M. S.

RECTELUI
ASUPRA

MINISTERULUI INSTRUCTIUNII PUBLICE

AL

CULTELOR
DE

SPIRU C. HARET
MINISTRU

BUCURESCI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GÖBL" S-sor ION ST. RASIDESCU
16, STRADA DÓMNEr, 16
1903.

www.digibuc.ro
 InvëtAmintul national a fost tot-deauna printre
principalele preocupärl ale MaiestAtif Vóstre §i ale
töriI; dar, In anti' din urma, cestiunea acésta a capötat
o Insemnatate maI mare decât orI-când.
Ajunsese o nevoe absoluta de a se Inlocul legea
instructiunil publice din 1864, din care nu maI sub-
sistati decât fragmente, römase §i acelea cu totul
In urmA, In raport cu starea culturall a OH!, cu
necesiatile §i cu aspiratiunile eI actuale. Dar maI
cu séma se impuneà o schimbare In directiunea prea
unilateralA, pe care legea din 1864 o imprimase
invetamIntuluI public.
Trebuinta acésta o vedeati de demult totI ace!
carI Intelegeatt mersul afacerilor publice ; dar eve-
nimentele din ultimil patru ani att pus In evidenta,
cu maI multa tärie cleat töte rationamentele, ne-
voia nelnlaturabila a uneI reforme complete, nu
numal In formele exterióre ale InvetamIntulul no-

www.digibuc.ro
 4

stru, dar In Inshsl esenta lul, In spiritul, In tendin-

tele si in idealul luI.
Prin legile votate In 1893, 1896, 1898, 1899 0 1901,
prin regulamentele si diversele mäsurI luate de
atuncI Incdce, reforma acésta este pe cale de a
se face.
In raportul de fata ImI propun sh desfhsur pla-
nul acestel Insemnate lucrari, ideile fundamentale
earl` ail predomnit la Injghebarea el, si modul cum
se tinde la realisarea acelor ideI.
Pe litrigh' acésta, volt' expune Intréga situatiune
actuala a lucrurilor, In tot ce privesce serviciile
dependente de ministerul instructiunif publice si al
cultelor,expunere care este utilh pentru a se cu-
nósce punctul de plecare al reformel, si a se Inte-
lege de multe orI Inshsl necesitatea ei.
Expunerea acésta este necesarh si pentru a do-
vedl unitatea planului reformeI IntregI, unitate care
a fost mentinuth, cu -bite modifichrile ce ail tre-
buit aduse In unele din ph'rtile planului, In urma
schimbhrilor politice supravenite In anil din urmh.
Ea va fi utilh si pentru aplicarea mai departe a
reformeI, In deplinh cunoscinth de causa.
Supun acésth lucrare la Malta apreciare a Maie-
statif VOstre, cu increderea ch, cu Intelepciunea cu
care Ea scie sh coordoneze silintele acelora, earl'
lucrézh pentru binele comun, si sh le dea continui-
tate, va sci sh fach ca enorma cantitate de munch,
de aprópe 40 de anI, care a condus la reforma
actual& a InvéthmIntului nostru, sh fie utilisath In
modul cel maI folositor posibil pentru Ora.

www.digibuc.ro
 CONSIDERATIUM GENERALE.

Este destul sä considere cine-va principalele invi-

nuiri carI se aduceatl InvötämIntuluf nostru, pentru
ca srt vacla directiunea in care trebuiatt crtutate solu-
tiunile ce aveatt sä constitue reforma lui.
InvëtämIntul este una din principalele parti din
earl' este format organismul Statuluf. Ash, fiind, se
pot pune, In privinta lui, urmatórele IntrebärI:
Care este functiunea In Stat, pe care este el che-
mat sä o lndeplinéscä?
lndeplinesce el acéstä functiune ? i o indeplinesce
In mäsura exacta pe care o reclamä interesul tëriI?
Sacrificiile, pe earl' le impune el, sunt In raport cu
puterile t6rif 0 cu serviciile pe earl' le aduce?
*
* *
Inv6tilmIntul unef téri este chemat srt Indeplinésa,
un intreit scop. In prima linie, el trebue sii, formeze
bunT cetateni. In a doua linie, el trebue sä procure
tuturor tinerilor fondul de cunoscinte care este in-
dispensabil ori-cArui orn In viétä, färä deosebire de
trépta socialä: acesta este Invëtämintul obligatoria.
In fine, el maI trebue sä formeze contjngente pen-
tru töte carierele cari sunt necesare pentru viéta
completä 0 armonica a Statulul.
Este evident insä cä. aceste tref chemäri ale scolii

www.digibuc.ro
 6

nu pot fi considerate ca ne avênd nici o legatura una

cu alta. AO, §c6la primara are de obiect a preda
cunoscintele call nu pot lipsi nici unui om ; dar de
sigur ea nu p6te sa uite eh' colarii. el vor avé sa
lupte cu greutatile vietii. Din contra, ea trebue sa
caute sa utiliseze timpul colar In modul cel mai
rational posibil, pentru ca copiii sa fie intru cat-va
pregatiti pentru felul special de greutati cu earl vor
avé de luptat mai tarc,lin.
Invêtamintul nostru, in mare parte, nu Implinia
aceste conditiuni. Iata cate-va fapte :
cóla primara rurald retine pe copilul de satén
timp de 5 pana la 7 ani; dar, In timpul acesta, ea-I
da numai cunoscinte teoretice, fara a-I da In acela%
timp vre-o pregatire deosebita, anume In vederea
chemarii lui viitóre de cultivator de pamint. Instruc-
tiunea primal% rurala fusese alcatuita pe acelai plan
ca §i cea urbana, §i se pare Ca acest plan avusese
in vedere mai mult pregatirea pentru heal, (heat
pentru vieta.
Alt fapt : Invqamintul secundar consacra cea mai
mare parte din eel' 7 ani al sei studiului limbilor
vechf, earl' alta data, pentru motive ce im mai an
valóre deja de sute de ani, se considerail ea sin-
gurele propril pentru a forma cugetarea §i a des-
volta In tinerime cunoscinta binelui §i. a frumosului.
Morismul acesta a Incetat de mult de a fi exact;
dar, chiar daca ar mai fi, pe cátd, vreme invetämintul
nostru secundar nu era completat prin un Inveta-
mint profesional suficient, §i pe cata vreme mai
taa tinerimea era obligata se -tréca prin Heat daca
voia sä capete cunoscinte mai Intinse decal acele

www.digibuc.ro
 7

din cóla primarii, urmh cg. aprópe intréga pAtura

mai cultà a törii erh crescutà dupà principiile educa-
tive din secolul XVI, iar nu pregtità pentru a cun6sce
vieta actualà, cu ale arei greuati are a lupth.
Ceea ce numiam nol Invötämintul nostru real nu
póte infirm& aceste conclusiuni; c6clavh 4isele gimna-
sii reale, abià completate inteun thriliii prin un singur
Heal real, lipsite de ori-ce debtwil 0 incapabile prin
ele inse0 de a inarmh pe tineri pentru lupta vietil,
nu ag avut mai niel o influentà utilit in desvolta-
rea invötamintului nostru public.
InvötAmintul secundar, ast-fel inteles, este evi-
dent eh nu puteh sA convinA deck mal ales cla-
selor avute, al crtror copil pot s6, se marginéscA a
cere §colii doar educatiunea, fie 0 pe basele de
acum patru secole, 0 call pot sA, consacre acestui
singur scop 11 ani din vieta lor, far& a se preo-
cupà in timpul acesta de a-0 pregät1 mijlóce de
viéta. Dar, pentru partea cea mare din populatiune,
care nu este avutà, care prin urmare nu-0 pi:Ste
prati luxul de a cheltul 11 anl numal In scopul
de a-0 forma inima §i cugetarea dupà principiile
lui Platon 0 Aristotel, care trebue de timpuriti,
Inca, din copilárie, sA,-0 creeze mijlócele de traig
pentru mai tamp, un invötamint ca acela era cu
desavir0re nesuficient 0 necorespuno;lötor. Pentru
dinsa, trebuih sá existe un invqamInt profesional,
pus la indemana ei, putin costisitor, upr de urmat,
0 organisat In vederea trebuintelor societAtii n6stre
actuale. Cáci societatea are trebuinte multiple 0
variate: dacá are trebuintá de functionari, de ar-
ti§ti, de Invqati, de advocati 0 de literati, ea are

www.digibuc.ro
 8

nevoie tot atât de mare de comercianti, de agri-

cultorI 0 de industriaqt Scóla trebue sä, rèspunlä,
la töte aceste necesitäti de o potrivA, alt-fel, func-
tionarea vietii sociale se face rèti, se determinä exu-
berarea disproportionatA a unor phrtl, prin atrofia-
rea altor 041 din organismul natiunit
Dar la noI InvètämIntul profesional a lipsit In cea
maI mare parte. Cel care a fost erà nesuficient ca
Intindere, qi organisat tot In vederea uneI elite, iar
nu a numèruluI celuI mare.
In asemenea conditiunI, nu e de mirare a liceele
0 giumasiile ail atras 0-0, tinerimea cu dor de a
Invètk qi cá acésta tinerime s'a grámädit pe urma
asupra budgetuluIr singura Indeletnicire la care pu-
tea aspirk cu preparatiunea pe care o cäpètase
In qc4511
Resultatul a fost a clasa functionarilor s'a in-
multit peste másurd, pe and carierele profesionale
ail rèmas pileasite. Si cum numérul functiunilor este
márginit, qi s'a maI Imputinat Inch In timpul din
urmk am ajuns a crea, o numerósá clasá de Omen!
car! mor de fóme, aläturi cu o sumrt de meseril qi
de alte cariere, carI ar puté sa-I facä, sä, traiasa
din belqug, dar de car! se folosesc stráinit
Starea acésta de lucruri, care Ingrijesce pe top
ámeniI cu prevedere, . pe uniI nu-I turburä de loc.
EI 4ic a RomâniI, ne avênd aptitudine pentru co-
merciii qi industrie, este logic ca munca sociala sä, o
Imparth cu strainil, liisând acestora partea la care
sunt maI propril decât Românil.
0 asemenea teorie ar Insemna renuntarea nóstrá
la dreptul de a tral ca popor neatirnat; Mc! un

www.digibuc.ro
 9

popor, care nu gäsesce In sine Insu0 tOte elemen-

tele necesare propriel sale desvoltäri, nicl nu me-
rit& acest nume.
De alt-fel, afirmäri de acestea -s'ail mai aulit i
alte däti, 0 tot-deauna faptele le-ail dat cea mai
completä desmintire. Precum Mtn) vreme se oicea
a limba românä, nu este proprie pentru o viétä
cultä, s'a ois mai pe urrnti a Ron Anil sunt inca-
pabill a exercità profesiunile intelectuale, cart as-
täli sunt exclusiv in stäpinirea lor, cucerite nu-
mai In câti-vA aril'. Tot a§à, In comerciil, In indus-
trie, vedem mal multe ramurl prosperând In mit-
nile lor, duph ce le-ail scos din mânile strhinilov.
Când conditiunile se vor Imbunatat,1, nu e Indoialit
ca le va fi lesne a luptà cu avantagiil contra ori-
cul, 0 pe acest thrIm.
In ori-ce cas, trebue totul fácut pentru a se
ajunge acolo; aci dacA ail fost §i ail prosperat na-
tiuni numal de agricultori, de -comercianti sail de
meseriaA nu s'a pomenit IncA sa fi trait vre-un
popor numal de functionarl.
Dacil privim lucrul din acest punct de vedere,
se pOte dar 4ice ca. sistemul nostril colar de pânä
acum pacátuiii, contra nationalitätil nOstre, pe cittä
vreme, In loc de a contribui la Inthrirea ei prin des-
voltarea completä i armonica a tuturor fortelor
el, aducek din conträ', släbirea el, prin anihilarea
tuturor acestor forte In favórea uneia singure.
Obiectul reformeT.
Din acestea se vede dejà unul din principalele
caractere ale reformel intreprinse.

www.digibuc.ro
 10

Ea tinde a face ca InvëtAmIntul public sA. Ince-

teze de a fi un Invöthmint curat teoretic.
Pentru acésta, In §colile primare rurale se intro-
duce Invëtamintul practic agricol, pe langA acel al
lucrului manual, introdus dejà, mai dinainte.
In §colile primare urbane se introduce lucrul ma-
nual, care lipsilt.
In inv6t6mintu1 secundar, se introduce trifurcarea
la cursul superior, §i se modifica programele In sens
mai practic, a0, ca,' cel care termina liceul, 0 chiar
numai gimnasiul, sà, nu se gasésch cu totul desar-
mat In lupta pentru viéta.
Se creéza cu totul din not]. InvötAmintul profe-
sional elementar, i se cili, o mai mare desvoltare
celui inferior.
Peste tot, se mita a se combate preventiunile con-
tra comerciului, industriel _0 agriculturii, pe cari
atiitea decenii de InvOt&mint unilateral le-aü InradA-
cinat in spiritul tuturor, i se cauta a se inspirà in-
credere In carierele profesionale, de Ore-ce o mare
parte din acele preventiuni provin din nesciinta celor
mai .multi despre inlesnirea 0 siguranta cu care
agricultura, industria §i comerciul pot asigurà un
traiti Indestulat 0 lini§tit.
*
* *

ScOla este unul din instrumentele de actiune so-

cialit cele mai puternice, prin faptul cii, efectele el
se simt In tOte pArtile törii 0 In töte straturile socie-
tap. Ea 'mite face servicii insemnate chiar In unele
directiuni, cari la prima vedere nu s'ar paré eft'
intrA In domeniul sOil.

www.digibuc.ro
 11

De aceea ne-am silit sa facem ca actiunea

sa nu r6mana marginita, numal In cuprinsul el, ci sa
se Intinda si In afara., i dejà unele resultate excelente,
doblndite In timp scurt i cu cea mai mare In les-
fire, atti dovedit de ce mare ajutor póte fi scóla
pentru realisarea unor dorinte cari, de Ilecimi de
air!, nu se puteail realisa, pentru-ca lipsia un instru-
ment de lucru asa de puternic si de potrivit, cum
este scóla.
* *
Invètámintul, ca sa fie desävarsit, trebue sa se
Ingrij6sca nu numal a cultiva spiritul, Inavutindu-1
cu cunoscinte multe, dar a cultiva i inima, a forma
caracterul, a face, In fine, ceea-ce se numesce edu-
catiunea tinerimel.
Unul din obiectele principale, pe cari le urmarim,
este si acesta, carele intru cat-va fusese pus mai pe
al douilea plan fata de instructiunea propriti Oisa.
Nu mai putin se da o deosebita atentiune educa-
tiunii fisice i cultivarii artelor, musicel i desem-
nului, Intru cat ele fac parte din instructiunea pri-
mal% si secundara.
In fine, ne silim sä insufläm Intregului nostru
Inv6tamInt spillitul national, fara- care el nu p6te
da cetatenil buni i devotati, pe cari este dator
sa-T dea.
* *

Acestea sunt, Sire, scopurile a caror realisare va

constitul, cand ele vor fi atinse, reforma Inveta-
mintului nostru.
Reforma Intréga se Intemeiaza pe urmätórele legi:

www.digibuc.ro
 12

a Inv6tAmintului primar si normal-primar din 1896;

a InvOtAmlntuluf secundar si superior din 1898;
a InvëtamIntului profesional din 1899.
Punerea In aplicare a reformeT, pe basele ei ac-
tuale, putem (pce ch este inceputá dejà de mai
multi anT, In special de la 1886, când o mare parte
din principiile legislatiunii,actuale deveniserá un
desiderat al celor mai multi OrnenT de scOlä, si
luaserá corp In proiectul de lege asupra Invètá-
mIntului, presintat in acel an Corpurilor legiuitóre.
In 1893, s'a votat o lege a InvOtamIntuldi pri-
mar si normal-primar, ale ciirei principii, In mare
parte, erail identice cu ale proiectului din 1886,
iar altele eraii diferite. Acés0 lege a fost modi-
fica0 prin cea din 1896.
In 1900, câte-trele legile, pe basa cArora se in-
cepuse reforma, ail fost modificate In mod funda-
mental. Din acéstä causa, continuarea realisárii
reformei a fost oprith In cele mai multe din Or-
-tile ei.
In 1901 Insá, s'ail restabilit legile din 1896, 1898
si 1899, cu Ore-carl modificäri, impuse cea mai mare
parte de situatiunea financiará a toril din momentul
acela. De atunci, aplicarea reformei s'a reInceput
si se continuá.
Ea va cere Ina multi ani de munca incordatá
si sistematica, pentru a fi des'avirsita; cad princi-
pala ei greutate nu a fost facerea legilor ei or-
ganice, ci aplicarea acestor legi, In conditiuni des-
tul de grele. In adevOr, se impune ca sá recâsti-
gam vremea perdu-0, si ca In cel mai scurt timp
posibil sa realisAm cea mai mare suma posibilá de

www.digibuc.ro
 13

lucru util. Se mai cere ca acéstg lucrare s5, se faca

cu mijlóce restrinse de Orneni §i de bani; i, In fine,
se cere ca ea sg, nu jignéscä o multime de interese
0 de drepturi c4tigate, i sa triumfeze de nenumërate
prejudicii 0 preventiuni, create prin starea trecutrt
de lucruri.
In cele ce urméza, expunem In amanunte mijlócele
ce punem In miFare ; dificultatile ce avem de in-
vins ; resultatele ce am realisat deja, sag cari se
pot Intrevedé; calea ce credem cA trebue urmata 0
in viitor; sperantele nOstre, precum §i greutAtile pe
call le prevedem Inca pentru viitor.

www.digibuc.ro
 ilsIVETÀMÎNTUL PRIMAR.

Obligativitatea. Frecuentarea.
Principiul obligativitatii 0 al gratuitatii inv6tämln-
tului primar a fost consacrat, Inc& de la 1864, prin
art. 6 din legea asupra instructiunii: Instructiunea
primara elementarA este obligatöre 0 gratuita."
Curând dupa aceea, constitutiunea din 1866 con-
sacra din noil acest mare principhi prin art. 23 :
Inv6tAtura In §colile Statului se cla WA, plath; in-
v6t5tura primarä va fi obligatóre pentru tinerii ro-
mâni, pretutindeni unde se vor afla instituite colif
primare."
Sunt dar 39 de ani, de cand ar fi trebuit ca top
copiii de Romani, in etatea legala, sa fie obligati a
urma, la cóla, a§à, ca astadi se cuvenià sä, nu mai
fie nici un Roman in etate mai mica de 50 de ani,
care sä nu posédA cunoscintele cursului primar.
Din nenorocire, nu a fost a§à. Se scie eä propor-
tiunea celor fa,r6, sciintA de carte este Inca fárte mare,
0 ca, chiar astädi, din 813.940 copii in etate de
ciLS1a, nu frecuentéza §cOla primal% cleat abià
338.659.
Causele acestei stari de lucruri sunt multiple, 0
e trebuintä, sä, fie cunoscute, pentru ca sa se INA&
Intelege mäsurile ce se ieati pentru Inläturarea bor.

www.digibuc.ro
 15

Lipsa de personal.
In prima linie a fost lipsa personaluluI didactic.
In 1864, In momentul când s'a proclamat obliga-
tivitatea Inv6tamIntuluI, populatiunea tèril fiind apro-
ximativ de 4.500.000, ar fi fost necesar un num6r
de cel putin 6.750 de institutoff 0 invètatorl. In
realitate, nu erail de cat 2.008 Inv6tatorI 0 517 in-
stitutorl.
Pentru a se ImpIMI ac6sta enorma lipsä de per-
sonal, ar fi trebuit sa fie un numOr mare de §con
normale. Dar nu era cleat una singura.
De aceea, legea din. 1864 a fost silita sa puna
conditiuni cu totul nesuficiente pentru recrutarea
personaluluI didactic primar: ea nu cerea, cleat cu-
noscintele claselor primare.
Din acésa causti, timp de cat1-và ant, corpul di-
dactic primar s'a Inmultit cu nisce elemente de tot
nesuficiente.
Mijlócele StatuluT ne permitênd a se inmult1 prea
repede numèrul §colilor, s'a evitat din norocire in-
multirea peste séma a invötatorilor recrutatl ln acest
fel. Curând dupa aceea, generása initiativA a Maie-
stätil' V6stre a facut sa se infiinteze §cóla normala
Carol I", dupa care apoI aft urmat si altele.
Cele carI sunt astädl In fiinta sunt de ajuns pen-
tru a face fat& trebuintelor, adica pentru a Implinl
golurile ce se fac In rinclurile corpuluf didactic pri-
mar 0 pentru infiintarea de posturI none. Necesita-
tile budgetare Ins& nu permit a se face asemenea
InfiintärI a§a de repede cat ar trebui.

www.digibuc.ro
 Astac,II avem 4.636 Invqator!, dintre car! 500 in-
vötator! de catun, si 1.313 institutor! ; In total 5.949
de Inv 6t1torT si institutor!.
Populatia tériT fiind acum de 6.000.000 In cifra
rotunda, si tinênd socotéla ca, dupa lege, un maiestru
primar 'Ate avé In serna pang la 80 de copi! ; Aar,
avênd In vedere i dificultatile car! resulta din repar-
titiunea catunurilor si din greutatile topografice, s'a
calculat ca numérul total de Invétatori i ingitutor!,
car! ar fi necesar! In momentul de fata, ar fi de 11.500.
Ar fi dar o lipsa, de ma! bine de 5.500 invétatorl,
cari ar reclarra o crescere In budget de vre-o
6.600.000 lei pe an.
Este gred sa ne gandim la asa ce-va. Nu numai
mijlócele materiale ne-ar lips!, dar ar fi peste pu-
tint& a se gas1 dinteodata un numér asa de mare
de Invetatorl capabili.
A trebuit dar sa gashn mijlocul ca, cu un nu-
mér mar( mic de Inv6tatorT, sä se p45ta face fata ne-
voilor car! nu se mad' pot amâna. Acest mijloc cre-
defn ca 1-am gäsit: el este expus ma! jos In mod
amanuntit (a se vedé capitolul Orarul scóleior pri-
mare rurale).
Prin dispositiunile ce am adoptat, un lnvètator
rural pdte avé in séma un numér de copil mult
ma! mare decat 80, fail, a se ale& legea i fara
a se Ingreuià de loc munca Asa fiind, numérul
de invétator!- si institutor! necesarl s'ar reduce la
vre-o 8.000, ast-fel ca ne-ar mal trebul vre-o 2.000
peste ce! pe cari-1 avem deja.
TOte aceste postur! noué vor trebul create in co-
munele rurale; ba Inca va trebul ca cu timpul Vre-o

www.digibuc.ro
 17

300 posturi de institutori sh fie suprimate 0 in-

locuite cu tot atatea posturi de Inv6thtori, din
causa ch numërul actual al institutorilor este mai
mare decat cel care trebue sh fie, dup4 populati-
unea §colarh a ora§elor.
In resumat, trebue ca, in cel mai scurt timp po-
sibil, numërul inv6tatorilor sh fie crescut de la 4.636
pan& la vre-o 7.000, iar al institutorilor schclut de
de la 1.313 la 1.000.
Acest lucru, se intelege, nu se va puté face din-
tr'odath. Pe de o parte, nu se pot arunca pe dru-
muri 300 de institutor!, call nu Isunt intru nimic
vinovati, dach In trecut s'ail facut creatiuni de pos-
turi fära, socotélh; pe de alta, nu se pot impro-
visa cu u0irinth mai bine de 2.300 de InvOthtori:
trebue ca §colile normale sh aibh timpul de a-i pro-
duce. In fine, budgetul nu se póte cresce dintr'o-
data cu mai bine de doué miliOne.
Nu rémâne cleat a se lucrà treptat, dar cu stä,-
ruinth 0 in mod continua, pentru ajungerea sco-
pului, 0 a0 se 0 face.
Numérul invéthtorilor se mhresce pe fie-care an,
une-or1 mai mult, alte ori mai putin, duph mij16-
cele de cari se dispune in budget. De alth parte,
se cautd, a se utilish in modul cel mal fructuos
posibil ceI existent!. Ast-fel, la Septemvrie 1902, mul-
tumith dispositiunilor la caii am fäcut alusiune mai
sus, s'aa putut infiintà vre-o 50 §coli rurale noué,
far% a se cere nimic de la budget, §i far& a se sdrun-
cilia, nimic la colile existente.
De alth parte, inch din anul 1901 am luat dis-
positiunea .a se suprima tOte posturile de institu-
Raport adresat M. S. Sege WT. Spiru Haret. 2

www.digibuc.ro
 18

tori r6mase vacante, repartisandu-se scolaril respec-

tivi pe la cele-lalte scolf mat' putin populate din
oras. Aü fost suprimate In modul acesta 53 pos-
turf! de institutor.

Lipsa de localurT.
A doua din principalele cause, pentru earl' Inv4A-
Mintul primar este ash de putin röspandit, a fost
lipsa de localuri de scálä".
Legea din 1864 (art. 42) a pus in sarcina cornu-
nelor obligatiunea de a procurà localul, mobilierul si
Inchlditul scólelor primare; si acéstA obligatiune a
fost mentinuta In bite legile ulterióre.
lndatorirea acésta ar fi trebuit s fie implinita Inca
de demult, mai ales ea, plata personalului didactic
era läsata In intregime asupra Statului, pe când in
mai tóte Wile ea este tot o sarcina comunala.
Comunele instl, in marea lor majoritate, ail negligiat
cu totul acéstä datorie a lor. PLO, nu de mult, con-
struirea localurilor de scoll primare nu avea nici un
loc In preocupärile lor. Scale eraii instalate prin
case particulare, mid, intunecóse,
asezate in raport cu cartierele ce aveaü s deservésa.
Rare-ori asemenea localuri eraii proprietatea cornu-
nei: mai tot- deauna erag Inchiriate, si costail nisce
preturi enorme, In raport cu valórea lor si cu servi-
ciile ce faceaii.
Situatiunea era cu deosebire deplorabild, In comunele
rurale. Acolo scóla era de multe ori o siinpl cash,'
teranésca, cu o singura camera i o tindri. Camera
avea 15, malt 20 m. p. de suprafatà si 2 In. 20 cm.

www.digibuc.ro
 19

de inaltime; era cu pamint pe jos, acoperita cu sovar

vechiú, asa ea prin tavanul spart se vedea cerul.
Mobilierul lipsia mal de tot. Abia daca 20 sad 30
de copii Inghesuiti gasiad loc inteo asemenea scóla.
Resultatul acestel stari. de lucruri este ea, chiar
in comunele fOrte mart mal ca nu se simte efec-
tul scólei dupa atatia ant De alta parte, Statul a
fost silit sä platésca un Invétator sad un institu-
tor, care nu puteà sa dea Invètamintul decat 'la a
patra sad a cincea parte din numérul copiilor pe
cari, dupa lege, ar fi trebuit sa-I instruiasca, daca
ar fi fost loc in scólá.
Nu numai ant, dar cand o comuna vedeà ca prea
multi' copil rèman fara carte, in loc sa dea sco -
lii existente local Inclipètor, ln care sa intre maI multi
copii, cerea tot Statului ca sa infiinteze posturf noue
de Invetatori sad institutori, ash, ca Statul suporta
cheltueli mal marl' cleat era dator dupa lege sa
suporte, numai din causa ca comunele nu-0 impli-
neat' obligatiunile bor.
De aci vine ca acum doI ani aveam 1.351 insti-
tutori, pentru o populatie scolara urbana de 79.738
copil, pentru care cel mult 1.000 institutorI ar fi fost
de ajuns. Acésta Insemnéza o cheltuiala anuala inu-
Wit de cel putin un milion de lel, care nu s'ar face,
daca comunele urbane ar avé localurile scolare ne-
cesare.
Tot asa, cel 4 636 invetatori nu dad invétamin-
tul de cat la 265.048 copil, in loc de 370.880, cap
ar puté instrui. Alta cheltuiala, zadarnica. pentru
Stat, de mai bine de 1.500.000 lei pe an.

www.digibuc.ro
 20

Situatiunea acésta a atras de demult atentiunea

ministerului.
Inch din anul 1887, ministerul a elaborat proiecte-
tip de constructiuni pentru tot felul de scoh primare,
si a exercitat presiune asupra comunelor, ca sh-si
construiasch scolile necesare. Inclemnurile lui ail
avut Ore-care efect, pentru-ch trei judete, Ilfov,
Romanatl si Iasi, ail contractat imprumuturi pen-
tru clâdire de scoli rurale, si rnai multe comune
din cele-lalte judete ail ridicat asemenea cladiri.
Multe dintre comunele rurale, prea shrace ca sh
p(Stä construl indath, ail inceput sh capitaliseze, la
Cassa de depunerl, economiile lor, in vederea acestei
necesithti.
Atunci bash s'ail ivit alte neajunsuri. In precipi-
tarea lor, unele comune ail dada localuri nepotrivite
scopului lor, chci nu ail cerut, satt nu ail tinut sémh
de instructiunile ministeriale. Mai multe comune ur-
bane ail zidit scolile Mt% nici o consideratie de
cartierele ce aveall sh deserve. Ast-fel, chiar in ca-
pitala s'ail construit In centrul orasubil o multime
de localuri unele lângh altele, pe când cartiere vaste
ail rOmas lipsite de ori-ce scóla.
*
* *

Relele ce constathm aci an fost causa cd, in pro-

iectul de lege din 1886 dejà, s'ail prevNut mäsuri
coercitive contra comunelor call nu-si vor implini
obligatia impusä prin lege. Se prevedeà anume ch,
pentru asemenea comune, ministerul va avé drep-
tul a inscrie din oficiti in budgetele lor sumele ne-

www.digibuc.ro
 21

cesare, cari se vor v6rsh la tesaur, i lucrarile se

vor executa de minister in comptul comunel.
Aceste dispositiuni, completate, ail si capötat pu-
tere prin legea Invötamintuluf primar din 1893
(art. 81) i 1896 (art. 76).

Activitatea Case! §c6lelor.

Cestiunea a fost Insa definitiv resolvata prin le-

gea Case! Scólelor din 9 Martie 1896.
Prin acésta lege, Casa c61e1or are Insarcinarea
de a priveghia executarea cladirilor §colare; pe langa
acestea, i s'a pus la dispositie un fond de 30 mili6ne
de lei, din care sa faca comunelor imprumuturl cu
termin lung, anume pentru construirea localurilor
de §coll.
Creatiunea Case! cólelor a fost un pas decisiv
In acésta cestiune. Abia infiintata, ea a pregatit in-
data planuri-tip, ante-masuratorT, devise §i caiete de
sarcini. In 1897 dejà s'atl publicat licitatiuni pentru
darea In intreprindere a 208 cladir! cu 476 sari de
clase. (anexa No. 1).
Acésta prima serie de lucrar! nu a rOspuns des-
tul de bine a§teptarilor. Causele ail fost urmatórele:
a). Preturile unitare adoptate de Casa cólelor In
devisele sale, deì fixate dupa consultarea corpu-
rilor technice ale diverselor judete, ail fost In ge-
nere prea mid. In adevOr, se pare ca informatiunile
date de corpurile technice se basail pe preturile
realisate la lucrarile efectuate In orw, pe cand este
evident ca la téra, conditiunile lucrarilor sunt mult

www.digibuc.ro
 22

mal grele, din causa transporturilor, a dificulthtil de

a se gas1 lucratori, etc.
b). Lucrarile fiind diseminate pe t6ta Intinderea
toril, la distante destul de mari unele de altele, si
valórea fie-chreia ne ffind destul de mare, cheltuelile
de regie se mariati In mare proportie fath de való-
rea lucrhril.
Aceste doue cause reunite ail facut ca licitati unile
din 1897 ail trebuit sa se repete de mal multe ori,
si preturile unitare sa se marésca, pana ce sa se
p6ta da lucrarile in Intreprindere, si Inca cu pre turl
destul de desavantagiöse.
c). Conditiunile pecuniare, In earl' Casa Scólelor
cereh a se executh acele lucrarl, erati destul de grele,
din causa materialelor scumpe earl se cereati, ceea
ce facea ea pretul uneI scoll sa fie prea mare fata
eu puterea financiara a comunelor rurale. A urmat
de acl ca comunele ale caror scoll s'ail construit
atunci, se gäsesc Incarcate cu anuitati prea marl'
chtre Casa Se6lelor.
d). Supravegherea executariI lucrärilor nu s'a pu-
tut organish Intr'un mod destul de satisfacètor, din
causa mareluI lor numOr si a diseminarif lor. De,
aceea, unele din ele lash mult de dorit ca execu-
tiune. Receptiunile s'ail facut In aniI 1899 si 1900,
si pentru acésta Casa Scólelor s'a servit de diversI
ingineri si architecti, carora le platia o indemnisare
pentru fie-care receptiune. Sistemul nu era practic,
pentru-ca era scump, si pentru-ca eel ce faceaú reeep-
tiunea nu erail In mhsura a cun6sce vitiile ascunse
ale constructiunil. Aceste vita' n'ail esit la ivela de
cht maI thrliti, duph facerea receptiunil definitive,

www.digibuc.ro
 23

când Casa cOlelor nu mai aveä, nici un mijloc de

actiune asupra intreprinc,lötorilor.

* *

TOte dificultatile si neajunsurile acestea erat, In

mare parte, inevitabile. Problema ce aveà de resol-
vat Casa c(5ole1or erà peste masura de grea, i di-
ficultatile ei, In mare parte, atunci dat pe fata
pentru prima Óra. Nu este Insa Indoiala, ci expe-
rienta dobindita In prima serie de lucrarf ar fi fo-
losit pentru a se evitä, mai târiú greutatile intim-
pinate la Inceput.
In timpul acesta Insa supravenira dificultatile fi-
nanciare, din causa carora ministerul financelor nu
mai putt' pune la dispositiunea Casei cólelor su-
mele ce trebuià sa-i procure dupa legea din 1896.
De aceea, Casa clilelor nu mai incepa nici o lu-
crare noua In comptul fondului de 30.000.000, care
in Iunie 1901 a si fost anulat intreg, afará de
partea dejà cheltuita de 4.385.079 lei', din earl' apu-
casera a se construi 208 localuri, pentru carI mal
contribuira i comunele cu 577.311 lei.
Acéstä gravä, IntImplare ar fi putut sa paraliseze
cu totul actiunea Casef cr51e1or, i sa faca sit ince-
teze de odata avintul pe care ea abià 11 imprimase
construirii localurilor scolare. Ar fi trebuit dar sit
renuntam, pentru multi ani pote, la ori-ce sperantä,
de a face posibila frecuentarea scOlei primare de
catre top copiii earl' aveati drept la dinsa, ceea-ce
ar fi echivalat cu anihilarea reformei

www.digibuc.ro
 24

Constructiunea de Fo lf rurale de la 1901 Incóce.

Am reu0t s6, e0m din greutate, 0, nu numaT sä

continuum MM.' nici o slAbire construirea localurilor
colare, dar chiar sa-T dam o impulsiune i maT
energia.
Pentru acésta, ne-a fost de ajuns sA suprimam
tOte dispositiunile prea exigente ale Casel cólelor
In ceea-cR privia alegerea materialelor §i condi-
tiunile de constructiune, §i a 16,sà, loc celel maT
largI initiative din partea autoritatilor locale, adica
prefectilor i primarilor, §i chiar particularilor, re-
servând -easel cólelor numaf atâta control cat
trebuià pentru a nu permite sA se facä lucrArile
dar nu maT mult ; cu alte cuvinte, am descen-
tralisat cu totul un servichl, care pân a. atund su-
feria de prea mu1t6, centralisare.
ln adevör, dupa legea i regulamentul CaseT Se&
lelor din 1896, construirea localurilor colare era
supusA la. urmAtOrele regule: Ministerul hotArà, In
fie-care an, In mod obligatorig pentru comune, lo-
calurile ce aveail s6, fie construite sail modificate,
precum i dijnensiunile lor; comunele trebuiail sâ
facä planurile i devisele i sä le trimitA ministe-
ruluT, care puteà s'a le aprobe, s le. refuse sail sg,
le modifice. Ministerul fixà natura materialelor ce
trebuiail sA se intrebuinteze ; el alegeà terenul de
constructiune ; el fixà modul cum constructiunea
trebuià orientatA pe teren; el facea licitatiunile
contractele cu antreprenoril ; el privegheà executa-
rea constructiunilor, faceà receptiunile provisoriT

www.digibuc.ro
 25

definitive, avansurile de bani la antreprenori, veri-

ficarea socotelilor; el, In fine, suporta, procesele
contestatiunile, anchetele, expertisele la cari dadeati
loc lucrärile teil fäcute.
Se pot upr Intelege Intarglierile, strägänirile, ne-
multumirile i erorile ce se putead nasce dintr'o
asemenea organisare. Se perdea timpul in corespon-
dente ; se fixati In BucurescI seriile de preturl pen-
tru localitäti depä'rtate, unde nu se potriviail ;
personalul pentru a executa -bite formalitätile
earl se cereail ; i, ca resultat, lucrärile mergeati In-
cet i nu se Mceail bine.
Dar, ceea-ce era, maI gray, era, a lucrärile costail
enorm. Se impunea in mod aprópe exclusiv facerea
de constructiunI de zid, pe temelif de piéträ, cu
lemnärie de stejar, acoperite cu fier, 0 se proscriail
constructiunile mai economice, chiar In comunele
särace 0 In loca1ittile unde unele din materialele
cerute nu se gäsiail. Pe lângä, acésta, era natural
ca antreprenorii sä puna In socotéla cthdirii töte
strägänirile §i cheltuelile pe cari pre-
vedeail cä, ail sit li le causeze complicatiunea formali-
tätilor. De aci a- resultat cä pretul unuI local de
qcóla rural& cu o singura clasä i cu o locuintä
destul de insuficientä pentru diriginte, construit In
asemenea conditiuni, a fost de 9 pang, la 21 mii
de lel ; cu douè sale de clase, de 17 panä la 33
mil leI ; cu trei sale de clase, de 18 panä la 34 mii
de lei ; cu patru sale de clase, de 28 panä la 40
mil de lel: preturl enorme pentru nisce comune, carI
de multe ori nu aveail de cat 2 sail 3 mil leI ve-
iñt an. De aceea comunele ail intrat In datoril

www.digibuc.ro
 26

mal pre sus de puterile lor ; unele din ele si-ag vé-
qut Intregile lor venituri sechestrate de Casa có-
lelor pentru plata anuitätilor, i tOte serviciile lor
paralisate. Cu modul acesta, Casa c1:51e1or, al carei
scop era de a aduce ajutor comunelor, devenià
pentru ele o gausa de ruina.
Siliti pe de o parte de reclamatiunile cari nu mai
incetag, si pe de alta de anularea, In 1901, a tu-
turor creditelor Casei Scólelor, a trebuit s5 schim-
bam Intregul sistem de piina atunci.
Prin circulara No. 4.194 din 24 Maig 1901 (a-
nexa No. 2), adresata prefectilor de judete, am dis-
pus ca localurile de scoff rurale sa se pOta construl
din ori-ce fel de material: piatra, cararnida, paiantä,
valatuci sag gard, dupa cum se gasesce In
localitate cu pretul eel mai eftin. Singurul lucru
ce am cerut sa se pastreze neatins, aü fost dimen-
shmile cliídiril i dispositiunea ef generala. Tot
atund am recomandat a se face apel la concursul
si buna-vointa proprietarilor si a satenilor, ctt sa con-
tribue cu barn, cu materiale, cu caräturi sag cu
lucru.
Prin circulara No. 6.131 din 14 Iulie 1901, am
dispus ca sa se trimita planuri si devise tip; prin
aceea cu No. 1.426 din 11 Februarie 1902, am sta-
bilit procedura de urmat In cererea de aprobarea
constructiunilor; iar prin aceea cu No. 3.749 din 2
Aprilie 1902, am dat instructiuni cum sa se pro-
cedeze pentru ca comunele sa-si formeze capitalul
pentru cladirea scolilor (anexa No. 3).
Aceste apeluri la initiativa prefectilor si prima-

www.digibuc.ro
 27

rilor, precum si marile inlesniri ce li se fAceati, ail

avut un efect imediat.
Des1 mhsurile se luaserh destul de tarçliti, chiar
In campania anului 1901 se vkiii IncepAndu-se
o energica miscare. Prefect IT puserh sh se fach pla-
nurile, sh se alégh terenurile, organisarh serbhri,
loteril, facura apeluri la proprietari si la sh' teni; In
unele phrtI, judetele puserh ate o sumä la dispo-
sitia comunelor celor mai shrace; Casa ctfIlelor In-
si afectil 50.000 lei In 1902 si 100.000 lei in 1903,
pentru a acordà mici imprumuturi comunelor, spre
a completh suma de care aveati trebuinth.
Silintele acestea furh incoronate cu cel mal de-
plin succes. Este de ajuns sh se arunce ochii pe
anexa No. 4 a acestul raport, pentru a se vedé re-
sultatele avute. De unde In 5 ani, de la 1897 Vanh
la 1900 inclusiv, Casa cólelor putuse sh constru-
iasch 208 localuri cu 476 WI de clase, cheltuind
pentru acésta 4.385.079 lei din fondurile sale si
577.311 lei din ale comunelor, vedem In 1902 pu-
nêndu-se in lucru 154 localuri cu 268 shli de clase
si 61 locuinte pentru dirigenti; In 1903, 285 loca-
lull cu 450 shli si 111 locuinte; In total, in 2 ani,
439 localuri cu 718 shfi de clase si 172 locuinte.
i pentru táte acestea, Casa cOlelor nu a procurat
comunelor dectit 150.000 lei.
Ceea ce este imbucurätor, In acéstä constatare,
este stäruinta cu care aii lucrat autorithtile admi-
nistrative, si chiar cele comunale, earl' de 40 de
ani mai eh nu voiserä sh scie de datoria ce aveati
chAre soilh: dovadh eh pote si mai nainte si-ar fi

www.digibuc.ro
 28

fäcut acéstä datorie, daca s'ar fi exercitat asupra

lor o presiune destul de energicä.
Dar un semn i mai Imbucurator a fost voia bunä
cu care si sätenil si proprietarii ag dat concursul lor.
El ati contribuit cu bani, cu materiale, cu i1e de
lucru si de transporturi. Multi proprietari, une-ori
chiar câte un sâtén sail un preot, ail clädit cu
spesele lor ciite un Intreg local, dotându-1 cu töte
cele necesare. Cu deosebire meritä atentiune do-
ndtiunea d-lui Vasile Stroescu, care a oferit 200.000
lei pentru constructiunea de scoll In cele mai sä-
race comune din judetele Dorohoiii, Botosanf, Su-
ceava i Neamtu. In multe pärti, sätenii, destep-
tap de miscarea care se fticea imprejurul lor, aU
cerut ei singuri sit li se cladésdi có1ä, oferind con-
cursul lor. In judetul Constanta, se vor construl
töte localurile scolare necesare, numal cu mijlócele
oferite de Want, de bunä-voia lor, i far& nici un
concurs din al-0, parte.
O altä constatare fOrte bunä este pretul mic cu
care s'aü putut realisa constructiunile din acesti
din urmä aril, In comparatiune cu acele de mal
nainte.
Urmätórea tabelä comparativä pune In evidentä
acest lucru.
Pentru ca cornparatiunea sä fie justä, am luat
numal localuri cari aa i locuintä pentru diriginte.

www.digibuc.ro
 29

COS TUL
LOCALURILE De la 1897 De la 1901
pfind la 1900 pAnd la 1903

Cu 1 salá de clasA . 9-21. mil 3 9 mil

» 2 sale . . 17-33 miI 11-14 miI
» 3 » » 18-34 mii 14-19 mil
4 » 28-40 mil' 14-32 mii

Localurile cele mai scumpe din ultima co1:5nd ail

fost clddite dup6 vechile proiecte.
Atuncl and s'ail dispus de Ore-cari facilitAti, daca
spre exemplu, materialele erail la Indemând, sail dacd
locuitorii dail concursul lor, preturile ati fost Incd
§i mai mid..
Dupa cum se vede, deosebirea este considerabild.
trebue incd sd, se tind sémit, cd, duprt combina-
tiunile actuale, cifsla se clädesce aprópe numal cu fon-
durile dejà adunate ale comunei, sail cu ajutOre din
partea judetului sat' a particularilor, si numai cu
prea putine Imprumuturi, ast-fel cd finantele comu-
nei nu se Incarch mai de loc cu plata de anuitAti marl'
pe termine lungi.
*
* *

AO, dar, cu -bite greutdtile din ultimil ani, 0 chiar

din present, situatiunea cestiunil localurilor colare
rurale este Indrumatä destul de bine, §i, daca se va
urrna mad' departe pe calea acésta, s'ar puté In
câti-va ani sä se completeze tOte clddirile.

www.digibuc.ro
 30

Dar aplicarea cu Incepere de la Septemvrie 1902

a noului orar al §colilor rurale a adus Inca noué
Inlesniri in acéstä, privintA.
Acest orar permite ca, In §colile cu un singur
Invétätor, cari sunt cele mai numerOse, unele clase
sä, villa la §cOlä, numai diminéta, altele numai dupa
arniazi. Prin urmare, intr'o sala de clase Ore-care, va
puté de acum Inainte sä, urmeze un numér de §colari
de doué orl mai mare de cat pânä, acum.
De aceea, numéral salelor de clase cari trebuiag
construite, se va reduce intr'o proportiune fOrte mare.
Ast-fel, o comunä, care ar avé 160 de copii In etate
de §cOlá, ar fl avut trebuintä, cu vechiul orar de doi
invöttitori, §i prin urmare de doué sale de clase, soco-
tind câte 80 de copii de fie-care Invètätor, pe când
cu orarul cel not, un singur invétdtor §i o singurä,
sala sunt de ajuns.
In fapt, nu vom puté compth pe o hnbunata-
tire a0, de mare. Distributiunea neregulata a copiilor
In diversele clase §i rn diversele catune, trebuinta
de a tiné sémä de crescerea viitóre a populatiunii,
i alte motive, nu permit sti, ne a§tepttim la maj
mult de cât 50°/0 economie In numérul sag In di-
mensiunile sâlilor de clase, pe basa noului orar. Dar
§i atâta este fOrte mult, i mai ales comunele cele
mici, §i prin urmare cele mai shrace, vor simtl o
uprare fOrte insemnatä, In construirea §colilor lor.
Profitând de noul orar, ne-am grabit a tiurit, dis-
positiunile anteriOre privitóre la constructiunile §co-
lare din comunele rurale, prin decisiunea din 29 Ia-
nuarie 1903 (anexa No 5); iar prin circulara adresatä
prefectilor (anexa No. 6), le-am atras atentiunea

www.digibuc.ro
 3i

asupra acestel noue u§urari, care, suntem siguri,

va contribul mult pentru a accelera, completarea
localurilor §colare.

Propunerea d-luT N. Enäsescu.

Ca sa terminam cele ce aveam de dis cu privire
la acésta cestiune, se cuvine sa mentionam o propu-
nere fEicuta de d-I N. En4escu, fost prefect al jude-
tului BotopnI, care, daca ar fi realisata, dupa in-
hiturarea Ore-caror dificultati ce presinta, ar puté
sA, asigure ridicarea pand, In catl-va, ani a tuturor
localurilor de cifsla 0 de primárie, de carl mal ag
nevoie comunele rurale. .

Cele mai multe din aceste comune ail venituri

a0t de mici, Incat rare-ori pot sa Lea ce-va econo-
mii, din can' sa.-1 adune fondul necesar pentru cla-
dirile ce le sunt necesare. Trebue ani intregi pentru
a se aduna, cele cate-va mil de lei cat va costa o
cóla, chiar cu reducerile §i simplificarile expuse mai
sus, si, panä sá se adune tad, suma, adese-ori se
intImplii ca, ceea-ce a apucat sa se adune, sa se
Intrebuinteze cu totul pentru alte scopuri,
D-1 N. Enä§escu propunea ca comunele dintr'un
judet sa se Imparta In grupe de ate 8, 10 sag
12. Comunele din aceea§l grupa s'a puna la un loc
economiile lor dintr'un an, ceea-ce ar face o sumä
suficienta pentru a se construl o §cólä sad o pri-
made In una din ele. In anul urmator ar venl rin-
dul alteia, i a0 mal departe, Willa ce töte comu-
nele din grupa vor avé constructiunile necesare.
Cu modul acesta, ar fi de ajuns 10 sag 12 ani,

www.digibuc.ro
 32

pentru ca problema intréga a constructiunilor ru-

rale sa fie resolvata.
Bine inteles, ar fi multe cestiuni de detalift de
regulat, precum modul cum sa se tina.sema de di-
ferenta intre puterile contributive ale diverselor
comune, si altele. Dar aceste dificultati nu sunt des-
tul de grave pentru ca sa nu OM fi inlaturate.
Propunerea d-lui Enasescu se afla in studiul mi-
nisterului de interne.
0 propunere analoga cu a d-lui Enasescu a fost
facuta de d-1 revisor scolar al judetului Romanati,
propunere care a si fos pus& In practich anul acesta.
In budgetele comunelor, sa se inscrie din oficiii pe
fie-care an sume variind intre 100 si 5000 lei, dupa
importanta si mijlócele comunelor. Aceste sume,
puse la un loc, impreuna cu o suma prevègluta in
budgetul judetului, si ea cele provenite din dona-
tiunT si alte mijlóce, sa formeze un fond de con-
structiuni, ell care sa se faca localele scolare neco-
sare. Anul acesta, din budgetele comunelor din acel
judet s'ail reunit 125.389 lei, cari impreuna cu ce da
judetul si particularii, daü un total de vre-o 200.000
lei. Ast-fel s'a format fondul pentru constructia a
47 sail' de clase, cari s'ail si pus in lucru.

Fondul comunal.
0 alta imprejurare favorabila este crearea fon-
dului comunal, prin recenta lege asupra suprimaril
acciselor. Sunt o multime de comune rurale cari,
prin legea acésta, vor avé adaosuri considerabile
In veniturile lor. Fara indoiala, si nevoile ce atí

www.digibuc.ro
 33

ele sä. satisfactt sunt marl i multe ; dar printre

acestea, In prima linie, este si sc(51a, i va trebul
ca sä se iea mäsuri pentru ca nouele mijlóce sit nu
se risipéscA In Infiintäri de lefuri sag In cheltueli
inutile. Prin circulara de 16 Maig 1903 (anexa No. 9),
am si invitat pe primarii comunelor urbane ca sä pro-
fite de noile resurse ale comunelor, pentru a le cloth
cu scolile necesare.

Localurile de scat: primare urbane.

