a 11 cunoscut inte pe ogorul acesta.
trei unchesi frail, ce se purtau la fel,
zmocul din crestet Bind asa de bogat
ca acoperea tot capul ; acestia erau Giindirea, VII, 9, prin D-1 Nicht-
din Stefanesti-Valcea l spuneau ca for Cralnic, IndearnnA pe scriitorii de
se poarta astfel pentru ca ,asa au graiuri deosebite din Tara sA InfAp-
pomenit la mosii lor, cA au fost boeri tulascA odata o dorita apropiere stransb
de neam'. La FAuresti-Valcea de ase- Intre ei, cu ajutorul formulei de cola-
menea, spune Pr. Ciauseanu, a apu- borare a ,Pen-Clubului romdnesc'.
cat vremea and bAtranii ti aileron Ar fi o asociatie sectiune localA a
phut la tample, obicei azi disparut celei internationale, creiatA de roman-
cu totul.Credin(e despre bubat $i ciera engleza Dawson Scott si reco-
lunateci.Vorbe oltene,sti, de un in- mandatA repetat la noi de D-1 M. Beza
teres deosebit, la pag. 24. 25. 88. 103. a manuitorilor condetului din Ro-
IntrebAri puse de redactie, cu Rds- mania, cetateni al tArul, indiferent de
punsuri privitoare la obiceiuri l crc- origina lor I limba In care scriu si
dinte populare, p. 62. 101. Folklor vorbesc. Unguri, Sasi si Romani in
vadat : Balade, Cdntece, Strigdturi, primul rand s'ar apropia, ar invata
Povoti, Snoave, Descdntece, Zicd- a se cunoaste si pretui reciproc, In-
tori, Folklor (igdnesc §i alte mid in- drumandu-se in acest chip In spre o
semnari. unire sufleteasca doritä pentru un
1nitiativa Inflintarei 1 Infaptuirea cat mai apropiat viitor.Din partea
publicatiei ,Suflet Oltenesc' merita literarA notez poezia Toamna de
toed lauda. 0 revistfi folkloristici re- suflet" de T. Arghezi, una din bu-
gionalA poate, de sigur, lucra cu mai cAtile cele mai frumoase ale poetului,
mult spor si mai sistematic, margi- In care covarsitoarea melancolie a sen-
nindu-si sfera In care se fac culege- timentului se ImbinA perfect cu su-
rile ; penttu cercetator prezintA marele gestivul cadru i In tonalitatea ge-
folos de a sti unde trebue sA caute neralA cenusie a hainei de cuvinte 61
cutare material, fiind vorba de o anu- imagini. Craii de Curtea-Veche".
mita regiune. Pentru aceasta InsA se de Matei 1. Caragiale, nu i-am putut
cere ca orce lucru publicat sA poarte citi mai departe decat in pagina doua.
indicatia locului de unde s'a cules MA va fi indispus, poate, l limba
mAcar, ceeace s'a omis id i colo la extraordinar de necorecta, cu sA II
unele balade or cantece mai ales. las, sA o apuce, sa o iau, Inainte
sA vii, sa isl ajungi, Imi a phut, 11
Biblioteca Folkloristicii a Ba- am ajutat, sA 1$1-1 aduca, sA II vedem,
natului, sub directfunea D-lui Lucian a II prezenta" etc. etc.Lui V. Pdr-
Costin, dela Caransebes, apare cam van, lb dedicA revista mai multe ar-
In acelas tImp cu publicatia de care ticole, prin D-nii Prof. J. Carcopino,

