Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In
Anunciurt pe pagina : Hnia
an 25 ,
an ,
3 10 , A
In
Un an 50 In la
an la
LIBERA rue Notre-Dame 50
3 lunI , (place de la Bourse) Paris.
15 Numrul In Orient. la EASTERN Constantinopa.
un guvern e§it palat cautá a d. Vernescu, carnia place care contribuit toate partidele noas-
E INGERINTELE se vointa sa se care s'a urcat tre politice care o care cu un Dacia
fapt nu este el destul capul partidulul prin puterea de conrupere, care cu ce i-a dat
CINCANUR1 gray a provoca un 'pu- unel aliante din timpurile grele de opo- Aseara s'a tinut, dupa cum anun-
curent pentru a zitiune care conservatorii de ce sa tase deja, intrunirea partizanilor
Junimista zis'o :
I.
jurul toate partidele sufer diculizat tot-d'a-una ? trecerea noastra pe la Bratianu sala Dacia.
din I). Vernescu este tolerat pa- care trecere, val ! va trecatoare La ora opt lojile de sus
a o na alegerl, pentru ca partidul sa -printr'o inventie materiede ingerinta. de lume.
in noeanul con§tiintilor opri- nu se prezinte prea dezrnembrat ales imediat un mic orasel pen- Pe luasera capeteniele par-
mate a spiritelor intimidate De dezorganizat lnaintea alegatorilor tru a face Chitu, Aurelian,
sigur da. atuncea va trimis sa se plimbe in pu- Noua sistema consta urmatoarele : Sturza, Nacu, Stoicescu, Lascar,
ECOURI ELECTORALE De la libertatea alegerilor terea act de nedelicateta. Atun- Guvernul, predispuse la Ferichidi etc.
vom avea alegerl libere al, partidul va deveni curat con- pozitionism, porunceste ca primariile sa In la jumatate aparu
MO§TENIRE va dispdrea regimul personal
palatulu! influentile o-
servator din liberal-conservator ce ierea, se mute in
se va orpniza pe baza progra- desparOotri din nauntru
case ale pereti d. Ion Bratianu,
sub presedinta
se deschise
Al, Orascu.
culte, totul, dar totul, junimist va avea de nomi- ast-fel In cat casa este D-nu Ion eel
Un guvern care se pe nal pe d. de real pentru a aduce omagiile partidu-
Regele un guvern care a
este pe d. Petre Carp. Acesta va partidul vine alegerilor se obse r-
de a ma! conservator regenerat, profetizat de catre va de o data ca localul nu poseda
generalulut Leca, care, zice d-sa, a
murit din emotiunel ce a
avea increderea one§ti aetualul ministru de exteane la reali- mere secrete care sa garanteze secret ul la 14 15 Martie
idee care trebue pe
independent!. El trebue se lucreaza astazi.
toate partidele guvernului votului. Atuncea alegeri'e nu se fac, supt rismul. D-sa propune sa 'i se ridice o sta-
foc. Cearta diferitele fractiunt ale pretextul ca de alegeri vitiate tue de partidul liberal.
este libertatea alegerilor. Aceastä partidului conservator-junimist a
nu- mat bine sa nu se faca de D-nu C. Stoicescu spune
trebue ne pasioneze, iar put mahalale sa pro- iata '1 pe guvern scapat de opo-
le ei cuvine sä incepem o cam- intrunirea numeroasa de dove-
amenintatoare. parlamentara. Vorba : lucrul deste capitala e liberala, parti-
panie contra aces- d. Pache a de a
Se e cel mal minunat. dul liberal national departe d'a murit,
guvern care o picioare SERVICIUL TELEGRAFIC ; acest donin e junimist
cum facea I. Bratianu. s'a operat la Mizil, dupa ce a cazut In picioare la alegerile
rat ast-fel i s'a dat pe de nu exista comunal. comunale, acum se ridica cu multa
De libertatea alegerilor legatá tuatia electorala a Bucureatilor. Agentul
chestia regelul. Intre rege presi- data alegerile pentru vigoare.
iena 28 Comitele Her- cu de agent1 motivul foarte simplu ca doninulul Combate guvernul actual ce
unite existä o complici- bert de de la Budapesta, subalterni de cutreera
tate, o vinovatd. Ceea ce cu prezidarea biuroulut, n'are increderea doreste sa
depus carta sa de nun- lele fac propaganda pentru candidatii '1-a venit pofta libertatile publice.
cepe regele, electorald. sa la plimbare
fiul, la ambasade, purl In Dupa spune ca eonserva-
explic : Regele, care cunoVe tocinal in ziva alegerel. ast-fel
la s'a Intamplat un conflict cu au ajuns la scopul ajuns
bine tara moravurile poa- Spre searä a prinz principele de conservator! Sadea
sa luat dreptul de a alege
sustin candida- consiliul comunal. prin propriele forte ci punand
te ori bärbat onoarea de Bismark, C. G. Costaforu.