Cu localurile de scoli primare urbane, lucrul stä
si mai réil decât cu cele rurale. Desi comunele ur-
bane ail dispus de mijlóce mai mari dealt cele
rurale, i desi de vre-o 20 alit* ele si-ag impus sar-
cini destul de grele pentru alte lucräri de edilitate,
scolile aü fost prea adese-ori hisate pe al douilea
plan. Abià sunt doue sag trei comune urbane, earl
si-ag cladit -Vote scolile de cari aü trebuintil ; dar
sunt multe acele earl' nu ag dada nici una.
Negligenta acésta este cu atilt mai putin de er-
tat, cu cât la orase mai top copiii In vIrsta legalâ
cer sä fie admisi In scoli si nu sunt locuri pentru
a-I satisface. E adeverat cit, de ate ori comunele
ag völut ctt copiii nu Incap In scoll, In loc de a
construi localuri IncapOtóre pentru cele existente,
ele se multumiati a cere de la minister ca sä In-
fiinteze sea.' noue, ceea-ce se Ineuviinth ; i asa s'a
ajuns la un numèr de 1.350 institutori, e cand
1.000 ar fi fost de ajuns. Statul impus dar
un sacrificiil enorm, numal din causä ca, comunele
nu-si faceail datoria.
Raport adresat M. S. Regelul. Hoo et. 8

www.digibuc.ro
 34

De alt-fel acéstä stare de lucruri nu este mall

putin dä" unatóre pentru comunele insesi. Farä, a mai
vorbl de starea igienica. cea deplorabild, a localuri-
lor inchiriate, de Inghesuirea copiilor, de Inlesnirea
si de alimentul ce se da propaga'ril epidemiilor prin
localurile mici, umede si neigienice, trebue observat
ea chiriile enorme ce platesc comunele ar fi de
multe ori suficiente spre a acoperl anuitatea sume-
lor necesare pentru facerea unor localuri convenabile.
Acéstä grava situatiune a atras atentiunea minis-
terului, care In diverse rinduri a cäutat sa-I aducil
remediii.
La 25 August 1898, el a adresat primarilor co-
munelor urbane o circulará sthruitóre, prin care le
punea In vedere gravitatea situatiunii si cereh sa
se iea mäsuri de Indreptare (anexa No. 7).
In acelasi timp s'a intervenit direct si la ministe-
rul de interne, In acelasi sens.
Stäruinta acésta se pare ca a produs öre-care
efect. Tabela alaturatä (anexa No. 8) arata de la
1896 incóce s'aii. construit, In comunele urbane, 61
de localuri scolare cu 245 sale de clase. Cu töte
acestea, ceea ce s'a facut nu este Inca de ajuns.
Chiar din tabloit se vede ca multe orase nu ail fäcut
nimic si de aceea mai este Inca mult de facut pânä
ce comunele urbane sä aiba cele 1.000 sale de clase
de earl ail nevoie.
De alt-fel, se IntImpla une-ori ch chiar atunci
când comunele vor sa faca ce-vh, ele comit erori
carl anulézä In mare parte efectul cheltuelilor facute.
Greséla cea mai obicinuita este aceea de a nu
se studià cu destula atentiune distributiunea localuri-

www.digibuc.ro
 35

lor de scálA, In or.as. Se aleg locurile la Intimplare si

se construesc mai multe scoli unele langa altele,
läshndu-se Mr& nici una cartiere Intinse si popu-
late. Pe urm& locurile alese sunt de multe ori
mid, de form& nepotrivitA, saü avênd vecinatäll nesa-
natlise, ori vatAm&t6re morale! si discipline! scolare.
In acést& privintA, capitala InsäsI d& loc la cri-
tic!' severe. Acum vre-o 10 Ian!, s'ati construit In
Bucurescl un numér destul de maie de Foil. Pen-
tru acésta, s'ati luat de preterit*, curtile bisericilor
sat! locurile virane, proprietati ale comunel, pe
unde s'a Intimplat, si s'ati construit ast-fel localurile
a 13 scoli pe un kilometru patrat, pe chnd su-
burbil IntregI nu aveati nici o sc6lä. Une le din
aceste locuri erail ash de midi, Incht scóla nu aveh
curte de loc, precum erh scóla de fete din piata
St. Gheorghe-Nua.
Pentru ca asemenea neajunsuri sii, nu se ma! in-
timple, trebuih s& se dea urmare cat mai neinthr-
c,liat& dispositiunii din legea Invöt&mintulul primar,
care prevede formarea de circumscriptiuni scolare
(art. 5). Acésta va sil gidt c& trebuià s& se Im-
part& teritoriul comunei In atittea part!, Cate scoll
primare II erail necesare, pentru a primi intréga ei
populatiune scolara. Operatiunea acósta nu este
usórá, pentru-ca trebue sil, se tin& sérn& de densita-
tea .populatiunil din diversele cartiere, de intinde-
rea superficial& a fie-c&rel circumscriptiuni si de
alte ImprejurAri, destul de greik de conciliat intre ele;
si ea devenise si mai grea, prin modal nepotrivit
cum apucaser& a se distribul multe din localurile
deja construite.

www.digibuc.ro
 36

Inceperea regulhrii circumscriptiunilor scolare ur-

bane s'a facut In anul 1897. Dar lucrul a mers M-
eet, si nici ax,li nu este inch terminat. De alt-fel, re-
gularea nici nu se va putO face dinteodath si in
mod definitiv. De 6re-ce num6rul actual al institu-
torilor si al claselor urbane este mai mare decttt
cel necesar, el va trebul micsorat; dar micsor area
acésta nu se póte face decat treptat, potrivit cu
vacantele ce se ivesc printre institutori; si la fie-
care suprimare de post, trebue ca circumscriptiunile
scolare ale orasulul sh sufere modifichri. Ministerul
urmhresce insh cu stäruintä acéstä importanth lu-
crare. Chiar in Bucuresci suprimat unele clase,
ba si scoli intregi, in centrul orasului, unde erag
prea multe, din care caush erag aprópe gOle, si
Infiintat altele pe la margini. i tot ash se face si
pe aiurea.
Pe de alth parte, profitand de infiintarea fondu-
lui comunal si de crescerea de venituri pe care va
aduce-o el pentru unele comune, ministerul a filcut
din nog lnterventiune, prin circulara:din 16 Maii 1903,
chtre primarii comunelor urbane, si alth intervenire
la ministerul de interne, pentru a cere cu stáruinth
construirea localurilor cari mai lipsesc. In circular*
s'a insistat i asupra trebuintei ca nouele construc-
tiuni sh fie distribuite in mod rational, (anexa No. 9).
In acésth privinth am recomandat din nog o corn-
binatiune care va fi In avantagiul comunelor, awl ar
permite usurarea cheltuelii reclamate de clhdirea
scolilor.
Este un lucru cunoscut cä, fie din causa mortali-
tatii, fie din lipsa de mijlóce, fie pentru alte motive,

www.digibuc.ro
 37

numeral copiilor carI frecuentéz1 ulthnile clase pri-

mare este mai mic decht cel din clasele I si II. De
aceea in multe orase, mai ales in cele mari, sunt
scoli cari ail numal clasele I si II. i cu tóte acestea,
pentru asemeni sco,1i se inchirika local deosebit,
cu IocuiÏii pentru un director deosebit.
Ar fi o insemnata% economie, daca unele localuri,
In loc de a fi construite tot-deauna pe un tip uaic
de patru salt de clase i o locuinth de director, ar
avé, dupa imprejurarI, une-orl 4, alte-ori 5, alte-
ori 6 sale de clase, cu o singura locuinta pentru
director. Acésta ar permite comunei sa economi-
séseit pretul unel locuinte, precum si cheltuiala
pentru încaliirea el.
Tot ash, In oraselele cu o populatiune Mae mica,
s'ar pate cons trui localuri numai cu 2 sag 3 sale de
clase, cad sunt scoli in earl clasa III este unita cu
clasa IV, sub un singur institutor, si une-ori clasa II
cu clasa III, sat chiar clasa I cu clasa II.

Mobilierul scólelor primare.

Cestiunea dotArii scólelor cu mobilier i cu ma-
terial didactic este mai tot atht de insemnata ca
si aceea a localurilor.
Dupa lege (art. 76), procurarea, Intretinerea
relnoirea mobilierului scolar este in sarcina comunei.
Nu de mult, tipul de mobilier In genere intro-
dus in scolile primare era, acela al bhncilor lungi
de 2 panh la 4 metri, unite sag nu cu masa.
Acest tip barbar aveh nenumérate inconveniente.
El favorish grämädirea pe un spatig restrins a

www.digibuc.ro
 38

until mare numör de copiT, causa principala de vi-

tiare a aerulul si de ruin& a sanatatit El faceh
aprópe imposibile miscarile copiilor si circulatia lor
In timpul clasei; nu permiteh curatenia, nici supra-
vegherea, niel circularea institutorulul printre sco-
larl pentru a le control& lucrarile. Pe langa acestea,
lnaltimea cea mare a bancil, departarea el de masa,
Inclinarea defectu6asa a acesteia, lipsa unuI spri-
jin pentru spate, impuneail copiilor a titudinl obosi-
tóre sail nenaturale, vatamatóre sanatatii lor.
Dejh de pe la 1865 ministerul a cautat sä intro-
duca sistemul de pupitre pentru ate 2 scolarl; dar
incercarile sale ail römas apr6pe cu totul infructu-
Ose. Pan& acum 20 de aril, niel nu scim daca a
fost o singura scóla, In care sa se fi introdus pupitrul.
De atuncI Inc6ce, exemplul dat de Stat In scolile
secundare a inceput sa fie urmat si In scolile pri-
mare urbane. Localurile cladite prin orase anume
pentru scóla ail fost In genere dotate cu mobilier
sistematic; si chiar In unele din scolile Inca neinsta-
late In propriul lor local, primariile ail introdus pu-
pitrele de chte 2 locuri. Din nenorocire, and pu-
pitrele sunt puse intr'o clasa a careI sala este
prea mica, institutorul este silit sa aseze ate 3,
sail chiar ate 4 copii intr'un pupitru de 2 locurl,
ceea ce face sa dispara orI-ce avantagiii.
Bancile lungi se gasese Intr'un numör Inca des-
tul de mare de scoll urbane; iar In scolile rurale,
se p6te qice ca noul mobilier este un lucru aprópe
necunoscut phna acum.
In acésta directiune este dar Inca, fórte mult de
facut; si data fiind lipsa de mijlóce a celor mai

www.digibuc.ro
 39

multe comune, mal ales rurale, precum si putinul

interes pe care prea de multe orl comunele rurale
il arata pentru sc61ä, este de prevèlut cä vor fi
de Invins marl greutatl si eh% va trebul multa vre-
me, pänä ce sä se vada tOte scolile dotate cu mo-
bilier sistematic.
Acum In urmä, ministerul, prin circularele sale din
16 Maid 1903 atre prefectI si catre primaril comu-
nelor urbane si rurale, le-a atras atentiunea asupra
acestul lucru. Va trebul ca sä se urmaréscit efectul
acestor circulare, si, contra comunelor call s'ar do-
vedl ca.' negligézä In mod sistematic datoria lor, va
r6mâné a se aplica dispositiunile art. 76 al. IV din
lege, care dil Statulul dreptul ca, in asemenea ca-
suri, sä impunA, din oficiti cheltuelile necesare.

Cheltuelile accesoriI scolare.

Pe lângil procurarea localului si mobilierulul, le-
gea mai pune in socotéla comunelor iluminatul, in-
cä'lc,litul, cheltuelile märunte de cancelarie, plata
servitorilor si ajutorul copiilor säraci. Ea mal pre-
vede cä" minimul sumelor necesare pentru a face
fatä la aceste cheltuell se va fixa de ministerul in-
structiunii pentru fie-care comuna, si se va inscrie
din oficiii In budgetele comunelor; comunele, cari nu
vor Intrebuintà, regulat la destinatiunea lor sumele
ast-fel inscrise In budgetele lor, vor perde dreptul
de a face singure aceste p141; iar sumele necesare
se vor incassà, direct de Stat din veniturile lor si se
vor vërsà, tesaurulul, In comptul ministerulul in-
structiunil." (art. 76).

www.digibuc.ro
 40

In genere, comunele urbane se achita In mod

destul de satisMckor de aceste indatorirI; budge-
tele lor contin sumele necesare, 0 cheltuelile se fac
la timp. Fac exceptiune ajutórele pentru copiii saraci,
cari adese-ori nicl nu figuréza In budget, i repa-
ratiunile colilor, earl de multe ori se' fac prea taroliil,
prin Septemvrie, 0 chiar Octombrie. Lipsa until
personal technic suficient i lungile formalitati im-
puse de legea comptabilitatii sunt in mare parte ca-
usa acestor intailieri.
In comunele rurale, ne lovim fárte des de réua
vointa, de nepilsarea sail de nepriceperea primarilor
sail ale consiliilor comunale. Pe unde se intImpla
acésta, se inscriil In budget sume derisorii, spre
exemplu 10 lei pe an pentru lemne 0 5 lei pe luna
pentru servitor; alte-ori, se refusa plata chiar a
sumelor prevNute In budget, sub tot felul de pre-
texte. Invötatorii sunt atunci silitl a Intrebuinta pe
§colari pentru curatitul claselor; copiii petrec s6p-
t6mâni IntregI de iérnil far% foc 'in c(51i-i, i altele
asemenea. S'ail véqut primari rurall cari n'ati achi-
tat cheltuelile §colare pe ate doi i trei anI. Alte-
ori, din contra, daca InvOtatorul a reu0t sh, se puna
bine cu consiliul comunal, i se prevede subventiune
de la comuna peste léfa ce are de la Stat, i une-ori
acésta se face in dauna cheltuelilor obligatöre ale
colii, carl sunt reduse Warta la nesuficienta.
In casuri de acestea, legea prevede corectivele
aratate mai sus. Dar In practica este fOrte anevoie
ca ministerul sa fixeze pentru fie-care comuna In
parte cheltuelile ei colare obligatoril, 0 este tot
atilt de grell ca sa faca el Insu0 aceste cheltueli

www.digibuc.ro
 41

in comptul comunel. De aceea pâria acum s'a evitat

a se recurge la acest mijloc extrem, si s'a preferit
a se Indrepth relele, pe unde se iviaü, prin inter-
ventil la prefect'', sail chiar la ministerul de interne
Credem Ms& câ ar trebul gasit un mijloc mai
expeditiv, mai energic i mai sigur, pentru a asi-
gurà scolilor cele necesare din partea comunelor;
daca un asernenea mijloc nu s'ar gasi, va fi ne-
voie ca ministerul s& useze de drepturile ce-i d&
legea citata mai sus.
Infra cat privesce ajutórele la copiii same)", mi-
nisterul a cautat sa remedieze lipsa lor din partea
comunelor, crefind un fond In acest scop, prin vin-
çlarea unora din chrtile pentru cursul primar editate
de minister (a se vedé mai jos capitolul: Ajutóre
de carp; si de haine la copiii seiraci).

Materialul didactic.

Procurarea materialuluI didactic fiind lasata In

sarcina Statului, acesta a resolvat problema in mod
stralucit, prin Mfiintarea Casei Scólelor; cad din ve-
niturile propril ale acestei case putut doth, tOte
scolile primare, urbane si rurale, nu numal cu tot
materialul didactic necesar inv6tAmintului, dar chiar
si cu unele lucruri cari nu ail dealt o legatura mai
indirect& cu dinsul.
Chiar in 1896, indata dupa infiintarea Casei
d-1. P. Poni, ministru, a intreprins sa procure
scolilor colectiunea de corpuri geometrice, de mil-
suri metrice si de harp, de cari aveati trebuinta.

www.digibuc.ro
 42

Corpurile geometrice i sistemul metric ail fost

efectuate de ScOla de arte i meserii din Bucuresci
in 2.000 serif', de ate 72 obiecte fie-care serie.
S'ati construit i 2.000 dulapióre; in fie-care din
ele s'a pus cate o colectiune de corpuri geometrice
i una de sistem metric, i ast-fel complete s'aü
distribuit pe la colf.
Cu modul acesta, s'ail dotat dintr'o data colile
cu obiectele cele maf necesare, cu o cheltuiala to-
tala de 93.469 lei, carT alt-fel ar fi reclarnat mal
multi an! 'Ana sd se plita face.
In mil' 1900 i 1901, tot Scóla de meseril din
Bucuresci a maT facut o serie de 2.000 de corn-
pasurf i echere de lemn pentru lucrat pe tabla, pre-
cum 0 o nouö serie de sistem metric *31 corpuri
geometrice, compusa din 9 bucati.
Colectiunea de hartf trebuia sa cuprinda mape-
mundul, cele 5 continente (America In douö parti
deosebite) i törile locuite de Romani.
Pentru confectionarea lor, d-1 Poni a tratat mai
intaig cu casa Justus Perthes din Berlin. Acésta
casa trebuià sa execute harta Europel dupa mode-
lul dat de minister, ,i cu text roman. Prqui con-
venit era de 5 mare! (6 lef 25 banT) de fie-care
exemplar. In acest pret se cuprindeati 0 intinderea
hartiT pe panza, douö bete de lemn i lacuitul.
Casa Perthes a trimis harta Europe! in anul
1897, executata conform contractului.
In timpul acesta insä casele Carol Göbl 0 I. So-
cec din Bucuresci, precum 0 Institutul geografic al
armatef, facura Casef Scedelor propunerea de a
executà ele cele-lalte harp, in ace1ea0 conditiuni ca

www.digibuc.ro
 43

si casa Perthes, afar& de pret, pe care II oferiail

mai avantagios: anume, Asia si Africa cu 5 lei 40
bani exemplarul (C. Göbl), Oceania cu 8 loi 30 bani
exemplarul (C. Gobi), America-de-Nord si de-Sud
cu ate 5 lei 10 bani exemplarul (Socec). Harta
României cu térile vecine se oferl a se face de ch-
tre Institutul geografic al armatel, cu pretul total
de 80.995 lei, pentru 5.000 exemplare harta fisicrt
si 5.000 harta politicâ.
In fata avantagiului de pret ce ni se oferià, dar
mal ales considerând interesul de ordine superióra,
care era de a se executà In térg, o lucrare de ase-
menea importantA, am incheiat contract cu numi-
tele case: cu C. Göbl, pentru Asia si Africa, la 11
Julie 1897, iar pentru Oceania, la 23 Ianuarie 1898;
cu Socec, pentru America-de-Nord si de-Sud, la 15
Noemvrie 1897. Am avut satisfactiunea de a vedé
ca ele s'ati achitat In modul cel mai multumitor
de sarcina ce-si luaserâ. Härtile efectuate de ele
all fost predate In termin Casei Sc61elor, si exe-
cutiunea lor este cel putin egalA, daca nu superiórrt,
celor fâcute In sträinatate, din bite punctele de
vedere.
Trebue sa adrtogAm cd, pentru supravegherea si
conducerea acestei lucrari, ministerul formase o co-
misiune compusA: pentru harta Româniel din d-nii
M. Bratila, director si profesor de geografie la ScOla
comerciala de gradul II din Bucuresci, colonel C.
Ianescu si maiorul G. Christodulo; iar pentru t6te
cele-lalte, din d-1 Bratila.
Pentru completarea materialului didactic de geo-
t,crrafie, maf era nevoie de globuri geografice. Pen-

www.digibuc.ro
 44

tru acésta, Casa Scólelor a acceptat propunerea

casei G. B. Paravia et Comp. din Turin, care a
oferit sa procure globuri de 40 centimetri diametru
cu picior de fontrt. S'ad comandat 2.000 globuri de
acestea, earl aü costat 40.500 lei, plus Ore-cari chel-
tueli de transport. Acésta furnitura a fost complet
predata pânA la 13 Noemvrie 1899, In bune con-
ditiuni.
Cu modul acesta, s'a completat partea cea mai
costisitóre si cea maf imediat necesarA a materia-
lului didactic primar.
Dar ca acésta nu se puteit çiice ea nu mai este
nimic de Mcut. Si In prima linie, InvétämIntul isto-
riel a solicitat atentiunea nöstra.
Nevoia de simplificare a facut ca istoria töril
ocupe un loc fOrte restrIns In programa scolii pri-
mare ; si cu töte acestea, de ce imensri important:1
este acest studifi! Sclila primal% are chemarea, are
datoria de a formit consciinta nationalrt a poporu-
lul, de a-1 face sti-si cum5scrt trecutul, pentru
lntelege rostul söd In present si chemarea sa in
viitor. ScOla primard, trebue s creeze simtul de so-
lidaritate nationalrt, Mrrt care un Stat nu 'Ate existit,
si care dri unei natiuni tarie i Incredere In sine.
Pentru atingerea acestul scop, trebue s concurgA
intregul invötämint ; dar, In prima linie,Istudiul istoriei.
Convinsi de acéstA trebuinta, pedagogii de pe aiu-
rea aft avut recurs la tablourile murale istorice, cari
represintrt episodele cele mai Insemnate i mal carac-
teristice din istoria
Acésta am dispus sa" se faca si la not
La 22 Aprilie 1897, am format o comisiune corn-

www.digibuc.ro
 45

pusa din d-nii Gr. G. Tocilescu, profesor la Univer-

sitate, L Bianu si G. Dernetrescu-Mirea.
Insarcinarea acestei comisiuni era : de a alcatul o
lista de subiecte, alese din istoria Romanilor, de
la inceput si pana astadi, printre cele mai Insem-
nate sag mai gloriOse, cari sa fie represintate prin
câte un tablog ; de a prescrie regulele dupa car1
aceste subiecte trebuiag sa fie tratate de catre ar-
titi; de a indica modificarile ce trebuiaü aduse in
schitele propuse de artist', de a priveghia executarea
tablourilor In cromolitografie.
Odata ce lista subiectelor tablourilor a fost fixata
de comisiune si aprobata de minister (anexa No 10),
executarea lor a fost incredintatä pictorilor Sava
Hentia, N. Mantu, N. Grirnani, Artachino, Simonide,
Durato, P. foanid, Aristid Iliescu, I. Georgescu, Costin
Petrescu, Titus Alexandrescu ; iar pentru executarea
tipografica a tablourilor, s'a contractat cu casele
Caro 1 Göbl si I. Socec. Fie-care tablot trebuia exe-
cutat in 8 'Ana la 12 colori, in dimensiuni de 90 cm.
pe 55 cm., lipite pe carton si cu inele pentru atar-
nat In perete. Pretul until exemplar era fixat la 2
lei 15 bani.
Din fie-care tablog, ministerul cumpörà Cate 2.000
exemplare ; editoril insa aveag facultatea de a im-
primà si peste acest numër exemplare, cu
conditiune ca sa nu le puna in vindare cu un pret
mai mare de 2 lei exemplarul.
Despre tablourile lucrate pand, acum, se pOte gice
ca executarea lor tipografica este in genere bine
reusita. Din nenorocire, nu se pOte dice acelasi lu-
cru despre compositiunea lor. Exceptie trebue fa-

www.digibuc.ro
 46

cutä,' pentru acele imprurnutate din galeria Palatului

Regal, cari reproduc episode din timpul rasboiului de la
1877, cu o veritate si o sciintk de compositiune earl
nu se gäsesc in cele-lalte. E adev6rat ck executarea
acestora cereh, pentru cele mai multe din ele, studif
asupra costumelor, armelor si figurilor, pentru earl'
nu erh destul timp, nicl mijlóce. Orl-cum ar fi, in-
convenientul acesta s'a pilrut ash de gray, incht am
crequt ca e mai bine sä, suspendäm continuarea mai
departe a publicatiunei, pank ce va fi un chip de
a se reincepe In conditiunI mai potrivite.
Cele 31 tablourl publicate pänk acum ail costat
In total 177.938 lei 55 bani, In cari se cuprinde si
plata artistilor ce ail facut schitele, care a variat
intre 200 si 400 lei de fie-care tablog.
*
* *

Pentru lupta contra alcoolismuK Casa Scólelor

a facut sä, se execute tablouri murale, si sa se scrie
mal multe carp. Despre carp vom vorbi mai jos.
Intru cat privesce tablourile murale, in 1898 d-1
Jiquidi, pictor, compusese unul, pe care 1-a propus
Casei c4fIlelor ca sà-1 imprime. Nefiind fonduri
atuncI, lucrarea s'a amhnat. In anul urmätor, s'a for-
mat o comisiune compusk din d-nii Al. Xenopol,
Dr. Al. Obreja si d-1 Christu Negoescu, care a ho-
tárit a se alcktul 4 tablouri murale antialcoolice,
dupá schitele d-lor Jiquidi, Rola Piekarski si Dr. G.
Tiron.
Executarea lor s'a incredintat easel Socec prin
contractul din 13 Decemvrie 1899. Fie-care tablotl
s'a executat in 8.000 exemplare, pe bârtie Intinsa

www.digibuc.ro
 47

pe panza, de 100 cm. lungime pe 80 cm. lâtime, cu

douè bete de lemn. Costul fie-carui exemplar a fost
de 2 lei, sail in total 64.000 lel. Comanda a fost
predath Casel c1:51e1or pânä la 18 Iunie 1902.
Printre cele-lalte obiecte procurate de Casa $cólelor
ca material didactic primar, mai trebue sä menti-
ondm 1.000 buchti de masina ruséscä pentru calcul
elementar, cu pretul de 8 leI 50 bani bucata, 1.000
bucati magneti, cu pret de 8 leI 50 banI bucata,
2.500 seril de portrete ale familiei regale, a 10 lei,
seria, o nou'a serie de corpurl geometrice i sistem
metric, tablouri anatomice, si alte obiecte, costând
tOte la un loc o sumä de 66.938 lei, si procurate
tOte de casa Socec.
* *
Acestea sunt principalele articole de material di-
dactic pe earl Casa Scólelor le-a procurat 'Ana la
1 Aprilie 1903 scolilor primare. El a costat in total
1.250.816 lei, In care intra i cheltuelile de tran-
sport, indemnisari, receptiuni, etc.
Acéstil expunere ar fi singurâ de ajuns ca sä
arate ce imense servicii a adus i va maI aduce
Casa ,$cOlelor. Câti anI ar fi trebuit sä trécä panä
când budgetul ordinar al Statului sh fi putut procurâ
acest material !
Dar si aceste sacrificil ale CaseI cOlebor, ca
acele facute de Stat cu plata personalului didactic,
rémân in mare parte zildh.rnicite, din causa lipsei
de localuri scolare. In adevOr, la scolile cari sunt
lipsite de un local propriil, niel nu se pot tri-
mite hartile, tablourile istorice i antialcoolice, etc.,

www.digibuc.ro
 48

pentru-ca nu ail unde sa le atârne. Sale le de clase

sunt ash, de mid, In cat pe peretil lor nu e destul
loc pentru o harta; iar lumina e ash, de mica, In
cat nu se 'Ate citì pe ele. Pentru cele-lalte obiecte,
corpurf geometrice, sistem metric, etc., nu se 0,-
sesce loc pentru un dulap care sa le contina.
lath cum lipsa de localuri paraliséza ori-ce silinta
spre bine, chiar cand se reusesce a se trece peste
ori-ce alte greutap.

Mäsuri pentru asigurarea obligativitAtii invètd-

mintuldf ; amendile scolare.
Lipsa de localuri Incapaóre este una din prin-
cipalele cause pentru earl' un numér ash de mare
de copil nu pot primI InvétamIntul primar; dar ea
nu este singura. Alaturi cu dînsa trebue puse
diversele cause carf Impedica pe parinti dea
copiif la scóla.
Chiar lipsa de loc In sco51a este una din aceste
cause. Credinta Inca in genere admisa, cum ca pa-
rintif se opun In mod sistematic trimite copiii
la scóla, corespunde din ce in ce maf putin
lucrurilor. Trebuinta Invétamintului se simte
acii de top, chiar In treptele cele mai de jos ale
societatii. A trecut vremea and marea majoritate
a parintilor liceaü ca copilul lor nu are de ce sa
Invete carte, ca doar nu are sa se faca popa." Cei
cari refusa a-i trimite la scóla fac acésta pentru
alte motive, carf aü temeiul lor de multe orf. Dar
numèrul acestora scade pe fie-care gi. Dovada
este ca rare-orf se mai Intimpla aI ca In scála sa

www.digibuc.ro
 49

r6miina locuri libere, cand inprejurul ei sunt destui

copii in virstá scolarh. De multe ori, salile de clase
con-(in o populatie mal mare decat ar comportà
dimensiunile i mobilierul lor. Chiar in orase, i chiar
in capitale, nu sunt In scoli destule locuri pentru
a primi pe toVi copiif cart cer sa fie admisi; i clach
repartiOa actualelor localuri ar fi mai bine Malta in
fie-care oras, populaVunea scolara ar fi mai mare. Do-
vada este eh in Bucuresci, pe cand scolile din cen-
trul orasului nu sunt destul de populate, pentru ca
sunt prea dese, pe la margini, unde scale sunt
rare, ele sunt prea midi pentru nianèrul de copii
cari cer sh fie admisi in ele. In 1898, child. s'a in-
fiintat scóla din bulevardul Ferdinand, inteun car-
tier unde nu mal erà alta, Intel) singura di aü cerut
inscrierea peste 200 de copii pentru o singurh clash.
In comunele rurale nu dispunem in scoli nici de
jumOtatea num6rului de locuri necesar. In fie-care
an, ministerul este asediat de cereri sthruitóre din
partea siltenilor din o multime de chtune, cari cer
sh li se infihr(eze scólä; si cum cä asemeni cereri
sunt serióse, se vede din sacrificiile pe cari dese-
ori petiVonarii oferä sh le fach, pentru a da loca-
lul, mobilierul, une-ori chiar si parte din plata inv6-
-(Atorului, numar. ca sit aibh sc(51h. Din nenorocire,
ministerul nü are cleat rare-orl putinta de a satis-
face asemenea cereri.
Lipsa de localuri este dar in prima linie piedich
pentru aplicarea cornpleth i realä, a ob1igativit4ii
invKamintulul; i acest lucru este ash de evident
Mat legiuitorii ail fost silk! sh -(ina tot-deauna sémh
de dinsul. Constitutia dice: Invqatura primarh va
Report adresat M. S. Regeha. Spiru Haret. 4

www.digibuc.ro
 50

fi obligatóre pentru tineriI români pretutincleni uncle

se vor a/ let instituite scoli primare." Legea din 1893,
ca si cea din 1896, ca si cea actuala, gice ca in
cas de insuficienp de locuri, se vor preferl copiii
de Romani" pentru admiterea in scOla prirnara. i,
In fine, legea a fost silita. sa gradeze aplicarea obli-
gativithtil potrivit cu numörul locurilor disponibile
in scóla (art. 15), indicând anurne In ce ordine sh
fie chematI copiil la scóla, când nu sunt locuri des-
tule pentru totl.
i din acest punct de vedere dar, este MIA gravh
respunderea comunelor earl nu sl-ail Indeplinit obli-
gatiunea de a-si construl localurile scolare, cad ele
Insesi ail fost piedich pentru realisarea unuia din
cele mal marl desiderate ale timpurilor moderne.
Dar netrimiterea copiilor la scólä, are si alte cause.
Cea maT grava este saracia parintilor.
Invetamintul primar este gratuit, pentru-ch pa-
rintil nu phltesc nimic pentru localul scrilei, pentru
Invetator si pentru incalc,lit. Dar el' trebue sh, pro-
cure copiilor lor chrti, hârtie, creióne, si mai ales
imbracaminte. Pe la téra, nu e rar sa se vada copil
earl tôtä ierna o petrec In cash, imprejurul vetrei,
pentru-ch nu ail Inchltilminte, nicI haine gróse, asa
eh, mergerea la sc(5lii le-ar fi imposibila. TOte aceste
trebuinte la un loc represintil de sigur o cheltuiala
de cel putin 10 lel pe an de fie-care copil, care
pOte ajunge la 15, dach copilul este in clasa IV sail
V. i dach sunt in cash dol., trel, sag mal multi co-
ph' in etate scolarh, se vede Math ce grea povarä
pOte fi pentru un orn shrac gratuitatea Invetämin-
tuluI obligator.

www.digibuc.ro
 51

Nu trebue iaräsi sa uitarn ca, pentru árneniT sa-

racT, si mal ales la téra, copiii sunt un ajutor pen-
tru casa. De la 7 piina la 14 anT, ei pot duce si
intórce vitele de la pascut, le pot pazi pe camp,
pot ajutà la menagig, pot duce milncare la camp,
etc. Lipsa acestor mici servicil ingreuiaza viata omu-
luT sdrac, si-1 face sa nu se desparta.". cu voie buna
de copil, nici pentru cele cate-va ore de clase.
Pentru multi iarasT este nepasarea, lipsa de re-
flectiune, neprevederea, i mal rar lipsa de pricepere
pentru a intelege utilitatea Invèti -aura
In fine, de multe ori sunt dificultatT locale de
cari trebue s5, se tina séma; dac, spre exemplu,
pentru a merge la scóla, copilul trebue sa strabatrt
drumuri lungi pe camp, sag prin paduri, sag prin
locurf grele, iérna este o adev6rata primejdie pen-
tru dinsul, din causa viscolelor sag a fiarelor sèl-
batice.
De tOte acestea trebue sa se tina séma cand vrea
cine-va s'a" asigure obligativitatea efectivri si reara
a inv6tarnintuluT primar.
Legea nu prevede pentru acésta de cat o singurii
armä: amenda. Dar de amenda nu pOte fi vorba de
cat pentru a luptà contra releT vointe sag a nepa-
siirif; ea nu pOte nirnic contra saxacieTccontra lipsel
de localuri, contra greutiitilor locale.
De aceea nol" ne-am silit sa gàsim pentru fie-care
fel de greutate remediul aprdpriat. Lucräni, cu sta-
ruinta peutru desaVirsirea localurilor de scoli primare
cu tot ce le trebue, si campania acésta o vom urmh
cu téta energia. Pentru a lupth contra saraciei, am
infiintat cantinele scolare i fondul de ajutor al co-

www.digibuc.ro
 52

piilor saracl; am luat masuri pentru eftenirea car-

tilor de c(51.6; am modificat orarul §cOlelor rurale,
In sensul de a puté copiii de sated' sa ajute parintilor
lor o jumatate de qi, fara paguba pentru §cOla; §i
mal sunt §i alte masuri de mai mica importanta.
Citt pentru amencii, aplicarea lor presinta nume-
ráse dificultatl, pe call in parte le-am inlaturatt mai
rörnânênd Inca multe altele de invins.
Legea prevede, cu mutt& intelepciune, pentru ab-
sente de la c451a, amendi mici, numai de 10 bani
pe o jumatate de qi, cari se maresc Insa treptat
In cas de recidiva, piina la maximum de 50 de bani
de absenta, ; dar ea mai cere ca executarea amenqii
sa se fach de perceptor Ora in 10 gile de la pri-
mirea comunicarii.
Daca s'ar face a0,, amenda, venind lndata dupa
comiterea greselil, ar avé efectul, pe care 1 a vizat
legea, de a fi o deteptare efectiva pentru parinte,
§i ar evith de cele mai multe orl recidivele.
Dar in fapt lucrurile sunt departe de a se petrece
a§ir,. Perceptorul nu face nici. o mi§care pentru a
incassil amenda, când primesce comunicarea pentru
acésta; parintele, ne fiind amendat, nu-§1 &it' sOma
ca face un I'M, §i continua a nu-§T trimite copilul
la c(5la; invetatorul, in fata acestor recidive, ma-
resce treptat cifra amen4ilor. Cu modul acesta, amen-
clile se acumuléza, pârai, ating cifre enorme, pe
earl legiuitorul nici tin 'moment nu a avut intenti-
unea sä le atinga. Când cu modul acesta totalul
amenlilor aplicate unui biet orn a atins 20 lei, 25
sag si mat mull, perceptorul se mica in fine .i
vinde tot, ca sa acopere amenda.

www.digibuc.ro
 53

Cu modul acesta, amenda scolard, care trebuih

sd fie un simplu mijloc de desteptare pentru omul
nesciutor, ajunge o causa de mina tocmai pentru
6menil saraci, car'!" formézd numérul cel mal mare
al acelora met sunt expusi a se vedé amendati.
In acelasi timp, amenda nu mai este un mijloc de
indreptare, pe cata vreme vine ash, de thrOiti dupa
comiterea greselii, cand vinovatul a si uitat-o, sail,
in ori-ce cas, a perdut din vedere legdtura care este
intre dInsa si amenda care, dice-se, are de scop sd,
o pedepsésca. In fine, cu chipul acesta se exasperézd
ómenii contra scolii si a invétatorului, ash ca se
ajunge la resultatul diametral opus aceluia pe care
il urmaresce legea.
T6te aceste rele decurg din o singurd causa : din
nepasarea saü din réua vointd a perceptorilor. Le-
gea nu preveduse ca, pentru incassarea amendilor
scolare, sa se lase remisa perceptorilor; de aceea ei,
ne avênd nici un interes bAnese In acésta afacere,
refusail in mod sistematic a-si face datoria. T6te
ordinele, stdruintele si amenintarile se sdrobiaü de
incdpatinarea lor.
Pentru a pune capét acestei stall de lucruri,
prin circulara catre Administratiunile financiare din
13 Decemvrie 1901, am dispus a se lash perceptorilor
chte 10"/o din amendile ce vor incassh, si i-am auto-
risat 0 a lua personal suplimentar, pentru a ajuth
la incasare. Cu acésta nu micsoram intru nimic ve-
niturile Casel ,$c6lelor, cad phnä atunci nu se incassh
mai nimic din amendi, pe când cu Bona dispositiune
puteam sperà ca se va incassh ce-vh. i pe urmil, sco-
pul amendilor nu este de a creh un venit Casel cólelor.

www.digibuc.ro
 54

Dispositiunea acésta a avut In adevör ca efect de

a face sa, crésca cifra incassarilor. De unde In anii
1897, 1898, 1899, 1900, se incassase respectiv 53.304,
95.218, 66.845, 61.757 lei, in anul 1901 si 3 lunl
din 1902, dupa luarea acestel dispositiuni, s'ag in-
cassat 206.863 lei.
Cu töte acestea, rëul este departe de a fi vinde-
cat. E adevérat ca amendile se Incasséza acum mai
bine decal inainte ; dar perceptorii tot nu ag re-
nuntat la obiceiul lor de a le lash sa se acurnuleze
pana ce ajung la sumo marl. i e natural sit fie
ash : remisa lor fiind aceeasI, ei preterit sa lase a se
aduna o suma mai mare, pentru a o incassa de-odata,
In loc de a o Incassh In detaliü, cate 10 si 20 de
bani. De multe ori chiar el declara insolvabili pe cei
amendati, numai pentru a se senti de grija de a
incasa amenda.
Trebuie dar ca sit se iea cele mai aspre mäsuri
pentru pedepsirea acelora dintre ei, earl' dail dovada
de nepasare, de negligenta sag de rea vointa in
acésta afacere. Alt-fel vom continua a asista ne-
putinciosi la spectacolul descuragiator al uneia din
cele mai insemnate si mai bine-fitcétdre legT, parali-
sate prin reaua vointa a unor agenti de trépta cea
mai de jos.
Ministerul Financelor, in acésta privinta, ne-a dat
un concurs fOrte pretios. In urma intervenirilor nOstre,
el a dat ordine severe pentru aplicarea exacta a
legit" si pentru pedepsirea perceptorilor riegligenti
sad röti-voitori, si aceste mösuri ail avut de efect
o simtitóre Imbunatatire a lucrurilor.
*
* *

www.digibuc.ro
 55

Organisarea actuala a amendilor scolare mai are

un alt inconvenient gray, caruia va trebul a i se
gas1 un remediti: anume complicatiunea si multimea
de scripte si de corespondent& pe care o impune
Invëtatorilor, institutorilor si revisorilor scolarI. Sunt
nenumérate avisele, registrele, listele, foile si tablou-
rile earl trebue Meute i tinute. O bunt), parte
timpul si din munca personalului didactic si admi-
nistrativ se consum& cu dinsele. Numal formularele
imprimate cari privesc acésta cestiune costa papa
la 15.000 leI pe an.
O simplificare se impune.
Un pas In acest sens s'a Mcut anul acesta, prin
dispositiunea ce am luat, ca incercare, ca In August
1903, In judetul Teleorman, In loc de a se avish
In scris parintil al cäror copil vor trebul trimisl la
sc6la la 1 Septemvrie urmator, ei sa fie chemati
intr'o Duminec& la primarie, unde Invètatorul i pri-
marul sa le cetésca legea i sa-I Incunosciinteze de
urmärile ce ar avé pentru ei nesupunerea la lege. In-
sciintarea facuta In felul acesta va avé avantagiul de
a evità trimiterea a o multime de avise, cari In
cea mal mare parte rèmân de ordinar prin serta-
rele primariilor, si de a face pe tèranI sa auda din
viü graiil aceste luerurl cari, scrise fiind, rëmtin pen-
tru eI liter& mórta.
Pact sistemul acesta va reusi In Teleorman, el
va fi generalisat pentru -Mt& téra In anif viitori.
Cu tOte acestea, chiar cu Imbunatatirea acésta;
cestiunea amendilor scolare Inca va r6mâné suscep-
tibil& de mari Imbunatatirl i simplificari. Am pus-o
In studiti de mai multä vreme, dar ORA acum nu

www.digibuc.ro
 56

am gasit niel o solutiune destul de simplit si practica.

Ca sa, completam ceea ce aveam de dis asupra
cestiunii amendilor scolare, trebue s addogam
sistemul, ca ele sil fie pronuntate de invölAtor, este
de natura, a caush acestuia marl' neplaceri. In ade-
vOr, törann se deprind a vedé inteinsul un perse-
cutor si un vrajmas, si nu o data, s'aú vëd.ut in-
vétatorI expusi la tot felul de neajunsuri din acésta,
causa. Din nenorocire, afar% de invOrttor nu este
nimeni altul cul s-a, se p6stä" incredintà dreptul
datoria de a aplich amenc,lile. Rémtme doar ca hide-
mânarea si tactul lui permita, a se strecura,
printre greutätl.
Ca sa,-1 ajutam intru ca,t-va., am fácut o publica-
tiune, care am dispus a se aduce la cunoscinta tutu-
r or parilitilor de prin sate, prin afisare la scóla,
prin cetire la biserica, si la primarie. Prin acea pu-
blicatiune, cautam a le arila ca, amenda este im-
pusa, de lege pentru parintii indäràtnici, i ch" invé-
tatorul nu póte sa, nu o aplice. POte ca acésta, mâ-
surâ va fi, pa,na la un punct, o pavaza, de apârare
pentru invetatori.

Carti le de curs primar.

Inscrierea 'in legea fundamentaltt a téril a gratui-
täiT primar a avut de scop sa. faca
ca nici o piedica, sâ nu se afle in calea chiar celui
mai saxac copil, pentru a puté capita, acel Invé-
Omint.
Dar acésta, dispositiune salutara, ar fi zadarnicita,,
dacil nu s'ar Inlaturà si alte piedici tot as& de grele.

www.digibuc.ro
 57

Printre acestea, in prima linie este greutatea pentru

copiii saracI de all procurà cartile §i rechisitele
necesare.
Este cunoscut Ca pilrintil saracl, §i mal ales tö-
rani!, când sunt invitap sa-sl trimita copiil la cfilil,
dail, ca principala scusa pentru nesupunerea lox la
lege, lipsa de dirt!' si de haine. i in adevör, este
fOrte mare numörul acelor copil cari vin la Fella.
MI% carp i earl, din acéstrt causa, nu fac nimic,
sail se silesc sa prinda ce pot din audite sail din
%

dirtile camaradilor lor mal norocitl.

Situatiunea este §i mal. agravata prin faptul ca
In fOrte multe §colI, pe lfingâ cartile §i obiectele
strict necesare, se impuneh copiilor cumpörarea de
cart! i de lucrurI inutile.
Ingrijati de acésta, am insarcinat pe d-1 S. Ha lita,
inspector colar, sfi, studieze cestiunea. D-sa ne-a
presentat raportul No. 190 din 28 Ianuarie 1902
(anexa No. 11), din care se vede cA numal caietele
ce se impuneail unui scolar de clasa I primarA, cos-
taA In mijlocin pe an 4 lei 15 barn"; pentru clasa
II, 10 le! 65 bani; pentru clasa III, 9 lei 15 banl;
pentru clasa IV, 10 lei 65 ban!. i pe ltinga caiete,
mal trebuià sii se adaoge cartile, libretele de note,
hartile, compasurile, penite si table de ardesie riglate
intr'un Ore-care mod si costand pentru acest motiv
de tre! or! ctit fâceati.
Erà acl un abus din cele ma! marl, care se in-
trodusese incet, incet, prin pofta de c4tig a auto-
rilor de carp §i caiete de tot felul, prin coniventa
multor invétatorl i institutor!, §i. prin toleranta au-
toritAtilor §colare. Din causa lor, gratuitatea inv6-

www.digibuc.ro
,
 58

thmintuluf primar nu mai existh de fapt, pentru-ch

cheltuiala inutilh ce se impuneh copiilor era cu mult
mal mare de at taxa scolarii ce ar fi avut el de
platit, dach gratuitatea nu ar fi fost trecuth in legi.
Pentru aceste motive, ministerul a luat mäsurile
cele mai energice pentru stirpirea röulul, fitril a se
preocuph de protestärile celor earl' 10 creaserh rente
insemnate din acésth exploatare organisath contra
luminttril poporului shrac.
Prin circulara No. 80.299 din 9 Decemvrie 1898,
dejh s'a pus In vedere revisorilor scolari, ea, se in-
tergice a se impune scolarilor crimpérarea de caiete
speciale, puse In cornerciti cu preturi exagerate, si se
permite ca scolaril sä-si fach el singuri caietele.
Acésth circularh a fost repetath si cu mai mare
energie, prin acea din 26 Ianuarie 1902, prin care
interqicerea acésta a fost Intinsä si asupra ori-chror
carp si rechisite earl nu sunt absolut indispensabile.
In fine, prin resolutdunea push pe raportul d-lui
Ha lita cu No. 190 din 28 Ianuarie 1902 (anexa No. 12),
se* confirmh cele precedente, se limitézh numörul
de caiete de caligrafie ce se pot impune scolarilor, si
se prescrie infiintarea until singur caiet special pen-
tru Vote celel-alte trebuinte ale clasel.
Töte aceste mäsuri arath in de ajuns mhrimea
réulul si thria cu care ne silim sa-1 starpim. Dar
nu trebue sh ne disimuläm ch 1.6111 era esh de in-
tins si. atingeh athtea interese, in cat va trebul pen-
tru multh vreme o supraveghere de tot mornentul
si o severitate mare, pentru a nu lash ca specula
sh reinvieze.
*
* *

www.digibuc.ro
 59

Alegerea cartilor, a a ray intraducere in scoff sa

fie permisa, s'a fäcut pänä, acum dupa mai multe
norme, dintre can' insa nicf una nu s'a gasit scu-
tita de critici fundate.
Modul cel mai obicinuit a fost acela ca autorul
sa inainteze cartea sail manuscriptul Wit ministe-
rului. Acesta-I trimiteit In cercetarea consiliului per-
manent de instructiune. Dar consiliul, care erit tot-
deauna prea mult ocupat cu lucrarile de adminis-
tratiune, nu puteà cerceta lucrarea el Insusi, ci o
trimitea si el unei persOne 6re-care, competentä, saü
presupusa competenta in materie.
FOrte rare ori acésta persona presintit un raport
bine studiat; de cele mat multe ori, propunea sa
se dea aprobarea dupa o aruncatura de ochi super-
ficiala. De aceea s'aü vöq.ut aprobate carti cu totul
defectu6se ca metoda, pline de erori de fapte, ne-
potrivite din t6te punctele de vedere.
Aprobarile date in modul acesta nu erail supuse
la nici o regula si la nici o lirnità. De aceea se
vedeaii aprobate numer6se manuale pentru aceeasi
clasa i pentru aceeasi materie, de merite cu totul
inegale.
Resultà de ad o lupta Inversunata intre diversii
autori, cautând fie-care sa useze de tOte mijlócele
pentru a introduce cartea sa In cat mal multe scoli,
cu excluderea cartilor rivale; si daca vre-unul se
intimplà sa aiba o situatiune Ore-cum privilegiata
fat& de cel-lalti, daca, spre exemplu, ocupà in In-
votamint vre-un post superior, se intimpla sA, se
folosésca de acésta imprejurare pentru a suprima
ori-ce concurenta. S'ail vkc,lut ast-fel unii realisänd

www.digibuc.ro
 60

In scurta vreme beneficii fOrte insemnate, din cate

un abecedar, o carte de lecturA, saü o colectiune de
probleme, de loc superiore altora cari at' remas ui-
tate prin rafturile editorilor.
In scoli., de alta parte, era o desordine completa.
Invetätoril i institutoril, excedati de stäruinte
presiunl, schimbag cartdle la fie-care an, si din ca-
usa asta nicl o continuitate nu era In InvetämInt.
colariT repetenti, ace! earl treceaù de la o scóla
la alta, erail cu totul desorientati, pe langa c'd erail
siliti sa faca noue cheltueli ca cumpere cart!
noue, cu car! trebuia de multe ori sa reia materia
de la inceput.
Chef trebue Inca se arnintim cA mal tot-deauna
diversele manuale, aprobate pentru una si aceeasi
materie, nu se potriviati intre ele, nici In
definitiuni, nici In numirl, nici asupra faptelor In-
sesi. Cuvintul predicat Insemna un lucru pentru un
autor, i altul pentru un alt autor. Dupa unul,
Radu Negru era fundatorul principatului Rornaniel;
dupd altul, el era fratele lui Mircea I. i ash mai
departe.
Este imposibil sä se enumere i sa se descrie
töte neajunsurile car! se iscall din aceste Incurchturi.
In chte-va finduri, s'a cercat a se pune putina
ordine, publicandu-se concursuri pentru cele mai
bune carti didactice, cArora li se acorda i Ore-cari
premii. Dar mäsura acésta a remas cu totul ine-
ficace, din causa ca autorif el' nu i-ati dat comple-
tarea naturala care se impuneh, de a nu mai per-
mite introducerea In scoff a altor cart! cleat a ce-
lor premiate, cel putin pentru un timp Ore-care. E

www.digibuc.ro
 61

adevèrat ca luarea unei asemenea masuri avea sii,

ridice multe si violente protestari din partea ace-
lora cari se folosiat de starea de mai nainte; dar
1.6111 era, asa de mare, In cat reclama o solutiune
energictt, grabnica si radicala.
Aceste consideratiuni ne-ati indemnat sa luam
masurile, pe cari le expunem acum.
0 revisuire a cartilor didactice primare se im-
puneà, mai intait, din causa modificarilor introduse
in programele cursului primar la 1897. De aceea,
prin insciittarea publicata in Buletinul No. 137 din
15 Aprilie 1899, ministerul a fixat conditiunile ce
avea ii. sa implinésca cartile ce trebuiati alcatuite
in vederea nouei programe.
Masura acésta a rèmas ,neaplicata, si lucrurile at
continuat a merge ca mai inainte, pana and, la
24 Mait 1901, am dat o deeisiune (anexa No. 13),
prin care stabiliam un not regim pentru cartile
didactice primare. Se hotara anume ca de aci Ina-
inte, in töte scolile primare din térä, nu va fi admis
de cat un singur abecedar si o singura carte de
lectura. Aceste carti trebuiat sa fie elaborate anume
dupâ nisce regule earl at fost publiqate in Bule-
tinul No. 191 din Decemvrie 1901 (anexa No. 14).
Cele mai bune din ele erat premiate si deveniat
proprietatea ministerului, care le imprima pe soco-
Ma sa si le introducea in scoli lu mod exclusiv,
pe timp de trei ant, dupa cari alte carp vor puté
sa fie elaborate dupa aceeasi procedura.
Cartile imprimate ast-fel de minister se vor vinde
cu pretul ce at costat, plus un adaos de 10 pana
la 150/0, din care se va forma un fond pentru aju-

www.digibuc.ro
 62

tarea copiilor saraci cu carp' si rechisite necesare

scólei.
S'a dat un termin 'Ana la 30 Iunie 1902, panti,
ciind vechile carp aprobate de minister ail mai fost
admise In scoll, pentru a se da timp sa se desfaca"
cele din deposite.
S'a numit o comisiune compusa din 10 institutori
si din d-1 G. Cosbuc, push' sub presedinta d-lui D.
Aug. Laurian, cu Insilrcinarea de a examina lucrarile
venite la concurs, de a alcatul din cele mai bune
din ele ate o carte unicä, si de a priveghift im-
prim area lor.
Dha causa timpului scurt de care se dispuneii,
milsura nu a fost aplicata de o cam data cleat
pentru abecedar si pentru cartea de lectura de clasa
II, asa ca de la 1 Septemvrie 1902 in -bite scolile
din tara sunt introduse, In clasele I si II, numai
cartile elaborate si editate In acest fel.
La 1 Septemvrie 1903, se vor introduce tot ast-
fel si cartile de lectura pentru clasele III si IV.
Pentru scolile rurale, se scot editiuni speciale din
cartile de lecturä, potrivite anume dup'a programa
lor si dupa numérul claselor lor.
*
* *

Acesta este regimul pe care I-am introdus, pentru

cartile, didactice primare. PrintrInsul vom face sà,
inceteze, suntem siguri, starea anarchica de mai na-
inte, precum si tOte neajunsurile la cari da ea loc,
si pe cari. le-am arétat mai sus.
Dar dinteinsul mai resulta si alte avantagii, earl'
se pot vedé chiar din expunerea de pana acl. Pre-

www.digibuc.ro
 63

tul cartilor supuse acestui regirn a scadut inteo

proportiune enorma. Abecedarul editat de minister se
vinde cu 50 barii cartonat solid, pe când prinâ acum
el costa Intro 90 barn' si 1 leg 20 barn"; cartea de
lectura de clasa II costa" acum 75 de ban'', in loc
de 2 lei pana la 2 lei si 50 bani. ,$i tot asa va fi
si pentru cele de clasa III si IV.
Acésta scâdere a pretului cartilor de scóla consti-
tue un enorm avantagig pentru poporatiunea shracrt,
care, dupa cum am spus mal sus, de multe ori nu
se pOte folosi de scOlra pentru-cii nu are cu ce-si
plátl cartile Si cu tótá acéstá scadere de pret, mi-
nisterul tot pOte realisit, din vinderea acestor sin-
gure carp', un fond de ajutor pentru copiii strraci,
care se pdte evaluà la mai bine de 30.000 lei pe
an, fond pentru care prIna acurn Statul nu puteh
sá dea nimic, iar comunele mai nimic.
In fata atator avantagil, se pOte lesne trece cu
vederea invinoviitirea de creare de monopol, cum
a fost calificatá masura nóstra. Monopol nu este,
pe câtil vreme cartile adoptate se aleg printr'un
concurs, la care tail, lumea este admisft sa iea parte
si care se relnoesce din trel in trel aril. In ori-ce cas,
un asemenea monopol, chiar dach ar fi, este mai
bun de cat acela pe care, In vechea stare de lu-
crurl, si-1 creati pentru dinsif cati-va autori favori-
sap de imprejurarf exceptionale.
i pe urmá, sistemul acesttt este aplicat in Prusia
§i in Austria, unde da excelente resultate, desi apli-
cat intr'un mod mult mai strict deckt la noi, cácI
acolo una si aceeasi carte este mentinuta neschim-

www.digibuc.ro
 64

bath oecimi de anT, iar nu schimbath, la fie-care trei

ant printr'un noil concurs, ca la noi.
Nu am aplicat sistemul deck la abecedar §i la
cartea de lectura, pentru mai multe cuvinte. Mai
Inthiil, pentru ch aceste doue chrti sunt cele mai
mult intrebuintate in c(5la primara, i filrh carT un
copil nici nu pOte urma la §c6lii, ceea-ce este may
putin exact pentru cele-alte ; a0, ch mdsura

luata numai pentru abecedar §i cartea de lecturh

aduce de odath o mare imbunAtatire. Pe urmh,
pentru ch reghnul ce introduceam, fiind pentru inthia
Ort aplicat la noi, erà bine sh se incerce pe o scant
mai micit, inainte de a se generalish In fine, pentru
ch lipsià timpul :spre a se lucrh de o data táte
chrtile necesare cursului primar.
Suntem insh siguri et experienta inceputh, §i ale
chrei bune resultate se pot dejh judech, va fi aà de
probanth, incat se va pute generalish sistemul in
deplina siguranth.
* *

Ministerul este Inca preocupat de o mare dificul-

tate de care sufera exclusiv copiii de la térk : aceea
ch nu gasese la indemâna lor chrtile i rechisitele
ce trebue sh-§1 procure pentru cOlä. Librilrif nu se
aflh cleat la ora§e, a0, ch copiii de sateni, ca sh-0
cumpere chrtile, §i chiar hartia i creielnele de cari
aü trebuinth, sunt siliti sh fact drumul la ora§.
S'ar fi putut da chiar invOtAtorilor insárcinarea
de a servì de intermediari intre §colarii lor §i librari ;
insh de téma abusurilor ce se puteail comite, §i pentru
a felì pe invéthtor de banueli, art. 66 din lege le

www.digibuc.ro
 65

Interdice a vinde scolarilor carp' saü furnituri sco-

lare, In afara de ceea ce va ordonh ministerul in-
structiunii publice.
Pentru a se invinge aceste greutati, d-1 D. Bunge-
tianu, revisor scolar al judetului Mehedinti, a propus
a se infiinth un sistem de librdrii ambulante, pe cari,
cu aprobarea ministeruluf, le-a si introdus In acel ju-
det, ca Incercare.
Sistemul consta In acésta : cartile si rechisitele
necesare scolarilor rurali se iead de la unul sad mai
multi librari din oras si se inchid Inteo cutie incu-
iata, care circula apoi de la o scóla la alta. Fie-care
InvOtator are ate o cheie de la acésta cutie. Cind
II sosesce, scáte din ea obiectele necesare scolarilor
sei, si pretul lor, pe care-1 Incasséza de la dînsii, II
inaintéza librarulul.
Experienta nu este Inca destul de inaintata, ca
sa putem fi siguri ca sistemul acesta este destul
de practic pentru a fi generalisat.