402
Al. Busuioceanu, G. Calinescu, Radu si in plus sacrificiile materiale ale D-lui
Vulpe I Em. Bucuta. Despre vo- Marcel Romanescu. De departe, de
lumul de poezil al lui Arghezlo Nina' unde e, clansul insufleteste aceasta
cronici literara a D-lui Al. Badauta, publicatie, pe care o conduce si a
entusiasmat aproape fãrà nici-o re- atimenteaza aproape singur, cu scrisul
zervfi de poezia argheziana. Picto- sau, sub diferite semnaturi. In
rului Grigorescu, din ale carui opere Pelrtii de gaud, oaresicum o par-
se dau mai multe reproduced bu- tiala profesie de credinta a revistei
nicele, i se consacra de asemenea o (semneaza : Mutt Oncica), recunos-
cronica de D-I Oscar W. Cisek. chid nevoia literaturei de a se re-
Cronica dramatica de 1. M. Sado- Inol,cum si sufleteste ne inoim in
veanu. La Cronica marunti, sem- cursul anilor, indica necesara o cu-
nata de N. Crainic, vedem cu mare noastere mai adancita a literaturilor
surprindere enuntandu-se despre Sic straine, a curentelor actuate In gandire
cogito si Spiritism afirmari 1 aprecieri si arta. Pentru aceasta orce revista
care, daca se puteau spune acum trebue sa deving un cat mai larg
30-40 de ani, In 1927 nu credeam informator cultural" sarcina ce
sa fe mai scrie alb pe negru cinevA. inteadeviir Flamura indepllneste ct
Credinta-stiinta a spiritistutui-Hasdeu succes. Aceasta idee o regasirn
se intemeiaza pe o groteasca expe- al in articolul Europeismul nostru".
rienta spiritista In care prieteni, cari In Madonna Laura 0-1 Romanescu
voiau sa mangaie pe batranul tata, explica o latura a vietei sentimentale
jucau comedia mediumilor suprana- a lui Petrarca, rásfranta In opera a-
turati" zice poetul I omul de carte cestuia. Dintre povestirl notam: 0
care e D-1 Nichifor Crainic! inspecfie de Adrian Pascu i capi-
tolul raslet din Tablele legei, de Al.
Datina, V, din care au aparut anul Al. Leontescu, In care bate puternic
acesta 6 numere pana acum, se incepe pulsul unui scriitor de rasa. Din
cu chemarea catre public de a-si da teatru, un prim act din Cornedia vie-
fiecare obolul pentru Inalfarea- unei fei, de Adrian Pascu i traducerea
troite lui Tudor Vladimirescu, in D-lui Marcel Romanescu din frumoasa
lunca Padesului, unde a rasunat ai piesa a lui Ch. Vildrac Pelerinul.
de unde a pornit strigatul de man- Poezia e bogat si mai totdeauna re-
tuire a Patriel, prin Dreptate i Slo- marcabil infatisata prin D-nii M. Ro-
bozenie'. Publicatie literal* artis- manescu, N. Milcu, Radu Gyr, C.
tic i sociala, Datina", sub directia Jales, D. Basarabeanu si C. Goran
D-lui M. Gusità, i cu un numar de Rubricele Gdncluri i Oameni, Carfi
colaboratori credinclosi i talentati, si Reoiste, cuprind informatil literare
a reusit a da cea d'intai revfsta se- artistice bogate, mai bogate i cu
rioasa i trainica Severinului. Din un orizont mai larg ca la orcare alta
partea literara insemnam numele D-lor revista româneasca. Aci e meritui cel
Iulian Predescu i Petre Stânca, ti- mai mare si aportul cel mai original
nerete promitatoare, alaturi de ma- al Fiamurei°.
turitatea talentului unui Lascarov-
Moldoveanu. V ersuri de remarcat Cele trei Crisuri, VIII, 7-8, sunt
semneaza Gr. Véja, C. Goran, Em. paeca altele, decand se tiparesc la
Giurgicii (pentru : Despar(ire) Dese- Scrisul Romanesc" din Craiova. In-
nud de 0 Simionescu. Un studiu al grijita lor tipärire, cu Hale I ca-
D-lui Radulescu Motru : Personalism ractere curate, cu ilustratii frumoase
anarhic si energetic Cea mai in- al multe, adaoga cuprinsului vadat sl
teresanta, poate, parte a revistei este interesant al acestei publicatil cu ca-
cea a Miscarei Culturale, unde citi- racter de propaganda culturala roma-
torul afla insemnäri si note critice, neasca la frontiera noastra dinspre
cu competenta 1 obiectivitate scrise, apus. i autoritatile fac bine ca-i dau
semnate de Const. D. lonescu, Al. un sprijin larg, ca sa poate apare in
DIma I altii. conditiunile satisfacatoare In care se
prezinta de cu anut acesta. Directorut
Flamura, V, in primele sale 5 nu- revistei, entusiast l neobosit, a ajuns-
mere, 1si continua drumul sigur, sta- sa ridice Cele trei Crisuri" la nivelut
tornicit deja de dot ani, sustinuta celor mai bune publicatiuni din tara.
mai ales prin staruintele, osteneala Colaboratorii, platiti, alimenteaza fie