o majoritate asigura fruntea purtandu'l pe niste
litic care va pleca la Muerzuschlag chiar Aproape, aproape lucrurile sa a- Dupa acest prim succes al administra- sfinte pe liberalit
puterea pe numar de 28 Septembrie.- junga la in familie, daca d. junimiste, s'a fixat o alta data pen-
Asa, nu aduce aminte cum era
acest s:op nu are de sä
la 3 ore, se vor Bratescu nu tulea In compania devo- tru alegerl. Atunci a intervenit lovitura
purt
la Palat pe cine-va Bratianu, In capitata ca
'1
de la tatilor urmarit de strigatele ostile cea mare, inventiunea cea geniala a judete ?
prim-ministru. vine de
28 Septembrie.- Plecarea ale devotatilor Costaforu.
junimizmulul alegerile ama-
Primul ministru investit nat o supt motiv ul ca
Dar ajuns scopul,
ratulut de la e fic- rezumat iata ce o o de
discretionare, ime- daca va trimite o majoritate primariel este construit
pentru unu. tere, an dat
diat un partid, prin fel in nu garanteaza de bi-
Roma, 28 Septembrie.- Wil- viitorul parlament ; o asteapta o zapa- Acum divortul s'a dat
face o majoritate par- ceala o framantare parhunentara cum ne secretul lar Mizilul a ramas
helm va aci 4 ore 10 beral! conservatora spune d. Stoicescn,
nu s'a mai consili a comunal.
El va primi o azvar- dragoste mi-
Rcgele când un minister liti pe garla interesele toate sacra Dupa aceasta ultima fars a guvernu- sa ne
la Quirinal. reasa la pept.
foarte bine acest lucru ; pe 28 aceasta ca sanul par- lui celui cinstit (?) avern tot dreptul, cre-
Se zice co- D-sa vorbeate unirea tutulor
gerintele in el
mitele Douglas va merge la Roma in tim- guvernamental vor putin ca pe ministrii
ca regele ar curente care se vor lupta intre daca de sa se easca o data liberalilor.
pul in acest D-nu vorbeate tot
dintat puterea de
orap. pentru pentru existenta. daca nu prisos pofta
daca de sensul d-lut Stoicescu. Apol venind la
Aceste sunt : de bate joc tara.
cum se vor face alegerile De proectele sunt
nera conservatorl, conservatorit Apol pentru vase de guvernare,
nu. fara o valoare. Critica purtarea
sigur Lascar Catargia, nuanta de leg! d-lor
regele ar fi gandit d. Th. d'a din Monitorul
POLITICE Vernescu. e lucru ne pomenit.
ficial un organ de propaganda
Rosetti are sä libere,
asemenea o majoritate toate arbitraritatile toate fara de
sigur nu '1-ar prim-mi- Vorbind de elita conservatorilor
se conservatoare va o nenorocire pentru revoltatoare le un tere, zice ca nu cotro ar trebui
nistru ; el ar fi numirea
Am Nr. de ce trista tan. rece admirabil, fata vecinic
asemenea ar o per- caute origina, despre
l'a lovit d-nu Lascar Catargiu, am Argus. brazd de cinic al junimistului de mult
dere de timp zadarnicd. nu; re- de persoana sigur de
aratat d-sa, dupa ce a luptat 40 de Termina d-sa facand apel la
alegerile nu vor libe- ritatea necontestabila ce o asupra
nelibertatea alegerilor el ant capul conservator, a tutulor liberalilor, pentru a salva
re, l'alti din tara din
fost de o parte o ralismal de conservatort.
pus speranta, a vedea
Ast-fel s'a dat un de Libertatea electoralä strainatate.
de D. Ion vorbeate de
factie d-lui Petre Carp carele, orace Poftim de spune din Arata ca proprietatea
persoana junimi§tilor. nea
de ce am zis pret, sa devie conserva to- noroc pace. in junimistl de guvernul a savar- a fost tot d'a una puternice
poli-
rilor. cotro se o pat, pe ce pun mana cutare ilegalitate o de acea rezistat
lectorate este o vreme conservatoril rezis- gresesc o vesnic din boroboata raza nas cu cel mai nepretuit aer tulor navalirilor. spune ca taranit
pe cea- tat, li se e nedemn boroboata d'intr'o ilegalitate de protectiune, are te de gusa foarte bine proprietaril la
na, cea
in poli- sa sacrifice pe , dar In fata La ordinea zilel avem apol are sa raspunda lament,
tica regelul nu ar exista. amenintarilor junimiste a pericolulut de leg! cate-va savarsite factie : 'Inca o ilegalitate ! Ce guvern Wire albitura.