Cantinele scolare.
Am aratat mai sus ca una din causele cele mai
insemnate, pentru cari sc(51a rurala este ash de putin
frecuentata, este soracia copiilor. Pentru a-I face
fata, cel putin In parte, am Infiintat cantinele co-
tare, cari indata ad fost introduse si la orase.
Pentru a se intelege bine necesitatea cantinelor la
sc451ele rurale, 1..rebuie sa ne amintim ca avem In
tota Ora, In cifra rotunda, 3.600 scoff rurale la o
suprafata de 132.000 kilometri patrati, cea ce face
In mijlociü o scóla la 37 kilometri patrap. Acésta
Raport adresat M. S. Regelur. Spiru Haret. 5

www.digibuc.ro
 66

Insemnézh ch rada de servicift a uneI scolI este In

mijlocill de mai mult de 3 kilometri In jurul ei. In
realitate Insh lucrurile stag mal rög. In pärtile unde
poporatiunea este rarä, rada scolii este cu mult mai
mare ; ajunge uneorl panh la 8 kilometri si mal
mult. 0 singura scifila trebue de multe ori sh fach
serviciul pentru mai multe cittune, despärtite unele
de altele prin distante marl si prin greutäti naturale,
precum pirae, ripi, padurI, etc. Pe unde este ash, le
trebue copiilor mai mult de o orä, ca sh ajungä la
scOla sad ca sh se Intárch acash.
Prin urmare, le este imposibil ca In intervalul
de 2 sag 3 ore dintre clasele de diminéth si cele
de duph amiazi sh se p(5th duce acash pentru a
dejuna. De alt-fel, In timpul munch' câmpulul, chiar
dach s'ar puté duce, n'ar gas1 pe nimeni, cad ph-
Huth' si fratif sunt atunci dusI la lucru.
Prin urmare copilul este silit sh römânh la scóhl
de diminéta pânii séra, fat% sä miinânce nimic, sag
silit a se multuml cu o bucath de mhtnaligh rece, data
de acash.
Asa dar erh, nu numal In interesul frecuenthril
regulate a scolii, dar chiar o cestiune de umanitate,
sh gäsim un mijloc ca copiii, römânênd la sc(5lä
peste di, sh, p6th avé ce-vh nutriment la miedul
OHO; iar când intárcerea lor acash ar pune In pe-
ricol viéta sag sänätatea lor, sh pith rêmâné la
scólä chiar peste nópte.
In scolile urbane, nevoile acestea sunt mai putin
simtite; totusi se gäsesc si In ele copil al' -door
phrintI sunt de o shräcie ash de mare, Inat nu le

www.digibuc.ro
 67

pot procura mâncarea de la amiazi; s'ag gasit unii

carl in vieta lor nu primiag o mâncare calda.
IndemnatI de aceste consideratiuni, am decis infi-
intarea de cantine colare. Masura acésta s'a luat
prin circulara No. 21.287 din 14 Ianuarie 1898 catre
revisorif §colarl (anexa No 15). care inst.', nu se
ocupà de cat de cantinele rurale.
Prin acea circulara se dispunea ca, In localitatile
unde parintii s'ar Invol, sa se Infiinteze cantine
In carl coIarii ar puté capata, pentru 5 'Ana
la 10 banI, o mâncare calda. Sala de mâncare aveà
sa se aranjeze la c(51ä, daca localul permiteà, sag
In o cash' particulara din apropiere de cólà. In loc
de plan, in banl, scolarli puteati sa aduc i provisiI
In natura. Cantiniera puteà sä fie sotia Invétatoru-
lui, sag o femeie din sat tocmita pentru acésta,
sag chiar mamele copiilor cu rândul. Pentru chirie
alte mid cheltuelI necesare, speram In con-
cursul comunelor i In sprijinul órnenilor bine-voitori.
Pentru copiii din catunele departate, §i pentru
timp de iérna, circulara recomandit Infiintarea can-
tinelor cu dormitor, cari, pe lânga mash, trebuià
sa procure copiilor §i o sala de adapost, In care sa
peon, rémané peste nópte, atunci când Intórcerea
acasa séra ar fi lost imposibila, din causa frigului,
viscolului sag Intunerecului.
Pentru acest din urma cas, circulara mat reco-
manda i un alt mijloc, acela ca parintii copiilor
departati sa-I aduca §i sa-I Intórca de la §cOla cu
carul pe riind; dar sistemul aceita nu s'a putut in-
troduce.
Cele doué dintai, din contra, s'ag bucurat chiar

www.digibuc.ro
 68

de la inceput de cea mai mare favOre, si nu nu-

mai printre invötatorI, la cari de o cam data ne
ghndisem, ci si la institutori.
Chiar in tórnna anului 1898, o multime de can-
tine se hfflintara, si pe la sate, si. pe la orase. In-
vötatorii si institutorif, insufletiti de un zel mai
presus de orl-ce laudá, prin subscrieri, prin serbari
si prin ori-ce alte chipuri, reusira sa adune In scurta
vreme mijlócele pentru cari chiar nol credeam ca
va trebul multa vreme pentru a se Injghebh. In
Noemvrie 1898 functionh dejh, un numör destul de
mare de cantine, prin orase si prin sate.
Dar miscarea acésta a prins putere si s'a intins
si mai mult In anii urmatori. Se infiintara nume-
rOse societäti, al chror suflet sunt institutoril si In-
vötatorii, si al caror scop este infiintarea si sus-
tinerea de cantine scolare. Unele din ele ail reali-
sat dejà capitaluri insemnate.
De alt-fel comunele, judetele, societatile financi-
are, si mai ales particulariï, ail contribuit si con-
tinua a contribui cu cea mai mare dárnicie pentru
sustinerea institutiunii, care merge desvoltându-se
tot mai mult pe fie-care cii.
Concursul tuturor acestor bune-vointe este ne-
cesar, pentru ca sustdnerea cantinelor scolare re-
clama Ore-carï sacrificii. Copiiï platesc 5 sail 10 bani
pe çli; dar s'a calculat di hrana ce li se dá costa
intre 15 si 25 de bani pe qi. la oras, si cel putin
7 ban)" la téra.
Dar nu e numaï atht. Saracia unora din copil
este ash de mare, incht nu pot plati nici chiar 5
bani pe cli, nici sä aduca ce-vh provisiuni, cat de

www.digibuc.ro
 69

putine. Creatorii cantinelor an avut mila de acestI

nenorocip, si nu I-att departat de la masa cama-
radilor lor. De aceea, la fie-care cantina, pe langa
copiii carI platesc ce-va, se afla tot-deauna un nu-
m6r destul de mare de copil gratuitl. Fära indoiala,
ar fi fost de preferit ca top' sa platésca ce-va, fie
cat de putin, si circulara din 14 Ianuarie 1898 ash
cereh; cad nu e bine ca copiii, precum si parintil
lor, sa se deprinda cu ideea ca ar avé vre-un drept
de a priml hranä de la scólá; afara de acésta, in-
sits.' demnitatea copilului hranit gratuit este atinsa
prin acest fapt, si acésta este un mare rëil. Dar
umanitatea a vorbit mai tare cleat ratiunea; gla-
sul el s'a impus, si no! am credut ca institutoril si
invOtatoril an facut bine de 1-aii ascultat.
Astadi institutiunea cantinelor este infloritóre, si
merge desvoltându-se (anexa No. 16). In iérna 1901
1902, an functionat, atät in orase cât si in sate,
180 cantine fara dormitor si 61 cantine cu dormi-
tor, dAnd dejunul la un numér de 8.475 de copii
pe c,li, cheltuind dilnic, pentru fie-care copil, de la
7 pana la 50 banl, dupa localitatI si imprejurari.
Diversele societatI pentru intretinerea cantinelor po-
sedan atund un capital de 119.219 leI 22 bant
In anul 1902-1903, a fost 52 cantine urbane si
119 rurale ; In total 171, dintre earl 49 ail dormitor.
Causa acestei scaderi este ca, prin introducerea nou-
!al orar in scolile rurale, cantinele an devenit mat
putin necesare, de 6re-ce copiii numaI vin la sc6la
deck o jumatate de di (anexa No. 17).
Printre societatile pentru intretinerea de cantine

www.digibuc.ro
 70

putern cith, ca mai prospere, pe cele din Bucuresci,

Craiova, judetul Ilfov, Iasi si Neam-tu.
Aceste excelente resultate se datoresc In cea mai
mare parte sirguintei si devotarnentului Inv6tatori-
lor si institutorilor. Si nu e putina munca si oste-
néla ce si-ad impus el. pentru a face sh, prospereze
institutiunea. EI trebue sh alerge din orn in orn ca
sh adune fonduri, sh organiseze serbhri, loteril, etc.
Aceia la a chror scóla functionéza o cantina, In loc
de a se odihnl dupd esirea din clash de dirninéth,
trebue sh privegheze asezarea mesei cantinei, sii,
tinh compturi, sh Led cumpératur1; si -bite acestea
le fac cu cea mai deplinh voie build, färá a-si târgul
munca, nici timpul.
Este o miinghere sh vedem athta inbire de copii
si athta abnegatie la modestii nostri daschli.
Intru cat privesce pe minister, el a crequt CA se
cuvine sii, lase cea mai deplintt libertate de actiune
acelora call luaserh lucrurile ash de bine. Ori-ce
arnestec din partea sa, nu ar fi facut de Cat sil jig-
nésch avântul si spontaneitatea mischrii. De aceea
interventiunea ministerului In cestiunea cantinelor
scolare se reduce la putin lucru.
In Ianuarie 1899, s'a dat o circular% prefec-
-tilor de judete si revisorilor colari (anexa No. 18),
pentru a-1 1ndemnh sh ajute mai ales la infiintarea
cantinelor pe la scolile rurale, cari aii Inch mai multi
nevoie de ele de cat cele urbane, st air mai multà,
greutate de a se Infiinth s-i a se sustiné.
De la 1898 pâmi ax,li, Casa ,cellelor a contribuit
17.931 cu lei pentru Intretinerea cantinelor.
Cu aceste mici sume, se Intelege, nu se puteh

www.digibuc.ro
 71

sustine cantinele ; erà numal o Inlesnire si o Incu-

ragiare pe care voiam sA o därn.
In anul 1900, ministerul a credut c ar fi nece-
sar a se regulamentà functionarea cantinelor, carI
dejà se Inmultisera" In mod considerabil. De aceea
a Insarcinat pe d-1 C. Meissner, care pe atund erit
inspector general al InvötAmIntulul primar, cu ela-
borarea until proiect de regulament In acest sens.
Proiectul s'a Mcut dar noi, luAnd In urrna direc-
tiunea acestui minister, am credut ctt, daa 1-am im-
pune tuturor In mod obligatoriti, s'ar comprima,
initiativa individualà, direia se datoria, aprópe ex-
clusiv succesul de piintt atunci. De aceea ne-am mul-
Omit a publica, acel proiect de regulament (Bute-
tinut ministerulut cultelor instructiunit publice
No. 190 din Noemvrie 1901, pag. 2.590), doar pentru
a servl ca indicatdune celor earl' conduc cantinele,
dar fara a-1 impune In mod obligatoria nim6nui.
Aprópe la atâta se reduce interventiunea ministe-
ruin! in acéstA, afacere, si nu. avem a ne plânge,
pentru c'a lucrul merge bine. Nu putem Tulsa trece
cu vederea regretabilul mod In care unul sa doI
prefecti att credut di se cuvine sA, se amestece In
acésta cestiune In anul 1899 sati 1900. Departe de a
sprijinì i Incurajà acésta frumóstt initiativä, unul
din el' a dat ordin a se Include -Vote cantinele sco-
lare din judet, si a mers Ora a trimite pe gean-
darmI sa distrugd, cu toporul mobilierul i materi-
alul uneia care nu se Inchisese pânA, In diva fixath
de dînsul. Invètatorii carI Intretineati 6antine erail
aspru pedepsiti. Din norocire acest vandalism a re-
mas aprópe isolat, si nu a descuragiat pe dasettli de.a

www.digibuc.ro
 72

reconstitul töte cantinele distruse In acest fel, Ind ata

ce gendarmii ail fost intrebuintati acolo unde se
cuvenia.
*
* *

Ca sä Incheiem ceea ce privesce cantinele co-

lare primare, cata sa amintim ca, prin introduce-
rea noului orar la colile rurale, multe din cantinele
rurale ar devenl inutile. In adevör, dupa acest orar
unele serif de copif vin la c61z1, numai diminéta, iar
altele numai dupa amiazi, a0, ca cea mai mare parte
din inconvenientele aratate mai sus dispar. De aceea
nu va fi de mirare daca, pentru un timp, Inmulti-
rea cantinelor se va oprl. Cu t6te acestea, avênd In
vedere nevoia cea mare ce ail de cantine colile ele-
mentare .$i inferióre de agricultura .i de meserif In-
fiintate In anii din urma, ministerul, prin o circu-
lara din 8 Ianuarie 1903 (Buletin No. 207 pag.
3.191) a invitat pe revisoril §colari respectivi sa nu
lase a se disolva comitetele cantinelor din acele ju-
dete, ci sa le indemne ca ajutorul pe care-I da pana
acum cantinelor §colilor primare, sa-1 dea de acum
inainte celor de la §colile de agricultura §i de meseril.

Ajutóre de arti si de haIne la copiiT. sáraci.

Art. 76 din lege pune In sarcina comunelor aju-
tarea copiilor saracl; §i in adevör, cine mai bine de
cat comunele Inse." pot sa cunósca nevoile ce me-
rita sa fie u§urate? Dar acésta obligatiune, ca §i acea
privitóre la localurile §colare, ca §i. atatea altele, a
rörnas neIndeplinita de cele mai multe comune.

www.digibuc.ro
 73

In lipsa lor, initiativa privata a satisfácut In parte

acéstrt trebuintA.
Sunt mai bine de 20 de ani de când repausatul
dr. Sergiu a Infiintat In Bucurescl societatea Aju-
torul copiilor setract, al carei scop este de a da
haine la copiiisA raci de prin scoli, i mal" ales haine
de iérntt. Acéstil societate are achi numerosi mem-
bri, un capital considerabil, si imbractt pe fie-care
an un mare num6r de copii.
Exemplul d-rului Sergiu a fost imitat: chiar In Bu-
curescI, mai infiintat societAtile Obolul, Tibirsi;
la Galati, Alinarea; la Iasi, Ajutorut copiilor saraci;
si mai sunt si altele.
Dar aceste societAti, In genere, nu se ocupa de a
procurà si crÇi colarilor fârì mijlóce. Golul acesta
se silesc lmplinéscA tot InvétAtorii si instituto-
HT, earl reusesc de multe ori a reunl insemnate
ajutóre, prin subscrieri, serbäri §colare, etc.
Din nenorocire, initiativa acésta este mai slabA
la Ora, si pe unde este, &A mai putine resultate,
din causä örnenif cu dare de milnA sunt mai
putin numerosi la Ora decât In oras; si cu -bite
acestea, tocmai acolo nevoile de satisfacut sunt mai

Desl In acésta cestiune ministerul nu aye& nici

o datorie, el a intervenit, creând un fond anume
pentru ajutóre de cärti la copiii säraci". Acésta s'a
fäcut cu ocasiunea alcatuirii i editärii de atre
minister a cärtilor principale de curs primar, din a
cAror vinlare o parte este destinatA., acelui fond.
Cu modul acesta, se vor puté distribul In ajutóre

www.digibuc.ro
 74

de carp la cursul primar o suma care credem ca

nu va fi mal mica de 30.000 lei pe fie-care an.

RecensAmintul copiilor in etate de scóla.

Fie-care din mijlócele expuse "Ana aci ail de object
a inlesni, fie-care In felul sû, aplicarea obligativi-
taVT inv6tamintului primar. Dar pentru acésta, re-
censamintul exact al tuturor copiilor In virsta de
soiltt este si el indispensabil.
Dupa legea din 1864, acésta operatiune se face&
de catre primar; dar sistemul acesta a dat resul-
tate rele. De la 1893 incóce, recensamIntul se face
de primar impreuna cu un invOtator saü un institutor,
acum lucrul merge din ce in ce mai bine, cad
numérul copiilor In etate de scála, earl scapa de
obligativitate, merge scadênd pe fie-care an. E des-
tul sá consideram tabela de mai jos, care se re-
fer& numal la copiii de la téril, pentru a ne con-
vinge de acésta:
In 1894, recensamintul a constatat in sate 634.342
copil in etate de sc45la;
in 1896, avem 643.795 copii
71 1897, 663.536 1)

1898, 1) 685.450
1899, 1) 686.054 2)

1900, 704.039 If

1901, 714.976
Crescerea de 80.634 copii In 7 ani este evident
ca nu se pOte atribui numaï înmulirii normale a
populatiunii. Ea provine in cea mai mare parte de
acolo cá numérul omisiunilor se micsoréza mereti.

www.digibuc.ro
 75

Cu tóte acestea, tot stint imbunatatiri de a.step-

tat si de acl inainte. Se intimpla de multe ori sa
constatam c recensamIntul se fáce cu 6re-care ne-
gligenta prin multe localittrtf. De multe ori se crede
ca In tabloil nu trebue trecuti copiii call nu ail
putinta de a urma la scóla din o causa óre-care,
precum departarea scoliT saú lipsa de loc inteinsa.
O dovada evidenta de acésta este deosebirea cea
mare intre numérul baetilor si al fetelor. In 1901
recensamintul de la sate a dat 384.867 baeti si
330.109 fete, cu o deosebire de 14,2° In defav6-
rea fetelor. Daca facem abstractiune de mica de-
sebire numerica, pe care statisticile o arata ca este
tot-deauna in primii ani intre cele doue sexe, este
sigur ca recensilinintul din 1901 a lasat netnregis-
trate cel putin. 51.7-58 fete. Acésta se explica prin
faptul ca fetele, dupa lege, find supuse obligati-
vitätii in urma bitetilor si numal can I in scOla mai
este loc si pentru dinsele, de multe ori ele sunt
trecute cu vederea, la recensamInt.
Aceste mid neajunsuri tind Ins& sà dispara cu
timpul, si este de sperat cà peste cati-va ani re-
censamintele nóstre scolare vor fi at se póte de
exacte.
Principalul inconvenient al sistemului actual este
ca inv6tatoril i institutorii, Insarcinati cu facerea
recensaMintului, perd pe fie-care an prea mult din
timpul lor de clasii.

Frecuentarea scolilor primare.

Am aratat pan& ad principalele cause cari nu

www.digibuc.ro
 76

permit ca Intréga populatiune In etate de sc(51rt sa.

perta In realitate venì la sallä, si am enumerat di-
versele mrisurI ce luat pentru a Imbunätäti cht
mai mult acéstä stare de lucruft. Resultatele ce se
doblndesc sunt destul de bune, pentru ca s ne
incurageze a stilrul In milsurile nOstre.
In prima linie, se Intelege, vine clädirea nouilor
locale scolare. Când se cladesce o sc(515, nourt Inteun
sat, numörul scolarilor cresce imediat, nu numaï
pentru crt se mrtresce numérul locurilor disponibile,
dar si pentru cit un local larg, luminos i curat, con-
stitue o puternicrt atractie i pentru pitrint,i, i pentru
copii. Si unii si altif se simt, óre-cum, onorati de
a fi prtrtasi la folósele unel frumóse iar pentru
copiI srt adauge, de sigur, i sentimentul de bunrt
stare fisicä pe care Il ail Intr'un local igienic, In opo-
sitiune cu suferinta pe care o indurrt Inteun local
unde nu ail aer nici luminä.
Infiintarea cantinelor a avut un efect tot atilt de
binefilcötor. Dupä o statistica Melia in juçletul
Vâlcea In anul scolar 1898-1899, infiintarea canti-
nelor a produs o crescere de peste 500/0 a popula-
tiuniT scolare In scolile respective. Acésta crescere
a dispärut cánd s'ail desffintat cantinele in anul 1899,
si a reapärut dupä reinfiintarea lor.
Inlesnirea procurärff cärtilor la copii1 säracI Incit
ar avé bune efecte, daca ar puté fi Intinsä atâta
cât trebue.
In fine, introducerea noulu1 orar In scale rurale,
despre care vom vorbl mai jos, des1 fäcuth abià
la Septemvrie 1902, se vede dejà cä va avé exce-
lente efecte, când va fi pe deplin stabilitä; cäci In

www.digibuc.ro
 77

scolile unde a fost introdush, se constath cresceri

ale frecuentä.rii, cari merg panä la 500/.
Avem dar siguranta deplinh eh, atund când mà-
sanie ce sunt in curs de aplicare, vor fi avut de-
plinul lor efect, cigar dach num6rul actual de scoli
si de invOthtori nu ar mat cresce, totusl 75°/0 din
populatiunea scolara totala a t6rii va puté profità
de Inv6thmintu1 primar.
* *

Este de observat eh, de and num6rul locurilor

disponibile in scoll a inceput a cresce repede, intim-
pindm o Insemnath greutate pentru a determinh
pe shteni srt-si dea fetele la scólä.
Pentru baeti, lucrul este mult mal usor, i putem
dice el in genere resistenta shténului, de a-i trimite
la scOla, vine mai mult din causa shräciei sag a de-
phrthril, de cât din neintelegerea 1111 de bineface-
rile in v6 t g turii.
Fenomenul acesta se explich lesne, dach ne amin-
tim eh pilnh acum scolile, find in genere prea midi,
fetele nu erag de cat rare-ori obligate sh vie la scólä,
de Ore-ce legea prevede eh, in cas de nesuficienth
de locuri, obligativitatea se aplich de preferinta brt-
etilor. Acéstil imprejurare a fäcut pe säteni sà crédd
ch fetelor nu se apnea legea obligatívith4ii. Va
trebul cht-va timp de stäruinth pentru a li se sclite
din minte acésth idee gresith.
Simplificarea programei invelAmintuluT primar.
Una din invinuirile cele mai obicinuite ce se aduc
invgthmintului nostru public, este eh programele

www.digibuc.ro
 78

lilor In genere, si ale celor primare In particular,

sunt prea incrtrcate.
Daca examinam lucrul mai de aprópe, se vede crt
acésta invinuire, cel putin Intru cat privesce pe sc(5-
lele primare, nu are temeiii ; sari, mai exact vor-
bind, are alt temeiii de cat acela la care se gan-
desc acei earl o formuléza.
icóla primara trebue s& fie de sine statatore,
adica sa fie In stare a da until copil Intregul acel
modest ciclu de cunoscinte earl 11 vor fi indispen-
sabile, si pe cari, dupa esirea din scála, Ii va fi greil,
daca nu imposibil, ca sa le mai capete.
Printre acestea, cetirea, scrierea, elementele cal-
culului si cunliscerea mrtsurilor si greutAtilor, se pun
In linia Intâia si sunt afar& din discutie.
Nu mai putin necesare sunt notiunile de moral&
individual& si sociald, cari fac fundamentul socie-
tatii din care va face parte viitorul cetatén ; no-
tiuni de istoria -Wit lui, cad educatiunea national&
a unui popor, cumiscerea rostuluf luT In lume, este
o datorie si o necesitate de prima ordine, care tre-
bue sri, ocupe gandul celor chemati a se Ingrij1 de
asigurarea viitorului acestui popor ; notiuni de geo-
grafia tèrii si a restului lumil, earl, pe langa im-
portanta nationalrt, áú si pe cea utilitarA; notiunile
de sciinte fisico-naturale ail de obiect a face pe
copil sa-I" dea séma, macar cat de putin, de lumea
material& care 11 Inconjóra; lucrul manual li for-
mozrt maim si cugetarea, II desvoltA abilitatea, si-1
prepar& a sci sa se serve de manele sale pentru
and ele vor trebul sa-1 hrânéscâ.
Nimic din töte acestea nu pcite lips1 dintr'o pro-

www.digibuc.ro
 79

gramä de Invétamint primar, care meritä acest nume.

Din acest punct de vedere dar, nu se 'Ate gice
ca ea este IncArcatä, de Ore-ce niel una din partile
el nu pOte fi scósä.
Este insä o masurä care trebue päzitä, si care
depinde, pentru fie-care Ora, de timpul disponibil
pentru sc(51a primart, de gradul de culturä al po-
porului, de gradul lui de inteligentä mijlocie si de
Imprejuritrile lui speciale de viétt. Stabilirea acestel
masuri, care este intru cat-vh variabila de la un
moment la altul, chiar pentru una si aceeasl térä,
formézä, obiectul de discutie, cand e vorba a se al-
catul sail a se modifica prograrnele InvötämIntului
primar.
Lucrarea acésta trebue sä. se Lea in modul cel
mal clar posibil, pentru-cä, färä dinsa, Invétätorul
nu-st dil sérna de intinderea ce trebue sh dea In-
vötämintuluI séti, si se 'Ate ca programa sh devint
Incarcata prin prea marea desvoltare ce s'ar da par-
tilor sale, sail, din contrii, sä nu capete desvoltarea
necesarä. Trebue chiar ca operatiunea acésta sä se
repete din cänd In and, la intervale nu prea apro-
piate, pentru a se profità de experienta dobinditä,
si pentru a se tiné programa in acord cu modifi-
chrile nesimtite, dar continue, earl' se produc fart',
Intrerupere In condi.tiunile de viétä are orl-carei Oil.
Este bine Inteles eh' lmbunätätirile acestea succesive
trebue facute cu discretiune si bagare de sémä,
pentru a nu se sdruncinit edificiul Intreg si a nu se
intrerupe continuitatea.
La noT, programa scoliI primare a fost pusä, pe
temeliile el definitive Incä de la creatiunea scolilor,

www.digibuc.ro
 80

si se póte dice 6, de atuncl nu a mai suferit nici

o schimbare fundamentalä. S'ag schimbat si s'ail Im-
bunfttgit mult metódele, s'a lArgit sag s'a restrins
cadrul unora din materil, s'ag aditogat desemnul,
exercitiile ile gimnasticA si lucrul manual, si atat.
Prima remaniare mai seriósa a programelor pri-
mare a avut loc in 1893, cand cu punerea In apli-
care a legii din acel an. Atunci s'a introdus In mod
oficial Inv6thmIntul intuitiv, care de fapt se da In
scoli dej& de mai bine de 25 de ani, fiind fâcut cu-
noscut la noi prin silintele c&tor-v& pedagogi me-
ritost Tot atunci s'a introdus sail s'a regulat
cântului, desemnuluï, lucrulul manual la
gimnastica.
Este de observat ch o bun& parte din aceste ino-
vatiuni erag de fapt realisate mal dinainte,\ sag cel
putin cerute; dovadA este c& mai t6te figuréza
In proiectele de legi earl: aü precedat pe cel votat
in 1893.
La 1895, programa facutá cu doi ani mai nainte
a trebuit sil sufere 6re-cari modific&ri, pentru a-, se
Inlátur& chte-vh, inconveniente, puse In evident&
pnin practica, i pentru a se mai usura.
In ,Septemvrie 1897, ea a fost din nog trimisa In
cercetarea consiliului general, err cerere anume din
partea ministerului de a i se aduce reducen i sim-
plificarL
Lucrarea fácutä In acest an a avut o important&
deosebitä, nu atâta prin reducerile realisate i prin
modificarea Intinderii date diverselor párti ale pro-
grarnei, cât prin modul cum ag fost ele dispuse
pentru scóla rurald. Dar despre acésta vom vorbl

www.digibuc.ro
 81

mai jos, cttnd ne vom ocupà In special cu inv60-

mintul rural.
In fine, In 1903, s'a adus o nourt si insemnata
reducere programei primare. In matematice, pe Pang%
reducerea numerelor complexe, dep. fficutit In 1897,
s'a mai redus cea mai mare parte din calculul frac-
tiunilor ordinare, earl', In urma introduceril sistemu-
lui çlecimal de masuri si greutAti, a ajuns a fi fOrte
putin intrebuintate In practica.
Dar simplificarea cea mai insemnaa realisatA in
acest an, a fost Mouth', In studiul limbei romane.
Este cunoscutA metoda ce se urrnà Oa, acum in
acest studiti. Abià intrat In clasa II primal* adicii
la virsta de abià. 8 anT, copilul era invilluit intr'o
multime de regule, de definitiuni, de numiri, cari,
sub numele de gramaticet, II absorbiall cea mal mare
parte din timp si-1 faceaft srt piérda din vedere limba
insilsi, pe care erà presupus ca, o studiézrt, pentru
a memorish o suma de lucrurl obositóre, pentru-crt
erail in mare parte neintelese de dinsul. Dar nea-
junsul acesta, semnalat dejà de demult de top cei
earl' cunósceali si Intelegeag lucrurile invötAmintului,
se perpetua, multumitA traditiunii, rutinei sail te-
merii de inovatiune.
In 1003, s'a rupt, In fine, piedica. S'a inlaturat
cea mai mare parte din abstractiunile de mai
inainte, si s'a lAsat copiilor mai mult timp de ,a,
face cunoscint& cu limba insrtsT, prin lecturi si scrien
mal multe si mai de aprópe supraveghiate dead
In trecut. Cu modul acesta, s'aft câstigat si ctite-vA,
ore pe fie-care séptèmânA, cari s'art putut intre-
buintà cu folos la alt-cevà.
Raport adresat M. S. Regelui. Spiru Haret. 6

www.digibuc.ro
 82

Cat pentru gramatica, ea römâne a se studia mai

bine In cursul secundar, unde este mal la locul eI,
pentru-ca acolo se pot face unele studi1 ma! ab-
stracte, carI In cursul primar nu ail sens.
Noua programa, ast-fel uwrata, se va pune In
aplicare la 1 Septemvrie 1903. Reducerile facute In
programa, §i la 1897 i la 1903, pe lânga usurarea pe
care all adus-o copiilor, ail maI avut resultatul a
ail lasat destul timp liber penfru ca InvötamIntul
lucruluI manual la ora§e i al lucrarilor agricole la
camp sa póta, deveni o realitate, in loc de fictiunea
ce a fost pan& acum.

Regulamentele invètamintuluì primar.

De odata cu punerea In aplicare a legiI din 1893,
s'a facut §i un regulament pentru punerea eI In
aplicatie.
La 1896, când legea s'a modificat, s'ail adus i
regulamentulul modificarile corespunlötOre.
La 1898, s'ail facut regulamente noue pentru ad-
ministratiunea interióra a §colilor primare urbane
§i rurale, de Ore-ce vechiul lor regulament din 15
August 1889 nu ma! era, In acord cu legea din 1896,
§i nicI cu progresele realisate in ultimil anI In ad-
ministratiunea §colara.
Dar acum töte aceste regulamente ail trebuinta
sa fie iar4I revisuite. In adevör, in 1901, legea a
primit din nog modificarl; pe urinal in ultimil doI
an!, s'ail luat in Invetamintul primar ma! multe ma-
surI, cu car! regulamentele din 1896 ,i 1898 nu
mai sunt de acord. Pe langil acestea, se adaoga o

www.digibuc.ro
 83

preocupare pe care am avut-o mal de demult, dar

care se impune cu mai multä putere acum, când
activitatea impus5, invötätorilor In afar& de scólâ,
face necesarl simplificarea altor lucrari ale bor. E
vorba de lucrArile de cancelarie earl absorb all o
prea mare parte din. timpul Inv6tAtori1or si insti-
tutorilor.
Ministerul a intreprins dar revisuirea In acest sens
a regulamentelor din 1896 si 1898; dar lucrarea nu
este Ina terminatA.

Creatiuni de scoli primare noué.

Când la 1864 s'a declarat obligator InvétArnintul
primar, téra nu dispuneh de dit de 2.008 institu-
tori si 517 Invötatori, pe and, dupa populatiunea
el de atunci, i-ar fi trebuit cel putin 7.600 institu-
tori si InvétAtori. De aceea, de atunci incáce, in
fie-care an se Inscria In budget aLe o sumA Ore-
care pentru creatiuni de noue scoli primare. Sumele
acestea variail de la un an la altul ; maximul 1-a
atins in budgetul din anii 1896-97 si 1897-98,
and era inscrisâ, suma de 100.000 lei numal pen-
tru Infiintarea dé scoli rurale. De atunci greutâtile
financiare ati impus reducerea fOrte mare a acestei
alocatiuni, care s'a scoborit pânä, la 5.000 lei pen-
tru scoll rurale, neprevöçlêndu-se nimic pentru cele
urbane.
Pentru aceste din urmii, e adevérat ca suprima-
rea acésta trebuià filcutA mai de demult. Am arâ-
tat dep, ca numörul institutorilor este cu mult mai
mare de cat acel necesar, si ca, departe de a mai

www.digibuc.ro
 84

fi nevoe de Infiintilri noue In invetämintul primar

urban, vor trebul fâcute vre-o 300 de reducer de
posturi.
Nu tot ash este in invötärnintul rural. Acolo
avem adI 4.636 de Invötätori, si ne-ar trebui 6.600
'Anil la 7000, chiar cu dispositiunile luate In tim-
purile din urmil, i cari vor permite reducerea
intr'o mare mäsura a trebuintelor viit6re. Mai este
dar o lipsà" de cel putin 2.000 de invetätori, iârth
sä, fim in mäsurä de a puté da invötämintul pri-
mar tuturor copiilor carI ail dreptul sit ni-1 céra.
Acésta este o trebuintä imperiósä,, care trebue
sa, trécA inaintea ori-carei alta. Nu putem aspirà la
o vié regulatä, ca Stat modern, pe ctì vreme In-
tréga populatiune nu va sci carte. si nici un sa-
crificiil nu trebue crutat ca s realisäm acest ideal,
pe care-1 avem In ochi de 40 de ani, si de care nu
ne apropiem destul de repede.
Din nenorocire, lipsa de mijlóce rnateriale nu este
singura piedicä, ce avem In cale; piedica principalä
este greutatea de a gäsì de odatä, 2.000 de invö-
tätori capabili.
De aceea va trebul ne multumim a repartisit,
creatiunile necesare pe un numör de aril; care va
depinde de putinta ce avem de a ne formA, inve-
-Wort noui.
Pentru acésta dispunem de 9 scolI normale, si
anume: 7 de baet1 (la Craiova, Câmpulung, Buzéll
Galati, Bârlad, Iai i Bucuresci, acésta din urmil
intretinutä, de Societatea pentru Invëtätura popo-
rului român), si 2 de fete (la Asilul Elena llómna
si la Iasi). TOte aceste colI, afar% de cea din Bu-

www.digibuc.ro
 85

zötl, ail localuri propril, marl si spatióse, In carl se

pot primi pânrt la 50 de scolarI In fie-care clasa.
Dacrt s'ar admite In clasa I a fie-Gareia din ele cate
50 de scolari, am puté compta apr6pe cu sign-
ranta sa avem 40 de absolventi pe an de la fie-
tare scóla normala, ceea ce ar face peste tot 360
de absolventl pe an de la töte scolile normale.
Dar din acest numör trebue sa socotim vre-o
140 pâna la 180 pe an, necesari pentru a umplé
golurile ce se produc In rindurile invqatorilor ac-
tualI prin mórte sag refragere;. asa ca nu réman
In realitate disponibill decât vre-o 200 absolventi
pe an, cu cari sa putem face creatiunl none. Ne vor
trebul dar 10 anT, ca sa ne completam Invétamln-
tul rural.
Sciind ca plata lunar% a undl Invötator este de
85 lei', adaosul a 200 invètrttorl represinta o suma
de 204.000 lel pe an. Acésta suma va trebul dar
adaogita pe fie-care an, In timp de 10 anf.
Daca s'ar lnscrie numai ate 100.000 lel pe an,
ne-ar trebul 20 de anT, pâna sa completrtm InvO-
tamintul rural.
Acésta cheltuiala, fórte modesta fata de Insemna-
tatea obiectuluI ce se are In vedere, este neevita-
bila, si trebue sa se faca, chiar daca ar cere Ore-
.carl sacrificiI.
*
* *

Odata ce se va completà numörul necesar de

invötatorT, se va puté face o reducere In scale
normale existente. In adevör, numérul complet al
institutorilor si Invötätorilor fiind atunci de 8.000

www.digibuc.ro
 86

In cifra rotunda, golurile produse pe an prin mOrte

sail retragere vor trebul evaluate ca la 240. Pen-
tru umplerea lor vor fi destule 6 scoli normale; sail,
dach se vor conserva tOte cele 9 existente, va fi
de ajuns a se admite IntrInsele pe fie-care an cate
33 de scolari nouï, In loc de 50.

Gradinï de copii.
Aceste utile institutiuni ail fost prevèlute pentru
prima Ora in proieqtul de lege de la 1886. In legea
din 1893, ele nu figuréza; dar In 1896 s'a introdus
art. 36, care qice ca In comunele rurale mai popu-
late se pot infiinta gradinl de copii."
Din lipsa de mijlóce, dispositia acésta a remas
aprópe cu totul neexecutata. In comunele rurale,
dupa cum am aratat mai sus, mai trebue Inca in-
fiintate multe scoli primare, inainte de a ne gandi
la infiintarea de gradini de copif.
Pe langa acésta, gradinile de copii sunt necesare
nu numai In comunele rurale, ci §i in orase; do-
vada este ea s'ag infiintat dejà mai multe din ini-
tiativa privata.
De alt-fel, chiar in 1896, In regulamentul Invé-
tamintului privat, s'ati prevèlut dispositiuni destul
de amanuntite relative la gradinile de copii; intre
altele, prin acel regulament s'a instituit un examen
de capacitate pentru conducerea acestor gradini.
Examenul s'a tinut pentru prima Ora la 15 Iunie
1898, si ail obtinut certificatul 3 concurente. Ace-
stea sunt astadi intrebuintate prin diverse scoli pri-
vate.

www.digibuc.ro
 87

Dar grtidinile de copiI sunt cu deosebire necesare

in localitgile unde se aflà, populatiune de limbi de-
osebite, §i de aceea am cautat sa le imultim, pe cat
mijlócele ne-ati permis, maI ales In Dobrogea. In
anul 1898, se infiintaserá maT multe grádini In oraul
§i judetul Tulcea. Numörul lor a maT schclut in urmá.
In curentul an bugetar, s'a prevNut o sumá anume
de 3.000 lei, cu care, pe lânga subventiile date de
comune i judete, speram sä putem infiintà, Inca 6
grádini none in judetele Tulcea §i Constanta.
E insá necesar ca numörul lor sä se máréscá
mult nu nurnai in Dobrogea, dar §i in cele ca.te-va,
sate i orw de dincáce de Dunare, unde se vor-
besce limbA stráind.

www.digibuc.ro
 INVRTA.MiNTUL PRIMAR RURAL.

Orarul gcolilor primare rurale.

Cu Incepere de la 1 Septemvrie 1902, In colile
rurale se aplica un not" orar, care consta In acésta :
In §colile cu un singur Invétator, §colaril din divi-
sfile II §i III vin la §cóla numal In orele de dimi-
néta, iar ceI din divisia I numaT In orele de dupa
amiazI.
Masura acésta, avênd o deosebita importanta, se
cuvine sa dam asupra el Ore-carI explicatiunT.
ffíla ruralá are 5 clase. and §cOla nu are de
cat un singur Inv6tator, cum este In cele maI multe
casurI (din 3.653 scoll rurale cate erail In 1899
1900, 2.830 aveati un singur Invétator), el ar fi dar
silit sa urmaréscá de odata 5 serif de copii, avênd
fie-care alte materii de Invétat; ba WO, de cele
maI multe orl sunt 6 seril, pentru-ca Incepétoril
din clasa I mal tot-deawia sunt ImpartitT i el In
dou6 seril.
Dacá aceste 6 serif de copil trebue sa villa la §cála
tOte de odata, Invétatorul trebue ca, pe cand se
ocupa sa Invete alfabetul pe prima serie, sa aiba

www.digibuc.ro
 89

ochiul si asupra celor-lalte 5 serii, ca sh le tinh In

ordine, sail sit le dea Cate ce-va de lucru, ca sh le
ocupe. Este fOrte mare oboséla care resulta pentru
dînsul de acl, si maI ales din rnultimea lucrurilor
de earl trebue sh se ocupe, fie pe rind, fie de odath',
In cursul unei ore. Este lucru sciut cd, pentru un
Inv6th" tor, mal lesne este sit aibh 20 de copii lute()
singurh clash, de cat 20 imphrtiti In 6 clase.
Neajunsul acesta este fOrte gray, si trebue con-
siderat ca una din principalele cause carf s'ail opus
atata vreme la rèspandirea maI terneinich a invö-
thmintuluI primar la Ora. De aceea Inch din anul
1897 am cerut consiliulul general de instructiune,
sectia primarh, sh ghsésch mijlocul de a se reduce
munca invétatorului, Mra a se reduce InyöthmIntul.
Problema a fost atuncI resolvath, in parte In mod
fericit, In chipul urmhtor: scolarif de clasa II ail
fost pusI la un loc cu ceI de clasa III, Inteo sin-
gura clash care se face In doI ani; el formézh di-
visia II; eel de clasa IV s'ail pus la un loc cu eel
de clasa V Intea lth clash, tot de doi ani ; acésta
este divisia ILL Clasa I singurá formézh divisia I.
In realitate dar scolaril fac tot 5 anI de inv46,
turá; Irish Inyetätorul nu are Inaintea sa de cat 3
serif de scolarl. Ast-fel dificultatea este red ush In
proportia de la 5 la 3.
Acéstá combinatiune, care constituia deja un pro-
gres enorm, a fost propush de d-niI C. Meissner, pe
atuncI inspector general al Inv6thmIntu1ui primar,
0 S. Ha lita, inspector.
In 1902 s'a Mcut al doilea pas In aceeasi directiune,
prin adoptarea noului orar al scolilor rurale, duph

www.digibuc.ro
 90

cari divisia I vine la scóla numal in orele post-meridi-

ane, iar divisiile II si III numaf in cele ante-meridiane.
Acum Inv6tatorul nu mai are a se ocupa de odata
de cat de doue sail' de scolari in orele de dimi-
nétA, i numai de una in orele de dupil amiazi.
Cat de departe suntem de timpul and inv46,to-
rul era obligat a se ocupa fftra, incetare, tôtâ qiva,
de cate 5 sail 6 serif de odatA! Si cu cat puterea lui
de munc6, este maritA asta4T, fata de fie-care serie
de scolari in parte!
E adevërat c timpul pe care-1 petrec copiii in
clase este mai mic cu noul orar. Divisia I sat in
scóla numai 2 ore pe qi, iar divisiile II si III nu-
mai cate 3, in loc de 5 ore pe cat rèmaneail
c,li,
töte mat' Inainte. Ace'sta a si fost principalul argu-
ment ce s'a adus contra nouluf orar, cdcf s'a pre-
tins ca Inv60mintu1, pentru fie-care divisie, se va
reduce in proportia in care se vor reduce orele lor
de clase. Dar obiectiunea nu are nici o valóre, cAci
este evident a atund and t6te cele 6 serif se aflati
de odatä in clase, in realitate in fie-care moment
numal una lucra, iar cele-lalte nu faceail decat sa
obosésca i sà% incurce pe invetator ; pe cand at,11,
invötAtorul, avênd a se ocupà numai de o serie saa
doue, se Vote ocupa cu dinsele in mod intensiv,
produce, in doue saul trei óre, de sigur mai mult
lucru util de cat producea maf inainte in cinci.
In acéstà privinta resultatele deja dobandite de
la 1. Septemvrie 1902 sunt destul de probante.
Asà dar orarul cel not' nu numaT. eh realisézA,
vechiul si marele desiderat de a imputina munca

www.digibuc.ro
 91

inveptoruluI, fard, a Imputind Invétamintul, ci Inca

Il Intaresce.
Dar el maI are 0 alte avantagil, tot a0, de marl.
Se scie ca satenil nu-§l trimit copiiI la §c6la in
mare parte, pentru-ca Ii tin ca sa le ajute la tre-
bile casel i ale câmpulul. Cu orarul cel nog copiii
vor puté fi pe laugh', casa o mare parte a qilei,
a§à, ca se satisface una din cele maI marl dorinte
ale toranilor.
Dar este un alt folos §i maI mare al noului orar,
acela cd, tot cu localurile colare actuale, vom puté
avé un numér de scolari cu mult mal mare. In
adevér, este evident ca dacd, avem o said.% de clasa
In care nu Incap de-odata decât 40 de copil, vom
puté, cu noul orar, se dam intr'insa Invetamintul
la 80 de §colari, din carl jumétate ar veni dimi-
neta, §i cea-lalta jumOtate dupa amiazi. Prin ur-
mare, s'ar puté maxi frecuentarea cu suta la sutd,
servindu-ne chiar cu localele actuale. In realitate,
Imbunatatirea nu va fi a§à, de mare, din causa re_
partisaril neregulate a copiilor In sate i In diver-
sele clase, cum 0 din alte cause mai putin in-
semnate. Totu§io Imbunatatire f6rte mare a frecuen-
tarii este sigura. Sunt judete unde, abid dupa un
an de aplicare a noului orar, frecuentarea §colara a
crescut cu 50°/0 i maI mult ; 0 nu ne indoim ca
aceste resultate se vor generalisa 0 se vor mdri cu
timpul. r

In fine, noul orar va avé pentru viitor §i un alt

avantaghl, 0 maI mare decât t6te cele examinate
pan& acum.
Am spus mal sus ca, pentru completarea perso-

www.digibuc.ro
 92

naluluI didactic necesar InvétdmIntului primar rural,

am avé nevoie de un total de 10.500 de Invgdtorl,
adecd hied 6.000 peste ceI pe cari-I avem deja, cu
-bite ch, dupd lege, fie-care din acestI lnvOtAtorI ar
trebui sä aibil In séma pand la 80 de copil. Cu noua
dispositiune, (MCA fie-care Invetdtor ar avé In rindul
de diminétk nu 80, ci 60 de copil, si tot 60 In rIn-
dul de dupd amiazi, el ar puté sd dea cu Inlesnire
Invötämintul la un total de 120 de copil. Asa fiind,
se gäsesce lesne cd un numér de vre-o 6.600 pand
la 7.000 de InvétatorI ar fi de ajuns, In loc de
10.500, cat se cerea cu vechiul orar. i fiind-cd
costul mijlociil anual al unuI Invéthtor este de 1.191
lei, se vede ea noul orar represintd o economie vii-
Ore de cel putin patru miliOne si jumétate pe fie-
care an.
*
* *

Din expunerea acésta se vede Ca introducerea

noulul orar al scolilor rurale este una din mäsurile
cele maI fecunde In bune resultate, dad], va fi a-
plicatd cu stdruintd si cu bagare de sémd.
Ceea ce ne dil cu deosebire Incredere In buna
el chibzuiald, este cd nu am ajuns sd o concepem
si sa o apliam cleat In mod gradat, si prin o se-
rie de mäsuri earl' ail decurs una din alta.
Cea d'intaiil si cea maI Insemnatd a fost impär-
tirea scolil rurale In treI divisiunl, facuth In 1897,
dupd cum am explicat mal sus.
Pe basa acestel divisii, s'all arangiat progra-
mele scolilor rurale din 22 Ianuarie 1898, precurn
si orarele tip din acelas an.

www.digibuc.ro
 93

In timpul congresulul corpuluI didactic primar, ti-

nut in Bucuresci in Iu lie 1901, s'a emis dorinta ca
In colile rurale s'a se introduc& un orar, dupa care
in lunile de var&, lectiunile sil se faca numal in
orele de diminétg,, iar In cele de iérna si-i, se faca trei
ore diminéta i doué dup.& amiazi. Am autorisat
pe revisorii colari sit', experimenteze acest orar,
precum 0 mai multe altele cari s'ati propus, In câte
cel mult treI coll In fie-care judet, In timpul anu-
luI colar 1901-1902. Experienta facuta a aratat
ca sistemul propus la congres nu e practic; dar ea
a pus in ace1a0 timp in evident& avantagele sis-
temuluI pe care 1-am generalisat apol la 1 Septem-
vrie 1902, 0 pe care 1-am expus On& aci. Putem
dar dice ca noul orar nu a fost introdus cleat in
urma unei incerciiri facute cu Ware de séma, ceea
ce este o garantie seric5sh pentru succesul lui viitor.
*
* *
Pentru a completà cele ce aveam de çlis In pri-
vinta lui, vom adAo0 eh sistemul, pe care I-am ex-
pus pentru .colile cu un sigur invétator, se póte
generalisk cu óre-c4ri modificarl, 0 pentru cele cu
mai multi Invétatpri.
Cu bite acestea, In unele parti, unde erail greu-
t&t,I locale, am läsat inch' in vigOre vechiul orar,
atat pentru a da timp s& se inläture dificultatile,
cât 0 pentru a evità impunerea far& transitiune
a unef mäsurf aa, de insemnate.
Vacantele regionale.
Art. 23 din legea invOtamIntului primar prevede

www.digibuc.ro
 94

ca epoca inceperif anuluI scolar, precum si vacan-

tele din cursul anului, se vor fixà prin regulament,
duph, regiunI".
Dispositiunea acéstA, des1 introdusA In lege Inca
de la 1893, nu fusese ins& realisatA, pOte pentru
a realisarea el', ash, cum o presintà legea, se pArea
fOrte anevoie. In adevér nu era lesne a se face o
anchea asà, de vasta, 0 a se fix& de la centru va-
cantele pentru fie-care regiune In parte, dupa in-
formatiuni insuficiente sail interesate. 0 incercare de
a se resolva cestiunea In felul acesta, facutä, In 1898,
nu dAduse nicI un resultat.
Noi am resolvat cestiunea In modul cel mai practic,
credem, separând-o In doue partI; de o parte vacan-
tele fixe, call vor fi aceleasI pentru tOte scolile, si
carI cuprind: 47 c,lile de vacant a. de varA (25 Iunie
pand la 10 August inclusiv), vacanta CrAciunului
(24 Decemvrie pânA la 7 Ianuarie inclusiv), si va-
canta Pascelul (15 çlile); iar de alt.-1 parte, 20 de
lile de vacante regionale.
Aceste din urma se vor tiné la epocele carI se
vor 00 cele maI potrivite, pentru ca copiil sà, dea
ajutor parintilor In lucrArile câmpenesci. Ele se vor
puté da sag de la o laltA, sag In maI multe ran-
duff, cu conditiune ca numérul total al çlilelor de va-
carqe regionale sa nu tréca peste 20. In 1ocalita4ile
unde asemenea vacante nu ar fi necesare, oilele lor
volt puté sA se adaoge la va6anta de vara, la finele O.
Epoca vacantelor regionale si durata fie-chreia
dinteinsele se va hotarl, la fie-care comuna, de c6.-
tre consiliul comunal, dup5, propunerea invétiltoru-
lul respectiv, care va avé drept sA iea parte la se-

www.digibuc.ro
 95

dinth cu vot consultativ. Decisiunea luath se va co-

munich In aceeasi di revisorului scolar de chtre in-
v60,tor. (Decretul Regal No. 3.139 din 1 Octomvrie
1901).
Cu modul acesta, se r6spunde pe deplin la in-
tentiunea legiuitorului, care Inteadins nu a fixat
vacantele In mod invariabil, pentru ca ele sh paá
fi utilisate, dupd localithti, la lucrhrile câmpului, si
se evith centealisarea decisiunilor intr'o cestiune
care nu se Invoesce de loc cu centralisare.a.