403
care nutriar cu articole de felurit cu- (celui de tristA amintire. Nota Red.)
prins, clutand a fi cat mai in legA- conului Alecu, cum II numesc prie-
tura cu actualitatea preocupárilor noa- tenii" i admiratorii sal". Pe campul
stre politice, sociale, artistice si literare. drept al plachetei stau sapate si-
Cit Am Intre acestia pe D-nii G. Bogdan- nistrA glumA cuvintele : Ogoare
Duica, I. Bianu, I. Agarbiceanu, t. tdranilor ; Ajutor sdrmanilor ; Bici
Bezdechi, C. Taft-all, I. M. Marinescu, de pc dusmanilorn!!
Cincinat Pavelescu, V. Eftimiu, Eug.
Sperantia, Mircea D. Radulescu, Gen. Floarea Soarelui, 1, 8 9, cu
R. Rosetti, Valjean I atatia altii. chipul lui B. P. Hasdeu pe coperta
Ultimul numbr numar special e InchisA Inteun delicat chenar roma-
inchinat tarilor surori, flind scos cu nesc. Din cuprins InsemnAm po-
prilejul Congresului Presei Latine de vestirea lui T Crudu : Document su-
mai deunAzi, din Bucuresti. Franta, fletesc ; notitele despre B. P. Hasdeu,
Italia, Spania 1 Portugalia, Elvetia, de Liviu Marian ; Heine cu litera-
Belgia, America latinA se intalnesc si tura noastrd, de I E. Toroutiu.
infratesc cu Romania In paginele a-
cestui numar festiv al revistei dela Favoni us, 1, 3-6, publica : Poe Ili
Oradia. antici in romdneste.Polenuca din-
tre antici si moderni, de Tudor
Banatul, II, 5, dupa dibuirile ine- Vianu. Traduced : Satira III din
vitabile orcaror inceputuri, pare a se Juvenal, de I. M. Marinescu; Din li-
fixa sub chipul unei reviste cultu- rica lui I-Iorafiu, ode, de N. I. He-
rale"eticheta fiind mai IncapAtoare rescu ; Din Properfiu, de Valentin
si mai elasticA astfelsi sub directia Georgescu.Cronica l Recenzil des-
1.)-lui A. Cotrus de cu numArul ultim. pre cateva publican' de specialitate.
Lasand la o parte literatura, con-
semnam contributia folositoare ce a- Roma, ia cu intrarea In anul al
-duce aceastA publicatie (de cu 1927) VII-lea o Infatisare mai potrivitA cu-
cunoasterei trecutului BAnatului : Din prinsului ei Revista Onstitutului de
ereafiunile poetice ale poporului ro- CulturA Habana", cu D-I Ramiro Ortiz
man brIndfean, de Prof A. E. Pe- ca director si AL Marcu redactor,
teanu ; Din trecutul nostru (banatean) poate privi cu sufletul ImpAcat acti-
dureros, de Al. Grigorovici ; Un (las- vitatea sa de sase ani din urmA. In-
edl bdneifean de acum 100 de ani : formatoare a miscarei de idei, a cu-
C Diaconovici-Loga, de Onis. Ghibu ; rentelor culturale din Italia, a fAcut
Romdnii din Serbia, de M. limo- nepretuite servicii acelor dela noi cari
cianu ; Un pictor böndtean uitat: se intereseazd de manifestArile suite-
Alicolae Popescudin operele caruia tului ltalienesc. Din No. 3 al acestui
se reproduc mai multe tablourl in anultim apArut insemnAm flus-
No. 3 si 5 , de G. Postelnicu. trafii chn intdia carte italieneascd
cititd, de Em. Bucuta ; Un pictor
Cronica numismaticd i arheo- roman la Venefia in sec XV11.1-lea,
logicd, VII, 71 72, cu cateva cu- al cArui nume e pierdut si pe care
vinte ale D-lui Const. Moisil despre II aflAm pomenit de Del Chiaro ca
B:sericile noastre de lemn, §1 In- pictor talentat, ce a scos multe copii
clemnul de a studia aceste rari spe- de seamA dupA piste picturi religi-
cimene de veche artA nationala, cate oase din Venetia 11 mentioneaza
au mai famas, dupA cum a studiat D-I R. Ortiz ; Teatrul lui Pirandello,
D-J Dr. Petranu pe cele din jud. Arad, de I. Diculescu ; Goldoni in Romania
iar Comisiunei Monumenteior noastre adicA textul sAu -- de C. Radu ;
istorice i se atrage atentia a le su- Miraculosul in poemele lui Boiardo,
piaveghla If apara de distrugerea Ariosto i Tasso, de Maria Deme-
oamenilor, mai MI ca vremea.-- trescu ; 0 scrisoare a lui Ed. Gioia,
noud din Tyras, de Gr. Avakian. care a cAlatorit pela nol putin inainte
Medalii ci Plachete, de St. Capsa. de 1875, publicA D-I Alex. Marcu
In No. 65-66 se noteazA t o pla- Insemndrile despre cart! i reviste
chetA bAtutA in iarna trecutA Intr'un italiane dare i concise.La urmA
numAr restrans de exemplare, cu ca- cum revista e salsa in romaneste
racter intim, si distribuitA numai la se dA un foarte succint rezumat al
persoanele din imediata apropiere a articolelor In italieneste.