gimul personal In un stat care se de a ramane pe pavea, de odata. mizerabil ! Nu, sunt de am ars acel regularnent fa-
parlamentare nu poate exista de toate cu capul Am vorbit asupra Carp zurat
cut o revolutie.
falsificarca vointei alegAtorilor. In plecat. prin care irnpiedica pe de De alt-fel dreptate ca sa des- Azi Rusiel spune taranilor
Rusia, nu are nevoe D-nu Lascar Catargiu cum merg exercita drepturile politice, ne-am ocupat pretuiasca tara chipul D. Carp le va da pamanturile ce voesc.
sifice nimic lucrurile pregateate, a plecat indrazneala de a nesocoti o spunea vecinic destept pu- nu sunt regulamentu ?
pe desgustat demisionand a de apel, am tratat pe putere la tara declara centra
D. Ion
unde fac e un pul partidulul, dar In urma necalificabilele neasca poate crea un partid guvern pentru surpa
parlament etc, ca regele sä multora din sal interesul electorale. la guvern. pregatesee nimicirea
un personal cere dulul 'vi-a amanat retragerea pana dupa avem alta noua ju- d-sa cum dezertoril tutulor
dea voie de a ingera, nimista. partidelor declasatit mofluzil oratoril fost foarte des aplau-
de a comite Este adevarat, ca o mica Este vorba de un gen de ingerinta politici cad prosternati la picioare,
vointa alegatorilor. credincioasa urmeaza Inca pe batranul electorala, totul sui-generis tot profetia s'a realizat. Dar pleaca corpore ce
La
Cum vede, sisternul ce yet, dar aceatia formeaza o cu mica de originala guvernul ce ne tara zestrea conservatoare fac doua asistat la la d. Dumitru Bratia-
dem functionând este perfect logic minoritate valurilor guverna- alegerile viitoare mare teama nu pentru a anunta tuturor
regele numeste pe cine mentale cotropit guvernele
acuma to ca fanfaronada junimista nu primeasca
place pe pentru ca totuL o formula veche reteta o noua duse.
poatd voe ca
le Judecand dupa ceea-ce s'a intamplat verantl de amestec In manifestatia la d. D. Bratianu
Triumful guvernolua junimist opreste uaelor, in-
pe cine le place Lascar Catargiu, ne putem de obste cunoscute eraa : insulta cea mare ce
cum le place acelora. ce se ce 'i se va Gheorghe Ver- coruperea alegatorilor, intimidarea prin chise striga de 2 ore aproape :
nescu, cel-lalt al partidulua face-o Bratieni !
politica : Regim perso- de de
C. unirea liberalilor ! etc.
nal la si falsi- Daca conservatoril putut ca fel de etc.
!... bata de natural, de Cu prilejul alegerilor comunale din La 12 manifestantil
oare nu este o idee
:
dus de multe la Mizil, toate tiat dupa ce se declarase de unul din
care chiar in regulele toate traditiile, pus la pa- redactorit de la ca D. Bra-
mare, fecundd, ideia de a combate
? Oare partidulul, ce chip trateze pe un ingerential, la liana nu este
acest sistem
www.dacoromanica.ro
solut urma
Linistea a de Pachistil dal Vakarel, tot in suspensie a- corpul silvic se numesc in posturile de unuT mare numr de procese de
de- Major prin a
strigat eel ce ceasta gratie sisterneT turcilor d'a parzi-generall clasa In
nu e se fac politica rèscoale, asupra Camera de
de la ! Radu se cu venite vacante prin inaintarea d-lui punere sub acuzatie s'a pronuntat
: celor de la 14 15
de nerecunoaaterea situatiilor cre- Carbuneanu destituirea Bozianu. taiate urechile
! etc. Martie le a.
ate in contra tratatelor. ecisiunT li se cununi.
domnia D. Dobre Constantinescu este confirmat, Venind la cestia de incompetintá ba- d-1 P. Carp
leqald a Coburg, a pre- zata pe 55 comislr
DIN AFARA ocupa spiritele
rile intermitente, dar
ca
o ameli-
pe ziva de 24 Septembre 1888, in fune- gal arata
tiunea comisar politienesc in de de
in acst articol nu e vorba
comise de un jandarm
d. x.
pe profesoriT
stt
carT fac politica, co-.
T. L. Maiorescu ne
comite un act profesorilor
de la Viena. orare nu adus intrevederile su- e dus o perchizitie ar
le permite a face agitatie politica.