Examenele de absolvire a cursuluT primar rural.

Prin regulamentul din 26 Februarie 1899, (anexa

No. 19) s'a hothrit ca examenele de ultima clash
primarä, atât urbanh cht si rurald, sh se fach pe
grupe de mal multe scoli, si In presenta unui de-
legat al ministerulut
Pentru acésta, regulamentul dispune ca scolile din
acelasi judet sh se Imparth Intr'un num6r de cer-
curl' scolare, fie-care cerc cuprindênd mai multe scoli
alese in ash fel, ca distanta de la fie-care din ele phnh
la una, care sh fie In mijlocul cercului, sh fie at
mai mich si nu greil de strabhtut.
colarii din ultima clash a tuturor scolilor pri-
mare dintr'un cerc scolar se reunesc la scOla con-
tralh a cercului, care a fost alésh mai dinainte, si
In diva care a fost hothrith mai dinainte de revisor.
Acolo ei tin examenul impreuna, in presenta delegatu-
lui ministerului, care (IA note, avênd In vedere si no-
tele de peste an ale scolarilor, dupä catalógele soilei.

www.digibuc.ro
 96

Motive le call ail dictat acésta masura aü fost mai

multe.
In prima linie a fost trebuinta de a se adaogâ
un noil mijloc de control serios si regulat asupra
Invetamintului primar. Cu un singur revisor scolar
pe judet, cum avem acum, este imposibil sa cre-
dem ca un asemenea control exista Revisorul are
prea multe InsarcinarI, si numérul scolilor a cres-
cut prea mult, pentru ca fie-care din ele sa póta
fi inspectate cum trebue, mai mult de cat o data
pe an, ceea ce este evident ca nu ajunge. Exame-
nul de absolvire Ins& arata resultatele obtinute In
fie-care scóla, si, dupa numérul si calitatea absol-
ventilor pe cari li da fie-care Invétator, se judeca
mai bine munca lui cleat prin ori-ce alt mijloc.
Exam enul de absolvire mai are avantagiul câ face
pe Invètatori sr.', se cunóscA, si sa se judece unit pe
altil,. ceea ce provoca emulatiunea Intre dînsii. Invé-
tamintul lor capeta prin acésta mai multa seriosi-
tate, iar metodele mai multa uniformitate si insem-
nate imbunatatiri, prin comparatiunea silintelor tu-
turor in Intrunirile anuale.
E adevérat ca la inceput masura acésta a fost
IntImpinata cu Ore-care ostilitate de catre Inv6th-
torl ; dar In scurta vreme se convinsera de folO-
sele el.
De alt-fel, resultatele dobândite respund In de ajuns
la ori-ce obiectiune. Iaca numérul absolventilor sco-
lilor rurale de la 1896 pana la 1901. Amintim ca
examenul de absolvire a fost decretat In Februarie
1899 §i a avut loc pentru prima Ora In Iunie 1899.
In 1896 att fost 4.354 absolvenp.

www.digibuc.ro
 97

In 1897 ail fost 6.880 absolventl.

fI 1898 If 9.118 ff

If 1899 If 9.798 II

If 1900 ,1 11.564
,) 1901 If 12.499 If

* * *

Examenele de absolvire ag fost instituite, nu nu-

maI pentru scolile rurale, ci si pentru cele urbane.
Lipsa de mijliSce lnsa nu a permis 'Ana acum a o
apliea la aceste din urmil. Bunele resultate dobIn-
dite la scale rurale ne obliga insa sä ne silim a
generalisà, masura. Am luat masurI pentru ca acésta
sa se faca In 1904.

Invétámintul agricol in ccf)la primará ruralá.

c:51a rurala, ca sa respunda chemaril el, trebue
sa fie o pregätire pentru viéta tëränésca sub bite
manifestärile eT, si cea maI Insemnata dintrInsele
este activitatea agricola.
Trebuia dar ca Inv6tamIntul agricol sa ocupe
loc de frunte In programa scoliI rurale; si nu ln-
vetamInt teoretic,, ci un Invëtilmint cu totul practic
si modest, atata cat trebue pentru a Intretiné si a
desvoltà dragostea pentru pämIntul produc6tor, si
pentru a permite o Imbunatatire cat de mica a prac-
ticel urmate pana acum de tërani.
Fie din lipsa de timp, fie din lipsa de personal,
fie din causa prejuditiuluI Invechit, ca scóla e facuta
numaI pentru abstractiunI si pentru teorie, !Ana
acum invOtamIntul agricol In scóla rurala r6masese
Itapurt adresat M. S. RegeluT.Spiru Haret. 7

www.digibuc.ro
 98

numai o simpM dorinta, Mr& cel mai mic Inceput

de realisare.
Speram ca, silintele ce ne-am dat, atât noi, cht
si inv6tâtoril, In acesti din urmA ani, vor contribul
a face ca acest mare gol sg, fie umplut In mod
satisfâckor.
*
* *
Organisarea Invètamintului agricol In scolile rurale
IntImpina trei marl obstacole: lipsa de terenuri de
culturâ pe lângâ fie-care scólâ, lipsa de timp si
lipsa de personal competent.
Vom expune, In cele ce urméza, mijkicele de cart
ne-am servit, pentru a triumfa de dinsele.
*
* *
Din cele 3.653 scoli rurale ate aveam in 1901,
sunt 1.476 cari ag ate o bucatA de loc In sat sail
chiar imprejurul scolil, pentru gradinä" scolarh, si
1.450 cari ail teren in tarinA. Aceste terenuri, in
cea mai mare parte, ail fost date scolilor din mo-
siile particulare sail din mosiile Statului., când cu
diversele Impropriethriri. Unele, putine la numér,
provin din dona-Vuni saü din legate. Prin urmare,
2.203 swill* nu aveati teren de cultura, si 2.177 nu
aveaü nici chiar loc de gradina. Dar in fapt situ-
atiunea erà si mai rea, cad o bun& parte din tere-
nurile scolare erail cotropite, unele In totalitate; iar
revendicarea lor ar costà mult timp si o cheltuiala
mai mare cleat InsAsi valórea lor.
Neajunsul acesta este cel inai gray 0 cel mai greii
de Inlâturat ; cacJ, chiar dacA am voi si am avé mij-
locul de a cumpérà locurile ce ne lipsesc, de cele mai

www.digibuc.ro
 99

multe ori nu am avé cum sä le cumpérgm, cad

vetrele satelor si locurile imediat vecine, singurele
call' pot convenl pentru scóla, sunt de cele mai multe
orI nealienabile, prin legea de Improprietärire de
la 1864 si de la 1879.
Asa Mid, a trebuit sä ne multumirn a incerch sä
organisäm Invétiimintul agricol numaI pe unde sco-
lile aveail pämlnt.
Am Incercat sä atenuam réul acesta, adresând In
Fevruarie 1902 un apel cAtre proprietarI, arendasi, ca-
tre Eforia Spitalelor chile din BucurescI, Epitropia St.
Spiridon din Iasi; Epitropia averilor Brâncovenesci, so-
cietatea agrara si cea agricoliti (anexa No. 20). Prin
acest apel, rugam pe totT sa procure scolilor de pe
proprietgile lor câte o bucatti, de loc de grädinä si
una de culturä In tarinä, acésta din urmä de o in-
tindere de 2 pánä la 10 hectare, fie prin donatiune
de yea, fie pe timp limitat, fie chiar cu arendä,
en inlesniri pentru plata arenp.
Apelul acesta, réspandit in tóta Ora inteun mare
num6r de exemplare, nu a rémas fära efect, cad
un numér destul de mare de proprietarI si aren-
dasf s'aii grabit, si continua Inca a o ferl scolilor
pämInturI, In tot felul de conditiunt In deosebI,
Epitropia St. Spiridon a fácut sh se presinte un pro-
iect de lege, dejà votat de unul din cele doué cor-
purl legiuitóre, prin care este autorisatä a cedà de
vecI câte o bucatä de loc tuturor scolilor de pe
mosiile sale.
Un alt mijloc, la care am mal recurs, a fost de
a cere sä ni se cedeze de catre ministerul dome-
niilor conacele mosiilor Statului vindute In loturl,

www.digibuc.ro
 100

lucru prevNut prin legea vinc,larii bunurilor Statului.

Este insa evident ea töte aceste mijlóce nu sunt
suficiente, i ca va trebul ca multa vreme sa se
urmarésca dotarea colilor rurale cu panfinturi, prin
mijlóce diverse, potrivite cu imprejurarile.
Douè chi se pare ca, sunt cu deosebire indicate
pentru acésta.
Una este ca Casa Scólelor sa cumpere treptat,
din veniturile sale propril, terenurile necesare. Pen-
tru acésta lush', va trebui sa se Mmultésca resur-
sele de cari dispune all acésta Casa, i cari nu
sunt suficiente pentru acésta grea sarcina.
A doua ar fi ca Statul i -bite marile administra-
tiuni publice sail puse sub controlul Statului sal fie
obligate, prin o lege, a cedà, din moOile lor scoli--
lor aflate pe dinsele i lipsite de terenuri, ate o
Intindere de loc de 5 hectare, cat mai aprópe po-
sibil de cc.Sla.
Cu aceste chipuri, nu s'ar face sa dispara r6ul
de tot, dar s'ar micwra in mare parte.
*
* *

Dar nici la colile call a yea(' pamInturf nu s'a

putut incepe indata invKarnintul agricol. Locurile
de gradini colare eraii mai tóte neimprejmuite, i
din causa acésta nici o cultura nu se putea face
pe ele, cad erail la discretiunea reil-fackorilor §i
a vitelor satului; iar pamInturile din tarina erail
arendate, conf6rm legil Casei Scólelor.
In ceea ce privesce imprejmuirea gradinilor, ne-am
adresat prefectilor de judge, §i le-am cerut sa ne
ajute. CO mai multi din ei aü ascultat cererea nó-

www.digibuc.ro
 101

stra. De all& parte Invqatorii Insisi aft sciut sa in-

tereseze pe sateni si pe autoritatile comunale.
Cu modul acesta, un num6r de 1.190 de gradini,
dintre earl cele mai multe nu erag Imprejmuite, se
gasesc 'aqi Inconjurate cu gard, cu uluci sag cu
santuri adancl. Multi Invëtatori introduc gardul viil
(gladita), imprejmuire care nu costa mai nimic, si
care 'Ana in trei sag patru ani va Inconjurà, o
multime din gradinile scolare.
Cht pentru paminturile din tarina, nu am putut
sa le redam scolil, pentru-ca venitul lor forméza,
prin lege, una din principalele resurse ale Casei
$c6lelor; dar am cautat sa le scótem din mama
arendasilor particulari, in mare parte cArciumarl sag
speculanti, pentru a le da lnvètatorilor. Pentru acésta,
am luat decisiunea din 25 Aprilie 1901 (anexa No. 21).
Prin acésta decisiune se dispune ca pamIntul sc6-
lei sa fie arendat de preferinta invetatorului re-
spectiv, sag unui alt Invétator al unei F oli situate
'Mtn) raqa nu mai mare de 4 kilom etri. Invéta-
torului arendas i se acorda Insemnate Inlesniri, si
ca pret al arendel, si ca mod de plata, care i se
permite .a o face In rate lunare, prin retineri din
salarig.
Casa c(Slelor procura seminte alese, pomi si ar-
boni pentru plantatiuni, iar plata lor se face In rate,
tot prin retineri din salarig.
In schimb Insa, Invétatorul este dator ca sa lucreze
panfintul scolii in mod mai rational deck satenif
din localitate, si ca la acésta lucrare sa intrebuinteze

www.digibuc.ro
 102

pe scolarii s6.1 cei mal in virsta, pentru a-i deprinde

cu o culturä mai perfecOonatä.
*
* *

Al doilea neajuns, care se opuneà la introduce-

rea invetamintului practic agricol, era, lipsa de timp.
Programa erà In ash, fel dispusa, 'Mat invötätoru-
lui nu i se lasail orele necesare pentru a lucrà la
camp sail in gradinä.
Neajunsul acesta a fost inlaturat in prima linie
prin insemnatele reduceri Mcute in prograyná, in
anil 1897 si 1903. Prin acésta, s'a läsat liberä o
jumätate de di pe fie-care söptëmânä, care se con-
sacra 11111.60 lucrärilor practice agricole.
Dar lucrarile acestea nu se fac cu acee asi inten-
sitate in tOte epocele anului. Se pote apol intim-
pla ca in jumätatea de di prevèdutä pentru munca
agricolä sä fie timpul nefavorabil, ceea ce ar caush
perderea profitului unei s6pt6mâni intregi.
Pentru a face fata acestui neajuns, prin decisi-
unea din 17 Iulie 1902 (anexa No. 22), invetatorii sunt
autorisati ca, in interesul invetamintului practic agri-
col, sä suspende cursul scolii, pentru un timp nu mal
lung de trei qile pe fie-care lunä. Dilele acestea ei
le vor alege atunci când munca câmpului si timpul
potrivit reclamil o activitate mal mare ; inteinsele
el vor lucrà la câmp cu scolarif lor cei mai Main-
tati; iar, pentru compensare, in alte s6ptèmânI, când
lucrul câmpuldi nu va fi asà zornic, el vor putO
Ilia jurnätatea de di destinatä lift, pentru a Implini
dilele in cari cursurile ail fost suspendate.
In fine, intrebuintarea rationala a vacantelor re-

www.digibuc.ro
 103

gionale, despre call' am vorbit maI sus, va pune

la dispositiunea lnvètätorilor un numär de 20 vile
pe an, de earl vor puté usa une-orl, In interesul
InvötämIntulusi agricol.
Aceste trel mijlóce sunt suficiente pentru a In-
lätura lipsa de timp, ca pedicA a Inv6tärnintu1ui
agricol.
*
* *

A treia pedica, i pcite cea maT gravä, era cit

nu dispunem de un personal special pentru Inv6-
0mIntul agricol, nicl de mijlóce pentru a-1 pläti ;
iar Invëtätorif actualI, in cea mal mare parte, nu
posedá cunoscintele practice agricole carI ne sunt
necesare.
Pentru a invinge dificultatea, am recurs la sis-
temul invëteitorilor agricon ambulanti, cari nu tre-
bue confundatl cu lnyötritorif de acela0 nume ln-
trebuintatI in Italia ,i In Germania (anexa No. 23).
Pentru noi, un Invötätor ambulant este nu Inv6-
tátor ca top ceI-lalti, dar care posedrt acele cate-va
cunoscinte practice de agriculturá, grádinárie, po-
mologie, pe cari voim sa le popularisäm. Acestui
invètátor i se dtt un congedig de épte lunl pe an,
iar suplinitorul lul este plätit de Casa c(5Ie1or.
In timpul celor épte luni, InvOtatorul ambulant
este dator srt peregrineze la un numär de ctiSle rU-
rale, earl' sunt mal In vecinatatea locuintei WI.
I se dad In sémii 7, 10 sail 12 colif, dupá cum sunt
0 Imprejurárile; bine inteles, coll. din acele earl'
all pämInt.
Inv6tatoru1 ambulant este dator srt se ducá la

www.digibuc.ro
 104

prima scóla, anuntând de mail' inainte sosirea WI.

Acolo gasesce pe invötator cu scolaril cei mal Ina-
intati in virsta, si se lucréza una sail doué dile,
sub ochii lui si dupa indicatiunile lui.
Pe urma se -duce la alta scóla, unde face tot ash;
si asà, mai departe.
Dupa ce a trecut pe la bite, se intórce la prima
seóla, si asista la o noua serie de luerarl.
In fie-care sc6la unde merge, el controléza resul-
tatele dobindite si modul cum ail fost urmate in-
structiunile sale, si consemnéza observatiunile sale
in condica de inspectii a scolii.
Cu modul acesta, un singur Invétator pote sa dea
Invétarnintul practic la un num6r de 7-12 scoli,
dupa imprejurari. De invétamintul acesta profita nu
numal elevii scolilor date in séma invétatorului am .
bulant, dar si Invétatoril lor; ash, ca se pOte spera
ca, pana in cAti-va ani, unii dinteinsii sa péta si ei
la rindul lor sa serve ca Invötatorf ambulanti. Cu
modul acesta, in putina vreme, prin generalisarea
sistemului, am puté face ca tog invètatoril sa fie
apti pentru Invétamintul practic agricol.
In anil 1902 si 1903, nu am avut cleat 32 de
invétatori ambulanti, adica câte unul de fie-care
judet; Casa ScOlelor nu a avut mijlOce ea sa intre-
tina mai multi. Dar resultatele obtinute cu dinsii
sunt de natura a ne incuragià, si platesc cu mare
prisosinta nelnsemnatul sacrificiA banesc facut.
Se impune acum ca numérul lor sa sé marésea
si ca situatiunea lor sa fie mai bine definita, pentru
ca noul inv4amint sa devina temeinic si general.
Pentru acésta, este indispensabil ea invètatorii

www.digibuc.ro
 105

ambulanti sä fie trecutI In budgetul Statului, care

sa prevada sumele necesare pentru ca t6te scolile
call at_ pamInturi sä. pótA beneficià de serviciile lor.
Socotind ea ar fi 2.400 scolf, earl' pot beneficia de
paminturile scolare, ca ar fi In mijlociil un Invéta-
tor ambulant la fie-care 10 scoli, si ca suplinitorul
until Invétator ambulant costa 600 lei pe an, ar fi
dar o cheltuialä de 144.000 lei pe an, pe care tre-
bue sa prevedem a va avé s'o suporte Statul pen-
tru acest scop. Atata este f6rte putin, In compara-
tiune cu Insemnatatea scopului ce se urmaresce; si
pe urma nu trebue sa se pérda din vedere ca
acésta cheltuiala nu va dura cleat câti-va ani, cap'
vor fi necesarl pentru ca InvétatoriI actuali sa ca-
pete cunoscintele necesare, si sä nu mai aiba, nevoie
de invétatorul ambulant.
Dar Ora cand Statul sil Oa lua asupra-s1 acésta
sarcinii, ne-am adresat, In -Minna anului 1902, ca-
tre prefectii de judge, rugandu-I sa caute a face ca
judetele sa ne vina In ajutor pentru Inmultirea In-
vétatorilor ambulanti. Din nenorocire, interventiunea
nOstra a venit la un moment când budgetele jude-
telor erail dejà incheiate. Cu tóte acestea, mai multe
din ele aii putut sä réspunda favorabil apelului no-
stru, ash, ca, In 1903, pe langa cei 32 de Invqatori
ambulanti plait{ de Casa Scólelor, ail mai functio-
nat Inca 12, dap' de judete.
Speram ca acest numér va fi crescut In 1904.
Este evident 'Mgt ca institutiunea Invëtatorilor
ambulantI nu póte fi privitä cleat ca ce-va transi-
toriil. Pentru ca InvetamIntul agricol sä devina te-
meinic, trebue sa aiba mijlocul de a trill fära, aju-

www.digibuc.ro
 106

torul Invötätorilor ambulantI, i pentru acésta tre-

bue ca pregätirea viitorilor invötätorf sä fie com-
pletatä cu ceea cP lipsesce celor de up, In partea
cunoscintelor agricole.
Pentru acest scop, am cä'utat sä facem ca invötä-
mintul agricol sä devinä realitate in §cóla normalä.
Agricultura figuréztt, de mult in programa .c(5le-
lor normale; e regretabil Ins& ck acest curs a fost
tratat ca un curs pur teoretic, filcut numal in clase,
O. de loc, sag mal de loc lnsotit de practica pe
câmp. ,$i cu töte acestea, Incä de la 1886 se luaserä
dispositiunl pentru ca fie-care c1:5lä normalä srl aibä
cate o bucatä de loc destul de mare, pentru a se
putO face practica agricolä in mod. Indestulator.
AtuncI s'a dispus transferarea scolii normale din Bu-
curescl la Câmpu-Lung, pe un teren de 10 hectare,
capOtat de la comuna; s'a cumpörat, pentru ,cóla
oVasile Lupu din Ia0 grildina Pester, de o intin-
dere de 64 hectare, i s'a obtinut la Mir lad, pentru
scóla de acolo, un teren de 9 hectare 7.930 m. p.
Mai pe urrnA, In 1898, In acelasi scop s'ail dotat
scolile norMale din Craiova si Galati cu terenuri
intinse, de cate 10 hectare.
c4:5la normala, a Societatif pentru Invètatura po-
porului roman din Bucuresci, claditA In mijlocul
orasului, era lipsitä de putinta de a da invötämintul
practic agricol. NoI am reparat 1.6111 anul acesta,
punad la dispositiunea ei, pentru acest scop, locfil
de gradin& pe care-I posedam lângä* biserica Radu-
Voda, in intindere de vre-o 2 hectare.
Cu tóte acestea, cursul de agriculturä a continuat
sd fie In cea mal mare parte un curs pur teoretic pânä

www.digibuc.ro
 107

In 1898, cand am luat dispos4iunea, ca fie-care scélh

normal& sh aibh ckte un agronom, a chrui inshrci-
nare exclusiva sh fie de a lucrà cu normalistif pe
câmp. In acelasi an, am profitat de un fond donat
de repausatul Petrovici Armis, pentru a inzestrà sco-
lile din Craiova si Galati cu uneltele si vitele nece-
sare pentru formarea unei ferme; mai pe
dotat si cele-lalte in acelasi mod. A41 singura cólìt
din Buzéti este lipsita de o asemenea inzestrare,
din causa ch nu are nici local, nici teren suficient.
Cu aceste mijláce, invétamintul agricol in scélele
normale pOte deveni o realitate. Dejà In unele i
se da si mai Inainte o deosebith atentiune.
la «Vasile Lupu» din Iasi, se faceh si mai inainte de
1898 cultura de legume, lucerna, cereale, vie, flori
si pomi roditori.
In anil 1897 si 1898, am lnsarcinat pe d-1 I. Mi-
tru, director al scolif normale «Vasile Lupu >, i pe
d-1 S. Halita, inspector scolar, sa studieze In mod
complet cestiunea organishril invetamintului practic
agricol In scolile normale, si a infiinthrii grhdinilor
scolare pe ltmga coliie rurale. In urma rapórtelor
fOrte documentate ce ne-ati inaintat d-lor (publicate
In Buletinul No. 101 din 15 Octomvrie 1897 si No.
130 din 7 Ianuarie 1899), am dat resolutiunea din
26 Decemvrie 1898 (anexa No. 24), prin care dis-
puneam modul cum Invéthmintul agriculturii In sco-
lile bormale sh se fach In mod practic, regulam
formarea de pepiniere de arbori fructiferi, ordonam
Infiintarea de gradini scolare pe lângh scolile ru-
rale, Infiintam premil pentru invétatorii cart vor
avé cele mai bune gradini, dispuneam modul de

www.digibuc.ro
 108

constructiune a locuintelor invétAtorilor, a,A ca sa,

pc5ta servl pentru o gospodArie törAnésch.
Dar -bite aceste dispositiuni aii primit organisa-
rea §i. consacrarea lor definitiva prin noua pro-
grama a coilelor normale care se pune In aplicare la
1 Septemvrie 1903. Inteinsa se acorda agriculturii
practice ate 4 ore pe söptèmana In fie-care clash,
In lunile In earl se pote face munch pe camp. Cu
modul acesta, colarii din fie-care clasá pe rind sunt
obligati sit lucreze pe camp cate o jumhtate de oi
pe séptémana, ceea-ce, pe langá folosul invötaturii,
va mai avé i pe acela de a nu liish ca normali§tii,
fil de Omni, sh se desvete, In cursul celor §ése aril
de c4:516,, de a pune maim, pe cárnele plugului.
Avem bune sperante eh silintele acestea vor fi
Incoronate de cel mai deplin succes. Dep. §colile nor-
male din Iasi, Campu-Lung i Bar lad cultivA pamin-
turile lor in mod admirabil, i §1-ati format nisce
adevörate ferme model, cultivate numal cu norma-
listiI. Cele din Galati §i Craiova le urméza de aprópe,
fiind Intar (pate fatá de ele prin faptul ch% cládirea
i terenul li s'ail dat In stapinire abia in 1901, §i
eh terenul celef de la Craiova inch nicl nu este Ingrádit.
*
* *

Aà dar, intru cat privesce pe viitorii InvétAtori,

suntem asiguratf eh ei vor avé capacitatea cuvenitá
pentru Invéthmintul practic agricol.
Cat pentru invétátorii actuali, pe langh' instructi-
unea practica ce vor primi de la invOtatorii ambu-
lanti, duph sistemul pe care 1-am expus mai sus,
am chutat sh profitam i de conferintele anuale din

www.digibuc.ro
 109

Aprilie, când Inv6tAtorii din fie-care judet sunt re-

uuiti in capitala judetulul pentru opt çlile. La con-
ferintele din 1902 i 1903, jumhtate din timp a fost
Intrebuintat pentru a se tratà cestiuni privitöre la
Invëtämintul i practica agricolä, i anume : grädina
colarh, intocmirea, imprejrnuirea i parcelarea el ;
diferite feluri de panrint arabil : negru, nisipos, ar-
gilos i vhros ; experiente simple pentru deosebirea
felurilor de parnint ; Imbunhtätirea phmintului; Ingrä-
0,minte ; gunoiul i prepararea luf ; grópa de gunoiü:
puterea fertilisatóre a gazelor din gunoiti ; cultura
zarzavaturilor In genere ; pomii roditori i vita de
vie; plante medicinale i dhunhtóre; florl; câmpul;
Imphrtirea culturilor; rotatia culturilor; cultura car-
tofului, sfeclei, grâului, lucernel, trifoiului ; insecte
vhtëmhtóre ; Ingrijirea animalelor de munch ; vermii
de mhtase; albinhritul.
In cele mai multe phrtl, discutiunile aü fost fOrte
animate 0 fructuelse.
Profitänn asernenea de dispositiunea cuprinsä In
art. 10 din legea inv6thmintului profesional, care
prevede cä Invetätoril actuall, ca sä póth fi intre-
buintati la co1i1e elementare de agricultura, trebue
sit fach un an de practich intr'o sc61ä, de agricultura
sati intr'o ferma model. Anul acesta se trimit doi
lnv6tAtori, i se va continua tot a.a. i In viitor.
Invétatoril ast-fel formati vor fi utili, fie la colile
elementare de agriculturh, fie ca inv6thtori ambu-
lantl.
* *
Ceea ce se face pe o scar& mare In privinta In-
vëthmintului agricol In genere, se face intr'un cerc

www.digibuc.ro
 110

mal restrins, pentru a propagà printre Invetätorl

cunoscinte maI speciale, in legAtura cu agricultura.
Ina, din anul 1895, ministerul de domenif a or-
ganisat un curs practic de sericiculturä la mona-
stirea Varatec, 0 a dispus a se aduce la dInsul ate
doI InvètätorI de judet pe fie-care an. Acéstä bunrt
dispositiune nu s'a mal putut aplia, de la 1900, and
monastirea Varatec a ars Impreunä cu MO, in-
stalatiuuea cursului de sericiculturä. Dar bunele lui
efecte aà ramas, pentru-cri cultura mätäsii s'a pro-
pagat printre hwötätorI, 0 aT sunt multi din el,
chiar din Invetätóre, cart' se ocupa de dinsa cu
succes.
Tot a0, noI ne-am silit a lati printre ei gustul
pentru cultura albinelor. Inca de mai multi anI, mi-
nisterul instructiunii publice a lucrat In acest sens.
Mai' multi ani de-arindul, duprt invitatiunea ministe-
rului domeniilor, el a trimis ate o serie de Inv6-
tatorI pe fie-care an la co:Sla de agricultura de la
Roman, ca srt urmeze cursul de apicultura ce se
faceä acolo. Dar acum se face apiculturri fórte sis_
tematica i la c(Sla normalä «Vasile Lupu», sub con-
ducerea until apicultor special, i de aceea, de anul
trecut, Invötätoril sunt trimi§1 acolo, de vreme ce
gäsesc §i Inlesnirile de locuin-tä §i de Intretinere.
Afarä de acésta, am crtutat sä profitäm 0 de alte
mij16ce, pentru a Iriti aceste folosit6re cunoscinte.
Casa c4fole1or a Impärtit pe la Inv6tãtorI instruc-
tiuni tipärite pentru ingrijirea albinelor. Inteun an
am trimis o serie de InvötätorI s visiteze stupii
d-lui Begnescu, un Invetator din VlaFa, care se-
ocuprt cu apicultura pe un picior mai mare. In mai

www.digibuc.ro
 111

multd mg de-arindul, am inlesnit unui institutor

din Pitesci, care cunoscea acésta meserie, mijli5cele
de a strabate satele din judetele Arges si Mus-
cel, pentru a face cursuri practice de apicultura.
Exemplul acesta l-a urmat apol si judetul Valcea,
care a Mcut tot ash, cu un apicultor din partdle
acelea.
* * *

Fie-care din masurile pe cari le-am expus 'Ana

aci are utilitatea ei si concur% pentru atingerea sco-
pului nostru, çare este de a ne forma un personal
cat mai capabil pentru intemeierea invétamIntului
practic agricol In scolile rurale. Dar acestea nu surit
singurele ce se pot lua. In asemenea materie, este
mai util a se recurge la mijlóce numerOse, din carI
fie-care da Ore-care folos, cleat la o singura ma-
sura generala, care rare-ori se páte acomoda de-
opotriva de bine peste tot.
Am dori, spre exemplu, ca nog mijloc de perfec-
tionare, sg, organisam excursiuni pe earl sa le Lea
grupe de invOtatorli, pentru a visit& ferme model,
culturi perfectionate, si mai ales gradinile sag cul-
turile cele mai bine reusite ale colegilor lor. Excur-
siunile acestea ar avé folosul de a apropia pe in-
vetatori unif de alp, de a-I face sa cunósca téra,
si ar fi si un puternic mijloc de incuragiare pentru
acei cari ar lucra bine. E de regretat ca ne lipsesc
mijlócele pentru a realisa acésta idee.
In ani ordine de idel, dat fiind ea ex emplul este
.

cel mai bun mijloc de propagare a unei bune agri-

culturi printre töranf, ar fi de dorit ca exemplul dat

www.digibuc.ro
 112

de preot sì se adaoge pe 1âng6. acel dat de Invë-

tAtor. Ar trebui dar ca InvgAmintul practic agri-
col s6, se introdua si in seminare, precum s'a in-
trodus In scolile normale. Dar seminarul din Iasi
este construit in oras, iar cel din Bucuresci, desi
construit la margine, nu are ter en de cultura,
nici nu e probabil s pót avé In curtmd.
E de temut câ aceste pedici curat materiale se
vor opune la realisarea until desiderat asA, de util.
Cu Vote acestea, noi ne-am preocupat de acéstA, ces-
tiune Ina din 1898, and, prin adresa din 13 No-
vembrie atre directorii Seminarelor (anexa No. 25),
le-am cerut pilrerea asupra modului cum s'ar puteà
înlàturà acest neajuns.
*

Acum ca am aratat greutiitile ce am avut de In-

vins pentru a introduce Invötilmintul agricol In scOla
rurala, i mijlécele ce ani Intrebuhrtat pentru a le
inlAturà, sà. arAt6m modul cum am autat sa orga-
nishm. acest Invet6mInt.
El cuprinde done invétamintul in grAdina
scolard, i acel din tarina.
Cel d'intaiii a fost organisat In 26 Decemvrie 1898.
In urma unui raport al d-lui I. Mitru, directorul scolii
normale Vasile Lupu" din Iasi, relativ la modul cum
se face& InvétAmIntul agricol la acea sc4:516, am In-
sarcinat pe d-1 S. Halita, inspector al invét`dmintu-
Jul primar, sa ne propunil un plan pentru organi-
sarea Invètrunintului agricol In scolile normale.
In resolutiunea pusa pe raportul d-lui Ha lita
(anexa No. 24), am hotarit i InceperPa gradinilor

www.digibuc.ro
 113

scolare rurale, cari, desi prevöglute prin lege, r6-

mhseserh nerealisate apröpe pretutindenï, precum
lnfiintarea de premiI de chte 50 lel pentru gra-
dinile cele maI bune. In fapt Ins& aceste premil nu
s'atl infiintat atunci, din causa schimbarilor urmate
In guvern.
In anii 1899 si 1900, s'ail Infiintat chte-vh grh-
dinl scolare. AvIntul cel maI mare hail luat Tulsa de
la 1901, pe de o parte In urma Indemnurilor nOstre,
pe de alta, prin Infiintarea i inmultirea premiilor
décise la 26 Decemvrie 1898 (anexele No. 26 si 27).
In urma acestor mhsuri, Inmultirea grhdinilor sco-
lare a mers cu o repediciune fárte mare. De unde
'Ana In anul 1898 nu se Infiintaserh de cat 304 grh-
dinI In tôth -téra, numèrul lor a crescut cu 210 In
1899, si cu 787 in 1902, si merge crescênd
Dar nu erà destul a Inmulti grAdinile; mat tre-
buià s facem sh participe la lucrhrile lor un nu-
mèr cat mai mare de copil. Pan& acum o mare
pedich era preventiunea satenilor, earl' vedeati cu
ochl röI ca copiii lor sh lucreze In grhdina scolii, pen-
tru-ch acusail pe InvOthtor ca-i pune s lucreze In
folosul sèü. E adevèrat cä, duph lege, venitul grh-
diniI apartine Inv4htorulul. Dar, pentru a-1 scuti
de invinovatiri, si pentru a interesh chiar pe parinti
a lash pe copil sh se instruiasch In grhdina scolil,
am dispus, prin circulara din 5 Februarie 1902 (a-
nexa No. 23), ca 25° 0 din venitul gradiniI sh se distri-
bue intre scolaril earl vor lucrh In ea. Cu acésta
nu micsorhm beneficiul inv6thtoru1ui, pentru-ch el
tot trebuih s platésch pe lucratorif grAdineI sale;
dar intereshm pe scolarl printeun beneficia destul
Itaport aciresat M. S. RegelaSpiru Hard. a

www.digibuc.ro
 114

de apreciabil, care, in casurile favorabile, se 'Ate

ridica pan& la 10 lel de fie-care Kolar.
O serie de alte masurI s'aü mal luat tot cu scop
de a intinde invötamintul In gradina scolara.
Prin circulara din 28 Iu lie 1902 (anexa No. 28),
am ordonat ca, pe langä lucrul scolarilor In gradina
scolii, sä aiba fie-care la el acasä ate o mica gra-
dina, pe care sä o ingrijésca singur, invetatorul flind
dator a le inspecta din când In când si a le da
note pentru modul cum le cauta. In unele judete,
dispositiunea acésta a dat resultate excelente; asà,
In Vâlcea sunt peste 2.000 de asemenea gradini, pe
cari copiii le cauta cu o rivna deosebita, si de multe
ori se \Ted asociindu-se ate mal multi intre el, pen-
tru cultiva gradinile pe rind si a face unele
lucrarl pe cari un singur copil nu le-ar puté face.
La Poenarii-Rall (jud. Prahova), in doI anI de
nu ail mai römas de cat 14 case téranesci din 201,
câte compun satul, fara gradina de legume.
Prin circulara din 11 Martie 1902, am invitat pe
invötatorii din judetele de munte, cari aù gradinI
plantate cu pomi fructiferl, sa adune semintele
simburil fructelor, pentru a se distribul la scolile
lipsite de asemenea plantatiuni. Cu modul acesta, s'at1
adunat In 1902 o cantitate de 788 kilograme de
seminte diferite, de la scolile din regiunea podgo-
rieI si a muntelui, earl' distribuit la scolile din
judetele Ilfov, Vlasca, Ialomita i Teleorman. i tot
asà, se va urma si In anii viitori.
Prin circulara din 12 August 1902 a Casei c45-
lelor, se organiséza expositiuni anuale ale gradinilor
scolare (anexa No. 29), prevöçlêndu-se premil banesci

www.digibuc.ro
 .115

pentru exposantii cei mai meritosi. Dispositiunea

acésta a fost adus& la cunoscinta tuturor prefectilor,
cerêndu-li-se sprijinul, si prima expositiune va avé
loc In Septemvrie 1903.
Aceste diverse mäsuri ail avut de efect de a aratà
invêtatorilor ca ministerul pune mare pret pe des-
voltarea gradinilor scolare ; a desteptat emulati-
unea intre dînsil; I-a interesat si pe ei, si pe scolari,
si pe parintif acestora, la o Indeletnicire care plinä
acum rémasese de çlece ani liter& mórtá In lege.
Lipsa de timp nu ne-a permis s& punem sil se faca
o statistic& mai amánuntitá, care sa ne arate nu-
mérul scolarilor earl ieail parte la luerärile de gilt-
din&rie anul acesta, abià la doi ani dupa organisa-
rea lor; dar suntem siguri eh', ea ne-ar da resultate
fOrte Imbucuratóre.
*
* *

Invötilmintul agricol in twin& a fost regulat prin

circulara din 5 Februarie 1902 (anexa No. 23). Totul
se reduce la acésta, di, din pämintul din Orin& al
scorn, se consacra o intindere de 2 hectare, anume
pentru InvétämIntul agricol. Aceste 2 hectare se lu-
créza de catre invétator cu scolaril lui cei mai in
virstd, sub conducerea invetätoruluI ambulant, ash,
cum am arrutat mai sus, si In jum&tatea de qi pe
söptémânä care, pin programa, i s'a reservat anume
pentru acest scop. Produsul acestor 2 hectare se
Imparte ast-fel : 25°/e invétatorului, 100/0 invét&to-
rului ambulant si 650 0 scolarilor lucriltori.
Pe unde so:51a nu are de loc pämint in tarina,

www.digibuc.ro
 116

Invqatorif ail lost Indemnatl sa iea chiar cu arenda

cele 2 hectare.
Sistemul acesta a fost perfectionat de Inv4ato-
rul Teodor Zaharescu, de la Glode.anu-Carlig, jude-
tul Buzü. Ne avênd pamint, a luat o bucata de loc
cu arenda; Insa, In loc de a-1 lucra numai cu
sOl, el a atras In asociatiune si pe parintii aces-
tora, si pe altI satent Pamintul se lucréza de tot!
In tovarasie, sub conducerea i dupa normele puse
de Invètätor, iar venitul se imparte intre toff. Se
intelege ca, cu o cultura bine facuta, venitul acesta
este al mult mai mare cleat acel obicinuit, ye care
1-ar da o Intindere egala de pamint, lucratá dupa
chipul orclinar. Deosebirea de folos este, si pentru
scolari, dar mai ales pentru cei adulti, un indemn
puternic ca sa se folosésca i mai departe de Inv6-
taturile capétate. Cu modul acesta, scóla rurala de-
vine un mijloc fOrte eficace de instructiune agricola,
nu numai pentru coph, dar i pentru Omenil in vIrsta.
Inovatiunea acésta ni s'a parut ash de Insmnata,
In cât nu am esitat a o recomanda tuturor lnvèta-
torilor, prin circulara din 10 Ianuarie 1903 (anexa
No. 30). Indemnul a fost ascultat de multi din
une-ori cu un succes desavIrsit.
Vom ea& exemplul Invétatorului N. Petriceanu, de
la Podul-Illiei (jud. *cóla de acolo ne avênd
pamint, invétatorul a luat cu arenda, de la proprie-
tarul mosielf, o Intindere de 2 fad (2 hectare 8.642
m. p.) In marginea tirgusorulul, Intr'un loc baltos,
dar propriti pentru cultura legumelor. Pentru cul-
tuna lui, Invétatorul s'a asociat cu 18 din scolarii
lui, baeti si fete, si cu 10 Omenf din sat, dand fie-

www.digibuc.ro
 117

carui §colar Cate 360 'Ana la 1.160 metri patrati,

iar adultilor, dupa cererea lor, parcele de 400 Ora
la 2.550 metri patrati. Fie-care parcela se lucréza
de catre cel care o are, 0 produsul el apartine
intreg lucratoruluT; iar restul remas peste aceste
parcele se lucrezä, de top Impreuna. S'a cultivat
lucernä, i tot felul de legume, ridicandu-se de pe
aceea0 bucata de loc ate doue recolte intr'o \Tara.
Era de admirat sarguinta, atentiunea §i dragostea
cu care toti lucre', chiar baeti 0 fete de ate
11 sail 12 ani, §i mandria cu care fie-care aratà
produsele muncii sale. i indemnul va fi 0 mai mare
la sfir0t cand, dupil Incheierea socotelilor, fie-care
va primi In bani folosul muncei sale. Invëtatorul
compta di acest folos nu va fi mal mic de 50 lei
pentru fie-care prajinä (179 m. p.), pentru douö re-
colte inteun an, a0, cit folosul unui copil ar putò
fi de 100 pana la 300 lei.
Un exemplu ca acesta face mal mult de cat ori-
cate indemnurl §i instructiuni ale ministerului, i de
aceea am luat masuri ca sa se aducit la cunoscinta
tuturor colilor modul de procedare §i resultatele
obtinute de d-1 N. Petriceanu.
Cu modul acesta, se Intinde fOrte repede cultura
legumelor printre terani, 0 birul greil pe care-1
platiail gradinarilor strainl tinde sti, dispara. In multe
localitä,ti, cum e judetul Valcea, a 0 disparut
aprópe de tot. Ad satenii ail fundat si asociatiuni
de gradinarie, carI ieall In arendit o bucata mal
mare de loc, in scop de a face comercid cu legumele.
Productele le desfac prin sate, sail In orwle Ram-
nicul-Valcii 0 Dragapni.

www.digibuc.ro
 118

Avern convingerea ch miscarea acésta va conti-

nua, si inch cu mai mare vigOre In viitor, atunci
cand, dupa ce se va sistematisa, beneficiile vor
cresce si vor dovedi chiar celor mai neincreçlötori
cat de bunh si mAnósh este calea acésta.
In aceeasi ordine de idel, trebue mentionati In-
vötatorii cari, In lipsit de phmInt, se ocuph cu al-
binaritul sag cu crescerea gandacilor de matase.
Sunt fOrte numerosi Invöthtorif cari produc céra si
miere. Cultura mhthsii nu e asà de röspândith; de
ea se ocuph si unele Inv ötAtóre. Dar exemplul lor
face sh se Intindh incetul cu incetul aceste inde-
letniciri si printre shteni, si pe fie-care qi se véd
stupi sistematici luand loc In grhdinile töranilor.
Sperhm at acésth bunh d.eprindere va römané si
in viitor, pentru-ch cultura albinelor si a gandaci-
lor de matase se face asp In mai tOte scolile nor-
male, chiar In cele de fete. Afar& de acésta, la 25
Iunie 1902 Casa cOlelor a imprimat si a distribuit
la toti invötätorii nisce instructiuni practice, privi-
tOre la crescerea si Ingrijirea albinelor.
*
* *

Cu un cuvInt, s'a desteptat, si chuthm a Intre-

tiné printre Invötätori un curent sanhtos de munch
rodnich, cu dorinta de a lucra nu numal In scólii
si pentru scOlh, ci In genere pentru a aduce con-
cursul lor sub tOte formele, pentru ridicarea clasel
töränesci.
Noi ne silim a utilisa acest curent In modul cel
mai fructuos posibil, si de aceea nu lipsim a indica
Invétätorilor chile cele mai potrivite pe cari pot

www.digibuc.ro
 119

merge, pentru realisarea scopului lor 0 al nostru.

Am crequt, intre altele, c Inv6tämintul practic
agricol pOte fi utilisat pentru a Incercà s Imbu-
-nätätim hrana tkanului, prin introducerea, In ali-
mentarea luI, a none elemente nutritive, 0 In special
a cartofuluI, pe lAng& cele putine pe care le are
dep. In acest scop, prin dispositiunea din 10 Apri lie
1902 (anexa No. 31), am infiintat un numèr de treI
premiI pentru Inv6tatorif sail preotil earl vor fi
desvoltat activitatea cea maI rodnica, nu numal
pentru a läti cultura cartofulul printre terani, dar
pentru a-1 introduce In mod efectiv In alimen-
tatiunea lor 41.1nia. Aceste premil se vor pläti de
Casa ScOlelor, pe fie-care an, cu incepere din tómna
anului 1904, 0 de Ore-ce Casa ScOlelor nu puteh ea
singur s. infiinteze numërul de premiI ce ar fi fost
necesar, ne-am adresat i ministerului de- domenil,
prefectilor, societatil de agriculturä §i celeI agrare,
ea sä ne ajute.
In scopul de a popularisit 0 a Incuragià Inmul-
tirea arborilor de ori-ce fel i de a combate ten-
dinta t6rani1or de a-I distruge cu uvrintä §i färä
trebuintä, am instituit, prin decisiunea din 8 Fe-
bruarie 1902 (anex'a No. 32), serbarea sadfril pomi-
lor, care se face In fie-care an, la Martie, la fie-care
§cólä ruralä. Serbarea s'a tinut deja In primävara ani-
lor 1902 0 1903. Dacä ea va da i la noi resul-
tatele obtinute pe aiurea, putem spera s vedem
când-va curtile sätenilor noOri One cu copacl fo-
lositori, i Intinsele nOstre CampiI presärate cu umbra.

www.digibuc.ro
 120

Pentru a nu intra In prea multe amènunte, ne

multamim cu cele arètate pana aci, din earl' se pOte
vedé modul cum am crequt ca putem realisa Invè-
tamIntul practic agricol In scóla rurala, resultatele
ce am doblndit deja, sperantele nOstre pentru vii-
tor si greutatile ce am avut de invins.
Farit Indoiala, aceste din urma sunt marl si nu-
merOse ; noi nu am expus mai sus cleat o parte
din ele. Trebue sa mai adaogam rutina care este asa
de tnritdacinata In spiritul satenilor, si chiar In
cele-lalte clase sociale. Pentru a o invinge, va tre-
bui ca activitatea Inceputa anii acestia sa fie men-
tinuta fara slake un lung sir de ani. Alt-fel, se
va perde Increderea, si bunele inceputuri din anii
acestia vor merge si ele sa se adaoge la imensa
gramada a masurilor neispravite, cari maresc pe
fie-care c,li scepticismul nostru cand e vorba de ori-ce
inovatiune, fie cat de bunrt.
0 altrt dificultate, mat putin grava, dar de care
totusl a trebuit sa tinem séma, este lipsa de mij-
Mee a invetatorilor, earl nu pot sa-si injghebeze
modesta gospodarie agricola care le este indispen-
sabilrt, pentru a puté face agricultura si gradinarie
buna pe pamlntul scolii.
Cu tOte ca mijlócele sale sunt destul de restrInse,
Casa cs51elor si aci ne-a venit In ajutor. Prin Inche-
ierea din 22 Mali" 1902, am dispus ca ea sa puna
pe fie-care an o suma de 10.000 lei la dispos4iunea
invetatorilor, pentru a-I ajuth., sa-si alcatuiascä gos-
podaria rural& (anexa No. 33). Acest ajutor li se
face sub forma de imprumut, dandu-li-se suma de
300 pânä la 500 leT, pe care o restituie Casei c(5-

www.digibuc.ro
 121

lelor prin retinerI din léfa, pan& lntr'un termin de

4 ani. Sumele restituite se (laü din noil cu impru-
mut la alt1 inv6tatori. Cu modul acesta, pana In 4
aril', Casa §cólelor va dispune de un capital de 40.000
lei, care va servl apoi in mod permanent pentru
acest scop. Capitalul acesta va fi de mare utilitate
In viitor, pentru a permite noilor inv6tatorI sali
faca instalaVunea de care at" nevoie In momentul
intrarii lor in inv6tamint, inlaturandu-se ast-fel pen-
tru viitoril Invötatori o causa de mail suferinte, pe
earl ati avut sa le indure predecesorii lor.
*
* *

Am expus 'Ana acì numai una din fetele acti-

vitatii pe care ne silim sa o Imprimam colii pri-
mare rurale: acea interiOra Folii. In cele ce urméza
vom cauta sa expunem rolul pe care ne silim ki-1
dam Folil §i In afar% de peretii ei. Dar din cele
expuse "Ana aci, se pOte deja judeca in mare parte
directiunea in care Indreptam silintele nOstre.
Cu tOte ca cestiunile de invëtamint nu ocupa un
loc de frunte in preocuparea generalitatii publicului,
ceea ce este de regretat, putem totu§I spune ca,
atat cat sunt cunoscute pana acum, masurile luate
de ministerul nostru all fost intimpinate In genere
cu simpatie de opiniunea nOstra publica. Unul din in-
diciile cele mai decisive, In acésta privinta, sunt nu-
merósele 0 insemnatele ajutóre cari ne vin, sub töte
formele i din bite partile; caci credem ca nici
odata §cála nu a primit atatea donatiuni In a0 de
scurt timp. Nu vom mentiona aci cleat una : pe
aceea a d-lui Vasile Stroiescu, care a oferit 200.000

www.digibuc.ro
 122

leI, din care se construiesc anul acesta 34 de lo-

calurl colare sätesci. Dar nu putem Inirà pe totI
aceia: proprietarI, particular% chiar simpli sätenI,
care-§I impun une-orl adevèrate privatiunl, pentru a
contribul la lätirea i Intárirea instructiuniI populare.
Este Intáritor pentru noI avintul acesta, care
este dovada patriotismuluI sub forma cea maI cu-
ratá §i maI practicá.

www.digibuc.ro
 SCÓLA PRIMARA. URBANA.