404
Via la Ronaineascd, XIX, 6-7 se s'au cercetat numai dela bisericile din
deschide cu puternica ti turburitoarea vremea lui Bogdan VodA sau a lui
nuvelA a D-Iui Cezar Petrescu : &m- Alexandru-cel-Bun (cea dela RAdAu(i),
utt!. E un amestec de fantezie ma- D-1 Balt admitand existenta unora
cabrä ti de adAncá observatie psiho- de lemn ti mai vechi. Trebue sA fi
logicA in aceste pagini, dintre cele existat o populatie romAneascA in Mol-
mai bune aIe scriitorului. Intre po- dova ti Inainte de imigrarea lui Bog-
vestitorii acestui limir insemnám pc dan, iar aceasta trebue sA ft avut bi
D-nii Gib. 1. Mihäescu cu a sa Toamna sericile el, cu arhitectuti proprie,
si Damian StAnoiunume proaspAt, cati la casele lor de locuit. Vechile
dar remarcabil in literatura noasta biserici moldovenetti sunt o conti-
at ,S'a certat maica Natalia cu nuare a acelora deci, cAci nu putem
maica Vitalia .D-nul Mih. D. Ralea imagina ca poporul bAstinat, traditi-
tipirette ad Fettomenul romdnesc, onalist cum este, sA fi abandonat felul
o incercare de a determina care sunt lui de a clAcii, spre a imprumuta un
caracterele specifice ale sufletului ro- altul Existau douA tipuri de biserici
mAnesc, apoi o cronicA literati despre IncA dinainte de *tefan-cel-Mare. Cea
T. Arghezi. In aceastA din urmA de tip longitudinal ca la BAlinetti.
0-sa constati pe IMO' frumoasele cu nava putin lungireatA mai tot
insutiri partiale ale scrlitorului deauna, cu Una ti cu absida alta-
destule scAderi just ti obiectiv vAzute rului semicercuala de regulà, ceva
in poezia din Cuvinte potrivite". mai IngustA ca nava ; nava ti tinda
Totuti, in concluzie, acestui poet care au bolti semicilindrice, iar altarul cu
e o mare energie sufleteascA lipsit5 boltA in berceau. Biserica de tip cen-
de facilitatea de exprimare i se cu- tral e mai de obicei in plan treflat,
vine titiul de cel mai mare poet al luatA dela SArbi, dupA modelul celei
nostru dela Eminescu incoace". Afir- dela Crusevat. Primul tip e cel mai
matte ce socotim grAbith ti exage- vechi ti national, pAstrat ti pAnA azi
ratlCea mai de seamA pAnA acum in multe biserici de lemn din Ardeal ;
revisti romAneascA din cAte avem el se poate urmAri mat la nord prin
(cine 'i va tAgAdui aceasta ?) mani- Basarabia, Galitia ti Silezia pAnA in
testi, dacA nu o ostilitate, cel putin Finianda ; iar in sud la Bulgari are
45 dispretuitoare mandrie fata de ce- un caracter comun de bisericA de sat,
lelalte publicatif romAnetti, pe care ctitorii de boeri mai salad; se g5-
le ignoreaza sau afecteazd a le ignora. sette la RomAni din toate pärtile lo-
C.Aci foarte arar am vizut strecurate cuite de ei. Poate cA vom fi primit ti
la recenziile Vietei RomAnetti" ate asimilat acest tip de bisericA dela
un cuvAnt despre yreo publicatie din Slavii pe care i-am romAnizat, IncA
tali. Asta o putem spune nol de aici, de prin sec. XXl-lea. Picturile
cari, neflind afiliati niciunei coterii murale in bisericile din Bucovina,
literare, nu vom fl bAnuiti ca avem traducere din rusette, de Vladislav
de Impartit ceva cu vrednica de laudà Podlacha.Note de cAlAtorie cu hu-
revistA dela lati. mor (IA D-I Sion in 0 mild prin
Cernduti. InsemnAm ti Lunaticii
7unitnea Literard, XVI, 5-7 in- (In continuare) de Tib. Crudu.
crusteazA in cartea amintirilor pe de Revista Filoiogicd, organ al Cer-
curAnd rAposatul ,pionier cultural al cului de studii filologice de pe IMO'
Bucovinel, neostoitul cercelator al tre- Facultatea de Litere ti Filosofie din
cutuhii ti al folklorului nostru" Di- Cernbuti an. 1, No. 1-2, Febr.
mrtrie Dan Pentru origina arht- Iunie 1927. Primul numAr apArut
tecturii moldovenevti aduce nol ele- este un numAr omagial pentru D-I
mente de discutie D-1 Dr. V. Vata- Sextil Putcariu. Frumos tipArlt, cu
sianu. Cum toti autorli ce s'au ocupat peste 260 de pagini de text, tin bogat
yank' acum cu chestiunea originel cuprins ti o plantd portret al cella
stilului moldovenesc in arhitecturà sArbAtorit, acest nou buletin ttiintific
au opinat ci acesta e alcAtuit din se prezintA sub cele mai bune au-
Imbinarea ti suprapunerea unor ele- spicii. Revista iti propune in primul
menfe variate (romanice, gotice ar- rAnd a se ocupa de limba romAneascA,
delene ti poloneze, orientalesAr- dAnd in nein limp atentie ti stu-
bettl, bizantine ti armenetti, CUI71 St diilor de romanisticl ti lingvistica
musulmane), Inceputurile acestui ell generalA.