Vizita Wilhelm Viena este veranilor. Toate protestele puteri- ceva, ar prinde pe cine-va
Asa, ni se spune Maiorescu
ea toate nerecunoasterea 'i-ar da drumu mituit.
la ordinea PROCESUL Cazul de nu e a acordat un concedit de
spiritele ales lumea diplo- la dosar. Vor trece aceste chemase armata -
de fel de aprecierT li se atribue Sub-locot. Chiritescu Ion
14 Martie tknâni d-lo C. pro-
matica. restabiliasca ordinea, nu fesor de la Elena Doamna,
de fac privinta a- marT, chiar ca cele indeplinean acte
aapte nimic nu se va face, 2 linie D-sa termina respingerea excep- spre a merge la BotosanT, unde
intrevederT. Fie-care ziar 'aT-a pus candidatura ca
daca. veri-o schimbare va vea de incompetinta.
sä câte ceva, pen- taljunimist.
tru a clovedi e cer- ea de sigur va fi de propa- Procesul !a orele doua sub pre- Replica
de ce sunt
bine informat. ganda ce inte- sedinla d-lui Gorjan. D C. din
curile tiT ! Ar trebui ca corpuluT
De aci rezulta acel torent de ces- riorul principatuluT, nu de tuastele art. 55 ajunge la concluzia Sub-
nil Chiritescu la ordinele didactic din tara deschidä
a rezolvire se pune in oficiale de la banchetele Comisar regal d. tel din acestia bine ochiT ce fac.
spinarea deve- tilor. C. V. Las- a comis faptul, el este justitiabil lupta
vor re- Sturza
nitä limanul tutulor conflictelor de tribunalele'civile. izbutit ; sä acum,
incidentelor internationale. zolve eT cestiunea Bulgarä, care e Cererea Dupa o deliberare de 20 minute con-
pentru eY ceea ce gordian a siliul pronunta urmatoarea : vor avea pe oameniT
Dar defmitiv
nu va fost pentru Alexandru, de sigur D. comisar regal spune fata lip-
rece sa maioritatel martorilor a
nimic, absolut nimic. Totul este o vor avea recurs la d-lui Fundateanu, cere pro- de
ment. Si acest singur fapt dove- stimabi-
inscenare pentru a se dovedi cä cesului. competinta d'aju- Milone Lugomirescu, ortodoxul
mariT iubesc pacea. deste de ajuns nu vor a- deca
Wilhelm II s'a dus la Viena, tinge cestie inevitabil de de la Epoca, pune candidatura
ar r4zboiul. Cestiunea OrientuluT D. C. al sub-loco. Reporter. la Avem speranta preo-
unele ziare austriace, ca pe
din acel oras, cuib
se e ca obuzul. amortitä tenentulul Chiriteseu, ridica cestiunea de
pronunte pentru pace sustinerea cine-va va atinge capsa, a- incompetentä. muluT democratieT, nu vor sus-
explozia e o urmare
in Rusia o a- spune Chiritescu a fost pe acest marT merite
de sigur nestiindu-se pentru cine mai multi civili, mitropolituluT de la Kiev.
a tribunalele nu trebue
este, ziarele ruse, dar va fi aceastä esplozie, D. Al. Marghiloman, ministru de Inregistram acest a-T
sä unul din In
banchetul dat onoarea sä feresc d'a atinge capsa. judecatä tribunalului. In ce pri- justitie, a fost vie ia da aten tie.
helm, fost'a alt-ceva de slävi- In vom vedea veste sub-locot. Chiritescu el a cuvântul viitoarea intrunire
rea armatelor Aus- acestor mult fost din momentu ce a ramas sin- care se va tine la o fost o
tro-Germane ? Negresit nu, de atuncY ne vom putea convinge de subt acuzare, tri- unde s'a pus candidatura rire la Scopul era
militare. Ceea-ce la colegiul I de a protesta contra
oare-ce bäut nu- fecunditatea bor. a fost o
a armate- electorale ale prefectuluT ocasia
Dar aceasta la o parte, d. alegerilor judetene special de
pace, pomeneala n'a cescu sub-locot. Chiritescu Procesul comisar
fost. de la ACTE ALE dusese la Mitropolie nu ca
oacer de linie, ci ca de jan-
oficer,
acuzat cä a pe un
la colegiul
vorbit
treilea.