Cele ce am spus pistud ad cu privire la c(Sla pH-

mara ruralA ne scutesc de a insist& prea mult asu-
pra celei urbane, la care, de alt-fel, problema este
cu mult mai simpla.
Cestiunea localurilor este i ad o cestiune arop-
tire, pentru-ca fOrte putine sunt comunele urbane
cari qi-ati fatut tOte localurile colare de cari ad ne-
voie, qi mai ales car]: i le-ad fAcut In bune condi-
tiuni, ca constructiune qi ca distributiune In cu-
prinsul orwlui.
Am arAtat mai sus mäsurile luate pentru a gräbi
construirea a celor ce mai lipsesc, precum 0 pentru
regularea circumscriptiunilor qcolare.
*
* *

0 operatiune delicatä, destul de neplacuth, dar

necesara, este reducerea num6rului institutorilor,
cari, dupa cum am dovedit, intrece cu vre-o 300
numèrul trebuitor. Reducerea acésta Insä nu se pOte
face decât fOrte Incet, pentru mai multe motive.
Intâid pentru ch, nu se pot suprimà decât posturi
de ale celor eqiti din InvétämInt, cäci nu este permis

www.digibuc.ro
 124

a se läsa pe drumuri nisce Omeni, pentru cari Inv'è-

tamintul este singura cariera posibila, dupa atatia
ani cat ag profesat-o; al doilea, pentru-ca lipsa de
localuri suficiente ne obliga sa pastram In unele lo-
calitati mai multi institutori cleat trebue. In fine,
pentru-ca vacantele nu se produc tot-deauna in lo-
calitatile unde reducerea este necesara, si este atunci
nevoie a se face transferari cari nu tot-deauna sunt
posibile.
Ori-cum ar fi, a resultat din acésta stare de lu-
cruri ca de la 1900 nici o numire noua nu s'a mail
facut In InvétamIntul primar urban. Abià In 1903
se vor face vre-o 12, si acestea numai din cans& ca,
In localitatile unde s'aii ivit vacante nu se pot tran-
sfera institutorii din alte parti, unde sunt In exces.
Starea acésta de lucruri creéza dificultati marl', din
causa marelui numér de normalisti institutor!, cari
rèmân Inteo situatiune cu totul precara.
Originea acestor dificultati se urea, tocmal la anul
1893. Prin legea Invètä. mintului primar si normal
primar, pusa In aplicare in anul acela, se dispunea,
ca pe viitor sa, nu se mai numésca institutor! de
cat dintre absolventif scolilor normale de institutor!.
Masura era excelenta; era chiar singura rationala.
Ea fusese propusa deja prin proiectul de lege din
1886. Insa pe cand acest proiect nu prevedea dealt
o sc(5lit normala de institutor! si una de institutóre,
legea din 1893 prevedea o scOla, normala de institu-
tor! si trel de institutóre, In Eucuresci, Iasi si Craiova.
Trebue st se observe ea In 1893 emit In functiune
1.257 institutor! si institut Ore, adict deja cu 25% mai
multi de cap' ere' necesari. Prin urmare, scale nor-

www.digibuc.ro
 125

male de institutorl nu maI aveati altA chemare, de-

cat sa umple golurile ce aveail sa, se produa prin
mOrte, WA sail retragere de bura voe. Dar chiar
dacA socotim 0, aceste golurl ar fi fost de 50 o din
numèrul total pe fie-care an, ceea ce este prea mult,
scolile normale nu ar fi trebuit sA dea decât câte
63 absolventl pe an.Doué scoll normale de institutorI,
câte erail atuncl In fiinta, erail dar cu totul sufici-
ente; si. câncl legea din 1893 a infiintat de odat6..
patru, se puteâ dejà prevedé ca. jumatate din absol-
ventil lor vor rémâné fitra Intrebuintare.
Dar nu a fost numal atat. Legea din 1893, prin
articolul séti 64, prevedeà ca, pan& la 1895, sli se
Oa numi institutorl si simplii bacalaureatl, absol-
ventiI de licee clasice si absolventele de Asil si de
scoll centrale de fete, precum si acei cart', fall, a
a avé nicI un titlu, vor fi suplinit timp de un an
o catedra urbanA. Pe basa acestei dispositiunl, s'aa
acut 127 numiri, desi se publicase concurs nu-
maI pentru 40 de locuri, ash, eft s'aü ocupat maI
töte catedrele call maI erail vacante In Invétiimin-
tul primar urban. Cu modul acesta, legea a anulat
ea Insäsi. principala el dispositiune, cad' a 'lent o
multime de numiri de nenormalistl, pe când nor-
malistiI care es pe fie-care an nu maI gasesc lo-
curl; si acésta s'a fäcut tocmal In momentul când
se creati patru scoll. normale!
Legea din 1896 a cAutat s'a repare réul, supri-
mând doué din cele patru scoll normale de insti-
tutorI; iar la 1900, s'ail suprimat si cele-lalte doué ;
ba IncA raportorul legiI, care fusese raportor si la
legea din 1893, se felicith de acéstA suprimare.

www.digibuc.ro
 126

Resultatul acestor mhsuri neconsecinte este a,

pe când In 1893 s'ail numit sute de nenormali0i, ta-
bloul de capacitate cuprinde In momentul acesta
309 norma1i§t1 institutori, cari nu pot fi numiti din
lips'a de locuri. Pe hinga dinO, vor veni sh se mal
adaoge In 1904 Inca ultima serie de vre-o 50 ab-
solventl; ch. ci, dei decretata lin 1900, suprimarea
5coli1or [normale de institutori nu s'a putut face
decât clash' cu clasd.
Cu modul acesta, Statul a Mcut cheltuell consi-
derabile cu Infiintarea atAtor §coli, numaI pentru
a avé o multime de declasati, cu cari acum nu
scie ce sii faca.
Ceea ce este mai gray pentru dinO, este eh, dupa
lege, inscrierea lor pe tabloul de capacitate nu esto
valabila cleat trei anl; .si cum multi din el figu-
réza pe tabloil Ina, de la 1899, ei se giisesc astilqi
in situatiunea cea mai nesiguril. Multi din ei, mai
ales fete, silitl de nevoie §i de pericolul de a fi
§ter0 de pe tabloti, ati fost nevoiti sâ priméscii pos-
turi de Invètä* toff, deì aveati drept la locuri In
ora§e. Dar acum nici posturi de lnyötätori nu mal
sunt.
Din nenorocire, nicl mi chip nu vedem de a se
e§i din acéstä' situatiune. Trebuinta de a se impu-
Vita posturile de institutor! multa vreme nu va per-
mite a se face decât fOrte putine numiri, ch. ci nu
se pot Inmulti Bra trebuinth nisce posturi dep, prea
numerOse, numal pentru a se legitimit erárea din
1893. Si chiar daca nu s'ar mal reduce posturile

www.digibuc.ro
 127

vacante, tot ar trebul cel putin 9 aril' pentru a se

puté numl top eel de pe tabloul de capacitate.
*
* *

Reducerea de program& despre care am vorbit

mai sus privesce, bine Inte les, si pe scóla primara
urbanä,. Ore le r6mase libere vor fi utilisate pentru
a da mai mare desvoltare lucrului de man-6, la fete,
si pentru a Ms& lucrului manual la 136,eti timpul
care pan& acum 11 lipsià, cu desavIrsire, desi este
prevNut In lege. Asupra acestor doue cestiuni
vom re-%;-eni mai jos.
Dispositiunile privitóre la examenele de absolvire
de curs primar si la serbarea sildirii pomilor (a-
nexe No. 19 si 32) privesc si pe scolile urbane; im-
prejurdrile Insä, nu ail permis Inca sä, li se aplice.
Printre dispositiunile cari privesc In deosebi sco-
file primare urbane, putem cità interventiunea ce am
fä.eut pe längä, primAriile din Bucuresci si Iasi, pen-
tru a Inlesni copiilor shraci de a luà bM In stabi-
limentele comunale. Avem din ambele parti promi-
siuni, cari Insii, nu ail fost Imp finite panä, acum.

Inv6tamintul lucrtiluT manual la baet1 in

scolile primare, urbane si rurale.
Lucrul manual ca obiect de InvOtamint In scólele
primare apare pentru prima órA la noi 'in proiectul
de lege din 1886; el a fost introdus in legea din
1893, si mentinut In legile urmilbire.
La Inceput, invetamIntul acesta a mers destul
de greil, pentru-ca lipsiä, pe de o parte inv4Atori

www.digibuc.ro
 128

cari sa-1 cunósca, §i pe de alta localurile, sculele §i

materialul necesar.
Inceputul se Mat In anul 1891. Atunci, cu oca-
siunea conferintelor anuale ale institutorilor i In-
v6tatorilor din judetul Braila, Invètatorul P. Mohor,
care cunoscea lucrul manual, facii o serie de con-
ferinte asupra lui. Mal multi Invötatori profitara de
dinsele destul de bine, pentru ca s póta Incepe
ei .a-1 predà In §colile lor. In anii urmatori, si-
stemul acesta s'a intins, trimitêndu-se mai multi
Invètatori cunosc6tori In materie sa faca conferinte
In diverse judete. In scull& vreme, un mare num6r
de §coll rurale fura dotate cu InvëtamIntul lucrului
manftal.
Ca inceput, ceea ce se facuse era fOrte bine; dar
atata nu era de ajuns. Trebuià sistematisat lucrul
mai ales trebuià preparat mai bine personalul.
Pentru acest din urma scop, In 1896 se trimiserá
In strainatate dol tineri normaliOI la Naas (Suedia)
0 la Lipsca, pentru asimila In mod sistematic
noul Inv6tamint. In téra, lucrul manual fad' obiectul
discutiunilor corpului didactic primar, In mal multe
din conferintele sale anuale. Prin legea din 1896,
se prev0:41h un spor de 10% din salaria pentru In-
vètatorii cari vor practica lucrul manual.
In urma acestor másuri, se practica açll In 7 §coli
urbane 0 In 1227 co1I rurale diverse meseril u§(5re,
precum: facerea páláriilor de paie, a fringhiilor §i sfo-
rilor, impletirea de rogojini §i alte lucruri din pa-
pura, fabricarea de couri i alte obiecte din richita,
traforagiul, fabricarea de obiecte simple de lemn,
altele mai putin importante.

www.digibuc.ro
 129

InvötämIntul acesta, a0, cum se practicä la noi,

difera de acel Mcut In unele töri straine. Pe acolo,
colarii sunt ocupati a face numai unele lucräri cla-
sice, destinate numai a le de abilitate la lucru,
precum: täierea 0 netelirea lemnului, Incheieturi,
indoirea i imbinarea ferului, etc., iar nu lucrurl de
utilitate practica. La noi, colarii produc chiar lu-
cruri necesare vietil, precum sunt pälAriile, frInghfile,
mobile simple, vase de. lemn, etc., ceea ce da Inv6-
tamIntului nostru 'Mtn' cât-vh caracterul industrial.
Prin acésta, copiii capötä nespus de mare interes
pentru lucrul manual, §i fOrte multi dintrIn0i dove-
desc o pricepere 0 o abilitate la lucru, care este
cel mai bun röspuns acelora cari taghduesc Ora-
nului nostru ori-ce- aptitudine industrialä.
Este o cestiune Ina nu destul de bine lAmuritä
pentru specialitil no§tri, daca directiunea acésta
datä InvotamIntului lucrului manual este cea mai
bunä. Unit cer ca acest InvOtämInt sa aibä un scop
pur educativ, 0 negligézä cu totul punctul de vedere
industrial ; altii din conträ. Ace0i din urma cer chiar
ca In fie-care c:516, sä se practice numai un singur
fel de lucru manual, pentru ca copiii sä capete din
c(516, 0 o micA meserie, pe care nu 0-ar putea-o
asimilà destul de bine, daca ar fi ocupati de odatä
cu mal multe specialiati.
Intru cât ne privesce, no! inclinam mai mutt spre
acest de al doilea punct de vedere, Ma, Insä a-1 ad-
mite In mod prea absolut. Cinci ani de c(fil6, pri-
mal* pentru un copil de Oran, represintA un ca-
pital prea Insemnat, pentru ca In schimb sä i se
dea numai cunoscinte teoretice, nelnsotite de folos
Raport adresat M. S. Regelui.Spiree Haret. 9

www.digibuc.ro
 130

practic imediat. Acest motiv ne-a Mcut dejh s dArn

atAta atentiune InvètämIntuluI practic agricol; si tot
pentru dInsul_credem ch este de dorit, din bite punc-
tele de vedere, ca scóla rurala sh contribue la in-
fiintarea de micI i fOrte modeste industrii, cari sä,
permita teranului a se folosi de materiile prime ce
le are sub mânä, creandu-Si un mic venit In lun-
gile qile de iérnä, chnd lipsa muncii câmpuluI
a off-chrel alte ocupatiuni face dinteinsul clientul
aprópe fortat al carciumii.
Resultatele dobindite sunt dejh destul de apre-
ciabile. Sunt regiuni IntregI unde teranil Ora vara
phlhril de paie, lucrate de copfil lor. ExpositiunI
de lucru manual se fac In fie-care an, In fie-care
judet, In timpul conferintelor anuale ; inteinsele se
vM de multe orI lucrhrl carI merita WO, atentiu-
nea. Acésta a si dat ideea de a se organish In unele
capitale de judete ate un deposit permanent de
obiecte lucrate in scolile rurale, spre vinc,lare. In
anul 1901, corpul didactic primar a deschis In Bu-
curescI, calea VictorieI, un bazar central pentru a
chruI Infiintare si Intretinere Casa $cOlelor a dat
ajutóre insemnate. Asemenea creatiuni Irish nu aft
reusit bine, si nu se pare ch sunt de naturh de a
puté prinde rädhcinl, din caush ct un magasin de
vinlare, ca sh' aibh o clientelh sigurd, trebue sh
fie sigur c va avé tot-deauna destule obiecte In
deposii ; dar acésta nu e posibil cu produsele
primare, In carI fabricatiunea este cu totul su-
bordonatä consideratiunior de ordine scolarh.
Urmatórele mhsurf ce am mal luat In privinta

www.digibuc.ro
 131

lucrului manual speram cä-1 vor face sâ, intre cu

totul In deprinderile nOstre scolare.
Cu incepere de la 1 Aprilie 1902, am numit ins-
pector special pentru lucrul manual pe d-1 N. Moga,
normalist institutor si fost elev al scolilor de lucru
manual de la Nääs si de la Lipsca. Cu competinta
d-sale specialh, nu ne Indoim c acest Inv6tAmint
va luà un nog avint, i mai ales cd, va câpötà, mal
multh unitate si sistema.
A doua masurA a fost de a intruni, in Iulie
August 1903, la sc(51a normahl din Câmpu-Lung un
numör de 151 invétAtori si 19 institutorl, pentru a
li se face conferinte cu lucrarl practice de lucru
manual de câtre mai mu1T maiestri de pe la scolile
normale, sub conducerea d-lui Moga. Cheltuelile pro-
venite din transport, Intretinere i cumpérarea in-
strumentelor necesare, ce dat gratuit, le-a su-
portat Casa ccilelor, initiatOrea acestel masurf, care,
(lac& va fi urmata mai multi ani d'arindul, va Inmulti
numörul invetatorilor i institutorilor capabilf de a
predà cu succes lucrul manual.
Alte citte-vâ, mAsurl ce luat in privinta lu-
crului manual, se pot vedeb, din anexa No. 34.
*

Nimic din ce am spus panh aci in privinta lucru-

lui manual nu se aplica scolilor primare urbane, In
earl' Invötamintul acesta nu exista aprópe de loc.
Este grail de explicat causa acestei exceptiuni. In
adevör, scolile urbane sunt in mai bunA situatiune
pentru a predit lucrul manual decât cele rurale ; ele
aft localuri mai bune, institutori mai numerosi In

www.digibuc.ro
 132

proportiune cu numörul §colarilor; comunele urbane

ail mal multe mijlóce pentru a favorisa acest In-
vötamint cleat cele rurale, §i §colaril sunt recru-
tati inteun mediA in mare parte mai potrivit pen-
tru ocupatiunile de natura industriala.
Ori-care ar fi causa, acésta stare de inferioritate
a ..colilor urbane trebue 0, inceteze cat mai curand,
O. legea trebue sa se execute §i pentru ele.
Nurnirea d-lui Moga ca inspector al acestui Invë-
tamint are, intre altele, i acest scop : d-sa are insarci-
narea de a introduce lucrul manual in §colile urbane.
De o cam data, d-sa a luat ése orw de cari
sa se ocupe in special, alese printre acelea In cari
avea imprejurari mai favorabile: tragere de inima
din partea institutorilor §i ajutor din partea pH-
mariilor. A ceste orw sunt: Craiova, Buzöti, Braila,
MO, Galati §i Vasluiil. De la 1 Septemvrie 1903 se
vor lira Inca alte vre-o 15 orw. D-1 Moga se ocupa
in fie-care a face conferinte pentru a deprinde un
numör de institutori cu predarea lucrului manual,
§i cu inzestrarea cator-va scoll cu uneltele necesare.
Dupa ce in aceste orw se va forma cate un ma-
nuchig de institutorl capabill, ei vor puté pregati
§i pe cei-lalti colegi al' lor din acelasI ora, prin con-
iar d-1 Moga se va puté ocupà de alte
ferinte ;
orw, pana ce le va trece pe töte.
De alta parte, la conferintele de lucru manual,
tinute anul acesta la §cála normala din Campu-Lung,
ail fost convocati §i un numör de 19 institutori.
Cu modul acesta, suntem siguri ca, lucrul ma-
nual se va introduce §i In ,colile urbane inteun
timp nu mai lung cleat pentru cele rurale.

www.digibuc.ro
 133

Raportul No. 3306 din .Fevruarie 1903, al (1.4111 Ad-

ministrator al Casei ci:Slelor (anexa No. 35), arata. in
mod destul de clar care este starea actual& a Invètá-
mintului lucrului manual, si óre-cari mäsuri luate in
afarg, de cele expuse pang, aci.

Invèrämintul lucruluT de mâná la fete, in scolile

primare urbane si rurale.
Programa analitic6, din 1893 a fost, dintr'un punct
de vedere, o causä de scadere pentru inv6tamintul
lucrului de mânä In scólele de fete. Inainte de acéstä
programil, lucrul de mantt ocupà, -Lae orele dupà
amiazi In t6te gilele; cu alte cuvinte, dispunea de
10 ore pe sèpt6mânii in fie-care clash', Cate 2 ore
consecutive; peste tot, 40 ore In 4 clasa La 1893
num6ru1 acesta s'a redus la 3+3+5+5=16 ore
in total, ImpArtite In lectiuni de ate o ora. Scur-
tarea lectiunilor de la 2 ore la 1 ord, mai imputinit,
incii durata efectivá a cursului, din causa timpulul
care se perde la fie-care lectiune de lucru la in-
ceput si la fine.
Evident ca acésta", insemnatá scadere a timpului
consacrat cursulul a avut de efect de a face stt
scadit si invétämintul. In prima linie, ail inceput
sa, dispara de prin scolile primare lucrarile compli-
cate si minutióse de broderii artistice, ceea ce, de-
parte de a fi un WI, a fost un mare bine. Dar, de
altä parte, a lipsit timpul chiar pentru luerärile sim-
ple si de o utilitate necontestabilä, cari nu pot lipsi
din educatiunea primara a unel fete. Dacá mai so-
cotim timpul cel mult care se perde din causa me-

www.digibuc.ro
 134

todel individuale, singura intrebuintata pana acum

in colile nástre, va fi uvr de inteles pentru ce de
catI-vh anI institutórele nu erail multumite de re-
sultatele cursulul de lucru de m'ana.
In acésta privinta, milsurile luate in timpurile din
urrna nu ail putut aduce cleat o imbunatatire par-
tiala. Cu ate insemnatele reducerl facute in pro-
gram& in 1897, 0 maI ales in 1903, nu a fost po-
sibil a se marl num6rul de ore acordat lucruldi de
mana. S'a mal wrat insa programa WI, suprimân-
du-se cu totul broderia, pentru a se lash loc mat
mult lucrarilor de utilitate curenth, iar orarul s'a
dispus a5a, ca lucrul de mâna sa alb& Cate 2 ore
consecutive.
0 masura maI insemnata a fost numirea unel
inspectóre speciale pentru lucrul de 'liana, cu in-
sarcinarea speciala de a introduce in colile pri-
mare metoda inv6tamintulul simultaneil pentru acest
obiect. In acésta metoda, institutórea nu se ocupa
ca Willa acum cu fie-care eleva in parte, ceea ce
este de tot obositor i reclarna un timp enorm,
dach, este vorba a se da fie-careI eleve atentiunea
cuvenita. Metoda consta intru a reduce invötamin-
tul la un nurnèr hotarit de exercitiI, carI se exe-
cuta de -bite elevele in ace1a0 timp §i dupa, co-
manda. Acésta permite a ocupà pe tOte elevele
de odatä, de a inainth cu -bite in mod egal, de a
avé resultate lesne comparabile intre dinsele, 0 in
fine de a se puté urma un plan hotarit in predare.
Ca §i pentru lucrul manual la baetI, s'a ales un
numër de colii de fete, in cari se aplich noua me-

www.digibuc.ro
 135

toda cu succes destul de bun. Incetul cu incetul

apoI se va generalisa.
* * *

In §colile rurale lnvètämlntul lucrulul de manä

la fete stä röil.
MaI Intaiil, nicI nu pOte fi vorba de dinsul In co-
Hie unde sunt numaI InvètätorI bärbatI; §i trebue
sä se scie at la cele 3.653 coll rurale, carI functi-
nag In 1900-1901, erail 3.628 inv6tAtorI bärbatI
0 numal 965 invötätóre.
Acest mare inconvenient, care nu va puté fi In-
laturat cu totul nicI odatil, s'a cautat a se atenua
prin lege, prevélêndu-se ca In §cólele rurale mixte,
unde nu functionéza cleat InvétatorI bärbatI, pre-
darea lucruluI de manä la fete póte fi Incredintatä
unor maiestre speciale, plätite de comung, §i numite
de revisor (art. 25). In fapt Ins& dispositiunea acésta
nu vindeeä Mill. Sunt fOrte putine comunele earl
sunt In stare, sail earl vor sä platóscä o maiestr A
de lucru. Cand fac acésta, plata este a§à de ne-
Insemnatä, In cat cu greil se 'Dote 00 o maiesträ
convenabilä. In fine prea adese-orI comunele nu-V
impun acest sacrificiil cleat In vederea unor anu-
mite persOne, iar niel de cum In folosul coliI.
Este dar nevoie absolutä a se lua mäsurI maI radi-
cale In acéstä privintä. Un mijloc ar fi ca plata ma-
iestrel de lucru sä fie obligatóre pentru comunä §i
sä se Inscrie din oficiil In budgetul eI, cum se face 0
Pentru localul, mobilierul §i alte cheltuelI ale colil.
Va fi Ore-care greutate din causa veniturilor nesufi-
ciente ale multor comune ; dar va trebul sä se incépa

www.digibuc.ro
 136

cel putin cu comunele cele mai avute. Nevoia este cu

atat mai mare de a se face a0, cu cat Invètarea lu-
crului de mama este principalul mijloc prin care se pot
atrage fetele la §cOla rurala, care ali abia este urmata
de 54.782 de fete, dintr'un total de 282.225 colari
Unele Inv 6tatOre se incérca sä introduca tesa-
toria In colile lor. IntImpina marl greutatf din
causa lipsei de loc §i de mijlöce. lle§i tesâtoria
nu este prevNuta In program, ne silim sa Incura-
giam acésta initiativa.
0 masura, mai Insemnatá ce am luat cu privire
la lucrul de man& In §colile rurale, a fost de a face
ca In ultimele programe sa se faca deosebire Intre
lucrurile Invètate la ora, i cele Inv6tate la -Ora.
Pana acum, cele doué programe erail absolut iden-
tice : fetele de térani Invötad sa faca cam4i de
damet §i cáma§i barbatesci, intocmai ca cele de la
ora§. S'ati suprimat acestea, §i. s'art introdus In loc ru-
faria barbatésca §i femeiasca dupa modelul téranesc.

Invètamintul desemnulur.
InvOtamIntul acesta lasa In mare parte de dorit,
din causa ca corpul didactic primar nu are prega-
tirea necesara.
Pentru a se rem edia acest inconvenient, In anul
1898 s'a Insárcinat d-1 Hegel, profesor la §cóla de
bele-arte din Bucuresci, sa faca un curs asupra pre-
&aril practice a desemnului. Cursul acela, care a
durat de la Februarie pana la Iunie, a fost apoi
imprimat in bro§uri §i rèspandit peste tot. Invé-
tatoril §i. institutoriT, cari ati profitat mai bine de

www.digibuc.ro
 137

acele conferinte, ail obtinut certificate §i ati mers

apol In anul urmâtor sä% faca §i el' conferinte cole-
gilor lor In diversele judete.
Prin aces t mijloc, desemnul se introduce cu incetul
ca obiect cAruia i se da tótá atentiunea ce merita.

InvètämIntul musiceT.

Inca de la inceput, musica a fost cultivata cu

ingrijire In scale normale; de aceea mai toti In-
v6tatorii §i institutorii e§iti dintrInsele sunt in stare
sA, o predea cu succes. Multi din el' ail format cu
§colarii lor coruri cari cântä In biserici Duminecile
si sërbatorile. Unii chiar se Incércd a forma coruri
tèránesoi cu flacaii i fetele din sat, §i Incercarea
prinde fOrte bine.
Pentru a Inlesni §i a Incuragià aceste bune In-
ceputuri, am Insarcinat pe d-1 G. Chiriac, profesor
la conservatorul din Bucuresci, sa, alcátuiascá o co-
lectiune de cântece §colare, cum existá In alte parti.
De altá parte, Casa Scölelor a prevöçlut In budgetul
söti pe 1903-4 o suma, de 1.600 lei, din care sa
se dea premii de ate 50 lei Invètátorilor cari vor
fi organisat cel mai bun cor sâtesc.
Pentru a activa i a organisà mai bine Invéta
mintul musicel In scolile urbane, am dat Insarci-
nare d-lui Juarez Movilá, institutor In Bucuresci,
ca sa se ocupe In special de acéstá cestiune, mai
ales In §colile urbane. D-sa cautá sa introducá me-
toda intuitiva pentru acest Inv6tamint, §i a orga-
nisat coruri In câte-va §coll din Bucuresci.
De al-0, parte, d-1 G. Chiriac tinde sa ajungâ la

www.digibuc.ro
 138

acelasi resultat pe o alta cale. Ajutat de cati-va

membri de buna-vointa ai societatii corale Carmen,
d-sa forméza coruri de copii, pe earl îi Invata sa
ante numai dupa aud. Sistemul acesta are avan-
tagiul de a deprinde pe copii sa ante repede
cu Inlesnire un mare numOr de buati, fail, a avé
trebuinta de cunoscinte teoretice musicale, call pot
Insa veni pe urma. Am läsat voie deplina d-lui Chi-
riac sa faca incerchrile sale, cari, daca vor reusi,
dupa cum nu ne Indoim, vor contribui mult pen-
tru a intari si a intinde gustul musical.

Actiunea coliT In afará de scólä.

Este admis, i e un adevèr, c éra nóstra, a re-
alisat In 60 de ani progrese de neinchipuit. Isolata
pana deuna-di prin situatiunea sa geografica, i mai
mult Ina prin forta Imprejurarilor, ea s'a gasit de
odata Inteo situatiune de inferioritate necompatibilä
cu vigórea i cuinteligenta poporului sèü, atunci and
a incetat isolarea sa de mai nainte. Energia i succe-
sul cu cari ea lupta de atuncl pentru a recastiga tim-
pul perdut II vor da, fara Indoialä, locul ce
In lume. Dar trebue sa lucram prin töte mijlócele
pentru ca momentul acela s. sosésca cat mai curand.
Paturile de jos ale poporului sunt acelea cari a4
cu deosebire trebuinta de solicitudinea nóstra. Ele
sunt acelea cari afl beneficiat mai putin de lucrarea
de transformare din ultimele decenii; i acésta
este natural, de Ore-ce miscarea, venita, de sus in
jos, are trebuinta de timp mai lung pana sä, se co-
munice massei.

www.digibuc.ro
 139

Pentru a lucrà asupra massei, nu sunt de ajuns

numai mijlócele administrative, nici in genere acele
restrinse intre limitele until' formalism riguros. Tre-
bue ca toti aceia, cari all lo putinta cat de mica
de a contribui \la ridicarea nivelului poporului, sall
dea concursul munciI sale, faratocméla i MI% esitare.
Corpul didactic, prin num6ru1 cel mare al mem-
brilor söl, prin cultura lor, prin faptul ea sunt r6s-
panditi pe tóta suprafata teriI, 0 pana in colturile
eI cele mal departate, este chemat in prima linie
la acesta mare opera. Ceea ce lucréza el in c(Sla
este, Para Indoiala, meritoriti; dar atata nu ajunge.
Dadt Invètatorul ar consider& rolul ski ca ter-
minat, Indata ce a dat strict cantitatea §i felul de
munca pentru care este platit, el ar fi un bun func-
tionar, dar nu ar merit& numele de apostol, cu care
se glorifica, i nu ar fi un bun patriot. Invetatorul
trebue sa invete 0 sa faca mai bunI, nu numai pe
copil, dar pe tot! cei earl ail trebuinta sa fie in-
struiti §i luminati.
Condu0 de aceste vederl, §i convin0 ca aducem
t6ril un serviciti de prima ordine, nol ne-am silit
sa utilisam activitatea corpuluf didactic ,$i in afarä
de §cOla, punênd-o in serviciul luminarii poporului
0 a deOeptariT lui la o viéta intelectuala, morald
0 economica mai buna.
La prima vedere, intreprinderea se pare& fOrte
grea. Se pare& putin probabil ca corpul didactic
sa-§1 impuna de buna voie un adaos de munca i
de rëspundere.
Modul plin de vrednicie cum el a respuns la a§-
teptarea nástra ne dispenséza de a mai dovedi cat
de netemeinice eraa temerile acelea.

www.digibuc.ro
 140

Vom expune aci cele maY insemnate din mijló-

cele prin earl s'a manifestat acésta actiune a cor-
pului didactic. DintrInsele se va putO judech de ce
mare importanta pOte sa fie In viéta tèrii acest
eminent factor, daca va fi Intrebuintat In ash fel,
Incat sa dea tot efectul util de care este capabil.

Lupta antialcoolica.
Cea dintaitt provocare, pe care am facut-o corpu-
lui didactic, a fost pentru a-1 Indemna srt Intre-
prinda In sate lupta contra alcoolismului. Acésta
s'a facut prin circulara din Septemvrie 1898 catre
revisorii scolari (anexa No. 36), prin care IT invi-
tam sa Indemne pe InvOtatorl a face satenilor con-
ferinte contra alcoolismului, la ocasiuni favorabile.
Acésta circulara a fost Insotita de o adresa ea-
tre P. S. Mitropoliti si Episcopf, prin care-I rugam
sa dea ordine preotilor sa tint predici In acelasi
sens.
Invetatoril ail urmat Indata indemnul nostru. S'a
inceput o serie Intréga de conferinte, la earl sa-
tenii asistail cu interes, In numOr destul de mare.
Cu tóte acestea, acésta prima incercare nu a re-
usit Indestul. Causa este ca lucrul nu avea o bunt
organisatiune; conferintele nu erail facute duph un
plan; cercurile culturale nefiind Inca organisate pe
atunci, invétatoril lucratt isolati, nu se sprijiniail
unil pe alp si nu se simtiati indestn1 sprijiniti nicl
de la centru. Dar mai presus de töte acestea, si-
lintele Invötätorilor ail fost paralisate prin vrajma-
sia carciumarilor, careit venià In ajutor neIncre-

www.digibuc.ro
 141

derea primarilor satesci fata, de initiativa invëtato-

rilor. In adevér, trebue sa. se scie ca pe atunci In-
vëtatorul era *inch' a priori considerat ca un res-
vratitor, si ori ce miscare facea el se interpreta in
rëil. De aceea multi Invètatori s'att vNut atunci
acusati de agitgiuni subversive si expusi la tot fe-
lul de neajunsuri Când cu turburarile t6ranesc1 din
1898 In judetele Teleorman, Olt, Romanati si Dolj,
vre-o cati-va InvOtatori ail fost denuntati ca pro-
vocatori ai desordinelor i urmariti. Justitia i-a scos
din causa de Ore-ce, afará de doi, cei-lalti nu aveail
nici o dar s'a vöqut pe urma ca denuatarea
fusese facuta de cârciumari, pe cari conferintele invè-
tatorilor II turburail In comerciul lor cel otravitor.
Negresit ea aceste intimplari ail facut sa slabésca
de o cam data zelul Invètatorilor. Lupta Insä nu a
fost paräsita; ea a fost reluata de Casa cellelor, in
intelegere la Inceput eu Liga antialcoolicet de la

Casa cofolelor a intreprins publicatiunea unei bi-

blioteci si a unui tabloü antialcoolic In colort Bi-
blioteca nu a cuprins de o cam data decât 2 bro-
suri, iar tabloul antialcoolic era alcatuit de repau-
satul cunoscut artist Jiquidi.
Mai targliii, in 1899 si In 1900, cadrul acesta a
fost mult largit. mai imprimat 12 brosuri
trel tablouri antialcoolice.
Brosurile distribuit pe la bibliotecile scolilor
rurale i pe la Invètátori ; tablourile antialcoolice
pe la tOte scale.
De o cam data, seria acestor publicatiuni a con-
tenit, cad credem ca efectul lor nu atârna, atat de

www.digibuc.ro
 142

numërul, eh' t de respandirea lor, si mai ales de modul

cum sunt alciltuite. Ca tablourl antialcoolice, ne
vom multumi cu cele patru, earl sunt mai mult de-
cat suficiente pentru scopul nostru.
Cfit pentru invètatori, lupta lor a reinceput si
continua cu destul& energie. Infiintarea si organi-
sarea cercurilor culturale a contribuit mult la acésta.
Cele mai numerOse din conferintele tinute la dinsele
sunt indreptate contra alcoolismului. Afar& de acésta,
in teatrele sâtesci, despre cari vom vorbi mal jos,
se represint& mici piese earl ail acelasi obiect.
Nu se pOte Inc& spune care este resultatul pro-
priil al acestei propagande. Este evident ins& c& ea
nu pOte face cleat bine, mat ales sprijinit& cum
este si prin alte mijlóce.

Band populare.
FEnd informati in tOmna anul ui 1898, ca la Bezdead,
in judetul Dâmbovita, un Invètâtor, Gr. Radulescu,
fundase o banca populara, am insarcinat pe revisorul
scolar sa morga sa cerceteze. Raportul luf a fost
fOrte favorabil pentru noua institutiune, si plin de
laude pentru fundatorul el.
Convinsl fiind de insemnatatea cea mare a ace stei
fericite initiative, am cautat sit o incuragiam si s& o
prosper&m. Inv6t&torul de la Bezdead a fost onorat
cu medalia Yesplata Muncii, de clasa I, conferita in
urma unui raport publicat, prin care i se aduceall laude ;
cel-lalp invetAtori earl' l-ail imitat ail fost sustinup
si ajutatl.
Prima banca popular& datézä din 1891; dar Tânit

www.digibuc.ro
 143

in 1898 abià se Infiintasera cu incetul 24, dintre earl'

unele disparusera In interval. Mai t6te fusesera In-
fiintate prin initiativa Inv6tatorilor, de cele maI multe
ori cu marl greutatl, din causa pedicilor de tot felul
ce li se puneati In cale.
Masura luata in 1898 cu Inv6tatoru1 din Bezdead
a schimbat lucrurile. Fana atunci Inv6tatoril, and
Infiintati o banca, aveail aprópe siguranta ea Weer-
carea lor va fi rèii vèqut5, si röil interpetata. Vklênd
acum ca nu mal este ash, ei se pusera pe lucru, si
in curand numërul bäncilor cresch.; se Infiintara 20
In 1899, si 44 IA 1900; dintre acestea din urmä,
cele mai multe In judetul Dolj.
La 1 Aprilie 1901, se lua o masura, care a avut
a influenta decisivä asupra desvoltärii acestor insti-
tutiuni; d-1. G. Dumitrescu, InvOtator la Bumbesci
(Gorj), a fost Insarcinat a se ocupà exclusiv cu din-
sele, a umbla din sat in sat, a indemnh pe Invè-
tatori, preoti si sateni sa fundeze band, si a le da
instructiunii cum sa faca.
Resultatele acestei masuri ail Intrecut töte astep-
tärile. In intervalul de la 1 Aprilie pana la 1 De-
cemvrie 1901, se Infiintara 168 band nou'è, pe cand In
tot timpul de la 1891 pana la 1901 nu se Infiin-
tasera de cat 88; capitalul crescii pan& la 2.346.1346
lei, iar numërul membrilor OM, la 20.604. In cele
noue lull:I urmatóre, panä la 1 Septemvrie 1902,
numerul bancilor ajunse la 700, al membrilor la
59.844, si capitalul la 4.250.600 lei; si miscarea con-
tinua mereii cu aceeasi intensitate.
Resultatele acestea, In marea lor majoritate, se
datoresc numai invOtä'torilor, in unele WO si pre-

www.digibuc.ro
 144

otilor; i daca nu ar fi cleat atâta, tot ar fi de

ajuns, pentru ca recunoscinta t6rif sa le fie clobanditd.
BAncile populare, a0, cum sunt constituite, rea-
lisézd forma de credit cea mal comodd §i cea maI
potrivita pentru populatiunea nóstra rurald, §i un
mijloc de a desvoltà simtul el de economie; §i su-
mele insemnate (earl In momentul acesta sunt de
peste 6 miliOne), carl s'ail depus In aceste bAncI, aratd,
ce enorma fortd economica römânea pan& acum per-
dutd pentru clasele muncitóre rurale, 0 este acum
pusä in valOre numaI gratie inteligentel, stdruintei
0 devotamentulul Inv6tAtorilor.
Nu sunt cleat doI anl de când bAncile popu-
lare s'ail Inmultit i ail prins putere, §i deja bine-
facerile pe earl' le respandese ele prin sate sunt ne-
numörate.
In prima linie trebue pusä disparitiunea cametel,
care ruina cu totul pe sätenl. Resulta din o lucrare
publicata nu de mult de d-1 D. Nenitescu, a tera-
nul, and se Imprumuta pentru nevoile lui, nu pld-
tià, nicI odata dobindd maI putind de 60"/o pe an;
dar mergeâ 0 pând la 5000/0. AO bancile populare II
dati banI cu 12°/o pe an cel mult, i cu Inlesniri de
plath, carI-I permit sä se wreze cu timpul, 0 sa
Incépa sd agonisésca i pentru dînsul, pe când pând
acum o datorie odata fdcutd nu se maI putea pldti
nicl odatd.
Se intelege cd nenumëratii cdrndtarI ai satelor nu
ail putut sä vadd el ochI bunI ruina imoralelor spe-
cule ale lor; el ail facut 0 fac tot ce pot pentru
a Impedia bunul mers al bancilor; dar silintele lor
nu mai ail nicI o putere In fata avIntului cu care

www.digibuc.ro
 145

intréga populatiune a imbratisat institutiunea, si mai

ales In urma votarii legil, care asigura, intr'un mod
asà, de fericit existenta si prosperitatea el.
Intru cât ne privesce, prin circulara din Aprilie
1903 (anexa No. 37), am atras atentiunea Invéta-
torilor asupra intrigilor tesute de r6A-voitori, si 1-am
Indemnat sa, lumineze pe sateni asupra intereselor
Ior, si sa nu se lase a fi ademenitl de neadevèrurile
interesate ale celor pe cari bancile nu-I mai lash,
sa-si urmeze exploatarea neomenósa a satenilor.
Bancilor populare se datoréza, ca, tèranii se pit-
tese de datorii, ca Incep all cling-Ara vite si pamint,
ea-0 fac case mai bune. Dari le de sétna ale unora
din aceste band' enumera bine-facerile de acest fel,
si sunt garantia bine-facerilor viitóre earl se vor
revèrsh., asupra satelor. Sunt regiuni intregi pe carI
In scurta vreme bancile le-ail transformat cu totul;
camata a disparut, bunt starea 1-a luat locul, töra-
nii ail capètat Incred ere In ei 1100', si Incep a In-
treprinde lucrurI la cart alta-data, nicI nu cutezail sa
se gandésct. Ast-fel el fundéza magazil de consum,
earl le procura cu pret redus bite obiectele de cart'
ail trebuinta, scutindu-se de alergarile pe la tirg si
de ademenirile lui, pentru cea mal mica cumpèratura;
tot-deodatil se curata satele de pravaliasl verosi
cari, sub pretext de comerciii, erail camatarif cel maI
nesatiosl si negustori de otrava sub forma de al-
cool. Pe aiurea, bancile alit permis tarapilor so-s1
cumpere masinl agricole scumpe, sa, iea In arenda,
paminturi, fine-0, si chiar mosiI IntregI. In viitor,
bancile vor fi cari vor permite a se realisa si la
nol minunatele asociatiuni tèranesci, cari in tOri mai
Raport adresat M. S. Regelul.Spiru Haret. 10

www.digibuc.ro
 146

sarace cleat a nOstra, Danemarca §i Norvegia, ati

permis Oranilor sa monopoliseze industria untulul,
brânzel, fructelor 0 comerciul laptelui 0 ou6lor, nu
numai pentru téra lor, dar 0 pentru törl straine.
Bancile populare vor pune la dispositiunea satenilor
mijlócele necesare pentru a-§I face gospodarii mai
bune, cu cari sa On% face agricultura mai ratio-
nala , sa Imbunatatésca pdmInturile, sä scurg& bat-
tile, sa planteze ripile, §i sä pun& cu modul acesta
In valOre Intinderi marl, cari ac,li r6mitin far& nici un
folos. In_ fine sunt dej& semne sigure, ca bancilor
populare se va datora, In mod indirect, stävilirea
alcoolismulul, pe unde bântue. Starpirea cametel va
gonl din sate pe cea mai mare parte din cârciu-
mari, iar desvoltarea spiritului de economie va fi
_eel mai bun leac contra risipel de la cârciuma. Se
observa ca sätenii imprumutati la banca sunt de o
punctualitate exemplar& In regularea datoriilor lor,
0 nu odata s'ail vOqut Omen! resistând tentatiunii
de a merge la arciumil, pentru a nu stirbl rata
pe care trebui& sa o duca la banca.
Inainte de votarea legii asupra bancilor populare,
puteà sä fie de temut tendinta ce se manifestase
printre säteni, de a profit& de ajutorul bancilor pen-
tru a face tot felul de intreprinderi, nu tot-deauna
Bigure. De aceea, prin circulara din 13 Iunie 1902
(anexa No. 38), am dat sfaturi Inv6-tatori1or ca pftna.
la votarea legil sit se abtina de la asemenl Intre-
prinderi. Acum acéstä téma null' mal are locul.
Iaca opera pe care mai multe decenii nu ail pu-
tut-o indeplini, §i pe care numai In dol an! ati injghe-
bat-o eu atâta fericire Inv&tatorii sätesci! act nu-

www.digibuc.ro
 147

mai lor se datoresce ceea ce s'a facut. Ministerul a

lucrat pentru a deOepta initiativa lor, pentru a-I
Indemna la lucru, pentru a le da sfaturi; a recom-
pensat pe ce! mai harnicl" 0 mal priceputT, a tinut
de réil pe cel mal tarçliI la tréba; dar nu se Vote
contesta c'it partea cea ma! grea 0 mai meribisa a
lucrulul, Inv6tatoril ail facut-o, i lor li se cuvine
lauda.
Prin legea bancilor populare, ministerul instruc-
tiunil publice i al cultelor are dreptul a numi un
membru In consiliul de administratiune al Case! lor
centrale. Nol am numit pe d-1 Dimitrie Brezeanu,
invètator la TeianI (Prahova), fundatorul unel band
populare fOrte prospere, care aduce cele ma! mar!
servicil in localitate. Ca inspector al bancilor, am
recomandat pe d-1 G. Dumitrescu-Bumbescit, tot in-
vëtator, care cu atata rîvná i pricepere a lucrat
pentru Inmultirea lor.
Prin aceste numirI i recomandatil, am tinut sit
recompensam corpul Inv6tatorilor, In persOna a dol
din membril sèl, 0 am voit in acela0 timp sa fa-
cern ca directiunea bancilor sa nu fie lipsita de con-
cursul acelora call, Infiintandu-le 0 conducêndu-le,
cunosc maI bine cleat orT-cine altil. nevoile lor.

Cercurfie culturale.
In anul 1898, d-1 I. Antonescu, revisor colar al
judetului Putna, a avut ideea de a organisa Intru-
nirI de Inv6tAtori, cu scop de a tiné intre el con-
ferinte, atat pentru propria lor instructiune, cat 0
pentru folosul satenilor. Ideea acésta,parêndu-se bunä,

www.digibuc.ro
 148

a fost recomandata de minister, si a fost pe urmA

aplicata si in alte judete.
Acésta a fost originea cercurilor culturale.
Prima organisatiune li s'a dat prin un raport,
aprobat de minister, al d-lui Th. SperantA, pe atunci
inspector scolar, din 25 Februarie 1900.
AcéstA organisatiune Ins& presintà inconvenientul
câ, erà prea complicata, si ca impuneà Invétátorilor
cheltueli prea marl, cu transportul odatâ, pe lunil
la capitala judetulut De aceea a fost modificatA prin
decisiunile din 21 Februarie 1902 si 4 Februarie
1902 (anexele No. 39 si 40). Asti lc,li functionéza
444 cercuri culturale (anexa No. 41).
Dupa organisarea lor actualA, cercurile culturale
functionézh ast-fel: scale dinteun judet se impart
In grupe de ate eel mult 9 scoli; invètâtoril de la
aceste scoll se adunA In fie-care Duminecit, de la
Septemvrie ptin'a la Maiil inclusiv, pe rind la fie-
care din scale din cercul lor, si tin doué sedinte,
una intima si alta publicâ. In cea d'intâill, se tra-
téza cestiuni pur didactice; In cea de a doua, la
care se cauta a se atrage cât mal multi sâteni, se
tin conferinte asupra subiectelor celor mai variate
din acele earl presintä" pentru silteni un interes prac-
tic, moral sail instructiv. Fie-care cerc cultural sta-
bilesce, In Februarie, planul lucrhrilor sale si ale
fie-cttruia din membrii séi, pentru intregul an pânrt
la Februarie urmator. Activitatea cercurilor cultu-
rale este push' sub controlul revisorilor scolari.
Cercurile culturale ast-fel organisate sunt de o
mare utilitate, si pentru invetatori, si pentru sáteni.
Pentru invétatori creazá o viéta intelectualá, de

www.digibuc.ro
 149

care el ere"' aprópe cu totul lipsiti in satele lor,

clandu-le ocasiunea de a-si mai schimba vederile cu
colegii lor, si impunêndu-le obligatiunea de a nu
da uitaril cestiunile relative la profesiunea lor si
completarea cunoscintelor bor.
Cat pentru sateni, cercurile culturale, dupa ce
vor prinde radácini, vor Insemna, punctul de plecare
al unei prefaceri complete In viéta lor intelectuala.
POte ar fi mai drept sA qicem cá vor fi Inceputul
unei stäri de lucru aprópe cu totul neexistente 'Ana
acum. Cine nu scie crt la sate viéta intelectualá nu
existá mal de loc? Sáténul nu scie nimic din cele ce
se petrec in afarli de satul lui ; el nu are nici o
ideie de viéta moderna ; inventiunile cele mari, de
call el se folosesce, nu le intelege ; nici chiar ros-
tul törii lui nu-I cunósce. De aceea pátura törtmésca
este terenul priincios In care cu usurinta prind rh-
dacini ori-ce idei false, mai ales cand sunt propa-
gate de Orneni frtrá scrupule, interesati a profita
de ignoranta si de credulitatea sáténului.
Cercurile culturale nu vor put ele singure sá
remedieze acéstá stare de lucruri ; dar vor fi unul
din mijlócele pentru a se ajunge acolo.
Dacá nu ar fi cleat timpul sustras carciumei;
dadi nu ar fi cleat deprinderea ce ar lua-o saténul
de a trece pragul scorn, Inca ar fi un castig. Dar
nu e numai a-Vita, cáci conferintele tinute la cercurile
culturale sunt de natura a-I aduce folóse reale.
Ministerul nu a cAutat sA, impuná invêtátorilor
nici un plan. I-a lásat sa-si aléga subiectele confe-
rintelor in modul cel mai potrivit nevoilor fie-carei
localitati, deprinderilor si priceperil auditorilor, idei-

www.digibuc.ro
 150

lor admise de din0i. Libertatea acésta, care li s'a

lasat, a fost spre binele institutiunil, cad invötatoril
dat silinte §i aú reu0t sa gAsésca subiecte
potrivite scopului, i earl' sa intereseze pe sateni.
Fara indoiala, at' fost i destule conferinte putin
nemerite, fie ca forma, fie ca fond ; dar lucrurile
se Indréptéza repede, §i suntem sigurl c vom a-
junge nu targliti a face educatia speciala, care se
cere invetatorilor in acésta materie.
Cestiunile cari se tratéza In edintele publice
ale cercurilor culturale sunt fOrte variate. Ele se
ocupa cu agricultura, grädinaria, crescerea vitelor
ingrijirea lor, economia rurala, igiena, istoria, sci-
inta popularisata, religia, etc. Pentru a le face mai
aträgètóre, ele sunt de multe ori insotite de mici
productiuM ale copiilor din §c(51ä, precum recithri,
coruri, representatiuni teatrale, etc.
Dar un mijloc de atractiune mult mal puternic,
care se Intrebuintéza i In alte töri, §i pe care 1-am
introdus i la nol cu mare succes, este acela al
proiectiunilor luminóse. La intrunirea anuala a re-
visorilor §colarl din Aprilie 1902, li s'a recomandat
a cautà sa procure, daca se 'Ate, fie-carui cerc cul-
tural câte o lanterná magica cu o colectiune de de-
semne colorate. Pentru acésta, puteati sa céra aju-
torul judetelor, al comunelor, al particularfior ; sa
deschida subscrierl, sil dea serbäri. Cum valórea
unei lanterne bune nu este cleat de vre-o 100 lei,
nu va fi prea grett a se ajunge ca fie-care cerc
sil aiba lanterna sa. De o cam data, s'a putut face
ca in fie-care judet sa se afle cel putin ate una,
care serva pe rind diverselor cercurl. Multe din ele

www.digibuc.ro
 151

ail fost comandate de Casa Scólelor pentru comptul

diverselor judete. Vom 'cant& apoi sa formam In
fie-care judet Cate o colectiune cat mai bogata de
desemne pentru proiectiuni, fie colorate, fie simple
fotografii, din earl' sä nu lipsésca 0 subiecte isto-
rice nationale, 0 vederi pitoresci din Ora. Din acésta
colectie, fie-care cerc va ha pe rind placile de cari
va avé nevoie la conferintele sale.
Silintele nástre §i cheltuiala facuta §i care se va
mai face, nu vor fi zadarnice, caci pretutindeni unde
conferintele sunt Insotite cu proiectiuni luminOse,
numörul auditorilor este cwa de mare, In cat nu-1
pOte lncapé localul cOlef.
*
* *

Precum vedem, cercurile culturale se presinta ca

o institutiune de viitor i care meHt6 -Mt& solici-
tudinea nóstra; de aceea am cautat a o incuragia
cat am putut, 0 a-I lnlesni functionarea.
Pentru a marl importanta lor In ochii satenilor,
§i chiar In ai Invétatorilor, am insarcinat pe d-nil
Al. Vlahuta 0 G. Cosbuc, cunoscutii no§tri scriitori,
sa iea parte la mai multe din conferintele lor in di-
verse parti ale Ora (anexa No. 42). Vorbirea lor
a avut efect atat de bun, !neat vom continua a ne
folosi de serviciile lor In acest fel.
"tim pus apoi sa se faca colectie de cele mai bune
conferinte tinute de Invétatori, fie la cercurile cul-
turale, fie la examenul de Inaintare pe loc, 0 dintre
earl' unele presinta calitati de prima ordine. Aceste
conferinte alese se vor imprima de catre Casa ci:S-
lelor In mai multe volume, cari se vor pune la dis-

www.digibuc.ro
 152

positiunea Invétâtorilor, pentru a-I ajuta In alcatuirea

propriilor lor conferinte.
Pe MO töte acestea, in urma experientei cas-
tigate In timpul acestor trei ani, este vreme a ne
gândl a regularisit Intru cat-va activitatea cercurilor
culturale, In vederea unor anumite scopuri mai bine
definite. Acésta va face obiectul uneia din viitárele
lucrari ale ministerula
In fine, Ina, una din preocupárile nástre este de
a face ca cercurile culturale sâ IntrunéscA la un
loc activitatea, sail cel putin buna vointh, nu nu-
maI a invétAtorilor, dar a tuturor acelora call, prin
situatiunea lor, sunt In mä'surA de a avé o influ-
entä öre-care asupra sâtenilor.
Printre acestia In prima linie vine preotul, a cAruT
vorba, ori-cine gcie, este maI mult ascultatA si de
cât a Invètatorului. De aceea lucrarea de InAltare
a pâturei térânesci va fi mult Inlesnitä, dacA preotul
va colabora aláturi cu InvétAtorul.
Pentru acest motiv am solicitat de la P. S. Mi-
tropolitI si Episcopi, ca sa ne ajute In intreprinde-
rea nóstrá. Prin adresa nóstra din 20 Februarie
1902 (anexa No. 43), am rugat sd, iea másuri, pen-
tru ca preotii sä, iea parte, impreuná cu inv0A-
torii, la cercurile culturale, la instituirea bäncilor
populare si altele. De altä parte, am luat dispositiu-
nea ca la Intrunirile cercurilor culturale .s6., fie invi-
tati si preotil, 0 de ate ori vor luà parte, sa aibâ.
ei presedinta de oneSre.
Acest apel al nostru a fost ascultat de cei maI
multi din P. S. Chiriarchi, 09 pretutindenl unde ail
fost ordine date, preotii s'ail asociat la activitatea

www.digibuc.ro
 153

Inv6tAtorilor, 0 succesul a fost indoit. In special,

In eparchia Dunarii-de-Jos, P. S. S. Episcopul a dat
InsuO ordine 0 a organisat conferinte preotesci la
call sunt chemati §i revisorii §colarl, cu scop de a
stabili legAtura intre activitatea lor §i activitatea
cercurilor de InvétAtori.
In schimb, In judetele uncle preotil s'ag tinut de
o parte, folósele activitAil Inv6tAtori1or sunt mai
putin simtite.
Speram cA, pând, In cele din urm.), vom triumfà,
de acest antagonism neInteles §i pe unde a mai
rémas, MCI preotil trebue s& Inte léga cA, principala
lor chemare este de a lucrà, pentru binele poporului.
Pentru acele4 motive, este necesar 0 concursul
primarului si al celor-lalte autoritAti locale. Ostilita-
tea lor, sail chiar numai abtinerea ori indiferenta
lor, este tot-deauna rëil interpretatti, de sAteni.

Seclètorile sätesdr.

Invëtkórele In genere ieati parte la lucrärile In-

vètatorilor, precum la cercurile culturale, la Win-
cile populare, etc. Conferintele tinute de dinsele
sunt de multe ori printre cele mai bune; dintre
lAncile populare mai multe sunt fundate prin ini-
tiativa lor, §i In unele locurI satenif nu vor siti aibA
cassier cleat pe Invötatáre.
Ele insá ail gásit §i un alt mijloc de a se face
utile. D-na Ioana Popovici, Invètátóre In jud. Co-
vurluiil, a inaugurat §ec,16torile de séra, cu femeile
0 fetele din sat. In timpull ellétoril, Invötatórea da,
auditörelor sale lectiuni de cusáturi, de Impletituri,

www.digibuc.ro
 154

de gospodarie, de igiena, de cre5cerea 0 Ingrijirea

copiilor; töte acestea sub forma de convorbirI fara
pretentiune, amestecate cu lecturI de bucati instruc-
tive, morale, sag numaI de distractiune.
AsemenI ellötori nu sunt nici odata lipsite de
auditöre, mai ales In serile de iérna, i constituesc
un excelent mijloc de popularisare. De aceea, prin
circulara No. 36.692 din 24 Iu lie 1902, le-am reco-
mandat tuturor revisorilor, 0 ele s'ag immultit a0,
de repede, !neat all' nu este nicl un judet In care
sa nu se afle cate-va. Sunt astalI 446 §eptorl
(anexa No. 44).
Insa, pentru ec,lötori, ca i pentru cercurile cul-
turale, un mic ajutor din partea comunei este in-
dispensabil: Invetatorilor pentru transport 0 Invö-
tatórelor pentru luminat. Sacrificiul va fi aba de
40 sag 50 lei pe an cu totul, i este cu prisosinta
rösplatit prin folósele aduse In schimb.