10 405
D-1 Sextil Puscarlu a implinit la 4 Herzog. Cuvinte si obiceiuri, de
Ian. a. c. varsta de 50 de ani, i ceva N. Draganu.Romdnismul balcanic,
mai mult ca 20 de ani decand (la 6 al D-lui Th. Capidan, pleaca dela con-
Nov. 1906) si-a inaugurat cursul slu statarea slgura ca Istroromanii, Ara-
universitar la Cernauti Opera D-sale manii l Meglenoromanil, ca originc
variatä, cu privire la viata poporulul si In spre deosebire de Dacoromani,
nostru l limba lui in Intinderea ei fac parte din romanitatea balcanica".
In timp sl in loc, curn sl atata alte Care au fost Insa legaturile acelow
cercetari de onomastica, toponimfe Romani transdanubieni cu Dacoro-
bibliografie nationala, e un monu- manii 7 Dupa indicatille ce ne ofera
ment. Locul D-sale in initiativa si filologia, am trage concluziile : Ls,
organIzarea atator institutiuni stiinti- tioromanii sunt autohtoni In penin-
fice (Dacoromania, Dictionarul Limbei sula si nu au avut contactul fntretinut
Romane, congresele filologilor) e cu- cu Dacoromanii pant prin sec. XIV_
noscut de toti. Activitatea sa de scriitor Orcum, ei au stat mai lung timp in
o arata lista celor 272 de lucrAri, studii contact cu acestia decat Meglenitii,
or simple articole, ce se datoresc a- acestia din urrna tin de asemenea de
cestul modest si sarguincios invatat. grupul de Romani din sudul Dunarii,
Repertoriul bibliografic al acestor seri- din cart au iesit i Aromanii.-1Mist
eri, cu un indice al titlurifor lor, se Cea ./ de Gr. Nandris. Contribu-
datoreste D-lui N. Georgescu-Tistu.-- fiuni privitoare la originile liricel
La acest numar au colaborat, tot ca romdnesti in Principate, de N. Car-
sernn de omagiu pentru profesorul tojan. De-ale morlologiei istro-
roman, invatatli straini W. Mayer- romdne, de Leca Morariu.Proper-
Ltibke, cu studiul: Die betonten la- nerea Mt de, di in poezia popular&
bialen Vokale im Bumanischen; J. romdnd si italiand de nord, de I.
Leite de Vasconcellos, cu : Alguns Siadbei. Sintaxa propozifiunei in
topOnimos portugueses; P. Skok, cu: Psaltirea Scheiand°, de Victor Mo-
Contribution et ['etude des rapports rariu. Din istoria pronumelut in
albano-aroumains ; Leo Spitzer, cu: limba romdnd, de Al. ProcopovicL
Bestimmter artikel im Anruf und Fdt-Frumos, II, 4.D-1 Leca Mo-
Ausruf" und Verwandtes ; Mattias rariu scoate in relief calitatile de u-
Friedwagner, cu : Rumanische Volk- monist ale lui Cr ea n g A din chiar
slieder aus Bessarabien; Giando- prima lui tinerete, inainte de a fi
menico Serra, cu : Per la storia del ajuns scriitorul Amintirilor din co-
cognome italiano. Nomi personali pilarie" ; aceasta in jurul scrisorii celei
femminili piemontesi da nomi di mai vechi aflata dela Creanga din
paesi e citta famose nel medioevo; 3 Iulie 1862 si pe care a descope-
Carlo Tagliavini, cu: Un frammento rit-o i publicat-o par. E. D. Furtuni
di terminologia italo-rumeno ed un Intr'un numar anterior al revistei.
dizionarietto geografico dello Stolnic 0-1 Al. Procopovici termina in acest
Uonst. Cantacuzino. Aceste din urrna numar articolul sau Artzetipul husit
note sunt recoltate din enormul ma- al catehismelor noastre literare. D-sa
terial ce cuprind manfiscrisele -111i conchide ca a existat un catehisin
Marsigli (Vd. l recenzia de mai sus slay (din Boemia), care s'a tradus.
despre revista L'Europa Orientate", primind modificari husite (nu literare);
pentru personalitatea si opera aces- din acest text tradus au derivat ar-
tuia). Mi c ul vocabular, d est ul de hetipul de catehisme literare ale noa-
interesant, este, poate, procuraf de stre. Acest din tirmA ,arhetip e an-
Stolnicul C Cantacuzino, cinda se terior sec. al XV1-lea, dar nu de dupi
va 11 adresat Matsigli, care intentiona 1529 sau o copie dupa el ;" el a fost
o face sl o mare lucrare geografica prelucrat, cu oarecare schimbari in
ce ar fi cuprins i Tattle noastre. predoslovfe l altele facute in corpul
Textul e cu trei coloane : Italian, ro- carpi dupa Micul Catehism luteran,
manesc cu caractere cirilice sf ro- in editia tiparita la Brasov in 1559,
manesc cu litere Wine, avand in total si poate Inca in editia sibianA din
vreo 200 de cuvinte pe 13 pagine. 1544. De pe una din aceste doui
Din contributia alor nostrI notam edith ii face copie popa Grikorie
Codicele Puscasul, de Const. Lacea. din Mahacin la 1607". interesanta
Un fenomen fonetic romdnesc dia- notita D-lui I. Muslea : Pe marginea
lectal: d neaccentual > a, de E. unei legende a lui Alecu Russo.