B. Spirescu, C.
Viena devenind amenintätoarea
(le darmi, pus la ordinile parchetului civil, cetätean pe când eaea de la C. Dobrescu G. C. Dobrescu
pentru a '1 ajutor pentru restabi- nirea de Orfeti, se va judeca pen- descriând in aplausele in-
La Petersburg pacea devenise - Sunt : ordinel. art. p. tru a doua oarä de
domnitoare, la Viena sabia e el e justitiabil de tribunalele civile. tribunalul corectional. manoperile administra-
In administrafia judefulut S'a luat o de
din este nostim cum ace- D-nu prin a spune
ziare aci fac din Wilhelm al D. Alexandru Miclescu, fost prefect, are convingerea Chiritescu a protestare regeluT, prin care
functiunea de sub-prefect la plase tribunalelor din cauza pa-
va fi i se aduce aminte
II-lea un adorator al un su- venit
D-nu Bonifacit a promis
locul Mihail Miclescu, demisi- siunilor politice la 14 15 bertatea alegerilor. Un delegat al
veran a simtire nu Martie. numit zilele acestea profesor de
onat.
e preocupatO de cum D-sa dupa art. 48 113, 114 limba la liceul Bra- comitetuluT electoral va presinta re-
gure pacea, aci transforma judetului etc. c. p. de jandarmi sunt vu, urma concursuluT ce a depus. rezolutia.
rdzboinic zvânturatic, gata a sub autoritatea Curtei de apel a
Consiliul permanent trebue sä se
D Marin Racelescu, fost ajutor de sub- procuroruhii.
fica or ce, pentru a se vedea o
fruntea sale mirosind
prefectura, functiunea de ajutor la Jandarmul ce priveate disci- pronunte asupra nire in culoarea de Albastru, in
sub-prefectura plasei Oltu-de-Jos-Balta, depinde de tribunalele viitoarea sa
ful de locul rmas vacant lonul grädineT
demisionarea litare, are doua e militar
Si in definitiv lumea vede d-lui Gheorghe Voiculescu. functionar civil. A vorbit d. Soimescu, a-
foarte bine, din toate indatoriri D nu G. Vernescu va cere se jutor de primar, care a fost foarte
rile Wilhelm Ministerul civile, e faptul la politie puie pe caadidatilor din Capi- rece primit de asistentt
nu iese nimic; una, dar D. Henri Marin, inginer-ordinar clasa I sunt Daca face fiul sil care a venit de In cerând ves-
solut una din cestiunile la or- In corpul de conductort ingineri civili cine-va pe strada intrerupe din Paris doctor drept. titul Brätescu, un zgomot asurzitor
tran§at in urma circulatia, jandarmul de ureche, s'a in ast-fel nepu-
dinea zileT nu Statului, Indeplinind stagiul reglemen- sete). nu, spune d-nu nu
acestor tar, se la de inginer-aef ia de urechi nu e cuviincios. tând vorbi, a sala
recapitulam putin cestiunile clasa II. aceasta pledoaria C.
Un tun a numaT are strigätele ai che-
fost la ordinea zileT o lungime bine de mat pe d. Costa-foru la
cari Stoicescu.
nainte de inceperea acestor Ministerul co- D-nu Lascar vine cu care a- a adus la Magdeburg spre maT bit vre-o doT
veder vom vedea ce domenielor Curtea de casatie a tri- a se face la intrunirea s'a prin
D. G. Boziann se destitue, pe ziva de mis inaintea tribunalelor civile pe un o- unul din forturile CapitaleY. matiunea d-luT Costa-foru care a
luat de jandarmi chiar pentru faptul
Franco-Italian, s'a a- Septembre 1888, din postul de guard- a ucis pe un X duel. fost purtat pe brate la
planat, dar nu gratie general clasa II ; D. Gabriel Carbu- D-sa aduce alte ale cdpitanul Dimancea
de la Petersburg, ci gratie neanu, actual guard-general clasa se Curtei de Casatie fr relative la Davila vor aceas- la esire strigat : Nu ne
Goblet, care a avut o a- Inainteaza la de guard-general crimele delictele comise de jandarmi. ta mod definitiv de BrätescT,
titudine admirabila cu preten- sa I, locul d-lui R. Rizescu, cere tribunaluluf la lucru s'a petrecut la o
Crispi, cum competinta imputat sub- intrunire ce s'a
tiile onat ; Ernest Gheorghiu Mi-
loe. Chiritescu, comis agent civil strada
ziarele oficioase recu- hail bursiel ai Statulul la din ordinul procurorulul se
X Antim.
noscut. forestiera din Nancy absolenti restul pasiunilor politice de la sesiune extraordinara a Semne rele d-lor !