Scolile de adulff.

Legea InvötamIntului primar (art. 34) prevede

Infiintarea de cursuri de adulti, asupra materiilor
cursului primar. Plata de 10 lel pe luna pentru In-
vötatorI 0 de 30 lei pe lunä pentru institutori pri-
vesce pe comuna.
Un mare numör din comunele rurale, pentru a
Imbunatát1 situatiunea Invötatoruluï, II acorda ate
o subventiune. Am profitat de acésta, pentru a im-
pune Invötátorilor earl primesc o asemenea subven-
-tiune, de 10 lei pe luna sag mal mare, ca In schimb

www.digibuc.ro
 155

sa faca cursul de adulti, la care-1 obliga legea ;

iar prin circulara din 31 August 1902 cAtre d-nii
prefecti de judete (anexa No. 45), le-am cerut sA
oblige pe comune a preveda fondurile necesare.
MAsura acésta a avut de efect ca In singur anul
1901-2 siti se Infiinteie un numör de 171 scoll
rurale de adulti, cu un numör de 11.934 auditorl.
In anul 1902 3, numörul scolilor de adulti a
crescut pAnA la 995 (anexa No. 46). Ele nu sunt
repartisate In mod egal Intre töte judetele, pentru
cit nicI subventiunile comunale nu sunt de o potrivA
de insemnate In töte; dar In unele numörul si po-
pulatiunea scolilor de adulti e fOrte Insemnatd.
In unele judete, numérul auditorilor cursurilor
de adult! a fost crescut prin faptul cA militienii
reservistiI Intruniti Dumineca pentru exercititt att
fost Indatorati de cAtre comandantil lor ca sA asculte
si la cursuri.
Este mai grett la orase, din causA ca nicI una din
comunele urbane nu acordA institutorilor subventii,
precum dail cele rurale In vötAtorilor; de aceea ma-
sura luatit de nol pentru InvötAtorl nu s'a putut
aplia i institutorilor. Cu -bite acestea, In unele
parti institutorii att organisat cursurI de adulti In
mod gratuit. In Galati, pe lângA doue sectil de
invetAmint primar, este si o sectie In care se pre-
dati cunoscinte de electricitate, mecaniciti, etc , ne-
cesare lucrAtorilor auditori. Numörul auditorilor In
tóte sectiile a crescut p'anA aprópe de 90. Cursu-
rile sunt fAcute, nu numaI de institutor!, dar si de
profesorI, inginerI, ofiteri, etc. La finele anului sco-

www.digibuc.ro
 156

lar s'ail facut examene, In urma chrora s'ati libe-

rat chte-vA, certificate de absolvire.
Este necesar sh se iea mhsuri pentru ca cursurile
de adultl de la orw sh fie Inmultite cat mai mult.
Lucrul nu este grett, pentru-ch nici un ora, nu este
a0, de shrac, In at sh nu póth plati modesta In-
demnisare de 300 lel pe an, ce se cere pentru un
asemenea curs.

CursurT complementare.

Cursurile complementare In colile rurale trebue fa-

cute, färd, adaos de salariti, de chtre Invéthtorl, pen-
tru absolventii cursului primar, earl nu ail Inch I'm-
plinith etatea de 14 ant Ele trebue sh se fach cel
putin 2 ore pe sépt6mânä.
Dispositiunea acésta a rémas panit acum aprópe
neexecutath, si va fi greti sh fie generalisath cel
putin de o cam data,. In adevér, Invetatoril earl
fac InV6thmInt agricol 0 acel cari fac cursuri de
adulti nu mai dispun de timp suficient, ca sh La i
cursul complementar. Vom lua Insh mhsuri ca acest
curs sh se fach de toti aceia cari nu se afitt In unul
din aceste doué casuri.

Diverse alte moduri de activitate exteriórá

a scól eT.

Fiind-cA, ne ocuphm acl de diversele mijlóce, prin

cari cdla primara chuth sh lucreze 0 In afarä de
cuprinsul ei, pentru a modifica In bine starea cul-.

www.digibuc.ro
 157

tural& §i economic& a poporuluf, cat& sä. amintim

din noil cate-va lucruri despre earl am vorbit deja
mal sus.
Gradinile §colare, gradinile de legume, asociatiu-
nile Invötätorilor cu colarii 0 cu parintil acestora,
pentru a cultiva In mod. sistematic Cate o bucat&
de loc, serbarea sädiril pomilor , tóte aceste Incer-
01.1, dintre earl cele mai multe se pot deja consi-
dera ca reu0te, aü de scop, §i vor avé de efect a
pune la dispositiunea clasei töränesci nouö mijl6ce
de ca§tig f6rte insemnate, earl pan& acum, ori nu exis-
tail de loc, orl erati. In mama strainilor. Este destul sa
amintim cultura zarzavaturilor, care face s& ias& pe
fie-care an din ter& çiecimi de milióne de lei, deve-
nind ast-fel o causa de saracire pentru téra, In loc
de a fi, cum trebue s& fie, un mijloc de inavutire
pentru sateni.
Tot a§a, sunt lncercarile de sericicultur& i de
apicultura, ifacute de Invötätori §i earl merg Im-
multindu-se pe fie-care çli. OM cat de greil ar fi a
se schimba deprinderile töranului, este imposibil ca
aceste Incercari repetate, data vor continua a fi
sprijinite §i incuragiate de minister, sA nu aiba ca
efect a face 0 pe Omni sa le imiteze, mäcar cat
de putin.
Tot a0, este 0 cu silintele ce ne dam de a
face sa intre §i cartoful In alimentatia téranilor, lu-
cru care suntem siguri .ca se póte face, daca In-
ceputurile facute de not vor fi urmate cu staruinta.

www.digibuc.ro
 158

JuriT de impa'ciuire.

Doi InvOtatori din judetul Muscel ail avut ideea

de a forma in satul lor un jurig de împàciuire, cu
scopul de a regula prin buna intelegere micile con-
flicte de interese earl' se pot ivl intre sateni. ET at"'
si avut norocul de a aplana ast-fel cate-va nein-
telegeri, cari ar fi putut duce la procese ruinatOre.
Ideea acésta, parandu-se buna, a fost recoman-
data prin o circulara (anexa No. 47). Ail fost
invöt'atori earl* ail utilisat-o cu succes. Credem
mns ct o asemenea institutiune, ca prinda ra-
dácini i sa fie In adevör utila, ar trebul sa fie re-
cunoscuta si regulata prin o lege anume.

Biblioteci, reviste si publicatiuni populare.

Una din causele cele mai insemnate pentru earl
instructiunea primara nu se réspiindesce mai mult
mai repede, mal ales la Ora, este ca absolventii
scolil primare, odata ce ail parasit scála, nu mai
aü nici o ocasiune de a mai pune maim pe carte.
Din acésta causa, fOrte multi din el uita In curand.
tot ce aü invötat, mal ales data ail paräsit scOla
la o varsta prea mica si inainte de a fi trecut tOte
clasele. i chiar acel carl nu uita, sit cetésca si sit
scrie sunt cu totul lipsitl de ori-ce mijlóce de a-si
inmulti sail de a-si improspéta cunoscintele, cel
putin atat cat trebue ori-carul om pentru a lute-
lege cele ce se petrec imprejurul lui, intru cat 'II
privesc.

www.digibuc.ro
 159

Preocupati de acésta stare de lucrurI, am chutat

Inch din 1897 sh umplem acest insemnat gol.
Prima mitsurh luath a fost de a se fundA, o re-
vista popular& de un pret cat mai accesibil, desti-
nath maI cu sém& satelor.
Revista acésta s'a infiintat la 1 Octomvrie 1897,
sub numele de Alb ina. Scopul el" este de a röspAndl,
intr'o limbh cat se pOte maI popularh, tot felul de
cunoscinte folositóre, privitóre la religie, istorie, geo-
grafie, sciirrte naturale, igienh, medicina popular*
veterinitrie, agriculturit cu -bite ramurile ei, etc. Ea
maI cuprinde sfaturi morale, literatura popularh,
IndemnurI patriotice, notiunI asupra organishrii pu-
terilor StatuluI, sfaturi §i Phmurirl asupra organishrif
bhncilor populare, articole pedagogice; cu un cuvint
tot ce pOte interesa pe un shtén, pe un preot, pe
un Invöthtor sätesc.
TOte acestea formézh pe fie-care an done volume
de ate 52 de cále fie-care, §i costh 5 lef pe an.
Revista a duso fOrte greu la inceput. Cu tot
sprijinul moral pe care i-1 acordà ministerul, numaI
cu mare greutate se puteail acoperl cheltuelile ne-
cesitate de un tiragifi fOrte considerabil. Greutatea
principalh venià din anevointa cu care se incassag
abonamentele, precum i din negligenta sag rOua
vointh a unora din abonati.
Cu Incetul Irish situatiunea s'a Imbunhatit, §i all
revista este scósh din nevol. A contribuit la acésta
sprijinul ce I-a dat ministerul 0 Casa Scólelor, prin
luarea unui numör de abonamente pentru bibliote-
cele rurale, pentru colile din Macedonia, etc., pre-
drill i prin mhsurile luate contra Invetatorilor call

www.digibuc.ro
 160

nu-si achitail regulat abonamentele. Un alt ajutor

fOrte insemnat a venit din partea administratiunil
generale a postelor si telegrafelor, care a facut
tOte Inlesnirile compatibile cu legea pentru expe-
diarea si pentru incassarea lesnicidsa a abonamen-
telor. Dar maI presus de tOte, succesul se datoresce
membrilor comitetului de redactiune presidat de d-1
I. Kalinderu, earl' de sése ant muncese cu o sta-
ruinta, o abnegatiune si o desinteresare mai presus
de ori-ce laudá pentru succesul revistei.
Ali revista are un capital de reserva de peste
25.000 lei, cu care va puté sa lupte In viitor.
*
* *

Tot In scopul de a procurà satelor mijlóce de cul-

tura, s'ail Infiintat bibliotecile populare de pe lânga
scolile rurale.
Scopul acestor biblioteci, dupa decisiunea din 16
Octomvrie 1898 (anexa No. 48), prin care s'a in-
fiintat prima serie, este de a pune la dispositiunea
tèranilor cunoscatori de carte mijláce pentru intin-
derea cunoscintelor lor usuale, pentru intärirea si
inaltarea sentimentului lor de Omeni si de Romani,
de a limpell Inteinsii ideia de drept si datorie; de
a-I pune in stare sa deslege problemele de cari se
isbesc In calea vietil lor; in fine de a le deschide
sufletul pentru frumos, bine si adevèr".
In acest scop, in 9 Decemvrie 1897, s'a dat In-
sarcinare d-luf Anghel Demetriescu, profesor la li-
ceul Sf. bava, sa alcatuiasca o lista-tip de carp
pentru o biblioteca rurala iii marginele sumei de
100 lei. Lista propusa de d-1 Demetriescu, modifi-

www.digibuc.ro
 161

cat& in cate-va puncte, nu a putut fi marginitA In

suma de 100 lei; In realitate, primul fond al fie-
cAreia din bibliotecile infintate, impreuna cu lega-
tul §i transportul cartilor i cu alte cheltueli acce-
sorii, a costat mai mult de 200 lei (anexele No. 49
50). Pe Unga cArtile notate In aceste anexe
§i in anexa No. 52, fie-care biblioteca a mai fost
abonata la revistele Albincr, G-azeta sâténului §i
,Fedetórea seiténului; unele din ele mai sunt abonate
la Horticultorul, Noua revista pedagogicä, Revista
folkloristica i ,5'cóla roman& Apoi fie-care c(51A,
primara a primit cele 12 brosuri antialcoolice im-
primate de Casa Scólelor, 20 Cuvintäri de Chiricescg
§i pr. Nazarie, Povestea unei, Coróne de otel §i Rs-
boiul nostru pentru neatârnare de G. CoOuc; unele
töte bibliotecele ai mai primit Noti,uni ele-
mentare de musica de Stefdnescu, Musica biseri-
céscä pe psaltichie Ø pe note lineare, i Crestinis-
mul la Români; de P. S. S. Archiereul Nifon Ploie§té-
nul, i Vieile sfintilor pe luna Octomvrie.
La 7 August 1898, s'a elaborat un regulament
pentru functionarea acestor biblioteci (anexa No.
47); iar la 16 Octomvrie 1898, s'a decis infiintarea
a 320 biblioteci, ckte 10 In fie-care judet. In 1903
mai infiintat Inca 320.
Pe hInga acestea, trebue srt mai socotim un
num6r de 145 biblioteci, unele destul de bine in-
zestrate, infiintate din initiativa Inv6tAtorilor,
cari aü fost ajutate töte de Casa cl:Slelor (anexa
No. 52).
Inceputul acestei institutiuni este destul de bun,
facut pe un picior relativ mare, daa ne gândim
Raport adresat M. S. RegeluT.Spiru Haret. 11

www.digibuc.ro
 162

a WO, cheltuiala a fost purtat6 numai de Casa c15-

lelor. Cu timpul, fie-care din bibliotecile dejà create
se vor mai inavutl, fie prin cârtile ce se vor mai
Imprimâ de minister, fie prin achisitiuni, fie prin
donatiuni. Numörul bibliotecilor insW va trebul ma-
rit treptat, pana ce fie-care c4:51'.1 ruralâ sil aibA pe
a sa. Din nenorocire, la multe din ele va fi piedicA,
lipsa de localuri 0 de mobilier.
0 alt.& dificultate va fi de a deprinde pe sáteni
sá frecuenteze biblioteca., Informatiunile ce avem
In acéste,privinta nu sunt favorabile; numörul lec-
torilor este mic. La cele 320 biblioteci infiintate In
1898, am avut In patru anl 18.773 cytitori, cu 47.500
buletine, in cari nu se cuprind elevil §c4:51elor, nici
invötâtoril. Lucrul nu este de mirare, pentru-cii tre-
buinta lecturii este incá un lucru aprópe necuno-
scut la sate. Mijlocul de indreptare va fi In prima
linie priceperea invOtatorului. Daca la conferintele
culturale s'ar introduce i deprinderea lecturilor in
comun; daca, linvetátorii ar distribui colarilor lor din
divisiunea III, precum i absolventilor, câte o carte,
cu obligatiunea de a o restitui peste cât-vh, timp,
dând i séma de cuprinsul el, s'ar ajunge cu vre-
mea a se Fall gustul cetirei.
1)-1 I. Atanasiu, prefectul judetului Covurluiil, a
avut recurs la un alt mijloc: d-sa a creat cinci pre-
mii anuale, compuse din instrumente de grAdinttrie,
pentru sâtenii earl vor frecuentà bibliotecile cu mai
multá asiduitate. Resultatul a fost c6, numörul lec-
torilor a crescut indatá In judetul acela late() pro-
portiune fOrte insemnatá.
*
* *

www.digibuc.ro
 163

Lipsa unef literaturI populare la nol este fórte

simtith. Intelegem prin acésta un numér de publi-
catiunI, scrise pe Intelesul poporulul si potrivite cu
trebuintele lui intelectuale si morale : scrierI de uti-
litate, de sciinth popularisath, de morala, de dis-
tractiune, precum si scrierl cu tendinte nationaliste.
Locul pe care ar trebul sa-1 ocupe o asemenea lite-
ratura 1-ati apucat o multime de publicatiuni abjecte,
romane originale sail traduse, pline de obscenithtI,
de imoralithti, pe cari nisce industriall MTh scrupule
le debitéza In t6te pärtile, Ora si prin sate, cu
pret de 10 ban): cála. Cad nu trebue sh credem
ch lectoril lipsesc cu totul In sate; lectorI se gh-
sesc, daca scie sh-i ademenésca cine-vil cu nisce pre-
turi mid si cu titluri bhtatóre la ochL
Contra acesteI literaturi infame trebue luptat pe
tóte chile, si sh i se iea locul prin publicatiuni bune
si folosit6re.
Fundarea si sustinerea Albinei póte pan& la un
punct réspunde acestul scop ; publicarea biblioteciI
antialcoolice, despre care am vorbit maI sus, de ase-
menea. Dar pe langh acestea, am facut a se scrie
Carp anume In scopul acesta de chtre cel mat bunT
din scriitoril nostri. Ast-fel, d-1 G. Gosbuc a scHs Isto-
ria rësboittlui nostru de neatdrnare §i Povestea unei
Coróne de otel ; d-1 Al. Vlahuta, Rorndnia pitoréscd ;
d-1 N. Popovicl-Lupa, Agricultura, cunoscinte p rac-
tke de cultara parnintului ; d-1 C. Drutu, Cultura
cartofului. D-1 G. Cosbuc a mal fost Inshrcinat sä,
alcatuiasch o Antologie, carte de lectura pentru té-
rani, cu subiecte variate, din care a aphrut prima
parte ; d-1 Al. Vlahuth, o Istorie populard a Romd -

www.digibuc.ro
 164

nilor. Mai sunt i alte scrieri, publicate sub au-

spiciile Casei Scálelor, cari se \TM mentionate In
anexa No. 50 si 52 In fine, Casa Scólelor a acordat
o subventiune anuald de 3.000 lei societatif Stéua,
al cdrei scop este de a imprimh si a respandi, far&
nici un beneficiu, brosuri populare eftene (15 bani
brosura de 96 pagini).
Cele mai multe din aceste scrieri, r6spandite gra-
tuit sag puse in vIndare cu preturi fOrte reduse,
sunt mult cdutate. Greutatea cea mai mare Ins& std,
in lipsa unul colportagiú suficient si bine organisat.
Pentru scrierile earl' trebue sd fie rèspiindite prin
sate si In nurnèr mare, este fOrte anevoie a le face
sä ajungd, acolo unde trebue, i mai ales a se incassa
pretul lor, ori cat de modest ar fi el.
Directiunea general& a monopolurilor Statuluf a
bine-voit sâ ofere concursul sOii societAtil Stéua, pen-
tra Inlaturarea acestui mare neajuns ; ea a admis
ca debitant,ii séi sä, fie Insdrcinati si cu desfacerea
brosurelor Stela contra unei remise. Chiar Ins& dacti
sistemul acesta ar da bune resultate pentru Stéuct,
dup.& cum sperärn, el nu se pote generalish. Sin-
gura solutiune ar fi pOte o modificare a legit' pos-
telor ; si cestiunea este destul de important& pen-
tru ca s& merite o asemenea modificare.
* *
Printre cele-lalte mijlóce de vulgarisare, vorn mai
cita, Inca% unul, a cdrui initiativa se datoresce Invè-
tatorului din judetul Buzèti, Th. Zaharescu. El a
alcatuit un tabloil al bölelor celor mar obicinuite
la Ora, aratând numirile lor vulgare si sciintifice,

www.digibuc.ro
 165

causele cari le produc, semnele dupa cari se cunosc

si mijlócele de vindecare sad masurile de luatIpAna
la sosirea medicului. Acest tablod, dupa ce a fost
prefacut si indreptat de d-1 dr. A. Urechia, 1-am
imprimat in mad' multe mil de exemplare, si 1-am
facut sa fie afisat In permanent& in tOte scolile
primare si in primariile rurale.
Tot de odata, de vreme ce in tablog nu se puta
trece deciit un mic num6r de We, am cerut tot
d-lui dr. A. Urechia sit alcatuiasca un tabloil mai
complet, care, sub form& de brosura, a fost de
asemenea distribuit In bite partile.

Serb Ail scolare ; teatru ssátesc.

De când cut infiintarea cantinelor scolare (1898),
serbArile scolare in scolile primare s'ad immultit,
pentru-c& prin ele se reunesc mal cu sema fondu-
rile pentru intretinerea cantinelor. Mai pe urma
serbärile scolare ad insotit si conferintele cercurilor
culturale, distributiunile de premii, etc.
Nu am chutat sh le impedeciim, pentru-c& aceste
serbäri ad folösele lor. Ele dad copiilor sigurantli,
II Invatä sa se presinte bine, sit vorbésc& deslusit
Ele mal sunt ocasiune de recitftri si de cânt&ri patri-
otice, ocasiune indirect& de a se cultiva dictiunea si
musica. In fine, ele apropie pe parinti de scálä si
fac seed& populara.
E bine inteles c& aceste folóse s'ar schimbà. lesne
In paguba, daca s'ar merge prea departe. Nu tre-
bue ca serbärile s& ocupe prea mult din - timpul
qcolil.

www.digibuc.ro
 166

Representatiunile scolare constad din recitari, can-

tan In cor, miscari corporale dupa comandA, miscä'ri
gimnastice, danturi românesci. De cat-va timp, s'atl.
adaogat 0 mici representatiuni de piese compuse
anume pentru scOla, ca realisare a ideii tea trului sci-
lese a d-luf I. Kalinderu.
*
* *

Cele expuse Oat, ad arata spiritul in care ne

silim sa- desvoltam activitatea scolii primare, mai
ales pe a celei rurale, si rolul pe care credem ca
pOte,si trebue sa-1 împlinésca ea, In opera de Itn-
bunatatire a staril materiale si intelectuale a cla-
selor de jos.
Timpul de cand Incercarea nOstra, a Inceput este
Inca prea scurt, pentru ca resultatele ei sa fie destul
de aparente; cu tOte acestea unele din aceste re-
sultate sunt asà de insemnate, in cat credem ca. ar
fi anevoie a se tAgadu i. ca incercarea nOstra, ori-
cum ar fi judecata de alt-fel, merit& tOth atentiunea.
Un lucru, In ori-ce cas, resulta dintr'insa; anume,
ca s'a dovedit cum ca corpul didactic primar, si In
special Invqatorii, sunt un factor de prima ordine,
pe care nu va mai fi nim6nui permis a-1 neglige,
ori-cum ar crede ca trebue condusa lucrarea de re-
generare a paturii muncitóre.
Conclusiunea acésta de o cam data nu o putem
extinde si asupra celor-lalte parti ale corpului didac-
tic, pentru-ca activitatea lor nu s'a manifestat In
afara de scóla In de ajuns si Intr'un sens destul
de potrivit, ca sa justifice o asemenea extindere.

www.digibuc.ro
 167

POte c mediul In care-§i exercita el misiunea e

mai putin propria; pOte cá ocasiunea nu i s'a oferit
Inca; pOte ca activitatea luT sa, fie prea mult aba-
tuta pe cM mai putin fecunde. Trebue Insa sa cre-
dem ea, daca InvOt'atoril aü putut s faca ceea ce
aü facut, cu atat mai mult cuvInt vor puté face

Consideraliun1 asupra situatiuniT corpuluT didac-

tic primar.
Situatiunea corpulul didactic primar 3 suferit scum-
bàn de la 1864 incke.
Dupà legea din acel an, numirea provisorie a In-
vétatorilor o facea prefectul, dupit recomandatiunea
revisorului §colar. Ca titlu de capacitate, li se ce-
reà sä fi absolvit cursul primar, i sit fi trecut un
concurs asupra materiilor acestui curs, plus notiuni
de agricultura 0 de arta veterinara, pe ett se va
puté. Pentru institutorl, concursul se faceà asupra
materiilor de gimnasia. NieT unii, nici altif, nu be-
neficiati de nici una din dispositiunile legiI earl' asi-
guraü stabilitatea profesorilor de §coll secundare
superiOre. Urma de ad. ca Inv6tatorii §i institutorii
puteall fi censurati, suspendati i chiar destituiti
prin simpla decisiune ministeriala (Inv6tatorii chiar
de catre prefect), fail judecata saú alta formalitate.
Situatiunea acésta erà a0, de rea, da loc la ne-
regule a§a de marl i tineà invëtamintul primar la
un nivel ash de jos, In cât o schimbare se impuned.
Proiectul de lege din 1886 a propus asupra tu-
turor acestor cestiuni solutiuni, cari mai pe urma ati

www.digibuc.ro
 168

fost töte traduse In lege, si anume: numirea inv6-

tatorilor si institutorilor numai dintre normalistl,
dupa un, tabloil de capacitate, si asigurarea stabi-
MAO depline a lor, ca si pentru profesoril secun-
darl si superiori.
Proiectul din 1886 nu a fost votat; cu töte acestea
principiile lui, cel pupn intru cat privesce stabili-
tatea, aq fost In mare parte realisate chiar de atunci,
cAcl de fapt chiar de atuncl s'a pus capét pentru
tot-deauna nesfIrsitelor numiri, suspendâni, transfe-
rarl si destituiri, facute de minister, de prefect sail
chiar de revisorul scolar, fârA nicl o normâ si Tara
nici un frlit
Legea din 1893 a consacrat numirea numal din-
tre normalist, dupa un tabloti de capacitate, pre-
cum cereâ proiectul din 1886. In ceea ce privesce
stabilitatea, legea era mult maI aspra cleat pro-
iectul, de Ore-ce l'asà, ministruluI dreptul de a aplia
töte pedepsele, chiar excluderea timporara sail de-
finitiva, cerêndu-se doar, In acest din urma cas, avi-
sul conform al consiliului permanent. Transferarea
rémâneà o simpla masura administrativa, cu totul
la voia ministruluI.
Legea din 1896, care In acest punct este ne-
schimbata paná aq11, a Imbunatatit situatiunea In mod
radical, Iásând pronuntarea pedepselor eelor marl
In competinta unei comisiuni judiciare, compuse
dinteun profesor universitar si din dof membri aI
CurtiI de apel, si considerând transferarea In alta
localitate tot ca o pedépsa, care nu se pote pro-
nuntà cleat In urma unel judecAtI.
In ce privesce dar siguranta situatiunii sale, cor-

www.digibuc.ro
 169

pul nostru didactic primar stä mai bine cleat in

ori-care alta térà, ffirri exceptiune. Din punctul de
vedere al plätii, de asemenea, nu stint multe
cari stt ne trécA lnainte.
Ceea ce Insä nu i se acordit In de ajuns, erà In-
crederea. Erat, i Inca sunt multi aceia, cari con-
siderag pe inv4Ator ca pe un declasat, incapabil
de a face vre-un bine, plin de ambitiuni in dispro-
portiune cu capacitatea luT, ros de invidie, element
disolvant asp, cu perspectiva de a fi un agent de
distructiune maine.
Ceea ce s'a Mont In acesti doi ani" din urmii este
cel mai bun r6spuns ce se pote da acestor credinte
pesimiste. InvöVitoril ati dovedit nu numai c sunt
element de ordine In Stat, dar Inca constituese
un corp inteligent, activ, care pricepe rolul ce plite
sä jóce, si este gata sa,-1 implinéscri. De ac,11 Inainte
va fi lucru dovedit cì, färä, invötätorl, nimic temei-
nic nu se va puté intreprinde pentru prefacerea in
bine a stäril poporului de jos, si vinovat va fi acela
care, chemat fiind a presida inteo milsurà Ore-care
la acéstä prefacere, va mai persist& In vechile sale
preventiuni, i va neglige sag nu va sci a se servi
de dInsii.
E prea adevèrat c felul cum am educat pan&
acum pe viitorii invetätori, i päräsirea In care-1
läsam dupa ce-1 trimiteam la o catedrä, era, de natura
a cre& o stare de lucruri ingrijittire. Luam pe
iatul de téran de la viéta lui ampenésed, 11 insta-
lam Inteun palat luminat cu electricitate i incal-
cu calorifer; 11 Imbräcam In uniformä; 11 fAceam
o viétA de rentier; i, dupä cinci ani de viéta acésta,

www.digibuc.ro
 170

facuta anume pentru a-1 desvetà de töte deprin-

derile lui de satean, II tritneteam inapoi la sat O.
nu mai aveam nici o grip, de dinsul. Era natural
ca hive-Womb lipsit de-odata de vieta intelectuala
pe care abiit apucase a o cunósce In §cála norm alii,
lasat prada indiferentef sail relei vointe a shtenilor,
a primarului, a notarului, de multe ori chiar a pre-
otului i a proprietarului, lipsit de ori-ce sprijin §i
de ori-ce consiliti, sh pérda curagiul §i sh renunte
la lupta. Si cand vedea ca ori-ce pas, ori-ce Meer-
care a lui, In loc de a de§teptà simpatia .i a-I
atrage sprijinul superiorilor sei, erit interpretata In
reil i atribuith cine scie chror scopuri ascunse, nu
erit de preveclut ca vom face din el pe vecinicul
nemultumit, cum '11 Invinovatiaa unii ch este?
Acésta era o stare de lucruri care trebuià schiin-
bath numal de cat. Trebuià mai Inthia ca inveth-
torul sil capete o educatiune mal potrivita cu che-
marea lui, si pe urmä sh inceteze starea de isolare
§i de suspiciune In care träià.
Vom spune mai jos cele ce se cuvin In privinta
colilor normale ; iar, din cele arhtate pana acl, se
ved silintele ce ne dam pentru a Inaltà pe Inveta-
tor, §i In ochii self, i In ochil terii, precum §i pentru
a mic§orà distanta care II sepal% de superioril lui,
i care-I tinea Oita acum intr'o isolare a$ de absoluta.
Ridicand prestigiul 14 convingêndu-1 ch este un
factor important In Stat, chemat la o misiune mare,
aratându-I acésta misiune §i invetandu-1 cum sa vi-o
Indeplinésch, incetand de a-I pune rnerea In ochi
partile luI cele rele, fara a-I tine sema de cele bune,
ingecim puterea de munch a Invetatorului, §i. facem

www.digibuc.ro
 171

din el un colaborator ager si harnic, pentru atiltea

marl' intreprinderi Carl astépta Inca sa, fie duse la
bun capët; si odata ce vom fi pus lucrurile pe calea
cea buna, ele vor merge pe urma de sine, pentru
ca inv6tatorii vor sci sa-si pastreze el singuri si-
tuatiunea onorabila pe care Isi vor fi facut-o prin
meritul si munca lor.
*
* *

Nu este lucru tocmai usor a stabill o relatiune

continua si regulata Intre Invétatori si institutori
de o parte si organele centrale ale ministerului de
alta. Num6rul cel mare al celor dintâi, diseminarea
lor si lipsa unul corp de revisori si de inspectori
destul de numeros, aü faeut ca pana deunkli rela-
Ounile lor cu ministerul sa se reducii doar la simple
raporturi administrative.
Am cautat sa remediam acest neajuns prin diverse
mijlóce.
Societatile de InvOtatori si de institutori si revi-
stele publicate de ele aü fost unul din aceste mij-
Mee. Am ajutat pe Cat am putut la consolidarea
lor, si am cautat sa stabilim relatiuni cat mai
strinse cu dînsele. Ne-am silit In deosebi sa favorisam
formarea unel vaste asociatiuni a Intregului corp
primar, care, bine condusa, ar fi putut sa fie de
mare ajutor ministerului In realisarea mai multor
puncte din programul s66. Din nenorocire, buna In-
telegere nu s'a putut mentiné, asà, ca corpul primar
se gasesce 41 divisat In mai multe grupe, din earl
fie-care este prea slaba pentru a puté avé o influ-
enta, mai Inspmnata asupra activitatif corpului Intreg.

www.digibuc.ro
 172

Cu töte acestea, uneia din ele se datoresce insti-

tuirea congreselor anuale ale corpului didactic pri-
mar, inaugurate In 1900. Aceste congrese ati folo-
sul de a intrunl pe invetatorii i institutorii din töte
partile Ora, ceea ce permite a se da la ivélä multe
pareri si multe neajunsuri, carl altminteri ar re-
miiné necunoscute. Ministerul a ajutat In top anti
tinerea congreselor, prin subventiuni brmesci, prin
mijlóce de transport si prin adApostirea congresis-
tilor In internatele din Bucuresci, cari sunt gole
in momentul acela.
* *

S'a vèclut mai sus in ce rele conditiuni se fAceit

recrutarea corpului didactic primar sub regimul legif
din 1864. Dad', mai adttogam pe Iânga acésta
lipsa unui numör suficient de revisori si de inspec-
tori scolari cari s pith consilià si dirige pe cel
mai slabi, pentru a le permite sä-si inmultéscit cu_
noscintele, precum si isolarea si mediul putin cul-
tivat In cari träesc Invétätoril, se plite lesne inte-
lege cA multi din ei sa fi ajuns cu timpul a nu
mai corespunde chemaril lor, mal 'ales in compara-
tiune cu colegii lor mai tineri si mal bine pregatiti.
Pentru a permite acestor invétätori sA-si impros-
pöteze cunoscintele, legea a prevëçlut mal multe mij-
b5ce.
Unul din ele constä In conferintele scolare, in
earl', sub presedinta revisorului saü inspectorului
scolar, membril corpului didactic se vor ocupà cu ce-
stiunile ameliorärii metodelor de invetämint" (art. 73).
In fie-care an este o conferintA generalä de ace-

www.digibuc.ro
 173

stea, in care se intrunese la reedinta judetului toti

institutorii i invëtátorii din judet. Data acestel
conferinte a variat de pal multe oil. In anul 1898,
ea erit fixata In August. Atunci am schimbat-o, pu-
nênd-o îndatä dupa Pasci i reducându-i durata la
8 çlile, pentru a litsà vacanta cea mare neatinstt.
De doi anT inceoce, o parte din lncrarile acestor con-
ferinte anuale este consacratá in special Inv-60min-
tului practic agricol §i cestiunilor economice rurale.
Afará de conferintele anuale, institutoril mai sunt
obligati a frecuenta conferintele s6ptèmitnale, can'
se tin pe grupe de câte cel mult 16 institutori. Cu
timpul, aceste conferinte aft ajuns sa nu mai co-
respundA, Weptarilor, din caush crt aceleasf ces-
tiuni, merett tratate intr'insele, ajung in cele din
urmil fastidiOse; de aceea vorn schimbà modul lor
de functionare, fâcêndu-le mensuale, i dându-le o
organisare analog% cu acea a cercurilor culturale
de pe la sate, cari daft asâ de bune resultate.
* *'
Legea mai prevede i cursuri de repetitie, tinute
la colile normale, pentru Invètätorii i institutorii
vor fi perdut cunoscintele. Acel cari vor
refusa de a veni, saft earl' nu vor reui a se pune
in curent cu cunoscintele necesare, vor puté fi ex-
clu0 din corpul didactic" (art. 74).
Aceste cursuri all fost tot-deauna fOrte nepopu-
lare printre inv6tatori i institutori, ì cei trimi§i
la dinsele ati considerat, pe nedrept, másura ac6sta
ca o gravIt pedépsA pentru din0.
Pentru a combate acésta preventiune nejustificatA

www.digibuc.ro
 174

contra unei masuri de o utilitate evidenta, am di-

spus ca de aci inainte s'it se primésca" la cursurile
de repetitie si aceia cari vor dorl sh vina de buna voia
lor, dandu-li-se in acest cas transportul gratuit. Vor
fi, credem, unii earl* vor preferì sa villa de bun&
voie, si exemplul lor va dovedi si celor-lalti cil, cur-
surile de repetilie sunt In folosul dascalilor, si nu
ail nici un caracter represiv.
0 alta dispositiune mai lnsemnata privesce modul
si epoca cum se -tin aceste cursuri de repetitie.
PanA, in 1902, ele se tineail in lunile Iu lie si August,
In timp de 40 vile, de câtre o comisiune de pro-
fesori de sc61il normala. CO trimisi la ele erati in-
ternati in sc6la In tot timpul acesta. Cu incepere
din 1902, lucrul s'a schimbat: cei trimisi la cursuri
urinéza In timp de o luna cursurile efective ale sco-
rn, si in special lectiunile de practicil pedagogick
chiar In timpul cursului scolilor normale. Sistemul
acesta permite de a distribui pe invOtatori si insti-
tutori la bite scolile normale, si de a-T face sti pro-
fite de cursul viti si complet al lor, in loc de cur-
surile f6rte sumare si lipsite de practicii pedago-
gica ce li se puteail face In 40 dile de vacantâ.
Eliminarea din corpul didactic In urma cursurilor
de repetitie este o masurA fórte grava, de care nu
am usat dealt cu cea mai mare discretiune, si numai
In casuri In call Invotâtorul sail institutorul In mod.
evident era o calamitate pentru invetamint, si nici
sperantd, de indreptare nu mai era. In cei 6 anT, de
la 1897 pan& adi, nu s'ail eliminat din invötamint
in urma cursurilor de repetitie, cleat 32 inv6tAtori.
Este permis sa sperEim cA In viitor Ministerul se

www.digibuc.ro
 175

va gsì din ce in ce mai rare ori pus In aspra ne-

cesitate de a usà, de acest mijloc extrem, pentru
a curAti Inv6thmintul de elemente incapabile i vit-
tOmiitöre.
Am arAtat mai sus, si vom vedé i mai jos, mo-
dul sever In care se face aqi numirea Invötatori-
lor i institutorilor, i studiile lungi, seriöse si bine
apropriate cari se cer In acest scop. Pe IMO,
acésta, trebue sa se mai adauge cA numirea invè-
tAtorului i institutorului se face numai cu titlu
pentru a capëtà numirea definitivâ,
el trebue, la trei anT dupa intrarea In invetamint,
tréca un noil examen, la care, daca cade de trei
ori, este exclus pentru tot-deauna din InvOtAmInt.
Examenul acesta pentru defhiitivat se tine in fie-
care an. El nu presinta greutAti marl; cu töte aces-
tea, avênd In vedere consecinta grava a elimindrif
definitive la care pOte duce el, ministerul acorda,
tot-deauna numerOse arnânttri si dispense, de ate
ori se pOte, asà, c eliminarea, când se pronunta,
se scie bine c este pe deplin meritatrt.
Numérul e1iminrilor pronuntate, de la 1897 pan&
acp, In urma examenelor de definitivat, este de 123
pentru InvëtAtori si de 3 pentru institutori.
Pe langa mijlócele prescrise prin lege pentru per-
fectionarea cunoscintelor membrilor corpului didactic
primar, trebue sh se numere i acele pe earl le
procurA diversele publicatiuni, periodice sail nu.
Insusi corpul didactic primar face stt apara, maf
multe reviste, earl' fac Insemnate servicii; cad atât
colaboratorii, cat i lectorif, ail ocasiunea, unii de
a scrie, altii de a citl lucräri de naturil pedagogica

www.digibuc.ro
 176

sari enciclopedicit Ace Iasi servicid 11 face revista

Albina §i bibliotecile infiintate pe lânga 640 de
scoli rurale, si cari se vor maI inmultl. Atunci când
am voit sä lamurim planul activitatil nOstre In In-
vötamIntul primar rural, 1-am imprimat In forma
de brosura, si 1-am distribuit la totI InvètätoriI si
institutorii, si acésta a avut un efect bun, de Ore-
ce fie-care a vOglut tinta ce i se, puma Inainte si i
se arata si calea pe care sa ajunga la dinsa.
0 masura mai insemnata pe care am luat-o, dar
care va cere cati-va ani pana sa se realiseze pe
deplin, este. aceea de a se alcatul si public& o bi-
bliotecci pedagogica pentru usul corpului didactic
primar. Ea va cuprinde o colectiune din cele mai
bune scrieri pedagogice ale autorilor straini si ro-
mini, publicate töte in limba romiina, si puse in
vindare cu pretul cel mai mic posibil. Planul primei
serfi din acésta colectiune a fost facut de d-1 C. Meis-
sner, fost inspector general al Invëtamintului primar
si profesor la scOla normala Vasile Lupu" (anexa
No. 53). Fie-care din scrierile din acea lista va
fi incredintata unei persOne competenta, pentru
a fi tradusa. Dep, scrierea Leonard qi Gertruda de
Pestalozzi este data d-lul I. Radulescu-Pogoneanu,
si va fi pusa sub presa, In curând.
Casa Scólelor suporta cheltuelile acestei publicatiuni.
Biblioteca pedagogica va tin& locul lecturilor in
limbi straine, cari pentru eel' mai multi invétatori
si institutori erail imposibile, din causa necunoscin-
01 de limbi straine si a lipsei de mijlóce de a-si
procurà publicatiuni straine scumpe si numerOse.
*
* *

www.digibuc.ro
 177

Legea InvëtamIntului primar din 1901 a adus o

Insemnata modificare In modul de recrutare a cor-
pului didactic primar.
Dupa proiectul din 1886 0 dupa legile din 1893,
1896 0 1900, eraii doue feluri de §coli normale :
unele pentru Inv6tatori, altele pentru institutori. In-
vètatorii se recrutati din cele dintai, iar institu-
toril din cele de al doilea.
Cu töte acestea, art. 63 din legea de la 1893
prevedea ca invetatorii d.efinitivi puteatit fi trecuti
la scolile urbane de acelasi grad cu cele la cart* func-
tionail ei, dupa un servichl de 10 ani, 0 numai pen-
tru a cincea parte din locurile vacante, cu condi-
tiune sa fie recomandati de inspectorul de circum-
scriptiune .0 sa reu0sca a trece un examen echi-
valent cu examenul de institutori urban].
In legea din 1896, stagiul dupa care Invëtatorii
puteail fi admi0 la examenul de institutor era sco-
borlt de la 10 la 3 ani, 0 se suprima limita de o
cincime din locurile vacante. CO reusitI se inscriail
In tabloul de capacitate pentru institutorI, In.urma
absolventilor scolilor normale de institutori din ace-
lasI an, si se numiati la findul lor.
Ambele aceste dispositiunI aveati de scop sh dea
Invëtatorilor meritol un mijloc de Maintare. Din
nenorocire, ea nu a putut fi aplicata cleat o sin-
gull data, In 1894, când un num6r de 33 InvOta-
tori all fost inaintati ca institutori. De atunci, acésta
nu s'a mai putut face, pentru-ca bite locurile va-
cante din Invètámlntul urban ail fost ocupate, In
urma numeróselor numirl de nenormali§tI din 1894,
,
Raport adresat M. S. Regeltif.Spiru Haret. 12

www.digibuc.ro
 178

asa ca nu a mai fost unde sa se faca inaintarea In-

vëtatorilor.
Pentru a nu lash, sa se pérda o dispositiune care
constituia un asa, de puternic mijloc de incuragiare,
In Februarie 1899 s'a depus In Camera un proiect
de lege pentru inaintarea pe toc a invélatorilor
(anexa No. 54). Acest proiect a fost incorporat, cu
Ore-carl modificari, in legea din 1900 (art. 61), si
apol in acea din 1901, astacli In vigOre (art. 57).
Examenele de inaintare pe loc se fac la fie-care
trei ani. La ele sunt adrnisi invötatorii earl all un
serviciil de trei aril' cu titlul definitiv. La fie-care
examen, se pot Inainta cate 10 pana la 20 de In-
vètatori, cari atunci cap6ta, titlul de institutor si
WA de 130 lei pe luna, continuand Insa a functi-
ona la scolile rurale. Dupa 6 ani de servicia in
acésta situatiune, el pot fi trecup ca institutori la
oras.
Tot prin legea din 1901 s'aft desfiintat scolile
normale de institutori. Deja legea din 1900 preve-
dea eh' aceste scoli vor fi conservate numai atata
cat timp vor fi necesare, si in Septemvrie 1900 se
si incepuse suprimarea lor, ne mai admitêndu-se
elevi In clasa I a lor. De atunci, suprimandu-se Cate
o clasa pe fie-care an, la Iunie 1904 va esi ultima
promotiune dinteinsele.
Ca modul acesta, a disparut deosebirea care era,
'Ana In 1901 intre invötatori si institutort Acest
de al doilea grad nu este alt-ceva cleat ultimul
stagitl de inaintare al invetatorilor; In viitor, toll
institutoril de la oras vor fi luati exclusiv numai
dintre Invêtatori.

www.digibuc.ro
 179

Sistemul acesta a fost impus In mare parte prin

crisa de anil trecug; ea nu mai permiteà a se in-
tretiné cele patru scoli normale de institutori, earl'
ar fi continuat sa, dea pe fie-care an cdte o multime
de absolventi, pe când nici un loc de institutor nu
mai era, vacant. Sistemul are avantagiul de a fi
fâcut sd, dispard distanta care separà pe Inv6tdtori
de institutori, scs5la rurala de cea urbana, pe când
amândoué aveaü acelasT scop. El mai are meritul de
a fi creat un mijloc fOrte puternic de emulatiune
pentru invëtatori. De altd parte, are lnsa Inconve-
nientul de a fi o calls& ca inv64âtoril sh fie mereü
cu gândul la mutare, si stt nu se considere ca asezati
definitiv la locurile lor, ceea ce va putO sd fie o
pedica la formarea unei gospoddrif definitive. El
va mai fi un rnijloc de a se atrage mereü la oras
elementele cele mai bane de la sate, ceea ce va
fi In dauna satelor.
Programa si regulamentul examenului de inain-
tare pe loc s'aü sanctionat la 25 Aprilie 1902. S'a
evitat a se da acestui examen caracterul until exa-
men pur scolar ; s'a cdutat, din contrá, a se cere
candidatilor sa dea dovada mai ales cd, cunosc si
Inteleg datoriile sociale ale Invètätorulul, si s'a ti-
nut sémá de modul cum scia sa si le Indeplinéscit.
Primul examen s'a tinut In iérna 1902 3, cu
un succes desávirsit. S'at presentat 57 candidati
la Bucuresci si 50 la Iasi, dintre earl', In -firma eli-
mindrilor succesive de la diversele probe, ail ré-
mas pând la proba, din urmd, 40 candidati la Bu-
curesci si 29 la Iasi. Rapórtele presedintilor ambelor
conkisiuni de examen constatá cu deplind satisfac-

www.digibuc.ro
 180

tiune valórea candidatilor, Intinderea conoscintelor

lor pedagogice §i enciclopedice, talentul i convin-
gerea expuneril, priceperea rolului lor in c(516,
In societate. Unul din prepdinti scrie : E cel mai
bogat In Invètaminte din tOte examenele la cari
am participat. Avem elemente distinse de tot in
corpul nostru didactic rural ; sunt relativ multi in-
vOtatori atat de priceputi i vrednici, In Cat ale-
gerea finalA va constitul o real'a greutate ... Con-
ferintele In graiil popular ail fost sustinute de mai
bine de 15 candidati cu un succes stritlucit. E cu
neputint& ca ómenti, cari vorbesc ast-fel, s'a" nu aibil
o inriurire insemnata asupra auditorului lor de sa-
teni." (A se vedé §i anexele No. 55 i No. 56).
Un Inv6tiimint care resula din acest prim exa-
men de inaintare pe loc este eh nurn6rul inv60-
torilor earl' pot s beneficieze de dinsul este cu mult
prea mic, restrins cum este prin lege la un mini-
mum de 10 i un maximum de 20 la fie-care trel
ani. Acésta ne face 3 On& la 7 inaintArl pe an.
La un corp care deja trece peste 4.600 membri, este
evident ch", acest numér este aqà de neinsemnat
cat nici nu mai constitue un mijloc de incuragiare,
dupa cum fusese intentiunea legit ; cad' probabi-
litatea pentru fie-care de a se puté prenumèrit
printre acei 3 sail 7 este cu totul neinsemnatit, ori-
cât de mare ar fi meiitul lui. )$i and constatilm
câI óment- de merit num6ra corpul Inv6tAtorilor,
nu este logic, nici drept, ca sA se reduca la a0,
de putin lucru principalul lor mijloc de incuragiare.
Dar mai este o consideratiune de care trebue
tinem séma. Dupit legea actuala, pe viitor insti-

www.digibuc.ro
 181

tutorii se vor recrutà, numal dintre inv6tAtoril in-

naintap pe loc. Avem peste 1.300 de institutori ;
dar chiar dacd nurnërul lor ar scAdé pand, la 1.000,
dupit cum ar trebui, va fi nevoe pe fie-care an de
un num6r de 30 pând la 50 de invötdtori inaintati
pe loc, pentru a umplé golurile produse in rindu-
rile institutorilor de orw, prin mórte sail retragere.
Legea actualtt s'a votat In 1901, sub presiunea
crisei financiare, care nu permiteà sa se adopte nici
o mdsura ce ar fi putut duce la o crescere de chel-
tueli. Dar, din cele spuse aci, se vede crin punctul
acesta va trebui ca ea sa fie modificatti, In cat sd,
se pad face mai multe Inaintdri pe loc cleat acum.
*
* *
Inaintarea pe loc, chiar dad', i s'ar puté largl
cercul, dupd cum cerem aci, nu este un mijloc de
incuragiare suficient pentru corpul didactic primar.
Mai intdiii, ea nu se aplica institutorilor urbani. Pe
urnia, ori-ce s'ar face, ea va rOmâné tot-deauna mär-
ginita la un numèr prea restrâns de invetatori. In
fine, ea nu 'Ate recompensa cleat numal o anu-
min, specie de merite, i nu se pOte aplich la t6te
numer6sele casuri in earl' un invildtor sail institu-
tor meritd, o distinctiune.
Lipsa until mijloc de Incuraglare care sa cores-
pundd la aceste diverse trebuinte, a fost una din
causele cele mai insemnate pentru cari corpul didac-
tic primar, timp de atatia ani, s'a considerat, cu
óre-care dreptate, ca uitat de mai marii lui.
Pentru a implini acésta lipsa, s'a Infiintat, prin
decretul regal din 30 Octomvrie 1898, medalia Res-

www.digibuc.ro
 182

plata munch; pentru ineetetmintul primar, destinata

anume Mv6tatori1or, institutorilor, precum i tutu-
ror acelora earl, sub o forma Ore-care, aü adus un
servicit Insemnat InvOtamintuluT primar. (anexele
No. 57 i 58).
Yana acum, medalia acésta a servit pentru a se
recompensh mai multi Inv6tatori, institutori 0 per-
sOne din töte treptele sociale. Ea constitue unul
din inboldurile spre bine cele mai puternice din
ate dispunem, 0 este In ace1a0 timp i un act de
dreptate pentru o categorie de servicil §i de devo-
tamente, earl' 'Ana acum r6masesera cu totul uitate
sag nebagate In séma.
Prin decretul din 27 Iunie 1900, medalia Rësplata
muncii a fost instituita si pentru invOtarnIntul se-
cundar.
* *

Masurile ce am indicat 'Ana acl privesc mijló-

cele intrebuintate pentru a ridica prestigiul Inv4a-
torului si institutoruluT, i pentru a-1 recompensà
când face bine. Trebue ins sà ne ocupam i de
masurile de luat contra acelora cart' nu-§I fac datoria.
Am aratat mai su s. deosebirea care este Intre si-
tuatiunea actuala a corpului didactic primar §i aceea
pe care i-o facea legea din 1864. Astali el are o
situatiune stabila §i respectata, In schimbul celei
absolut precare pe care i-o facea legea veche. Pe-
depsele cele mai grele nu i se pot aplica decât
In urma unel judecati, care nici odata nu abuséza
de ele.
TotuO: trebue s observam ca, precum ministerul

www.digibuc.ro
 183

nu lipsesce a recunósce si a recompens& meritul

acolo unde se an, el tine tot cu aceeasi st6ruinta
sá reprime si 1.011, când se ivesce. Putem spune
c& In ultimii ani abaterile de la datorie ale corpu-
lui, didactic ag fost urmArite cu mai multa severi-
tate de cat ori-când, si s'a urmArit cu cea mai mare
stgruinth eliminarea din corp, sag cel putin pedep-
sirea exemplar& a acelora cari-1 compromit prin
jmrtare imoral4 sag prin neIngrijirea datoriilor lor.
Este vorba aci, nu numai de interesul serviciului,
dar chiar de prestigiul corpului didactic, care nu
pOte cleat s6, pérdii prin vina unor membri ne-
demni de chemarea lor.
Trebue Insh fácutA o deosebire intre cei vinovati.
Sunt uniI pentru cari pedépsa nu este un mijloc
de Indreptare. Socotindu-se adapostitl de garanti-
ile pe cari legea le acorda, ef cred ca pot consi-
der& catedra ca un mijloc de traiü asigurat, ca o rent&
personal& si perpetua, care le permite sa nesoco-
téscA datoria ce aU catre scOl& i &are tértt. Pen-
tru dInsii, indulgenta relativa a pedepselor nu este
decat o incuragiare, pentru a persist& In apuchturile
lor. Contra acestora trebue sa se useze de -Mt& seve-
ritatea, pentru-c5, alt-fel, pe Fang& rani pe care-I
fac chiar ei, fac un r6g i mai mare prin exemplul
röti pe care-1 daü celor-lalti prin impenitenta lor.
Nu e tot ash pentrg aceia earl pentru prima óra
cad In greséla, carT datz dovad& de phrere de rètl,
si cari se IndreptézA In urma pedepsei. Pentru ace-
stia se pote admite c abaterea a fost In adevèr
consecinta unei greself, unel scApári din vedere, unel
negligente sail unei porniri momentane. Este evi-

www.digibuc.ro
 184

dent eh bath, de acestia nu e necesar a se usa de

aceeasi rigOre ca fat& cu cei dint&i. Scopul pedep-
sel fiind indreptarea celui gresit, nu ar fi necesar,
si nici nu ar fi drept, a face sh apese pentru tóth
vieta asupra cul-vb, consecintele unei greself trece-
tOre, de care In urmh a dat dovadh ch s'a indreptat.
De aceea regulamentul pentru aplicarea legit In-
véthmintului primar contine dispositiunea fOrte In-
telépth ch pedepsele se pot prescrie, dach cel pe-
depsit dh, dovadh ch s'a Indreptat (art. 168).
De dispositiunea acésta am usat de mai multe
ori, si nu ne pare réti, pentru-ch am avut satisfac-
tiunea de a constatà tot de atiltea ori ch pedépsa Isi
avuse efectul.
Credem insh eh% se cuvine sa facem un pas mai
departe In directiunea acésta. Vom introduce anume
In regulament un articol, care se va apnea intre-
gului corp didactic, duph care, dach unui membru
al lui se aplich o pedépsh pentru prima Ora, minis-
trul, apretiánd. duph, statul personal al celui pedep-
sit si duph ori-ce alte mijlóce de informatiune, va
puté, dach va crede ch este oportun, a suspend&
efectul pedepsef pentru un timp dre-care, fixat tot
prin regulament ; si, dach In timpul acesta cel pe-
depsit ar fi dat doveqi neindoióse de indreptare,
pedépsa se va pute radià 0 lucrurile se vor puté
repune Intocmai in starea In care ar fi fost dach
pedépsa nici nu s'ar fi pronuntat.
Motivele si folOsele unei asemenea dispositiuni nu
afi, credem, nici o nevoie sh mal fie explicate.

www.digibuc.ro
 185

De at-va timp, unii institutorl ail Inceput a-sl

trece examenele la facultatea de drept. Dup It ob-
tinerea diplomel de licentä, unil din ei s'ati. inscris
In tabloul advocatilor. Acésta erà in paguba servi-
ciului, caq orele de clase ale institutorului, coinci-
dênd cu orele de lucru ale tribunalelor si curtilor,
institutorii advocati, ori lipsiati de la clase, orI soli-
citall congedii, sub tot felul de pretexte. In ori-ce
cas; era imposibil ca cine-vA stt satisfacä chemarea
sa de institutor, care este as& de absorbantä, de
odatä cu alth meserie ash, de plinä de responsa-
bilitäti, cum este acea de advocat.
Pentru aceste motive, pe basa art. 66 din lege,
dupa ce am luat si avisul consiliului permanent de
instructiune, am declarat cA este incompatibilitate
intre functiunea de institutor si meseria de advocat,
si am silit pe cei in causa sä opteze intre una si
alta. Mai top aú preferit sä rêmânä In invëtämint.
*
* *
PAWL' anul acesta, chitantele pentru plata lefii in-
vötätorilor se vizaü de cAtre primarif rurali, ca do-
vadà a invêtätoril ail fost presenti la post, si nu-
mal cu chitantele ast-fel vizate puteatt Invêtatoril
sa-sl primésca léfa. Dispositiunea acésta erà o causa
de nenumérate vexatiunI si umilinte pentru Invé-
tätor, fiind a primaril abusaii adese-orl de drep-
tul ce li se dMuse, färä cel mai mic folos pentru
scóla, cAci s'a dovedit In nenumèrate rInduri ca. ne-
ajunsurile ce fiiceall el Invètätorilor nu aveaii ni-
mic a face cu presenta sail absenta lor de la sc(Slä.
Am pus capét acestei stäri de lucruri, si am supri-

www.digibuc.ro
 186

mat una din causele cele mari ale scäderil presti-

giului Inv4Atoru1ui In sat, prin decisiunea din 3 Maiti
1902, prin care am hotarit ca chitantele de WA
ale Invëtätorilor sä" nu le mai vizeze primarii, ci re-
visorii §colari.
*
* *

Ca sh lncheidm cele ce aveam de spus In pri-

vinta corpuluI didactic primar, ne vom oprl un mo-
ment asupra cestiuniI, destul de discutate la noi,
a InvötAbirelor 0 institutórelor la §colile de bileti;
awl sunt uniT cari sustin ch ar fi de preferit ca In-
vëtämintul primar s'A fie incredintat In Intregime
numal femeilor.
Suntern contra acestei Wert
Ori-cât s'ar qice a femeia are mai mult cleat
barbatul aptitudinea de a cresce copiii, ImprejurA-
rile de la noi sunt ast-fel, Ca functionarea unel fe-
mei Inteo cl:5l'a de bAeti este fOrte grea. Baetii no-
§tri sunt turbulenti, 0 o institutóre tInèrft, a cArei
etate nu difera mult de a §colarilor ei, nu póte avé
energia necesara pentru a-1 stApanl. Lucrul acesta
nu mai face Indoiala pentru nimeni acji, cand, dup6,
10 ani de experientA, se compara clasele de WO
tinute de femei cu acele tinute de- bitrbati. De alt-fel
institutórele Inse§1 10 dail sérnA de greutatea mult
mal mare pe care o ail In colile de -WO, 0 cauta",
Indata ce pot, sa fie trecute la cele de fete.
In colile rurale, situatiunea pentru Invétätóre este
0 mai rea. InvètatOrea are acolo de luptat cu réua
vointa 0 cu forta de inertie a .primarului i a ate-
nilor; ea are sa aplice amencple §colare, sa fach re-

www.digibuc.ro
 187

censhmintul copiilor In virsth de scólii, sh sthrue ca

primaria sh-i dea servitor, lemne si reparatiuni pen-
tra scOlh, lucruri call rare-ori se capëth de la pri-
mufti ruralI Mrh stäruinte si dispute. Locuinth nu
gasesce, intretinere de asemenea; scolarii ei sunt
In majoritate baeo de o vIrsth relativ mai mare de
cât la oras. Pe laugh acestea, Inv6tht45rea este mai
tot-deauna fath de la oras, nedeprinsh cu greuth-
tile vietii de la térh, si Inconjuratil si din acésth
caush de ostilitatea, sail cel putin de indiferenta 1.611
voitóre a tuturor. Nu mai vorbim si de alte peri-
cole cari ameninth pe o femee, de cele mai multe
ori tinërft, aruncath WA' nici un sprijin, intre nisce
Omeni call nu sail respectul ce datoresc sexulut si
sPabiciunii.
Duph legea actualh, Inv6thtorii din scólele rurale
mixte cu un singur invètator trebue sh fie barbati.
In scólele cu mai multi InvètätorT, se pot nurni si
Invëtatóre, Irish directiunea scoliT trebue Incredintath
tot-deauna unui In véthtor.
In scolile mixte, unde nu functionézh decât Inv6-
thtori, predarea lucrului maMial la fete pOte fi In-
credintath, unor maiestre speciale, platite de comuna
si nurnite de revisor. In scolile de fete, sunt nu-
mal Invëtätóre. In scolile urbane de bileti, nu se
pot nurni institutáre deckt la primele doue clase;
ele se pot numi si in scolile mixte; directiunea Irish
trebue sil o aibt to t-deauna un institutor.
De fapt, sunt Inch la térh Inv6thtóre diriginte la
scolile mixte, numite fiind intre 1893 si 1896; dar,
Indath ce se pote, ele sunt trecute la alte scoli si
sunt inlocuite prin barbati.

www.digibuc.ro
 188

Scolile normale primare.