406
Gfindul Nostru, VI, 7-8, revistA din sec. XX" a D-lui M h Drago-
<le arid si literaturi, Ii &este destul mirescu. Cu uncle juste observatli de
Ioc onorabil i putinta de trei inde- arnAnunt, dar i cu exagerAri ale tem-
pendent In Iasi, alAturi de venerabila peramentului D-sale paslonal, opera
sorA In vArsta Viata RomAneascA". D-sale prezintA mai totdeauna utnbre
Cu un caracter mai putin moldove- s1 lumini. Astfel de data aceasta con-
nese, colaboratorli sAi Hind adunati testA D-lui Iorga orce catnap poe-
din toate *tile lath, Gandul Nos- tice ; mai mult : sustine cA acesta
tru` respirA mai multi tinerete, cu nici n'a inteles cAndva, In adAncurile
toate cA scriitori tineri nu lipsesc nici el, poezia". Afirmarea e desigur ne-
1,Vietei RomAnesti". InsemnAm din justificata.Cu mare interes se citesc
2ceste pagini : 0 intdmplare tristd, insa Amintiri din propaganda in
dc talentatul Adrian Pascu ; Psalmul 4, Rusia, ale D-lui Dragomirescu.
.cle George Lesnea ; Moartea bdtla- Din contributia pur literarA InsemnAm
nului, de Radu Boureanu, Demo- poeziile : Asfintit de toamnd, de
niaca, de Eug. Constant, si scipArA- George Dumitrescu $1 Revolta cailor,
loarele lumini de poezie ale D-lui I. fabule de R. Bucov.
Pajur5 Din Cdntdrile Dundrei".
o seacA biografie de scrlitor latin e Peninsula Balcanicd, V, 3-4,
preschimbatA intr'o luminoas5 evocare duce cu vrednicie o luptA meritorie,
_a epocei In care a trAit Virgiliu Man- punAnd in lurninA fapte i discutAnd
lacteal, prin mestesugui D-lui Marcel lucruri de care diplomatii nostri de
Romanescu, bogat daruitul.-0 ino- politiciani se cam feresc a vorbi de-
-vatie a D-lui Paul Papadopol este schis. Aci se aratA soarta tristA a Ro-
aceea de a destepta amintirea si in- mAnilor roblti de SArbi, tired i Bul-
teresul pentru scrlitorii nostrl mai gari deopotrivA de dusm5nosi fata
marunti, dispAruti mai de mult, dAnd de tot ce e romAnesc i crimele
teva note asupra vietei i operei multe, cu care ei cresteazA rAbojul
lor Ilterare. De data aceasta, Insem- nostru national, crime de care doar
ndri bibliogra flee noteazA pe Const. dacA ziarele pomenesc cAte ceva (nu
Titu Stoica si Marin iliescu. cele oficiale, bine inteles). CAd a-
proape totdeauna victimele incursiu-
Societatea de mdine, IV, 39-40, nilor si masacrelor reciproce dela iron-
isi urmeaz5 drumul sAu asezat ai tierele greco-bulgare, sArbo-bulgare,
Mart, ca al unei publicatii fAcute si or greco-sArbe nu sunt decAt bieti
.dureze. RevIstA pentru probleme so- aromAni ? CAd ei locuesc acele tinu-
dale sl economice, nu se pierde In turi mArginase i existenta !or de
i teoril, ci urmAreste ase-
abstractil dou5 ori mitenard pe acolo este un
menea probleme dupi latura lor ro- spin in ochii celor trei neamuri bal-
InAneascA i dupi unghiul actualitAtei canice prin moravuri mai multe de
lor. Aspectele lucrurilor si evenimen- cAt prin asezarea tor. Se dau aci
telor din strAinAtate sunt inregistrate pagini de literaturA dialectalA, folklor,
aci spre a indrepta privirea cAtre ale casi compuneri originale,
Tioastre, spre a ne da Indernnurl si
oferi obiecte de comparatie. Litera- Rassegna culturale della Ro-
tura, casi istoria literar5, nu intere- mania, III, 3-5, are ca articol de
seazA mai putin aceastA excelentA fond : Caracterele add romdnesti,
publicatie. D-I ion Clopotel, redac- de Tudor Vianu. Sunt reflexiuni In
torn! sAu sef, conduce cu mult tact jurul chestiund deschise de D-I M.
si pricepere Societatea de mAine" Simionescu-RAmniceanu in studiul sAu
si pentru aceasta a si isbutit sA aib5 despre Necesitatea Frumosului".
.colaborarea cAtorva profesori univer- Celelalte articole si note informative
sitari clujeni si a atAtor bune de- vorbesc despre Cinquantenariul In-
mente dintre scrlitorii nos tr i din dependentei Romdne, Miscarea tea-
Ardeal. trald, Miscarea muzicald, Oaspeti
strdini In tara noastrA in ultimul timp
Ritmnl Vremii, III, 8-9, tip& Rabindranath, Tagore, Keyserling ai
leste din primul capitol Poezia sd- Mascagni, deosebit de cei veniti In
mdnatorista paragraful Poezia li- grup la cAteva congrese Internationale
ficA", fragment din cartea ce urmeazA or vizite 1 cAlAtorii de studil.
sA aparA : Istoria spiritului romAnesc