respect opininnei publice. El ar fi vrut Pierre nu putea o- acest se iubesc lung, surprinda In timpul
lumea sa acuze pe mu a-sa, daia lui ! casa o crescuse somnulua fata obositä, trasurile
s'o inocenta, singur! zdrobea. simtea acoperiaul a- amor patern tinse se odihnesc. El va alla se-
va putea sa traiasca pe langa pasa peste cap peretil aceasta iubire filiala, o impo- cretul ascuns al sale daca
GUY DE MAUPASSANT in toate zilele de a crede, o cum era foarte sete, aprinse lumi- de pe care nimeni nu axista vr'o asemänare apreciabilá, ea
va privi, ea a pe narea pentru se in o va cunoaste vr'o afara de va pa.
din desmierdarile unul strain ? ca bea un pahar de proaspata.
adevaratul Dar Jean s'ar va
Cu toate astea era ea de El scoborâ cele etaje apol, peDar, poate, poate se ? Cum s'o spunue ? Cum o s expilice asta?
senina, parea ea sigura de se carafa se stie ? Ah ! daca o de
Era oare putinta camasa pe o a undo
El drept In picioare, dege-
o femee ar putea fie Intro tatM Jean, tele pe de la
un curat, cu dreapta, era un curent de pahar,
una din acele misterioase cari
sa poata cadea, de a ca lungi un alergator un motiv, un pretext.
tree de la la stranepot,
mai macar vr'o de duait. asta, locuinte El de odat acum vr'o
(PIERRE ET JEAN) o intreapa se coboarä din ace-
remiscare, de amintiri a pe el eel fost
opt zilo, el fratelui o
:
de lezne,
turburate mai Mai ceasornicul
medicul, laudanum pentru a
recunoasca aceasta, for-
In ajun el ar fi la ar Ah ! remuacarile ! Odini- ! din sufragerie, ale se de S'ar putea
ma obrajilor, curbura nasulul, departarea
intrat asezat la patul lui, 'i-ar zis primele zile, ele trebue s'o fi parea devin la se-
ochilor, fere el asta noapte vie ceara
dintilor a
: ,Jean, tu nu trebue sa pas- chinuit mult, de sigur cunda. Apol el auzi din o putin
;
medicamentul. dar forte
o miscare, un un mod
trezi care ar putea cum sterge totul. Negresit o grea cet, ca uu hot.
de a fi, un gust transmis, vr'un semn mal
maine dea la in contra a- aspra, acea a ; Jean, cu gura
proape o Oare nu toate, dar pentru un oehia deprins. foarte
mumel noastre s'o dezonoreze." el fu cuprins de El nu-si un animal, Barba
aceastä facultate de grab- nimie, nimic. pärul lui
Dar nu putea sa vorbeasca in Dar privise blond
putea sa spue Jean ca uitare care le face recunoasca
observase un de pata
nu nu nimic unul pentru niel un motiv pentru a descoperi aceste rufaria cea alba. El nu se dar
crede fiul Trebue acum sa mult greutate pe omul 'I-a altul! Niel o legátura, de mica,
pastreze, sa dat spre sarutare gura tot trupul n'o !
El se
rusine descoperita de dansul, ascunza Serutarea ca fulgerul, amorul se
pentru a in (Va
se pe- incet scara,
pentru pata zarita, pe care trece ca furtuna, viata se impreunä, si cum se
meni nu trebue s'o descopere, chiar ceriul reincepe din ar curs in vinele doua persoane el se opri,
fratele cu fratele 'nainte. mai cine-va de la capete ale lumel nn s'o desehiza. imperioasä in-
El nu se mal acum la vanul un nour ? fi streine una de alta, acest demna pe Jean,
www.dacoromanica.ro
TA -
Se vorbeste actualul ministru voeste a gra- nu se vor primi de cât bacalau- CASA DE SCH1MB
al publice, d. Maio- junimistilor. Socialitit din hotarat ca la co-
rescu, va facultatea de me- X legiul al douilea sa nu puna de can- N. & D. MOROEANO
didatura I. Nadejde. Tot a Strada Lipscanr, a Dacia
din IasY. Cunoscutul agent electoral al Pa- In vor avea niste a vota unanim pe Romania ,Pasagial Dimitrie Ghica' 4
kistilor, Toma Lerescu dat de- eserci esecutate de cor- radical!, pe liberali ad libitum.
misia din functia de subt inspector pul noastre. La colegiul al treilea el vor pune de
lista consilierilor
vor presida biurourile
al csizelor.