Prima scálh normald din -VI% a fost acea de la

Vasile Lupu", din Iasi; a doua, scóla Carol I",
fundath prin munificienta Maiestatil VOstre, si tran-
sferath In urma la Câmpu-Lung.
Açli avem 6 scoli normale de loheti: la Craiova,
Campu-Lung, Buzöti, Galati, Bitr lad si Iasi, pe lânga,
call trebue numörata si acea din Bucuresci, intre-
-tinuth de Societatea pentru Invötiltura poporului
roman si subventionath de Stat. Scoli normale de
fete sunt done: cea de la Iasi, si sectia normard
din asilul Elena-Dómna".
Se pote calculh ch fie-care din aceste 9 scolf pote
da 25 pana, la 40 de absolventi pe an; In total,
225 Ora la 360. Intro aceste limite, se pote face
sd varieze duph trebuintd numörul absolventilor,
fixând dupa voie numerul admiterilor In scoli pe
fie-care an.
Numerul total al membrilor corpului didactic pri-
mar, urban si rural, este de 6.000 In cifra, rotundk
InvöthmIntul rural are Irish trebuinth a fi completat,
si pentru acésta mai trebue cel putin 2.000 de In-
vOtAtori dupa, cum am ariitat mal sus. Pentru a se
completà numörul acesta In 10 ani, ar trebul add-
ogati câte 200 pe an; In nici un cas nu se pot adhogh
mai putini de 100,
,
si, de fapt, chiar In anii cel mai
grel, tot a crescut numérul Invötatorilor cel putin
cu 50.
Ash dar scolile normale trebue sh implinésch go-
lurile ce se fac pe fie-care an, call trebue socotite

www.digibuc.ro
 189

la cel putin 30 o din nurnörul total, si sä, dea si

absolventii necesari pentru posturile din noti create.
Cu efectivul actual de Invötatori, se fac dar 180
locuri, devenite vacante prin mOrte sail retragere,
si 100 Ora la 200 prin none creatiuni; peste tot,
280 pâma la 380.
Cand se va completà numörul de 8.000 de in-
vötatori s'i institutor-I, vom avé sä, facern fatä, numal
golurilor de eel putin 240 pe an, cari se vor ivi.
In ori-ce cas dar actualele scoli normale sunt
necesare si suficiente. Dar pe lângh scolile enume-
rate, mai erati scolile normale de institutóre din
Bucuresci si Craiova, si sc(fila normalä, de institu-
torI din Bucuresci.
Din calculul de mai sus se vede a aceste scoli
erail inutile, nu numal pentru motivul, desvoltat
mal sus, a de acum Mainte institutoril se vor re-
crutà dintre invötatori, dar si pentru cä, numörul
total al InvetAtorilor si institutorilor necesari nu
justifia existenta a 12 scoli normale.
0 observatiune se impune in special in privinta
scolilor de fete.
Admitând a, numérul institutorilor si institutd-
relor se va sadé pang la numérul suficient de
1000; a, jumatate din acestia vor apartiné scolilor
de fete; a din cea-laltä jumiltate, la clasa 1 si II
de baet,I vor fi numal femei, ceea ce, evident,
e o ipotesä, extremâ, nu vom avé, and lucrurile
vor fi ajuns In stare normalä,, decât eel mult 750
institutére In tOta Ora.
La tht, nu vor puté fi mai mult de 1.000 In-
vétätbre cel mult, de Ore-ce ele nu pot fi intrebuin-

www.digibuc.ro
 190

tate decat In scolile de fete, cari sunt fOrte putine,

sail In posturile II si III la scolile cu mai multi
invètatori.
La 1.750 de Inv 64atóre si institutóre, golurile anu-
ale vor fi aproximativ 50. Prin urmare, cele done
§coll normale de fete, din Bucurescl si Iasi, sunt si
vor fi, nu numal suficiente, dar pote chiar mai mult
de cat suficiente.
*
* *

Dintre töte categoriile de scoli, afara de semMare,

scolile normale sunt acelea earl ail localurile cele mai
bune si instalatiunea cea mai suficienta. ln adevër,
töte scolile normale sunt instalate In localuri pro-
prii, cladite anume pentru ele, si cele mai multe
din ele ail si mobilier si dotatiune bunä si suficienta.
Chiar scóla normala a Societatii si-a cladit un local,
din care done din trel pärti. sunt gata, In parte cu
ajutorul dat de Stat. Singura scOla din Buz Oil, ca
mal noua din tae, este instalata in localul vechiu-
lui seminar, care este cu totul impropriCi si nesu-
ficient, si va trebui sa i se faca unul anume.
Scolile normale sunt institute bine tinute, curate ;
unele din ele ar puté fi date ca model, din -Vote
punctele de vedere, si aratate cu mandrie ori-cui.
Cu töte acestea, 'este o imputare care se I-Ate
face tuturor fara deosebire; este ca sunt cladite cu
prea mult lux. Pentru acésta, vina o ail fara, ex-
ceptie top ministril earl ail presidat la cladirea vre-
uneia din scolile normale. Dominati de gAndul im-
portantei acestor scoli si cu dorinta de a face cat
mai bine posibil, el ail aprobat planuri de cladiri

www.digibuc.ro
 191

vaste, adevörate palate, dotate une-ori cu instala-

tiuni costisitöre 0 luxóse. DupA, reflectiune, s'a
véclut a tipul cel mai potrivit pentru o §cólä nor-
male, populatä cu bäetI de törani, ar fi fost acela
al unei ferme, compusä din mai multe clAdirl se-
parate, färä etagiil, simple de tot. Dar acum lucrul
e Mcut, 0 nu se mai póte revenl. Va trebul doar
a se stabili un regim care s5, apropie at mai mult
vieta normaliOilor de cea terânésa, pentru a nu-T
mai insträiná de vieta care va fi a lor, ca Invötatori.
Acest scop vom autà sa-1 realisam prin noul re-
gulament al §colilor normale, care este dejh Mcut
0 care se va promulgh In curând.
*
* *

0 schimbare fundamentalä' a fost adusä organi-

satiunii §colilor normale, prin introducerea lucrftri-
lor practice de agriculturá.
Paná In 1886, töte §colile normale erati instalate
prin orav, In case inchiriate, nelnapétdre §i nepo-
trivite scopulut In anul acela, hotárIndu-se a se con-
strul localurI anume pentru §colile normale, s'a luat
decisiunea ca ele sa se facá la amp, 0 sä se do-
teze cu ate o bucatá de loc destul de mare, pen-
tru ca pe dinsa normalistil sá facá lucrárl practice
de agriculturá 0 grádinárie. Atunci s'a ales pentru
§cóla Carol I" un loc mare MO biserica Flämanda,
In fata Câmpu-Lungului, s'a cumpörat grádina Pe-
ster, de la Copal, pentru §cóla Vasile Lupu"; s'a
obtinut locul cel mare dintre ora, 0 gradina pu-
blica, pentru cÓla din Barlad. In acela0' timp s'a

www.digibuc.ro
 192

obtinut si- crediteie necesare pentru clädirea acestor

scolf.
In 1898, s'ail obtinut creditele si pentru scolile
din Galati si Craiova, precum si .terenuri marl la
marginea acestor orase.
cOla din Buzéil nu are Inca, teren de cultura;
dar se v or face pasurile necesare pentru a i se da.
ScÓla normala a Societatii din Bucuresci de ase-
menea nu are teren, i-am pus Insa la dispositiune
gradina care apartine StatuluI, de langa biserica
Radu-Voda, cumpèratii, la 1886 in vederea cladiriI
Seminarului central.
Dar cu töte ca parte din Foil aveail terenurI de
cultura Inca de la 1886, aceste terenurf ail remas
neintrebuintate, iar cursul de agricultura figura nu-
maI de forma, in programa, cad erit un curs curat
teoretic, facut numal In clase, neInsotit de cea maI
mica practica pe teren. Exceptiune Meek In parte,
nurnal scOla Vasile Lupu".
Am pus insa capèt acestei anomalii.
In anul 189i, am dat insárcinare d-lui I. Mitru,
directorul scolif Vasile Lupu", sa studieze cestiunea
si sa ne presinte un raport asupra organisariI In-
v6Vamintulul practic- agricol In scolile normale. Ra-
portul d-luI Mitru (publicat In Buletinul Oficial al
ministeruluI, No. 101 din 15 Octomvrie 1897) a fost
punctul de plecare al modificaril organisatieI scOle-
lor normale, si In special al adaosuluI until al séselea
an de curs, spre a se gas1 timpul necesar pentru
Invètamintul practic agricol.
In acelasl an, s'a introdus pe langa scolile nor-
male cate un agronom, Insárcinat a se ocupa, im-

www.digibuc.ro
 193

preuna cu normalistii, numai cu lucrä' rile practice

de agriculturä, MA, a face nici un curs.
In 1901, Casa Scólelor a procurat scolilor normale
din Craiova si Galati ate o sumä de 1.098 lei,
provenitä din un legat läsat de repausatul Sc. Petro-
vici-Armis, cu care aceste scoli si-all procurat vitele
si uneltele necesare pentru munca primIntului bor.
Dar InvétamIntul practic agricol a prirnit defini-
tivb, sa organisatiune prin ultimele programe ale
scolilor normale, sanctionate In 2 Iunie 1903. De
acum inainte, lucrärile practice sunt obligatáre pen-
tru normalistii din töte clasele, câte o jumätate de
di pe söptèmânä fie-care clasä. Aceste jumätäti de
çlile se pot cumulà, la momentele când lucrarile
sunt mai zornice.
Apoi scolile Carol I" si Vasile Lupu" posedä fer-
me, lucrate nutria" cu normalistii, carf sunt model din
töte punctele de vedere. Se cultivä cereale, plante
furagere, legume, floe'', porni fructiferi; se ingrijesc
vitele, se cresc albine si vermi de mritase, ca In
cea mai bunä sc(515, de agriculturä. La Barlad, lu-
-crärile sunt de asemenea destul de inaintate. La
Galati si 1a, Craiova, stint lncepute, dar nu Impinse
prea departe, pentru-a, scolile sunt instalate abià
de un an, si fermele lor nici nu posedä Inca bite
cele trebuincióse.
Reforma acésta In organisarea scolilor normale
o consideräm ca find de cea mal mare importantä.
Prin ea se va micsorà, data chiar nu va dispare
de tot, Insträinarea normalistilor de viétä câmpenéscä,
care erà consecinta inevitabila a stäril de lucruri
de mai Inainte, iar scóla ruralä va avé Invétätori
Ita port atlresat 31. S. Regeltg.Spiru Haret. 13

www.digibuc.ro
 194

destoinici, earl vor face ca Invëtâniintul practic

agricol s devina, o realitate.
* *

O schimbare mai InsemnatA In organisatiunea

normale s'a adus prin legea din 25 Aprilie 1903,
care a ridicat numörul claselor lor de la 5 la 6,
ceea ce a fácut necesal% §i prefacerea programelor.
Nouele programe aü fos promulgate la 2 Iunie 1903.
Cu tot adaosul de un an, nouele programe prevöd
in partea teoretica simplificAri destul de insemnate
fatA de cele vechi; mai ales programa de materna-
tice a fost fOrte mult upratA. suprimat apoi
exercitiile militare, devenite inutile, de Ore-ce, prin
legea recrutArii din 1898, s'a fAcut ilusorie dispo-
sitiunea din legea Invq.amIntului primar din 1896,
care organisit rnilitaresce colile normale, pentru ca
trecAnd de a dreptul in reservit când
terminail c1:51a, sfi, nu mai röintina colile ate 3 anf
farA invêtAtori, pe timpul cat 10 faCeail el servi-
ciul militar. Legea recrutarii din 1898 obligâ ins&
pe norrnalistl la serviciul In casarmâ, aà cft sunt
numerOse §coli lipsite ani 1ntregi de Invötatoril lor.
In asemenea conditiuni, este evident a era inutil
a se mai consacrit timp InvêtamIntului militar In
§colile normale.
S'an suprimat de asemenea limbile moderne din
§colile normale. Scopul introducerii lor fusese ca
normaliti1 sä, fie In stare a ceti §i a se folosi de
scrierile strAine de pedagogie, francese sail germane.
Dar o experienta de 10 ani a dovedit, fdra
posibilit, a nu se puteà ca norrnalitii sâ, capete,

www.digibuc.ro
 195

In §cólä, destula cunoscinta de limba straina, ca sá

se pótá folosi In mod curent de dinsa. AO, fiind,
timpul consacrat acestui studig era perdut In zadar.
S'all suprimat dar limbile stráine; dar am luat másuri,
dui:4 cum am arátat mai sus, a se forma o biblioteca
pedagogicá in limba românä, de cele mai bune scrierf
sträine, din orT-ce limba, biblioteca care va Inlocul cu
mare avantagit i Inlesnire utilisarea limbilor sträine.
Timpul remas liber prin aceste suprimári i sim-
plificári a fost Intrebuintat pentru a da mai mutt
spatiA unora din materiile earl pang, acum era,A prea
Indesate; s'a introdus Invëtämlntul practic agricol;
s'a dat timp mai mult lucrului manual. In fine, s'a
introdus un curs anume de datoriile invetatorului
afarg, din cólli,, cu un curs de comptabilitate prac-
ticá, pentru a-i permite sh fie In sat elementul de
progres i Ináltare ce dorim sa fie, punêndu-1 In
positiune de a funda i a conduce báncile populare,
de a face sg, progreseze cercurile culturale, 0 de a
fi intr'un cuvint sfatuitorul ascultat i respectat al
sätenilor in töte ocasiunile.
Programa ast-fel Intocmitá s'a aplicat la 1 Sep-
temvrie 1903 de odatit In töte colile normale ,i In
töte clasele. In genere, introducerea unef programe
none nu se pOte face decât pe Incetul. Ad nu a
fost nevoe de o asemenea precautiune, pentru-cg, pro-
grama cea noua este mai simplä i mai uOrg, cle-
at cea veche, i este alcatuitä dupa acela0 plan
ca 0 dinsa. AA fost de ajuns a se lug, doar ate-Ara
másuri de transitiune, pentru a se evità töte in-
convenientele schimbáril.
*
* *

www.digibuc.ro
 196

colile normale, ne avênd de at colari intern'', din-

tre cari cea mai mare parte sunt bursieri, ele sunt,
neap6rat, supuse unui regim mai sever, in special
in ceea ce privesce promotiunile. AO, un normalist
care r6mâne repetent perde bursa. CO cari ajung
in. casul acesta s afl inteo situatiune fOrte grea,
aci se gasesc, la o virsta relativ inaintatit, cu stu-
diile neterminate; iar s'a se intOrcA la plug, nu mal
ati curagiul. In cea mai mare parte, el raman nisce
decl asap'.
Ace1a0 lucru se póte spune i despre seminaristii
repetenti.
Am socotit cí i unii, i altii, pot fi Intrebuin-
tati cu folos, §i pentru eT, i pentru Ora, dach prin-
tr'un curs suplementar, li s'ar putO da cunoscinOle
necesare pentru a servi ca notari de sat. In acest
scop, am alcatuit un proiect de program pentru o
ci5h1 de notari, In care sa se admiti-i norma1i0ii
seminarWil cu cel putin trel clase de c(51'6, normalh
sail de seminar. Programa cuprinde un an de studii
speciale, necesare notarului.
Proiectul acesta este Inca in studiti, impreunä cu
d-1 ministru de interne.
* *

Print'un exces de indulgentA. 0. de generositate

nu bine nemeritd, se luase deprinderea ca Statul sì
procure tuturor normaliOilor, fiira deosebire, chiar
celor ce avean mijlóce, imbraamintea i cartile. Am
facut sì inceteze acest lucru, ale artil inconveniente
sunt evidente, prin decisiunea din 14 Ianuarie 1899.

www.digibuc.ro
 INV krAMÎNTUL SECUNDAR.

Legea din 1898.

Invéthmlntul nostril secundar este sub regimul
legii din 23 Martie 1898, push din noil In aplicare
la Julie 1901, cu midi' modifichri, duph ce fusese
desfiintath prin legea din 1900.
In ceea ce privesce InvétämIntul secundar, legea
din 1898 se deosebesce de cea din 1864 In mai
multe puncte esentiale : organisarea liceelor si gim-
siilor, egalisarea condiVunilor Inv6thmIntu1ui real
cu ale celui clasic, organisarea invétämIntului se-
cundar al fetelor, recrutarea si disciplina corpului
didactic, sunt cele mal insemnate.

Organisarea liceelor si gimnasiilor.

Legea din 1864 nu recunosceà, cleat un singur
tip de liceii, acel numit clasic. Numirea acésta Insä
nu era pe deplin meritath. Prin licett clasic se In-
telege o scó1h, In care studiul limbilor latinä si elenä
servä de temeiti Intregului Inv6thmInt. La noi Insh
limba latinä ocupà In totul 23 de ore pe sèpt6.-

www.digibuc.ro
 198

mann, iar cea elena 14, ash ea mai ca, nu era exem-
plu ea un scolar, dupa terminarea liceului, sa, fie
In stare sn cetésca, In mod curent un text latin,
si Inca, si mai pOn unul elen. In liceele clasice
francese, limba dispune de cel putin 40 de
ore; In cele germane de peste 60.
In realitate, studiul limbilor latina si elena, ash
cum se facea, nu erà de niel o utilitate, sail nu-
mai de o utilitate fOrte restransa. Cele 37 de ore,
ce ocupail ele, puteati cu mai mare folos sa fie In-
trebuintate la alt-ceva mai practic si mai
La 1875, s'a creat gimnasiul real, al etirui scop
marturisit era de a da un Invëtamlnt basat pe stu-
diul limbilor moderne si al sciintelor; prin urmare,
mai conform cu ideile si cu trebuintele moderne.
In realitate, gimnasiul real nu Were& de cel clasic
cleat prhy suprimarea limbii latine si elene.
De alt-fel, ereatiunea acésta nu a avut nici o in-
fluenta asupra mersului InvétamIntului. Gimnasiul
real, ne avênd de cat 4 clase, nti aveà nici o per-
spectiva ; de aceea, pe unde se aflà ate unul, se faceail
silinte pentru ca sa fie transformat in gimnasiti
clasic. Abià mal tircjiil se Mai si un singur Heed
real, la Braila.

Dupä legea din 1898, liceul are opt clase.

Prime le patru clase In tóte liceele aft aceeasi pro-
grama, care este alcatuitá In asa fel, In cat forméza,
un ciclu complet de cunoseinte.
La clasa V, se face trifurcarea, adicd liceul se
desparte In trei sectiuni: clasica, reala i moderna,

www.digibuc.ro
 199

ash a, de la acésth clash, un scolar alege deja di-

rectiunea studiilor sale ulterióre.
Sectiunea clasich este caracterisath prin limbile
latina si elena, chrora li se art o mare desvoltare.
In sectiunea realh, locul de frunte il ocuph mate-
maticile si sciintele fisice si naturale. Sectiunea mo-
dernil nu este alt-cevh cleat sectiunea clasich, In
care limba elenh este inlocuith prin sciintele fisice
si naturale, fäcute duph programa sectiunil reale
(anexa No. 59 si 60).
Sunt comune, la ate trele sectiunile cursurile de
religie, limbile romanä, francesh si germanh, istoria
universalä si istoria Ora, notiuni de psichologie, de
logicä, de economia politich, drept usual si instruc-
tiunea civich, de musich vocalh si de gimnastich.
Se vede indath cu cat acésta organisare este mal
rationalä cleat cea veche.
Vechiul Heat impuneit tuturor tinerilor un sin-
gur tip de Invötämint, alchtuit si acela in vederea
unor idel si unor trebuinte carI nu mal röspundeail
timpulul nostru. IlCul cel mare ce decurgeh de
aci, erà &A bit& tinerimea törii era impinsh inteo
singurá directiune, si eh', la terminarea liceul ul, dupà
11 anl de soólá, ea se gäsià cu o suma de cuno-
scinte earl, pentru cea mai mare parte, erail inutile
si destinate sh fie uitate, pe când lipsiail alte cu-
noscinte indispensabile In vieta. Repetam ceea ce
am spus inch odath: vieta din timpul nostru este
prea complicath si prea grea, pentru ca scóla sh
nu se preocupe de loc de greutátile el, si sä nu
inarmeze de loc pe scolarl pentru lupta ce afl sh
ducti mar thrliii.

www.digibuc.ro
 200

De alt-fel, conceptiunea acésta nu ati avut-o nici

acei cart ag creat InvAamIntul clasic, acum 400 de
ani. Pe atuncl, cel care Invëta numal latinesce, si
nimic alt-cevà, nu facea studiI cari aveail sa-I fie
inutile pe urma; caci limba latind, fiind limba sciin-
tel., a bisericii, a diplomatiei, a justitiei si a ad-
ministratiunil superiOre, studiul ei avea pe atunci
acelasi rost pe care Id are 01 studiul sciintelor
aplicate sail al medicinel. Dar ca 41, când limbile
clasice antice nu mal aduc folos practic deck ace-
lora cari se destina studiilor literare si filologice,
sa fie ele impuse de-opotriva tuturor, era o absur-
ditate si o risipa de timp si de forte, cari nu mai
puteati fi tolerate.
S'a obiectat sistemului actual ca impune tinerilor
a opth pentru o cariera la etatea de 15 anl, când
de cele mai multe ori vocatiunea fie-caruia Inca nu
este bine pronuntata. Dar se ulta ca In vechiul si-
stem optarea trebuià sa se faca chiar la clasa I, la
etatea de 11 ani, de -vreme ce despartirea Intre li-
ceul clasic si cel real chiar de acolo incepea. Se
mai uittt ca chiar acésM optare nu se facea dupa
voia fie-caruia, ci silit, de vreme ce fie-care oras nu
poseda si liceul clasic, si pe cel real, pentru ca fie-
care copil sa OVA merge la acela pe care 1-ar fi
preferit. Iar daca se face abstractiune de gimnasiile
reale, cari ail avut asa de putina insemnatate, si
se pretinde cg, optarea se faceà tocmai la finele li-
ceului, ar fi fost logic ca liceul sä,' nu dea decal
acel fond de cunoscinte comune cari ar fi fost ne-
cesare until' scolar, ori-care ar fi fost directiunea pe
care ar fi ales-o el In urma, iar nu sa-I Incarce cu o

www.digibuc.ro
 201

suma de cunoscinte, despre call se scia de mai in-

nainte cit vor fi inutile celor mat multi, §i s6, nu
dea altele cari erail indispensabile tuturor.
De alt-fel, obiectiunea eh, in sistemul legil din 1898
optarea se face prea de timpuriti, nu este fundatA
§i pentru un alt motiv; cit chiar dacA mai tarqliti
un §colar crede cit a greit calea, el pOte tot-dea-
una sit o schimbe i sa tréca In altA sectiune, prin-
tr'un simplu examen de diferenfei asupra materiilor
carl difera de la o sectiune la alta, examen relativ
u§or.
Din töte punctele de vedere dar sistemul legil
din 1898 este superior celui de mai nainte, §i in
acéstA privintä avem In favórea nóstril §i exemplul
altor tëri, cari aü intrat pe aceeai cale ca §i nol.
FärA, a vorbi de Norvegia, care ne-a precedat in
punctul acesta ; de Germania, unde cestiunea egali-
sttrif depline a invètamintului clasic cu cel real este
In fine In punctul de a se face ; §i de P. usia, care
acum trei ani a fficut o reformA, ce séména mult
cu a nóstra, trebue se spunem crt Francia, In 1902,
a introdus In liceele sale principiul bifurcArif stu-
diilor, bash intr'un mod mult mai complicat decât
noi. Ea a admis i principiul ca fie-care din cele
done cursuri, inferior §i superior, al liceului sa re-
presinte ate un ciclu complet de cunoscinte, pre-
cum §i examenul de absolvire, nu numal la finele
liceului, dar §i al gimnasiulul: ambele aceste dis-
positiuni adoptate de not pentru prima Ora.
Catä sa, litmurim cit trifurcarea de la clasa V, a0,
cum o avem not, nu are nimic a face cu cunoscuta
bifurcare a liceului frances, introdus& la 1852, 0

www.digibuc.ro
 202

care, dovedindu-se rea, a fost prträ'sita de mult,

Acésta din urrnA se faceà numai pentru ultimele
done clase ale liceului, si nmnal in scopul de a in-
lesni trecerea exarnenului de bacalaureat ; pe and
la nol trifurcarea se face pentru patru ani, timp
suficient pentru ca studiile speciale fie-cAreia din
cele trei sectiuni sa" se Oa face In mod temeinic, iar
nu numai superficial, ca pentru o preparare de exa-
men. Erlirea acégta se fâcuse in legea din 1900,
desfiintatä in 1901, care prevedeà, bifurcarea numai
pentru trei ani, si cu mentiunea numai pentru ul-
tima clasi-i ca, in sectiunea clasicá, numërul orelor de
limba latinà si elenä sh, fie cele mai numerOse, iar
in cea reale orele de matematica. Cu modul acesta,
bifurcarea rèmâneit nurnai o aparenth si o mäsurà
Ina-0, nurnal in vederea examenului de absolvire.
Acésta insemnA a se repetà experienta nenoro-
cith a Franciel, agraviindu-o.

InvsétArnintul secundar al fetelor.

Legea din 1898 prevede, pentru fete, doué feluri

de scoli secundare : pe cele de gradul I si pe cele
de gradul II ; primele pot fi comparate cu gimna-
siile, cele de al doilea cu liceele (anexa No. 61 si 62).
Deosebirea este a scolile de gradul I mai cuprinci
si o a cincea clasrt, destinatà in special studiilor ne-
cesare femeil, si pe care nu aft nevoe s5., o urmeze
fetele cari-sl propun se tréca, in scolile de gradul
al II.
Programa acestor din urm'a scoli, repartisata pe
patru aril, desvoltà si completéza studiile din sco-

www.digibuc.ro
 203

lile de gradul I, adaogand notiunI de psichologie,

logica, economie politica, drept usual si instrgc-
tiunea civica, precum si una din limbile latina, ita-
liana sad englesa.
Elevele cari urméza, limba latina obtin, la absol-
virea scorn, un certificat care le da drepturl egale
cu acele ce confera examenul de absolvire a sec-
tiunil moderne din liceele de baetI, , Intre carI si
dreptul de inscriere la universitate.

Nouele programe ale liceelor, gimnasiilor si sco-

lilor secundare de -fete.
Legea din 1898 prescria ca nouele programe ale
scolilor secundare, earl se vor face In conformitate
cu dinsa, sa se pun& in aplicare treptat de la
1 Septemvrie 1899, Incepénd cu clasa I de Heed, gim-
nasid si scólit secundara de fete de gradul I, si cu
clasa V de heed si de scóla secundara de fete de
boTadul II.
Indata dupa promulgarea legii, am luat másuri
pentru ca nouele programe sa fie alcatuite la timp.
De asta-data Insa nu era vorba de a se face nu-
mai o programa sumara de distributiune a materiilor
pe clase; voiam sa, facem, pentru prima Ora la noi,
o programa analitica, care s'a dea indicatiunI precise
asupra modulul cum trebuia predata fie-care ma-
terie, metoda de urmat si distributiunea materiel
pe grupe de lectiuni, a0, c'd terminarea eI In fie-care
clasá sá fie pe deplin asigurat6,
In acqst scop am format, la 29 Martie 1898, o
comisiune compusá din 92 de profesorl universitarl

www.digibuc.ro
 204

0 secundarl, de t6te specialitatile. Ea s'a desfacut In

mal multe sub-comisiuni, câte una de fie-care specia-
litate, cari ail format mal Intaill ate un ante-proiect
de program pentru fie-care materie. Aceste ante-pro-
iecte ail fost apoi discutate 0 amendate In cornisiunea
plenara, care din ele a format proiectul de program&
completa, 0 acésta s'a supus desbaterii consiliulului
general, sectia InvètamIntului secundar, i apol con-
siliului permanent §i ministrului. Totul a fost gata,
.i programa a fost publican, In Monitor" la 1 Apri-
lie 1899, terminul fixat de lege ; WI, ea, aplicarea
el se putea face la 1 Septemvrie 1899, In töte co-
file secundare, dupa cum cereà, legea.
Schimbandu-se Insa atund guvernul, noul minis-
tru al instructiunii publice 0 al cultelor a crequt
de cuviinn sa nu o aplice cleat In clasa I pes'..e
tot; iar, In clasa V de baeti, a aplicat-o numai la
10 licee, din 19 ate erati. In cele-lalte noua pro-
grama nu s'a aplicat In clasa V cleat de la 1 Sep-
temvrie 1901, dupa revenirea la guvern a autori-
lor legii din 1898.
Din acésta causa, cele 10 licee, In earl programa
s'a aplicat In 1899, ail dat deja prima serie de ab-
solventi de opt clase In Iunie 1903, pe Cand cele-
lalte 9 nu o vor da deck la Iunie 1905.
Acésta nepotrivire, care mantine timp de 6 ani
o deosebire intre 10 licee de o parte si 9 licee de
alta, a dat Joe la numer6se dificultati, earl nu vor
dispare cu totul cleat In 1905.
Prin decisiunea din 1 Septemvrie 1898, luasem
Inca precautiunea a dispune ca pentru clasa V sa
se faca programe de transitiune, pentru a evità di-

www.digibuc.ro
 205

ficulthtile ce s'ar fi putut nasce din aplicarea noue-

lor programe la nisce §colari, cari facuser a. cursul
inferior dupa programele vechi. Programele de tran-
sitiune insa, tot din causa schimbarii de guvern,
nu s'ad putut face indath dupa 1 Aprilie 1899, ci
tocmai la finele lui August 1899.
Cu bite aceste greuthti, nouele programe se gh-
sesc alf aplicate peste tot. Ultimele resturi ale celei
vechl ad. disphrut In Iunie 1903.
Dintre cele 19 licee, sunt 4 cari, In cursul supe-
rior, posedh chte trele sectiunile, clasich, real& 0
modern& (Bârlad, Braila, Craiova 0 Ploe§ti); 4 ad
sectiunile clasic& §i modern& (St. Sava din Bucu-
resci, liceul internat din Ia§1 §i liceele din Bachil
§i Pite§t1); 9 ad sectiunile real& si modern& (Mi-
chaid-Vitézul din Bucuresci, liceul national din Iasi
§i liceele din Boto§ani, Buzn, Foc§ani, Galati, Pia-
tra, Severin §i Tulcea); 2 ad numai sectiunea real&
(Mateid-Basarab 0 Lazar din Bucuresci).
Causa acestor nepotriviri este ch legea (art. 111)
gice ch cele trei sectiuni se vor organish treptat;
iar in ora§ele unde sunt mai multe licee, clasele
lor superiOre se pot combina intr'un singur heed
complet. De aceea s'ail dat cele trel sectiuni nu-
mar la liceele cele mult populate, iar In Bucuresci
0 Ia§i cele trei sectiuni s'aü infiintat, parte la unele,
parte la altele din licee. In cele-lalte licee, cu po-
pulAiune mal mica, s'ad Infiintat de o cam data
numai câte doue sectiunl, cele mai cAutate.
Se 'Ate observa câ sectiunea modernh figurézh
peste tot, fiind cea mai ceruth din -Vote.
*
* *

www.digibuc.ro
 206

Introducerea nouei organisatiuni si a nouelor pro-

grame realiséza un progres, ale carui efecte suntem
siguri ca se vor cunósce In curind.
Mal intaiil studiile secundare vor fi mult usurate,
nu numai din causa metodelor mai perfecte earl'
se impun acum, dar chiar prin faptul cá programele
facut analitice. In adever, cu programa veche,
care nu da cleat numele materiel de facut in fie-
care clasa, fárá cea mai mica indicatiune asupra
intinderii ce trebuih sá i se dea si a modului cum
sa fie distribuita, era aprópe imposibil a se tine
másura justa. Daca profesorul era indus a da unel
-partl din cursul sü o intindere mal mare, el risch
sa nu aiba, timp sá termine materia ; si fOrte adese-ori
profesoril cedail acestel tentatiuni, si multi din ei
10' faceail chiar o lauda ca cursul lor de liceti se-
men& a curs de universitate. Cu nouele programe,
asemenea lucruri nu se mal pot IntImpla. Ele impun
anume in ce numer de lectiuni trebue sa se The&
fie-care parte a materiel, si numérul de lecSiuni
este calculat In ash fel, in cat sa römana o reserv'a
suficienta si pentru casurile neprevequte.
Este dar cu totul nefundata acusatiunea pe care
unii o aduc nouelor programe, cá sunt prea ludo_
cate. In raport cu cele vechi, ele nu contin decat
adaosul de materie care se justifica prin adaogarea
unei clase mal mult, si prin trifurcare ; cad este
evident castigul de timp pe care ele II realiséza
pentru fie-care din cele trel sectiuni, ne mai im-
punêndu-le unele studii, earl Walla acum erail obli-
gatóre pentru top' scolarii. Dar, de al-0, parte, este
o usurare mare care resulta din faptul ca profe-

www.digibuc.ro
 207

sorii nu vor mai puté sä, dea cursului lor o in-

tindere nepermisä, si cä, se impun metode mai les-
nicióse deck pana acum.
Aceste din urmä avantagil nu s'ail. putut Inch cu-
nósce Indestul, din causa lipsel de carp apropriate
nouelor programe ; dar se vor vedé si ele cand se
vor fi fäcut
_
cartile necesare.
Para indoialä, nouele programe nu vor fi perfecte;
o lucrare askde mare, facutä pentru Intaia órä, nu
'Ate sä fie perfectä. Dar Milt contestare ele sunt
superióre tuturor celor anterióre; si, pentru a le face
din ce in ce mai bune, va fi de ajuns a se profita
de experienta ce se va cApOta pe fie-care an, si a
se imbuntitati lucrarea treptat, bucatä cu bucattt.
Deja la alcatuirea el am cAutat sA, utilishm ex-
perienta trecutä. Ca exemplu, vom cita programa
de matematice din clasele I si II, care contine o
inovatiune, aceea de a se incepe predarea geome-
triel inainte de a aritmeticei rationate. Inovatiunea
acésta nu am adoptat-o cleat dupä, ce am expe-
rimentat-o timp de un an In gimnasiul din Rimni-
cul-SArat, si am constatat folosul el.
Observatiunile ce ni se trimit asupra programei
se reunesc si se utilisézA la timpul bor. Deja am
profitat de ele pentru a imbunatati programa de
cosmografie.
colariii pregAtiti dupa, nouele programe vor avé
cunoscinte mult mai Intinse si mai solide In speci-
alitatea ciireia s'aii destinat; ei vor fi dar mult mai
apti pentru studiile universitare, cari panä acum
suferiaft asa, de mult din causa pregâtirif liceale
nesuficiente a studentilor lor. Era, o anomalie ca

www.digibuc.ro
 208

studentii in matematice sa nu poséd5, pe deplin ma-

tematicele elementare la intrarea lor In univer-
sitate, pe and 10 perduserh timpul cu limbile la-
tinA si elena, si a, studentii In litere sA fie slabi la a-
ceste limbi, pentru-ca trebuisera s'a, se ocupe In H-
eel) mai mult decât trebuià cu studiile de sciinte.
*
* *

Ceea ce caracterisézá nouele programe MO de cele

vechi, este a ele nu se multumesc a fixa numal
materiile pe clase, dar a impun si aplicarea unor
metode mai rationale, potrivite fie-areia din ele.
Pretutindeni se cere ca profesorii sá nu faa apel
la memoria scolarilor, decht atunci and rationa-
mentul nu-i pOte tiné locul. Peste tot se impune
a se face aplicatiuni si a se desbrach Invétamintul
at mai mult posibil de caracterul abstract si pur
teoretic.
Dintre tOte materiile, acele la earl" introducerea
acestor metocle vor avé efectul cel mal insemnat
vor fi limbile, mai ales cele moderne. Se scie a
pang, acum studiul limbilor se reducea la studiul
gramaticel, cu töte nenumöratele ei definitiuni, re-
gule, exceptiuni i subtilitatt Limba Insási era cu
totul perdutá din vedere in mijlocul acestor abstrac-
tiuni seci si fastidiOse, ash a, dupá sépte ani de
studiil, nu erali In stare scolarii nici sá vorbéscá,
nici sä traduca, nicl sà, scrie limba pe care o in-
vötaserá.
Nouele programe proscriti cu des.ävirsire aceste
metode invechite, resturi din alte vremi, si impun
intrebuintarea metodelor moderne, in earl' conver-

www.digibuc.ro
 209

satiunea si lucrarile practice ocup& locul de frunte,

iar regulele gramaticel se deduc din studiul limbiI
insesl, in loc de a se consider& acésta ca o aplicati-
une a gramaticel, ca pârr& acum. Cu modul acesta,
limba devine ce-v& vitt si animat, care intereséza pe
scolar, in loc de obiectul neinsufletit si respingkor
de maI nainte. Si superioritatea nouelor metode
este as& de mare, in cât programa nu se sfiesce
a pretinde Ca chiar scolaril de curs inferior, dup&
patru anl de limb& francesa si dupa treI anI de
limb& germanA, s& fie in stare a le intelege si a
se exprima inteinsele.
Va fi Ore-care greutate pára ce nouele metode
s& pAtrundA peste tot in InvOthmintul nostru, cad
nu e usor ca sti se schimbe deprinderile vechi. Pe
urrna, pentru uniI profesori, aceste metode nicI nu
sunt destul de cunoscute. Dar cu timpul, si prin
puterea exempluluI, se vor schimbh lucrurile.
Pentru ca sa ajuthm acést& transformare, am di-
spus ca, de la 1 Septernvrie 1902, sa se introduc&
metoda Berlitz pentru predarea .limbil francese in
una din clasele scáleI comerciale de gradul I din
BucurescI, si am invitat pe top profesorif de limbi
moderne s& urmttrésca acést& experienta. Desi con-
ditiunile in earl. se face experienta sunt grele, mal
ales din causa mareluI numér de scolari, resulta-
tele dobândite sunt destul de bune pentru a do-
ve& si celor mal neIncreptorI superioritatea me-
todel. E adevérat ea nu metoda Berlitz este cea
recomandata de nouele programe ale scolilor secun-
dare, dar experienta se face la o soli& de comercitt;
si pe urm& metoda Berlitz procedéz& de la acelasI
Raport adresat M. S. RegeluT.Spiru Haret. 14

www.digibuc.ro
 210

punct de vedere ca si acea impusA de nouele pro-

grame, si este, ca si acésta, In opositiune absoluta
cu vechea metodA pur gramaticald.
*
* *

Inv6tamintu1 desemnulul, musicei si al gimna-

sticeI a fost pang acum destul de sacrificat In scolile
mistre. Se considerail aceste studii ca secundare,
ca accesorii, §i ash se si numiati.
Acésta era o gresalit In Inv6tAmInt, orI-ce studid
are un scop bine determinat, ash crl lipsa luI face
ca tinta invöthmIntulul sa, nu fie pe deplin atinsa.
De nu ar fi ash, logica ar cere ca Inv6tAmIntul sil,
fie curhtit de tot ce este IntrInsul accesoria, pen-
tru a-1 usura si pentru a se castigh timp.
None le programe ail dat si acestor obiecte OM
atentiunea, acordându-le timpul de care aveail tre-
buintA si prescriind si pentru ele metodele ce tre-
buesc urmate.
De alta parte, prin ordinele ce am dat si prin
mrtsurile ce am luat, ne-am silit a face ca Inv6ta-
mIntul sil devina- efectiv si util, In Ioc de formalist
si inutil, cum era In mare parte.
Musica a apötat o deosebita importantA de 6ând
cm infiintarea serbaril de 10 Malt], cAcI acum are
un obiectiv si o ocasiune de a se manifestà.
Prima consecinta a acelei mhsurI a fost câ, s'a
introdus cântul coral, care panrt atunci lipsia din
maI tOte scolile. MaI inainte musica se predit In fie-
care clasâ, In deosebi, In ora respectivd, si teoria
ocupa cea mai mare parte a timpului, cântul In.
susi lipsia cu totul din unele scolif, si aprópe de tot

www.digibuc.ro
 211

in altele. AO nu mai este ash: fie-care scála are

ore anumite, fixate In fie-care s6ptèmana, in cari
tOte clasele sunt reunite, pentru a forma, corul.
Ca urmare, dejh la 10 Maig 1898, In Bucuresci
s'a dispus de un cor de 1.600 voci, alcatuit din re-
unirea corurilor dejh formate pe la diversele scoli.
De atunci, s'a putut urmarl in fie-care an progre-
sul ce se faceh, prin perfectiunea cu care corurile
se achitaü de rolul lor la 10 Maig, si in alte ocasiuni.
Pentru a ada,ugh un nog stirnul, prin regulamen-
tul din 12 August 1902 am infiintat In Bucurescl
si Iasi. concursul de coruri intre diversele scoli,
care trebue sa, se tina. In fie-care an in luna Maiii.
Primul concurs a avut loc la 15 Maig. 1903, si pu-
blicul 1-a urmarit cu mare interes.
In fine o alta masurrt, care este In legatura, cu
studiul musicei, este circulara nósträ, din 28 August
1902 (anexa No. 63), prin care impunern maiestrilor
de musica sä caute a cultiva, muSica nationala, si
ca scolarii lor sti, invete cat mad multe chntece ro-
mânesci; act musica trebue si ea sil fie un mijloc,
si Inch' un mijloc puternic, pentru a cultiva iubirea de
Ora, si de tot ce este al ei.
InvëtämIntul gimnasticei Inca a cdpkat mare a-
vInt In anti' din urmd, mai ales prin stäruinta cator-
va, maiestri, cari ag introdus si aci metode si exer-
citif noue, in locul vechei sisteme, care daduse invè-
tarnintului acestuia mai mult caracterul acrobatiei.
Astali sunt In onOre mai mult miscarile corpului
fart', aparate, earl se pot face chiar de copiii de la
7 aril, isolati sag In grupe, si cari sunt ash de pro-
prii pentru a desvoltà vigórea si srmatatea corpu-

www.digibuc.ro
 212

WI, and In acelas1 timp deprinderi de disciplind a

miscarilor.
Prin decisiunile nástre din 13 Aprilie 1898 si
Decemvrie 1898 (anexa No. 64), am introdus jo-
cul de oind, ca exercitiil obicinuit In scoli. Pentru
acésta am Infiintat concursul anual de oina, care
trebue sa se tina la 10 Matti In fie-care oras
unde sunt mai multe scoli, Intre töte liceele, gim-
nasiile, seminariile si scolile normale; precum si
concursul general de oinci, In care echipele Invin-
gëtáre din diversele orase lupta intre ele pentru
premiul cel mare. Oina este un joc gimnastic fOrte
potrivit pentru a desvoltà vigórea, agilitatea, cu-
ragiul si spiritul de decisiune, si va fi cel ma'. bun
exercitid pentru tinerirnea nostra, care cu mirare
si cu ingrij ire constatAm ca a perdut gustul de a
se juch, dupa cum se cuvine la virsta ei.
Prin decisiunea -din 23 Ianuarie 1903, am mai
hotarit tinerea In Bucuresci, In fie-care an, la Mait,
a unei serbäri generale de gimnastica, la care s6,
participe töte scolile. Anul acesta ea nu s'a putut
tine', din causa timpului rei1; dar anii viitori se va
tiné, si va fi un nod stimulent si un nod chip de
a onorà InvetamIntul gimnastic din scoll.
Pentru a complea Ins'a tOte masurile ce am luat
cu privire la InvetamIntul desemnulul, musicei si
gimnasticei, precum si pentru lucrul de mama In
scolile de fete, va trebui ca, indat6, ce mijlócele vor
permite, s'a, se Infiinteze ckte un inspector special
pentru fie-care din aceste studii, care sà, privegheze
executarea programel si a dispositiunilor ministe-

www.digibuc.ro
 213

riale, Imbunatatirea metodelor, Inmultirea i siste-

matisarea exercitiilor.
* *

Art. 75 din legea invètamintului profesional pre-

vede ca unele scoff secundare de bilet1 se vor puté
transformA treptat In scoll cu caracter practic
profesional, potrivit cu trebuintele locale si In ve-
derea unor aplicatiuni determinate."
Am usat de acéstä dispositiune la liceele din Bu-
zöü din Piatra, nu pentru a le transformA In
scoll profesionale, ci pentru a face o incercare In
sensul ideilor, cari domina In lucrarea de fata: de
a apropa, pe cat se 'Ate, Invëtämintul nostru de
trebuintele cele mai Insemnate ale timpuluI si ale
societätiI nástre.
Dupa lege i dupa program, In sectiunea real& a
liceului (curs superior) sunt prevklute ate 3 ore
pe s6ptömânh in fiecare clash (peste tot 12 ore),
pentru limba italiana sail englesa.
De Ore-ce la Piatra i la Buzéti nu aveam profe-
sorT aceste limbi, am decis ca orele de en-
glezesce sag de italienesce sh le consacram unul
curs de agricultura, considerata nu numaI ca sciinth
practica, dar i In raporturile eI cu societatea nás-
tra : locul pe care II ocupa, Intinderea, folóselor ce
aduce, raporturile Intro ómeni pe carT le stabilesce,
exportul i importul agricol, industriile In raport cu
agricultura, transporturile.
Scopul acestul curs nu este de a face din liceeni
agricultorI, precum cursul de istorie nu-I va face
istorici, nicl cel de chimie nu-I va face chimistI.

www.digibuc.ro
 214

Scopul este de a-i face sa fie farniliarisati cu pro-

blemele la cari, in Ora nostril agricola, da loc agri-
cultura, de a-i convinge de rolul cel mare ce jóca
ea in viéta nóstra de Stat, de a le dovedl cat de
vast camp de activitate deschide ea 6menilor ac-
tivi si inteligentt Socotim pa, de Ore-ce Iiceul este
o sc615, de instructiune generala, care trebue sa Lea
ca tinerimea silf cunósca bine mediul si timpul in
care traesce, este absurd a ascunde de privirile ei
tocrnal ceea ce ocupa un loc ash de mare in viéta
moderna.
De alt-fel, vederile nOstre, cand am luat acéstil
masura, sunt expuse mal de aprópe in adresa catre
directorii liceelor din Buzöú si din Piatra, cu data
de 16 August 1902 (anexa No. 65).
Incercarea nóstra ne avênd dealt un an scolar
de vechime, nu putem Inca sci ce folos va avé. Ea
insa a fost intimpinata cu multa favóre de opini-
unea publica din localitatile acelea.
In aceeasi ordine de idei, ar fi nemerit a se in-
troduce cursuri comerciale la sectiunile reale ale li-
ceelor din Braila si Galati.