407
PIPE nnnnn aillIMIIIMIIIIII MMMMMMMM 111111111111.111111111.11.11111111111111111111111
Sprijinitorii ARHIVELOR OLTENIEI pe anul 1927
lotr 00000 1.8 ei
lob 4Do ee i l 00000 sIi 00
.61 .1.11.1 11

Inginerul ILIE GIL POPA, dela Moreni 2.000 lei


BANCA ,,VIITORUL" din Craiova 2.000 lei
Doctoral PETRE MIHAIL, Craiova 2.000 lei
D-nul CONSTANTIN POENARU, Craiova 1.000 lei
D-nul Prof. MI$U SEULESCU, Bucure*ti 2.000 lei
DECANATUL BAROULUI DE DOLJ 10.000 lel
PRIMARIA MUNICIPIULUI CRAIOVA 30.000 lei
D-nul C. ARGETOIANU, Bucureqti 2.000 lei
BANCA GEN. A TARII ROM., Craiova 1.500 lei
D-nul Dr. AL. DANIEL, CRAIOVA 2.000 lei
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE 2.000 lei
BANCA COMERTULUI, CRAIOVA 5.000 lei
D-nul ALEX. M. ALIMANASTEANU, Bucure0i . 1.000 lei
EP1TROPIA BIS. SF. TREIME, Craiova 2.000 lei
D-nul Dr. SEB. DRAGOESCU, Craiova 1.000 lei
Principele BARBU $TIRBEI, Bucureqti 1.000 lei
EMIL NAICULESCU, Craiova 1.000 lei

Administrative
In anal 1925. daca servicial postal era tot asa de prost
casi azi, insa pentru recoinandarea unui object trinzis pita pwa se-
platen nunial doi lei pe kinga taxa de francare, am expediat tu-
tutor abonatilor revista numai rgcomandat. Cu toate acestea au lost
caliva abonati cari, In repetatele cereri de plata ale abonamentalui,
an raspuns Ca nu au primit ,Arhivele Oltenieh, desi Posta spuneca
le-a transmis abonalilor. Cei mai multi insa nici nu s'au deranjat
sa gaseasca macar un pretext intra motivarea relei lop voinfi.
Caci este un fapt, Cd o seama de insi an brat deprinderea de a
primi publication/le ce ii sa trimit (cu rugdmintea de a le inapoia de-
nu ear sd le aboneze), le Petin, dery re/m:7a a le da inapoi In cerere.
cum reluza si plata. Inpotriva aceslui soi de oameni presa trebue sa
reacfioneze: hecare revista sa publice numele celor cari, primind a
publkalie, re/uza a o plait, nu o restituesc, or tagaduesc a o fi prt-
Boate Cd, cu chipul acesta numarul unor asemenea projitori
va descreste.
Caci este desigur o rusinecum indreptafita e indignarea noa-
strdca o revista unde nu se lucreazd pentru intaese politice or glo-
rie personald, unde se jac sacrificii nebanuite de mullime pentru a
tine in via/a aceste EArhive ale Olteniei, niagazin istoric al acestei
regiuni, sa fie ast fel frustrata si periclitata in existenla ei,
In No. 34 se va publica irevocabil numele rau platnicilor din
anii 1925 si 1926 ai revistei.
Administratia A. 0.