Demisia sa nu este de
- asemenea candidat, probabil tot pe d.
sul lor.
caruia radicalit vor da concur- schimb
face
fiul, sectia 9 ; Dimitrie Se zice d. va fi nu- sanse. care declina sarcina. urbane
97
1041/2 10614
sectia ; Paciurea, sectia I. mit functie La colegiul al unul din candi- izolate vor : Pe- n
este d Millo, fiul prefectuluI iar tru Suciu (liberal ?) Nastare 921/4 93
alt ginerile (conservator disident) poate G. Mortun, 82
Impr. prime (20
prefect de Politie. Losuri Rolie
Marea discutie ce se va din Mol- In ultimul moment ca Beiza- fr. Oblig. (300
30
230
32
235
relativ la dova, primul ministru se va duce D. I. Miclescu a sacrificat pe d. Ulea, dea Grig. Sturza sa pune candidatura Oblig. prime. . 79
catre grupu- Losuri
locurilor de in administrativd (?) Cherenbak etc. primind Ghica colegiul de Senat Basilica
48
19
multe orase Muntenia. candidaturt oficiale, din cauza rile liberale. Act. Banc. a
. .
ConservatoriT cer, mult accentuat atitudinea Tot odata grupurile liberale hotrat Dacia-România
In inspectie va guvernulut pur libera la. a prezenta candidat la colegiul al treilea (200 1) .
de cât .
- - Filipescu
Pentru ca
orator pe viitor.
caraghiozlâcul
al treilea
sa desa-
din urma care
profesor, care vorbise
La d. Panu a
guvernul anul acesta a IV voeste
servicia sa-i dea toate cele necesare
ces, atat prin ca joc, de oa- cuvantul, fu d. Fotin. D-sa fran- vinte asupra rolului nefast pe care etc. Persoanele doritoare
parte.
de un tnrbat. stricata amestecata Carp joaca rege pot adresa S. P. in curtea Mitropolit.
re-ce Victimele sunt din judetul neasca, cauta pregateasca terenul ca tronului, aratând deose-
la colegiul al H. Uitase sarmanul ca birea exista intre un grup de palat cunoscAnd bine
dunarea erea de colegiul I. pentru grup rezemat paturile a- pre-
ghemoniconul Simu. dânci populare. cum piano doresce a se angagia ca
Ca epilog al mare un fesoara, vre-un institut prin
apärut urmdtoarele alegator zicea : putin
datorite a da
Sofia, 27 Septembre. - Polemica am fost ne-am daca Pentru informatium a se adresa la d-nu
ziarele bulgare ziarele continua Missir,
din
profesor la Facultatea juri- cine ce se
ceva caracteristic : d. Mihail Mar-
BIBLIOGR FI Nae Dimitrescu, la tipografia Gr. Luis str.
Academiei No. 24, de la 8-12 de la 1-8
privinta cestiunit Macedonia Presa :
de presa stre- 1. Reprezentativ, diserta- ghiloman n'a luat parte la aceasta S'a pus sub tipar poema Ovid: ore seara.
se trunire ; d-sa trimes un
un caracter politic demersurilor tiuna la deschiderea cursuri- al sa, care 'i-a reportat despre fiasco
facute la Constantinopol de catre popu- anuluT 1888-1889 ale al ARTA AMORULUI
bulgara din Macedonia, care n'a din D. Filipescu foarte nemultumit, a tradusa d'o
cerut de sale 2. Partidele Politice sub re- cat la chiar in acea seara, asupra Ovid
eclesiastice colare. presentativ. spunend Simu : nu te védbine, mon- de Gramlea.
Sofia, 27 Septembre. - Journal des cher. te plag. esemplar In jude-
numèrul de la 4 Octombre Giargin te se tramite celor vor tramis
A la intrunirea pretul in marci mandate postale, la
persista a atribui amesteculut guvernului Solidaritotea din Giurgiu urma- adresa traducatorului, Bulevardul Elisa-
bulgar Macedonia. Daca scri- tHor de con- toarele :
beta. La zece esemplare doua gratis.
sorile confiscate de care vorbeste, exista, servatorY staq la intrarea Dupa cum stau lucrurile azi, e
ele cu totul apocrife, pentru d. insultat pe ceY carY Când probabil ca alegerile viitoare vom GRANDS MAGASINS
A de sub a III editiune
Stambuloff n'a scris odata asemenea e5it de la intrunire avea tre! liste de : conserva-
vocife- toare, junimista 1storia a vechiulut tes-
Maiorul Panita a stat pentru ser- aceia cu 25 de ambele sexe de
va zile la de unde reze arunce alte insulte. De se foarte mult despre
Pari no Alex. M. Institutor la de
s'a la Sofia fora sa fi trecut gra- pornit corpore la o eventuala reconciliere a Rosu No. Depozitui afla la I-
Badulescu d. I. Lahovari
nita. Clubul Conservator unde stri- de aci din Giurgiu, noua ne vine oanitiu la autor str. Musilor N. 1.