408
Cârti primite la Redactie
Scoala Romeind din Roma: Ephemeris dacoromana. III. Rorna, 1927.
N. Georgescu-Tistu: Actorul Ion Steinescu-Papa Cluj, 1927.
Leca : Decameronele streirnosilor nostri. Buc. 1927.
Simona Basarab: Robli Omar:Mai (Bibl. Dimineata") 1927.
Olin:piu Boitos: Activitatea lui Slavici la Tribuna". Cluj, 1927.
D. I. Goga: $coala ardeleanti in Mont. si Mold. Arad, 1927.
Leca Morariu: Istro-Ronidnii. Cernguti, 1927.
D. G. Chitoiu: Crestaturi. Buc. Tip. .Oltenia", 1927.
I. III. Georgescu: Fiziologia Registrelor la vocile normale si anormate.
Tg.-Mures, 1927.
Liviu 'Varian: B. P. Hasdeu si M. Eminescu. Chisingu, 1927.
Leca Illorariu: Dela noi. Povesti bucovinene. Ed. IV-a. Suceava, 1927.
Teodor Bdlan: Cetalea Hmielov. Cernauti, 1927.
P. Constantinescu-Iasi: lstoria arid bizantine, Ed. Viata RomaneascA
Iasi, 1927.
Dacoromania, an. IV (1924-1926), p. II. Cluj. 1927.
ULTIMELE REVISTE PRIMITE:
Revista de segunda Ensenanza, V, 33, Madrid.-Annales tie Paleon-
tologie, t. XIV, fasc. II et III, Paris. -Bulletin International, No. 19, juin.
1927, Paris.- L'Europa Orientate, V, 11, Roma. - Unione Storia ed Atte,
XX. 119. Roma.-Revista Istoricti, XIII, 7-9.-Revue Historique, IV, 4 6.
- Revista Criticti, I, 1. si 2.-Revista Frlologicei, I, 1 2. -Minerva, I, 1. -
Convorbiri Literare, 1927, Mai -Aug.-Gdndirea, VII, 9.-Arhiva, XXXIV, 3.
-Viata Románeascä, XIX, 6-7.-Revista $tantifica, XIII, 3.-Revista gen.
-
InveiteiniOntului, XV, 7. Propilee Literare, I, 15. - Transilvania, LIX,
S-9.-IVatura, XVI, 8.-Graiul Romdnesc, I, 6.-Independenta Econorniccl,
X, 2. - Socielatea de Maine, IV, 39 - 40. - Vic:fa Agricolii, XVIII, 19. -
Infrtifirea Romdneasca, III, 24.-Cosinzeana, XI, 9-10.-Buletinul Uniunei
Camerelor de Comer( si Industrie, II, 9.-Räsäritul, X, 1. -Junimea Lite-
lard, XVI, 5-7.- Peninsula Balcanica, V, 3-4. - Democratia, XV, 9. -
Gdndul Nostra, VI, 7-8.-Feit-Frumos, II, 4.-Tara Noastrd, VIII, 20-21.
- Ritinal Vremil, III, 8-9.-ezdtoarea, XXXV, 7-8.-Familia, II, 5-7.-
Bussegna culturale della Romania, III, 3-5.-Foaia Tinerimei, XI, 19-20.
- Universal Literar, XLIII, 42. - Viata Literarti, II, 57.-Falanga, I, 25
Adevärul Literar si Artistic. XIII, 356.-Clipa, V, 155.-Mcirgeiritare basa-
xabene, I, 1. Revista Tinerimei, I, 1-5.
DIN OLTENIA *I BANAT :
Din Craiova: Renasterea, VI, 8. - Flamura, V, 5-6.- Grafica Ro-
Pula:, IV, 55. - Favonius, I, 7-8. -Gazeta $cocilei, IX, 7-S. - Teniplul
Literar, I, 2.-Dreptul Nostra, III, 8-9,- Din Severin: Datina, V, 5-6. -
-
Scoala Melzedintalui, II, 8 -10. - Clopolul, I, 9. Din Bistrita-Mehedinti:
Opaitul Satelor, I, 6. - Din Lugoj : Cartea Satalul, VIII, 11. -Revista Co-
.rurilor sl Fanfarelor Románe din Banat, I, 2.- Din Caransebes: $coala
ZärzOteanâ, VI, 19.
ARHIVELE OLTENIEI
. .t PUBLICATIE BIMESTRIALA ..
.

Abonamentul In Tara : pe un an 350 lei ; pe 6


luni 200 lei. In Europa : pe un an 75 franci francezi.
In America : pe un an 3 dolari
.
: :. : `. 1

Orcine retine un numar, se considera. abonat pe


anul in curs.
.
. Pentru orce schimbare or completare de adresa,
rugam a vesti Administratia. .

.
'. .4
Pentru incasarile la domiciliu se percepe in plus
o taxa de 50 lei. Aceasta daca abonamentul nu a fost
trimes Administratiei 'Dana. cel mai tarziu la 1 Iulie
din anul curent. 4.

:1 I 2

Abonamentele, ca§i manuscrisele, pentru


recenzat, schimbul de publicatii i orce corespondenta
referitoare la redactia i administratia «Arhivelor Olte-
niei», se vor adresa Directiei revistei : Craiova, stk.
Jules Michelet, 2. a

Domnii colaboratori pot avea extrase din artico-


lele publicate in revista, plätind numai costul hartiei
§i trasului, in cate exemplare doresc.
.
OOOOOOO oiscion .

Pretul 125 lei.