27 Septembre. de a sub ferestre : conser- sa credem indeplinirea e-
la Sofia pe la vatoriT ! Costaforu ! veniment, ca aceasta re- A se cere frumosul album de mode
Octombre, principele va merge sa Frumos ! conciliere nu s'ar satisface pe cleplin do- A esit de sub presa editura D-lui ilustrat, editat de catre
fazanul impreujrimile pri- amicilor d-lui Lahovari, Emanuel Poppesco librar din Pitesti.
superior!. din cauza can-
mul ministru didaturilor curate junimiste ca
27 Septembre. - D. Carnot a Cerem guvernuluT ca spue tot ce
Pariano, Badulescu pe de Insotit de 2 hart! a Roman care contine 566 gravure, mo-
fost ob'ectul unor entusiaste la stie privinta crimeT din strada parte, Lahovari pe de a Editia dele noui pentru sesonul de 1888-
plecarea sa din Lyon la sosirea sa este adevdrat alta, o pofta de rasbunare, gratis
de 89 care se
Annecy. descoperit care va in urma catre
cea ocazie, pentru a se arata S. Adrian Institutor Paris.
27 Septembre. -(Sib iu). Jules Jaluzot
toata splendoarea sa. editie este aranjat dupa un Acest catalog conditiunile fa-
Protocolul asupra lucrarilor pen- Principalul motiv de casare De s'o ceva d-lor Pa- plan metodic. noua, cute pentru trimiterea de Port
tru a restabill granita Austro-Ungariet condamnatilor de la ar fi
Badulescu nu suntem vino- studiele in primare de
a va semnat probabil de violarea articoluluY 347 din pr. cod. vati '1-am prevenit la timp, ca ambele se e : totul imbunatatita tre Grands Printemps
tre comisiunt, la 20 Octombre. Un a- penal in ce priveste depozitia ni;te fosti sinceri in privinta stilului materiel, ce Paris.
cord exista asupra primelor patru procuroruluT Rosetti. Preciul exemplar 55 Casa de reexpeditiune 39
asupra puncte sunt di- E mare probalitate ca cele din Domnil un rabat de Calea Victoriei.
ele sunt relative la ho- X partidul liberal-national sa se fixeze
Honyady
granite! lânga Orsova.
Poiectul de lege elaborat de mi- asupra listel urmatoare :
nistrul de interne privinta reor- A editura librariet ANUNCIU
la Colegiul I raga Gramatica a Fac cunoscut d-ra Mari Vasiliu din
ganizärei administrative, va foarte
de a Spirache Pofirescu Anastase Latine p. (formele neregulate, str. Carol No. 40, primesce comande de
mult amendat chiar vocabulariul) pentru cl. reparatiunt modele cele no
se prezenta Corpurilor legiuitoare. covid. de
secundara de d. dr. G. profesor foarte moderate (camera 36).
ULTIME INFORMATIUNI 11
Ia Liceul din
B.
d. Fleva e combätut de
Rose
Dr.
de administralie la Bräila va fi reorganizatä de
din aparut editura Scoalelor De la Facultatea
Probabil d. Fundescu de
la Râmnicul-Särat. d. Carp, ministru domenie- asta-data va pune cand idatura. din str. :
de
Special
D. Fleva a cleclarat ca- Aor. Mai candid ti a Etimologia Franeeze de
Se in aceastä nume d. Antonescu Remus era profesor. S'a intors In Capitala Consult. 3-5
de sä alege la Râmnic pe pretul de Strada sft. Vineri 14.
d-sa va da demisiunea nu i se va da titlul de facultate, Se
www.dacoromanica.ro
AVIS IMPORTANT
HERMANN DAWIDOWITZ
NOUL PALAT STRADA 13
FURTUNI DE CANEPA
GRADINAR-GERANT pompe de
CURELE DE CANEPA
FLORICULTURA IN MARE
pentru de
FABRICA DE PLICURI
Pentru - Mare asortiment de PENTRU DE
din Gand, CameHi, violete trandafiri se gaseste
lalele fortate. - de par- PRETURI CERNEALA SI
Londro
talmente, painter!, Begonia,
Specialitate pentru confectionare de buchete coroane de tot felul.
In depositul
VACAR 124
- -
Diferite buchete de fantazie pentru cotilion. Garnisirea de jardi- Primette ori-ce din
niere, vaselor de etc. alea Victoria 48 vis-st-vis1Passage reparatinni. Are gata
SI EFTIN i on moderate.
la Teatrul de pe Bulevard, comande. Strada Academie46
aproape de ministerul Interne
Tapeturi si Pervazuri
Recomanda moderate
este din gudron vegetal de
Norvegia, balsam de tolutan vsc d
rad. Se recomanda ea
H. HONICH
sel de piept, tusa, arsurl
e stomac, nepofta de mancare, catar
FARMACIA CHR. ALESSANDRIU Eforle
P.
www.dacoromanica.ro