Carti scolare pentru cursul secundar.

Introducerea nouelor programe a facut sä se nasal
trebuinta indispensabila si imediata de a se alcatul
manuale none pentru t6te materiile de Invetarnint
secundar. CeFe vechi nu mai puteaü convenl, caci
nici intinderea, nici distributiunea materiel, nici me-
todele lor nu se mai potriviaii nouelor exigente.
De ace0a, Inca din Aprilie 1899, Indata dupa pro-

www.digibuc.ro
 215

mulgarea nouelor programe, am convocat pe un nu-

mér de profesori secundari §i superior% car'', in urma
consfatuirilor avute intre el, ail i intreprins lucra-
rea mai multor din manualele necesare. Schimbarea
supravenitä atunci a filcut Irish' ca acest inceput sä
römänä Mr% urmare, a0, cA, acurn, la 4 an! de la
schimbrea programelor, cele mai multe cursuri se
fac incä dupa carp' scrise pentru programa cea
veche.
De aceea aplicarea programei celei noire se face
In modul cel mai defectuos, i nicl nu se pot Inca
judech avantagiile ef, pentru-cit de fapt ea Ina
nicl nu a fost aplicatä cum trebue.
Pentru aceste motive, a trebuit sä luitim mäsuri
energice spre a se face cartile ce lipsiail, §i pen-
tru a se goni cu totur din coli chrtile cari nu
fAcearl deck sä impedice realisarea efectiva a pro-
gramei actuale.
Prin regulamentul din 16 Julie 1902, s'a dispus
ca in §colile secundare, cu Incepere de la 1 Sep-
temvrie 1903, sa nu se mai admitä cleat cärti scrise
anume In vederea nouei programe §i aprobate de
minister. Pentru a obtiné acéstä aprobare, cartea
presintatä Ministerului este mai IntAiti trimisä In
cercetarea unei comisiuni compuse din 24 membri,
impartitä In 10 sub-comisiuni, pe specialitäti. Ra-
portul acestei comisiuni vine apoi in desbaterea
consiliulul permanent de instructiune, §i In fine la
aprobarea ministrului.
Cheltuelile necesitate de aceste lucrAri se acoper
din o taxâ pe care o platesc autorii cari cer au-
torisarea.

www.digibuc.ro
 216

Prima aplicare a acestor dispositiunl a intimpi-

nat greutati mari. Numörul cartilor intrate a fost
a0t de mare (peste 300), In at lucrarile comisi-
unii de cercetare, In loc de a se termini', la 31
Martie 1903, cum cerea regulamentul, s'ati terminat
tocmal la finele lul Maiti, jar ale consiliului perma-
nent la 20 lunie, a,A, a nu a mai römas timpul
necesar pentru ca autoril sa aduca lucrarilor lor
Indreptarile cerute, i ca abià va fi timp destul, pan&
la 1 Semptemvrie 1903, pentru a se imprimA acele
call ati fost admise fara corectiuni. Masura nu se
va puté dar aplich, in Intregimea el cleat In 1904.
Din acésta causä am fost siliti sa atenuam, pen-
tru asta data, dispositiunile regulamentului, acor-
&And un an de toleranta cartilor deja aprobate dupa
1 Aprilie 1899, prin urmare sub regimul programel
celei nouö.
Cu töte acestea, inceputul anului §colar 1903-1904
va vedé pentru prima óra noua programa aplicata
cu un numör mai mare de carp scrise anume pen-
tru dinsa.
*
* *

Neajunsul pe care 1-am constatat mai sus pentru

§colile primare, uncle §colariT eraii obligati une-ori
sa faca cheltueli mai marl cleat trebuiall, cumpë-
rand carp 0 rechisite inutile, exist& intocmai §i
pentru §colile secundare.
Am pus frill acestui abus prin art. 171, 206 0
231 din regulamentul colilor secundare din 12 Au-
gust 1898, care impune ca lista cartilor necesare
sa fie fixata in fie-care an la Iunie pentru anul

www.digibuc.ro
 217

Folar urmAtor, §i controlat& de inspectoril generall

§cólelor secundare, cari pot suprimA ori-ce
ar gäsi inteinsa. De asemenea directorul este
dator sit observe ca cArtile odatA puse pe lista
nu fie schimbate in cursul anului, §i nici sa nu se
impuna colarilor cumpörarea de caiete, blocuri de
desemn, Warp' §i ori-ce alte rechisite, a caror ne-
cesitate nu va fi fost recunoscut5, de conferinta
§colii.
Aceste dispositiuni afl fost din nog puse in ve-
derea tuturor §i prin circularele nOstre din 1 Sep-
temvrie 1901 §i 17 Ianuarie 1902.

Regulamentul scolilor secundare; masuri de

ordine

Votarea legii invetAmintului secundar in 1898 a

facut necesarA alcAtuirea unui nog regulament al
§colilor secundare, care a §i. fost promulgat la 12
August 1898.
Acest regu lament contine dispositiuni nouö, impuse
de lege, precum si dispositiuni cuprinse in alte re-
gulamente anteriOre §i in decisiuni ministeriale di-
seminate, earl' ail fost reunite la un loc i puse de
acord intre dinsele i cu legea cea nou'a.
Vorn analisa aci câte-va din acele dispositiunl
mai insemnate.
* *

In prima linie vin acele relative la admiterea

elevilor in §colile secundare, basate pe art. 15 din
lege, care limitéza numörul admisiunilor. Deì la

www.digibuc.ro
 218

1885 dep. se Incercase a se impune acéstil limitare,

lucrul a trebuit acum sA, fie regulamentat din noil
§i in mod fOrte minutios, pentru a se evità neIn-
telegerile i erorile.
Regulele pentru plata taxelor colare, pentru ti-
nerea matricolelor i a catalógelor, pentru ordinea
claselor, ocupa o parte InsemnatA din regulament.
Cestiunea nothrii §i promotiunil §colarilor a pri-
mit o solutiune mai practicd §i mai drépta, resul-
tath din experienta numeróselor sisteme Incercate
mai nainte. Este de notat rolul Insemnat ce s'a
dat In promotiune notei de purtare i de frecuen-
tare, mAsura, IncercatA dep. la 1885, §i. care, atunci
ca i acum, a avut cele mai bune resultate pentru
disciplina §i regularitatea §colarilor. Mai este de no-
tat cA s'a micorat importanta notei de examen la
promatiune, fata cu media notelor de peste an. In
principitt, examenul din Iunie ar trebul chiar sd,
dispara, i colariT s5., fie apreciati i promovati dupil
activitatea lor din Intregul an, iar nu numai dupa
Incercarea momentan i Intamp latóre a examenului
Suprimarea acésta nu ar fi Inca oportun a se face,
dar se cuvine s ne Indrepam catre dinsa Meet,
Incet.
Dexteriatile (desemnul, musica, gimnastica, lucrul
de miind la fete) aveaft mal nainte o importantA
destul de nehotärlt6. In promotiuni. Une-on i. ele eratt
prea sacrificate, alte-ori li se da o irnportantti prea
exageratrt. Regulamentul actual le d, credem, lo-
cul ce meritii, cu precautiunile cuvenite. El a de-
sfiintat examenul la dexteritati, care nu aveà nic un
sens.

www.digibuc.ro
 219

0 parte Insemnatá a regulamentuluI este consa-

cratá cestiunil destul de grele si complicate a exa-
menelor scolarilor preparatl In familie sag In insti-
tute private.
"'Ana la 1885, acestI scolarI nu aveaü drept la
niel un certificat, care sa, constate studiile filcute
de dInsiI. Numal prin tolerantá, cu destule greutati
si fib% o iegula hotárItá, erag el admisl a trece
examene de prornotiune la una din scale Statulul,
acésta nu tot-deauna.
La 1885 s'a fácut primul regulament, care a fixat
procedura de urmat. Se p6te c,lice cá acel regula-
ment a consacrat pentru prima órä existenta legala
a InvétiimIntului privat, de óre-ce I-a dat putinta
de a avé o sanctiune legaltt, prin trecerea unor ade-
vörate examene de Stat.
De atunci regulamentul examenelor particulare
a variat intru cht-vh, oscilând când spre o mal
mare, and spre o mal mica' severitate.
Dispositiunile inserate in regulamentul din 1898,
car): sunt Cat se "Ate de amánuntite i lamurite,
represintá starea de lucrurI ash cum a resultat din
o experientá de 13 anI.
* *

Pártil regulamentuluI, care se ocupa de disciplina

scolarilor, i s'a dat o extensiune si o atentiune de-
osebitá. Ea privesce purtarea lor nu numal In sc6-
IA, ci i In afará din scOla.
Acésta din urmh parte a fost fácutá posibilá prin
dispositiunile din 29 Septemvrie 1898, 12 Martie
1899 si 29 Martie 1899, si prin art. 273 din regu-

www.digibuc.ro
 220

lament, care a obligat pe scolarii de licee i gim-

nasil s6, pOrte uniformA, mdsura care in curinci s'a
generalisat de la sine pentru multe alte scoli, chiar
de fete, si chiar scoli private.
Unul din obiceiurile cele mal rele, pe care ne-am
silit sA-I stIrpim, este acela ca scolarif sh". frecuen-
teze localurile publice putin recomandabile, precum
cafenelele, cu sag fara concerte, balurile publice,
casinele, grAdinile cu spectacole, etc., precum si de
a avé purtare necuviinciósn, pe strade si In locu-
rile publice. Pentru acésta, nu ne-am multumit a
inserà. In regulament dispositiuni fárte aspre, dar
Inca prin ordine catre autoriatile de politie si prin
circulare, dintre earl unele s'ail cetit si s'ail afisat
In scoli, am dispus ca eel ce se vor abate s5, fie
pedepsiti dupa regulamentele politienesci si sh" ne
fie raportati si noué, pentru a fi pedepsiti dupil re-
gulamentele scolare. Vom usa de tóVii severitatea
posibilA pentru a pune capét in mod definitiv unor
desordine, cari prea muln, vreme ag fost tolerate
si cari ajunsesera' de nesuferit.
*
* *

Vom arAth mai jos carl sunt dispositiunile regu-

lamentulul in ceea ce privesce personalul didactic.
El este completat prin un regulament asupra
internatelor, care era de o trebuinta neevitabila, de
Ore-ce vechiul regulament din 1864 era cu totul
c4ut In desuetudine.
Partea cea mai lnsemnata a acestul regulament
este acea privitóre la modul de a se obtiné si de
a se conserva bursa. 'Dana acum, daca un scolar c6,-

www.digibuc.ro
 221

p6th o bursa intr'un internat al Statului, el o con-

serva chiar daca r6rnitnea scolar slab, cu singura
reserva de a nu rèmâné repetent, care si aceea nu
tot-deauna era pazita. Dupa dispositiunile noului re-
gulament, bursierli sunt datori, pentru a-s1 conserva
bursa, sa rèmiina printre scolaril. cel buni, dupa cum
erà si logic.
0 alta parte noua a acestuI regulament est aceea
care regulamentéza dispositiunea al. IV de la art. 22
din lege, care prescrie ca un sfert din locurile de
bursierf In internatele de liceü sa fie reservate pen-
tru fiiI de sätenI.

Examenele de absolvire de liceü, de gimnasiti

si de_ scolY secundare de fete.
Art. 19 din lege infiintéza examenul de absolvire
pentru scolaril earl absolvesc clasa IV de heal, girn-
nasiii si sc(51a secundara de fete de gradul I, si clasa
VIII de liceti si de scáltt secundara de fete de gradul
II. Scopul acestul examen nu este de a dovedl
gradul cunoscintelor candidatului, eeea ce 1-ar fi
identificat cu fostul examen de bacalaureat, ci de
a dovedi mal ales influenta studiilor facute asupra
formal-if cugetárif scolarilor".
De alt-fel, töte precautiunile, pe carI le iea legea
pentru a defini conditiunile acestuI examen, arata ce
caracter trebue se aiba el, si deosebirea absoluta
care este intre dinsul si examenul de bacalaureat.
Acest din urma erà exclusiv un examen de sciinta,
care nu faceà apel cleat la memoria scolarului,
din care causa scolariI, dupa ce se promovail din

www.digibuc.ro
 222

töte clasele liceului, mai erag Incil siliti sit facä

lungi preparatiuni de repetitiune asupra materiilor
intregului liceg, pentru a fi in stare sä se presinte
la bacalaureat.
Examenul de absolvire, din contra, nu numai cii,
nu are nevoe de o preparatiune, dar legea iea mitsuri
pentru a impedech preparatiunea, crici prescrie ca el sit
incépit cbiar a doua çli dupit ce se termini'', exame-
nul de promotiune din ultima clasà. In adevér, sco-
pul examenului fiind numai de a arétil cum colarii
§i-ag asimilat materia si ce folos ag tras ei din stu-
diile flicute pentru a sci sä cugete mai bine, o pre-
paratiune nu ar avé nicl un sens, cad' ceea ce nu
s'a fiicut In 4 sag 8 ani nu se va puté face In
ate-Ara one.
0 altrt deosebire Intre examenul de absolvire ,i
cel de bacalaureat este crt cel d'Intaid se tine In-
naintea unel comisiuni formate din 4 profesori al ,c1:5-
lei, cari prin urmare cunosc pe candidati i valórea
lor ; singur preedintele pOte fi luat din afarä. La
bacalaureat profesorii erag luati din universitate.
Dar caracterul adevérat al examenului de absol-
vire se cum5sce §i mai bine din dispositiunile din re-
gulament carl-1 privesc.
Iatä call sunt probele ce compun acest examen:
0 compunere scrisrt In limba românii asupra unui
subject ales de colar, din o listit de cinci subiecte
deosebite, propuse de comisiune;
traduceri din limba francesit, latinil, eleUit, ita-
lianä sag englesh, In limba romfinit; din limba ger-
manä In cea francesa ; din limba românit in cea la-

www.digibuc.ro
 223

tinil dupa cum este si sectiunea pentru care se

trece examenul;
resolvirea unei probleme de matematica satt tra-
tarea unel cestiuni de fisica, potrivit sectiunil;
o disertatiune vorbita, de 15 OM, la 30 mi-
nute In cursul inferior, de 20 Oita la 40 minute
In cel superior, asupra unul subiect ales de fie-care
scolar, dintr'o lista de 20 subiecte deosebite pro-
puse de comisiune si apropriate fie-carul fel de exa-
men. Pentru prepararea disertatiuniI, se acorda un
timp de doué ore.
Candidatil aft dreptul sa consulte carp si dicti-
onare, atttt pentru lucrarile scrise, cat si pentru
prepararea disertatiunii.
Precum veclern, nu e vorba de loc, In aceste
probe, de a surprinde pe candidat cu intrebarl la
carl, ca sa réspunda, el sti nu aiba alt mijloc cleat
memoria luI. Din contra, s'a cautat a se suprima
rolul memorieI, si s'a läsat candidatuluI, la tOte pro-
bele, timp de gandire si mijlóce de lucru.
lath' In fine ce qice regulamentul (art. 96) in pri-
vinta moduluI cmn trebue apreciat meritul candi-
datilor:
In apreciarea meritulul lucrarilor scrise si al di-
sertOunil, cornisiunea va avé In vedere pana la ce
punct ele denota, la scolaril respectivi, asimilarea
materiel Invgate si formarea cugetaril mature, iar
nu Intinderea cunoscintelor lor. Va vedé daca sco-
lariI sciti sa, grupeze faptele, sa aléga pe cele ne-
cesare subiectulul lor, sa lase la o parte pe cele
inutile, sa, expuna cu claritate si in mod sistema-
tic ideile lor, sä-0 märginésed expunerea In limita

www.digibuc.ro
 224

timpulul de care dispun. Va fi o cans& de inferi-

oritate Insemnat& pentru un colar, ca lucrarea lui
sti, nu fie terminata, din calls& eh s'a abAtut de la
cestiune, sag ca a croit-o pe un plan prea vast,
chiar daca partea deja expusil ar fi bine tratath.
Cornisiunea va aprecià nota personal& a lucrhrilor,
fie ca idef, fie ca forma de expunere. Va pune deo-
sebit pret pe corectitudinea limbiT Intrebuintate, 0,
pentru disertatiune, pe facilitatea §i. metoda expu-
neril."
Primul examen regulat de absolvire, a-tat pentru
clasa IV, cat §i pentru clasa VIII, s'a tinut in Iu-
nie 1903. Rapórtele ce am prima de la preedintI,
pe laugh Ore-carl imperfectiuni de detalig earl vor
pute fi lesne Indreptate, sunt In genere de acord
pentru a recunósce avantagiile examenulul de ab-
solvire. EI semnaléz& cu deosebire facultatea ce se
las& acum spirituluI colarului de a se manifestà
In töt& lihertatea, posibilitatea ce are de a 0 arilta
preferintele, de a pune nota sa personal& In lucrá-
rile ce face; -Vote acestea eraii de tot, sag aprópe
de tot imposibile cu vechiul examen de bacalaureat,
care inchideit pe candidat in fágae nestrAmutate,
din call nu putea sh iasá.
In Iunie trecut, s'ag v6lut §colari cari s'ail pre-
sintat ca OmenI cari sciii s& cugete, scig sa vor-
béscá, scig sa, cetéscá, sa 1110160 si s& clasifice In
mintea lor ceea ce cetesc. AsemenI resultate s'ail
constatat, nu numal la clasa VIII, ci §i la a IV, §i,
lucru demn de observat, s'a IntImplat une-orl ca sii
se presinte In mod cu totul superior uniI scolari Carl
in heat nu erag notatI ca frunta0 ; dovadá de cat

www.digibuc.ro
 225

de mult pot sa. fie paralisate facultAtile until tinör

inteligent prin sistemul de compresiune urmat prea
adese-orl In §colile nOstre, care nu lasä colarului
putinta de a spune o vorba, de a emite o parere,
de a face un rationament car! sA, MO, din tipicul
obligator.
Avem siguranta c6, in anii viitori resultatele vor
fi §i mai bune. Profesorii vor sci mai bine ce li se
cere, In urma examenului de anul acesta ; ei vor
deprinde pe scolarii lor a lucrà mai liber, a usa mal
bine de inttiativa lor, pentru a nu se mai vedé, ca
anul acesta, §colari perçlênd o orä" panä ce sä se
decidA a alege una din cele 5 sati 20 de cestiuni
Intre earl aveati dreptul sA alégg,. Se vor face mai
multe exercitil i probleme, §i se vor deprinde
colariT all expune cunoscintele §i pArerile prin di-
sertatiuni, gen de exercitii cu totul necunoscut Ong.
acum In §colile nOstre.
In ceea ce privesce pe §colari, Ma, a vorbi de
alte avantagii, ei vor hi& deprinderea de a cetl, i
de a ceti cu preferintà in unele directiuni, in vede-
derea viitórei lor disertatiuni. Dejà anul acesta aü
fost multe disertatiuni cari dovediail cà autoril lor
fAcuserA lecturi numeróse §i. variate, in afar& de
materia strica a programel.
De alta parte, trebue sA, constatAm a unele co-
misiuni nu s'ail pätruns In destul de rostul noului
examen, §i 0, ail cAutat sä-1 reducä, mal mult sat' mat
putin, tot la vechiul bacalaureat, cu bite prescrip-
tiunile §i lämuririle legii, regulamentulul §i ale unor
circulare pe car! anume le-am dat la 12 §i 19 Iunie
1903, pentru a lamuri bine lucrurile. Unul din pre-
Raport adresat M. S. Regelul.Spiru Haret. 15

www.digibuc.ro
 226

edintl, in raportul sèú, spune chiar färh inconjur

ch noul examen nu difeM de bacalaureat.
Cu incetul, anomalif de acestea nu se vor mai
produce. Vom mai da circulare explicative, §i mai
ales vom publich In curind un extract din rapórtele
prerdintilor de anul acesta, cari vor servi Inch mai
bine cleat circularele.
Pentru cunóscerea i Intelegerea depling a lucru-
rilor, alhturhm ad. (anexele No. 66 i 67) un ex-
tract din raportul d-lui I. Bianu, profesor la uni-
versitatea din Bucuresci, care a presidat comisiunea
de clasa VIII de la liceul Mihaiii-Viteazul, 0 lista subi-
ectelor propuse pentru compunerea In limba românh'
pentru disertatiune, din earl' candidatil aveati
dreptul sh alégh câte una.

ColoniT de vat-A ; excursiuni ; mäsurl de igienä.

Inch din anul 1895, ministerul a infiintat la Pre-
deal, pe un teren dhruit de Maiestatea Vástrh, un
sanatoriú, In care sh petréch cele doué luni de va-
canth copal din internatele Statului, a chrol stare de
shnatate ar reclamà o schimbre de aer. Acel sana-
toria a continuat a primI In fie-care varh ate 100
de qcolari ; iar, cu incepere de la 1902, primesce doué
sera de ate 100, fie-care ate o hula. In timpul cat
stag acolo, §colarii fac excursiuni prin munti
exercitil de musica §i de gimnastich.
Incercarea acésta a e§it a§h de bine, incat In 1898
ministerul a intreprins sh infiinteze Inch un sana-
toria de blieti la monastirea Tismana, care, ln urma
incendiului de acurn câti-vh ani, era In ruinä. In

www.digibuc.ro
 227

acest scop, s'a obtinut un credit de 100.000 lei, din

care s'a restaurat pe deplin partea distrusa de incen-
diii ; Insg, partea din credit care se reservase pen-
tru mobilier a fost anulatA In 1901, ash a clAdi-
rea sta acum neintrebuintatà, din lipsg, de mobilier.
Un moment a fost vorba a se infiinth Inca un al
treilea sanatoria, tot pentru baeti, lângg, Piatra-N.,
Insg, ideea acésta nu a avut nici un inceput de exe-
cutiune.
Pentru fete, nu erit nici o institutiune de acest fel.
In vara 1903, s'a infiintat una la monastirea Cozia,
pentru elevele din sectia primara i profesionalg, a
Asilului Elena-Dómna. Ar mal fi Insg, necesar unul
pentru elevele din cele-lalte internate de fete.
De alt-fel, nemerit ar fi ca in sanatoria sg, se pH-
méscg, nu numal elevii si elevele din internatele Sta-
tului, ci i copil slabi de saratate din ori-ce scólà,
fie §i externi. Ne-am apropià ast-fel mai bine de
ideea coloniilor scolare de vacanta, cari prin alte
rT fac de cati-vh, aril' ash de Insemnate binefaceri.
Casa Scólelor s'a folosit de stabilimentul de la
bitile Boboci, care face parte din averea defunctulul
I. CrAciunescu din Mizil, läsatg, pentru scoli, ca se
fundeze o asemenea colonie. Acel local, ne fiind in-
chiriat, a fost pus la dispositiunea societAtif Spri-
jinul, care a trimis acolo 20 de copil in 1902 si
33 in 1903.
In 1901, Sprijinul trimisese 10 copii la Bughea,
lângit Câmpu-Lung, Intr'un local pe care-1 aveh cu
chiHe ministerul, si care erh neintrebuintat.
Cu incepere de la 1904, Casa Sc61elor va preve-
dé In budgetul Wit suma necesark pentru ca co-

www.digibuc.ro
 228

Ionia de la Boboci sa functioneze regulat, chiar pe

cheltuiala ei.
*
* *

De vreme ce num6rul sanatoriilor nu pOte fi mii-

rit prea mult, pentru a da cat la ma! multi co-
lari mijlocul de a profit& de aer curat, de a cunósce
Ora, de a se deprinde cu ostenéla §i cu viéta mai
aspra, am Indemnat sâ se organiseze excursiuni de
varA cu §colarii, sub conducerea §i privegherea pro-
fesorilor. Asemeni excursiuni se mai facusera de
câte-vh, ori In mod isolat de câte un profesor cu
§colarii lui. Prin circulara nóstrA, din 9 Ianuarie 1903
(anexa No. 68), am cAutat sa generalisam acéstA
bunA deprindere, §i avem sciintâ ca. In Julie §i Au-
gust 1903 ail avut dejà loc mai multe excursiuni
§colare.
*
* *

0 masura igienica de altà, naturA a fost inter-

qicerea absoluta ca elevele din §colile publice sä
ma! Ode corset, luata, prin ordinul din 1 Iunie
1902. A céstA mAsura nu are nevoe de explicatiune,
nici de justificare.

LocalurT qi mobilier.

Când a inceput, la 1880, seria constructiunilor

de localuri pentru serviciile publice, §colile nu ail fost
uitate. In periôda de la 1880 panh la 1898, s'aft
cheltuit 35.920.805 lei pentru construirea, preface-
rea, completarea sail dotarea de localuri colare,

www.digibuc.ro
 229

fara a vorbi de alp 9.108.791 lei cheltuiti pentru

localurile religiöse.
Dintre institutiunile .colare, liceele 0 gimnasiile
ail avut parte destul de bunA.
In 1885, s'ag cumpörat doue imobile In Bucuresci,
unul de la Eforia spitalelor civile, cel-lalt de la fa-
milia Laurian; s'ail restaurat cu totul, s'atí com-
pletat cu clAdiri noue 0 s'aü instalat In ele liceele
St. Sava i Mateiil Basarab, earl' pânä atunci pere-
grinad mereü din casii In casa, luate cu chirie i
. cu totul improprii.
La Aprilie 1886, se acorda ministerulul de in-
structiune un credit de 21.107.892 lei pentru con-
structiuni §colare 0 religiöse 0 pentru palatul mi-
nisterului ; dinteinsul erà, destinatä anume pentru
licee 0 gimnasii o suma de 6.627.892 lei, In care
intraü 0 sumele dejà. cheltuite In anul precedent
pentru liceele St. Sava i Mateiú Basarab.
AvAnd In vedere Insemnatatea sumei care era, de
cheltuit, diseminarea lucrarilor In töte 'Agile töriI,
trebuinta de a se exercità un control competent 0
stáruitor asupra lucearilor, ministerul a organisat
atuncl un biuroil central cu insárcinarea de a ela-
borà planurile, ante masur&torile, devisele 0 caietele
de sarcine pentru töte cradirile prevNute In credit,
de a organisa controlul pe §antier, de a face re-
ceptiunile 0 compturile definitive. Biuroul a fost pus
sub conducerea d-lor Louis Blanc, architect, 0
G. Duca, inginer, fost In urma director general al al-
lor ferate. Ca cheltueli de regie, adica, pentru In-
tretinerea biuroului central, pentru control, facerea

www.digibuc.ro
 230

planurilor,, etc., s'a fixat cifra de 4,200/e din való-

rea constructiunilor ce se vor efee-tuà.
Combinatiunea acésta a ministerului a fost aspru
criticat6, pe atunci, ca scumpil §i improprie de a asi-
gurà un control serios. De aceea biuroul central nu
a apucat s6, execute decât una sail doue lucrari,
printre cari palatul ministerului, i sil prepare pla-
nurile §i devisele mai multor altele, printre cari uni-
versitatea si liceul internat din Ia§1.
SchimbAndu-se guvernul In Martie 1888, biuroul
central a fost disolvat, ,i lucrArile ail fost date cu
contract la architecti angagiati anume pentru fie-
care lucrare. Printre acestea ati fost chiar acele pen-
tru earl' biuroul central Meuse deja planurile i de-
visele; dar aceste planuri ,i. devise s'ai1 pus la o
parte.
LucrArile efectuate In asemenea conditiuni ati Hisat
de dorit, In genere, din punctul de vedere al exe-
cutiunii, cAci controlul nu a fost destul de sever;
iar cheltuelile de regie s'ail ridicat la 8,250/0 In
loc de 4,200/0, cât erail limitate de guvernul din 1886.
Este de notat eh', constructiunea universitatii din
Ia§1 s'a Incredintat tot d-lui Louis Blanc, InsA dupA
nouele conditiuni; cheltuelile de regie ail costat 231.450
lei, pe când, dupa conditiunile puse In 1886, nu
s'ar fi theltuit cleat 124.061 lei.
* *
*

Iac6 lista colilor secundare cari 01 adi localurile

lor proprii:

www.digibuc.ro
 231

...
=
1.' 1 Data 1 Costul 1
e NUMELE §COLIT OBSERVATIUNT
clIdiril cladiril
z6
1 Liceul St. Sava, Bucuresel 1885 603.684 Impreuntt cu dotatiunea
2 Mateid Basarab 1885 548.653 I) 9)
3 Lazär 1890 566.972
4 Mihaid-Vitézul 171.657 f Casrt cumpdratli, cu totul
k improprie.
5 Gimnasiul Sinca1 Veche propr. a Statulul.
6 Liceul din Bacrtd 1890 328.932
7 Warlad . . . . 1883 323.463
8 BotqanI . . . . 1883 312.123
9
10
11 Bälcescu
Buz5u
Massim din Brhila .
.
.
.
.
.
-
1889

1884 262.400
332.211
Local oferit de prinartrie.
12 din Craiova 1893 1.029.001
13 Gimnasiul din Craiova . 1900 95.001 f Casrt cumpèratd., cu totul
k improprie.
14
16
16
Gimnasiul din Caracal . .
»
,)
Umpu-Lung .
Dorohoid . .
-
1890

1891
-
228.400

254.982
C15.dit de primarie.
17 Liceul din FoganI . . . . 1898 446.390
18 Gimnasiul din FalticenT . . 1890 366.828
19 Giurgiu . . 1895 223.667
20 Liceuf din GalatI 1888 337.820
21 Gimnasiul din Hu§I . . . . - - I Veche proprietate a Sta-
I tuful (fostul seminar).
22 Liceul national din IaqI . . 1890 614.471
23 Liceul internat . . 1892 1.455.960
24 Gimnasiul $tefan-cel-Mare ¡Casa cump5ratfi, cu totul
din IaqI 1900 130.508 k improprie.
25 Liceul din Pite§tI . . . . 1897 439.994
26 Ploe§tI . . . . 1895 1.149.827
27 Piatra-N. . . . 1890 388.296
28 Gimnasiul din R.-VfticeI . - J Veche proprietate a Sta-
1 tuluI (fostul seminar).
29 1) R -Siirat . . 1890 268.988
30 1) Roman . . 1898 324.745
31 Slatina . . 1889 349.849
32 Liceur din Turnu-Severin . 1890 630.790
33 Gimnasiul din Tirgov4te . 1890 347.976
34 ), T.-Jiulul . . 1896 352.763
36 )1 Tecucid . . 1888 253.630
36 Vasluid . 1891 238.145
37 *cóla"de fete gr. II, Buc 1888 1.154.967
38 gr. I cu in-
ternat din Craiova . . . - fVeche propr. a Stat. (im-
I proprie).
39 *cóla de fete gr. I, Ia0 . 1898 242.954
40 Ploe§tI. 18921 131.006 iLocal cedat de Soc. pen-
tru invet. pop. roman.

www.digibuc.ro
 232

In acest tablog este de observat costul cu mutt

prea mare al constructiunii liceelor din Craiova si
Ploesti, cari, desì simple externate, costa de dou6
ori mai mult cleat cele-lalte licee externate, tot atat
cat sc(51a de gradul II de fete din Bucuresci, care
are internat pentru 250 eleve, si nu departe de pre-
tul liceulul internat din Iasi, la care trebue tinut
compt de pretul de cumpërare a terenului, care a
costat 50.988 lei, pe când la Craiova si Ploesti el
nu a costat nimic.
Din cele 40 scoll prevèlute in tabloil, ail trebu-
intA a li se clAdl local nog, in locul celui actual
care nu convine de loc, liceul Michaig-Vitézul si
gimnasiul incai. din Bucuresci, gimnasiul din Cra-
iova, gimnasiul tefan-cel-Mare din Iasi si scóla
secundara de fete de gradul I cu internat din Cra-
iova. Din acéstA list& insA trebue scos gimnasiul
din Craiova, care in urma votulul Camerei din se-
siunea trecutA, este destinat sA se desfiinteze. CAt
pentru gimnasiile din Husi si Ramnicul-VAlcil, ele
pot Inc a. rèmâné in localurile actuale, daca vor fi res-
taurate cum se cade.
Mai observAm cA sunt destinate sä disparA gim-
nasiile din Câmpu-Lung, Slatina si Vasluig. In loca-
lul celui de la Slatina, s'a instalat dejâ saga de me-
serii, de curând InfiintatA, si tot ash, se va face si
la cele-lalte doué.
Réman dar fArA localuri propril numai urmAtó-
role scoll secundare :
1. Gimnasiul din Alexandria;
2. 1) Cantemir din Bucuresci;
3- If din CAlArasi;

www.digibuc.ro
 233

4. Gimnasiul din Constanta;

5. 77 Alexandru-cel-Bun din Ia§T;
6. 77
din Turnu-MAgurele;
7. Liceul din Tulcea;
8. c:51a secundara de fete de gradul I, No. 1, din
Bucurescl;
9. Scóla secundará de fete de gradul I, No. 2, din
BucurescI;
10. ScOla secundará de fete de gradul I din Bar lad.
11. 77 77 77 75 57 77
din Botoani;
12. 57 77 77 17 77 17 din Craiova;
13. » » 77 77 77 77 din Focpni;
14 » 57 77 din Tulcea.
77

Din acésta lista, trebue scos gimnasiul din Alexan-

dria, care se desfiintézA, 0 §cála de fete din BAr lad,
care se preface in .cól-6, profesionalA 0 de menagig
Rwa-Codreanu", 0 se muth la Septemvrie 1903
intr'un local clädit anume, dar care va avé nevoe
de adaose.
AO, cA, pentru a se completà clitdirile tuturor
§colilor secundare existente, ar mai fi nevoe de
17 constructiuni noué.
*
* *

in mai tOte scolile secundare ail disparut din

mobilier vechile Wadi lungi, construite Ora nici
o obser-vare a regulelor de igien4. S'ati introdus In
locul lor pupitrele de doue locuri, facute pe trei
märimi.
Sunt mai multe sisteme, dintre earl cel ma! sim-
plu, maI eftin, mai durabil 0 care permite mat
lesne curgirea claselor, este acel introdus la 1885

www.digibuc.ro
 234

la St. Sava i la Mateiü Basarab, filcute numai din

lemn. Acesta functionéz& de atunci cu prea putine
reparatiuni. El Ins& nu convine pentru internate. Alte
tipuri, In constructiunea arora intra 0 fonta, cost&
mai mult cleat Indoit §i sunt mai putin durabile.

Material didactic.
Dotarea scolilor secundare cu material didactic
este departe de fi completá, §i catá se aflá, e fácut&
intr'un mod fórte neegal.
In anul 1884, s'a votat o sum& de 500.000 lei,
pentru dotarea scolilor secundare, speciale si supe-
riOre, cu materialul didactic necesar. S'a procurat
a tunci o Insemnat& cantitate de material, Ins& mai
ales universitätilor, pentru crearea si Inzestrarea
laboratoriilor lor.
In 1885, când s'a0 construit liceele Sf. Sava i
Mate ill Basarab, li s'a dat 0 o dotatiune fOrte corn-
plet& de mobilier si material didactic, care a costat
153.185 lei, pentru amândou6 la un loc.
De atunci, s'ati cheltuit In mai multe rinduri sume
mai mici.
Pentru ca cump6rAturile ulteriOre s& se pa& face
dupá un plan bine hotárlt, am format, In 3 Iu lie
1898, o comisiune de profesori speciall, care sá for-
meze o list& tip de dotatiunea necesar& unui liceti,
unui gimnasW 0 unei §coll secundare de fete.
In anul 1902, am reluat acést& cestiune, sub ala
formá. Am format mai IntaO o comisiune, care a
stabilit lista exacta a materialului in bun& stare, pe
care-1 posed& acum fie-care csflli, precum 0 a ce-

www.digibuc.ro
 235

lui care are trebuinth de reparatiune. 0 alth co-

misiune a format apoi lista tip a materialului ne-
cesar, In proportiuni mai modeste decat acea de la
1898.
Casa ScOlelor, avênd acum terminath dotarea vco-
lilor primare, care a absorbit veniturile sale timp
de mai multi ani, ivi va luh acum Inshrcinarea de
a forma vi pe a vcolilor secundare. Pentru acésta,
am dispus ca ea sh inscrie In budgetul WI pe
1904-5 o sumh de 300.000 lei in acest scop. Ctt
modul acesta credem ea In dol. ani dotarea vcolilor
secundare va fi terminath.
Vom luà inch' masuri pentru ea sh instalhm In
Bucurescl un mic atelier pentru reparatiunea apa-
ratelor deteriorate; cad ast641, Indath ce un apa-
rat se stria, cat de putin, el nu mal pOte fi Intre-
buintat, pentru-ch nu are cine-1 drege, sail pentru-
ch reparatiunea lui ar costa prea mult.

Bibliotecile vcolilor secundare.

Devi sunt cel putin 30 de ani de cand ministe-
rul cumpêrh Cate putine carp' pentru bibliotecile
vcólelor secundare, nu se pOte (lice cd, cestiunea
acésta este intrath panh acum pe calea unel solu-
tiuni. Cumpêrhturile dejà facute sunt prea putine
vi fAcute prea fhrh niel un plan, pentru ca sh póth
constitul macar un Inceput al bibliotecilor necesare.
Singura exceptiune o fac liceele St. Sava vi Mateill
Basarab, earl la 1885, cand ail fost dotate cu ma-
terial didactic, ail primit vi cate o bibliotech destul
de bogath, vi liceul din Buzeti, insh biblioteca ace-

www.digibuc.ro
 236

stui din urma nu se datorka, Statului, ci staruintei

fostului director, d-1 B. Iorgulescu.
Mai sunt óre-cari Inceputuri de biblioteci, nu si-
stematisate, si pe la alte scoff secundare, formate
prin initiativa directorilor sag a profesorilor.
Trebue lush ca cestiunea acésta sa fie studiata
in intregimea ei, ca sa se ajunga odath la o solu-
tiune.
Bibliotecile pe earl' ar trebul sa le alba scolile
secundare, sunt de douè feluri: o biblioteca a seal`
care sa fie pentru usul si al profesorilor si. al sco-
larilor, si apoi ate o biblioteca de clash, care sii,
cuprinda cartile de usul cel mai curent, si earl sa
fie puse In fie-care clash, la dispositiunea neIntre-
rupta a scolarilor.
La 26 Iunie 1903, am format o comisiune care sh."
alchtuiasca listele tip pentru aceste biblioteci de
clash si vom forma Inca una care sa dea lista tip
a unei biblioteci de lick'', de gimnasiti sad de scála
secundara de fete.
Cat pentru procurarea acestor biblioteci, ea v
cade tot In sarcina Casei cólelor, care Insa nu o
va putO face deck dupa ce va fi terminat cu do-
tarea scolilor secundare cu material didactic.

Recrutarea personalulul didactic dupd legea

noud.
Legea din 1864 admit* ca mijloc aprópe unic
de recrutare a corpuluf didactic de t6te gradele,
numai concursul, facut In parte pentru fie-care ca-
tedrh sag grupa de catedre scós'e la concurs. Se

www.digibuc.ro
 237

declaraA admi0 acei earl', dupa concurs, reu0ail sa

fie clasificati in capul listei, in num6r egal cu nu-
m6rul catedrelor puse anume in concurs pentru
c,lima aceea.
Resulta de aci ca un candidat putea sa cada la
Bucuresci cu nota 9, pe cand In acelai timp, la
Ia0, altul reu0a cu 7, pentru-ca aci media can-
didatilor fusese mai jósa, ori pentru-ca numèrul
catedrelor publicate pentru Iasi fusese mai mare.
Se mai putea ca unul i acela0 candidat sa, fie re-
fusat. la un concurs, capètand nota 9, 0 sa fie ad-
mis la un altul, cal:16-0'nd tot el nota 7. Se putea
In fine ca un candidat sh se presinte 0 sa cada
de nenumèrate orI, obtinêncl note mail, pentru-ca
la fie-care concurs ar fi avut nenorocul a fi clasificat
al doilea, pe cand un altul reu0a de la prima data
cu o nota ma! mica, pentru-ca i se intamplase sa
nu aiba concurenti serio0.
Cu modul acesta, concursul numai mijloc serios
de a se alege meritul nu era. Era mai mult un fel
de loterie, in care 0 abilitatea jucatorului avea Ore-
care rol.
Inconvenientul cel mal gray al acestui sistem
era ca el inlatura din invètamint pe ómenii de me-
rit, earl' nu voiaii sall risce reputattunea lor lute()
proba in care meritul aveà a§a de putin rol. Dar
mai erail 0 altele: era insuficienta probelor, call nu
diferiati de acele impuse §colarilor la examen, de-
cat prin aceea ca erail in genere mai putin seribse;
in fine multimea concursurilor, cari se tineati in-
tr'una 0 nu se terminail nici. odata. Pe and erail
§cóle putine 0 corpul didactic putin numeros, acest

www.digibuc.ro
 238

din urma neajuns era mai putin simtit; dar, &and

num6rul profesorilor de t6te gradele a trecut de 7.000,
emit pe fie-care an 200 pana, la 400 de vacante,
§i prin urmare tot atatea concursuri. Ajunsese a,
nu se mai gasi destui examinatori, cad o serie de
concursuri Incepeà, când alta nu era Inca terminata.
Pentru aceste motive, Inca' prin proiectul de lege
din 1886 s'a propus Inlocuirea concursului prin exa-
menele de capacitate, earl se fac la epoce fixe,
TM In vederea unei anumite catedre vacante, ci pe
; cu alte cuvinte, se inscrig in tabloul
de capacitate, cu dreptul de a fi numiti indata ce
se va ivi o catedra vacanta corespumptóre, toti
acei earl tree cu succes examenul de capacitate. Cat
pentru examen insusi, probele lui erail facute mult
mai seriöse dealt eraft ale concursuluI, si In spe-
cial se impunea candid atilor condithmea de a fi facut
studii de pedagogie.
Acest sistem, intrebuintat In multe parti aiurea,
a fost adoptat In töte proiectele de lege earl s'aii
mai presintat de la 1886 inc6ce, si a fost consacrat
In cele din urma, prin legea din 1898.
In momentul votarii acestei legT, erail dejà in
Invötamintul secundar si special un numèr de aprópe
600 catedre vacante, din 1.300 ate erail peste tot;
cad de mult dejà minitrii, vèpnd inconvenientele
merett cresande ale concursulul, i in asteptarea
unei legf nouè, se feriail sa tina concurs pentru
vacantele ,ce se tot iviail.
De aceea, indata dupa votarea i promulgarea legii,
s'ag luat masurile pentru tinerea primelor examene
de capacitate, adica s'aA numit comisiunile de exa-

www.digibuc.ro
 239

men pentru fie-care specialitate, al caror mandat aveh,

sá dureze 4 any, s'a facut regulametul din 15 De-
cemvrie 1898 pentru tinerea examenelor, s'ati facut
programele de examen pentru specialitatile secun-
dare, s'aii publicat catedrele vacante si data tineril
exam enelor.
Dupa cum se regulasera lucrurile, ex amenele ar
fi inceput la 1 Octomvrie 1899 si s'ar fi terminat
la Iunie 1900, pentru -bite speci alitatile, a§à ca se
puteà, crede ca, la 1 Septemvrie 1900, cea mai mare
parte a catedrelor vacante ar fi fost ocupate cu
titularL Insa dispositiunile luate de not modificat,
ash, cá In anul 1899-1900 nu s'ati tinut examene
de capacitate cleat pentru religie, geografie, lim-
bile francesa i germana, desemn, caligrafie, desem-
nul linear, music& i gimnasticá, de óre-ce legea
noua cere ca cine-va sá fie abilitat cel putin pentru
douè specialitati ca sá pótá fi numit profesor titular
(acésta conditiune nu se cere maieOrilor de dexteri-
ov), nu s'ati putut ocupà cu titulari la Septemvrie
1900 cleat catedrele de dexteritati.
In 1901, am luat din nod másuri petru a se tiné
examenele ce fusesera amânate, i cari erali tocmai
cele mai insemnate. Ele s'aii tinut de la Octomvrie
1901 pana la Maiii 1902, a0, cA, in Iunie 1902 ta-
blourile de capacitate, cerute de lege, ere' deja for-
mate pentru töte specialitätile.
Examenele tinute aa dovedit cu prisosintli su-
perioritatea lor asupra vechiului concurs, 0 tineril
intrati In invètámInt In urma lor sunt elemente ex-
celente, earl' vor avé cea mai bun& inriurire asupra
mersului viitar al §colilor nóstre. La acésta nu putin

www.digibuc.ro
 240

va contribul, In afar& de valórea lor dovedit& prin

examen, Imprejurarea c& fie-care din el a trebuit
sa tréch examen nu numaI pentru o specialitate,
cum erà In legea veche, ci pentru cel putin doue,
0 cel mult fret Scopul acesteI dispositiunI a legiI este
de a se puté varia ocupatiunea profesoruluI In §c(51A,
pentru a se evità imobilisarea intr'un :cerc strlmt
de idef i de cunoscinte, dupa cum se IntImp la, cu
legea din 1g64. Acést& dispositiune maI este util& 0
pentru a se puté maI lesne form& numérul de 12
ore pe söptérnâmA, pe cari ori-ce profesor este obligat
sa le aiM; cad, cu specialisarea peste masur& a
profesorilor, ajunseser& unil s& nu pit& avé deck
catedre de 6 ore pe séptémân&' §i mal putin, ceea
ce era o perdere de forte §i o cheltuial& zadarnicA
fOrte InsemnatA.
Acum, nu numai cA am putut implinl numörul de
12 ore mal tuturor profesorilor, dar am putut chiar
s5, introducem In regulament (art. 236) principiul
rotatiuniI si pentru dIn0I, lucru care In trecut era
cu totul imposibil.
In urma examenelor de capacitate din 1899-1900
0 din 1901-1902, ail fost numitI ca titularl 192
profesorI §i maieOri, dintre cari 75 In 1899-1900
0 117 In 1901-1902.
In acest numér nu intr& ceI 35 profesorI 0 maieOri
numitI la 1 Februarie 1901, rarä concurs 0 Mr&
examen de capacitate, ci numaI pentru-cA suplini-
nisei% un numér de ant Numirea acésta s'a facut
pe basa art, 95 din legea de la 5 Aprilie 1900, care
a fost desfiintat& anul urmator.
Cu tOte numirile acestea, numérul catedrelor va-

www.digibuc.ro
 241

cante era a§a de mare, In cat tot aü maI remas

multe neocupate, mal ales In unele specialitatT. De
aceea, usand de dreptul ce ne da legea, am fixat
examene de capacitate suplimentare pentru specia-
litatile In carI sunt maI multe locurI libere. Aceste
examene se vor tine in anul 1903-1904, i In urma
lor speram ca la Septemvrie 71904 numerul cate-
drelor vacante va remané fOrte mic.

Mijlóce de perfectionare.

Disparitiunea suplinitorilor va aduce de sigur o

mare Imbunatatire InvetamintuluI secundar. Supli-
nitoril, Wall la intImplare, far& nicI o garantie de
capacitate i lipsi0 de stabifitate, nu puteati sá
aduca, §colii nici" cunoscintele, nicl devotamentul pe
care i-1 pot da profesorif titular!, stabilì i recru-
tat! cu atata ingrijire, cum cere legea actuala.
Dar atat nu ajunge. Ma! trebue sa, se faca ce-va
pentru ca profesori!, odata numitT; acoperitI ffind de
inamovibilitatea lor, sa nu se imobiliseze In ceea ce
ail apucat a sci inainte de intrarea lor In Invetamint,
cad pentru (IMO imobilisarea insemnéza scadere.
Trebue Inca sa se inlesnésca chiar acelora car! vor
fi remas ma! In urma putinta de a se ridica; cad
nu rare-or! vedut profesorl cu o preparatiune
mai necompleta ajungênd. siL egaleze §i siL intréch
pe cei mal bun!, numaI prin stáruinta. vedut
exemple de acestea mat ales in Invetamintul pri-
mar, unde mijlócele de perfectionare ale corpulul
didactic nu lipsesc.
Raport adresat M. S. Regelur.Spira Haret. 16

www.digibuc.ro
 242

Pentru cursul secundar, aceste mijlóce sunt mai

putine; dar tot se pot gäsl.
La 23 Martie 1898, indata dup& votarea legif,
am adresat o circular& tuturor profesorilor, ceren-
du-le concursul, pentru ca sa intram cu hotarlre pe
calea non& ce ni se impuneà. Dar er& greil a se
asteptà numai de la initiativa corpului didactic hn-
plinirea a o multime de nevoi, unele vechi, altele
pe cari le cre& ins Asi noua lege.
In special, legea cea non& impuneh programe si
metode none, si era indispensabil a se face ce-và
pentru ca corpul didactic sa fie pus in cunoscinta
mal de aprópe a lor, i sa-si traga calea ce ave&
de urmat pentru aplicarea lor.
In acest scop am infiintat conferintele profeso-
rilor secundarl, cari aveail a se Intruni pe grupe de
specialitati, ca sa lucreze impreuna.
Decisiunile relative sunt din 20 Noemvrie 1898
si 5 Ianuarie 1899. Ele ail hothrtt de o cam data
a se tine conferinte cu profesorii de sciinte fisice,
de matematice, de limba românä si de limbile stra-
ine moderne; unele trebuiati sa se tin& la Bucuresci,
altele la Iasi', in Aprilie i Maiil 1899. Dar schim-
barea politic& supravenita atunci a flicut ca nu s'ail
tinut decât cele de sciinte fisice si cele de mate-
matice; cele-lalte aii fost contramandate, si nu s'ail
tinut deckt in Maiil 1903, in urma nouelor masuri
ce am luat.
Top' cei cart se intereséza de bunul mers al sco-
rn ail urmArit cu un viü interes aceste conferinte,
phrerea general& este c& ele ail dat, i vor da,
cele mai bune resultate.

www.digibuc.ro
 243

Profesoril Intruniti aú tinut conferinte i lectiunl

practice, si aü discutat asupra lor, luminand punc-
tele obscure sag discutabile, emitênd pAreri i desi-
derate, aprofundand cestiunile puse In desbatere.
In acelasl timp, conferintele aü mal avut efectul de
a Intruni si a face s'a se cunósa Intre ei profesoril
de aceeasl specialitate din tóta Ora, si de a face sa,
circule Intre el curente de simpatie, cari speram cit
vor determina in viitor o actiune mal strInsh si mal
sistematich din partea br In folosul scólei, in locul
isolrtril complete de pan'a acum.
De aceea ne propunem a continua seria conferin-
telor Incepute si pentru specialit4ile Ina neconvo-
cate, si a face ca ele sit devin'a o institutiune per-
manentri.
*

Un alt chip de perfectionare a corpului didactic,

la care vom recurge chiar tómna acésta, va fi de
a trimite pe fie-care an ate un num6r de profe-
soil in misiune In strAin'atate. S'a mai fhcut Incer-
carea acésta In 1886 cu un succes asa de bun, In
at se impune sit revenim la dInsa.
Misiunea s'ar da pentru trei luni pana la un an,
dupA, specialit41 i dupA ImprejurAri. Profesorul tri-
mis ar fi Indatorat a studia metodele, organisatiunea
scolara, deprinderile, institutiunile dintr'o anumita
regiune; eventual, a se perfection& el Insusl In cu-
noscintele sale. Acésta ar convenl cu deosebire pen-
tru profesoril de limbi moderne.
La intörcere, el ar fi datori sit faa raport.

www.digibuc.ro
 244

In fine, Inca' o creatiune utila, pe care sperAm sa

o putem realisa In curand, este aceea a unel re-
viste didactice pentrn Inv6tamintul secundar, la care
s'ar puté alaturà 0 cel special 0 cel profesional.
Revista acésta ar fi cel mai bun mijloc de a sta-
bill In corpul didactic legatura care-I lipsesce. Ar
fi Ins& mai cu séma o tribunA de unde s6, se ma-
nifesteze ideile, sA, se discute cestiunile controver-
sate, sA se arate fructele ostenelilor fie-cAruia, pen-
tru a se folosl 0 altii de dinsele; ar fi un mijloc
de indemn la lucru, o ocasiune pentru eel incepa-
tori, de a se face cunoscuti o archiva In care sa
se depuna resultatele muncil comune, pentru fo-
losul celor present!. i viitori. Scim ca corpul didac-
tic doresce de demult s5, vada Infiintata o aseme-
nea revistA, 0 credem cA, cu concursul 1111 i al
ministerului, ideia se va puté -realisa.
*
* *

Disciplina profesorilor secundari, ca 0 a celor su-

periori, este mai bine regulata prin legea din 1898
cleat prin cea din 1864, care desarma cu totul pe
ministru In fata neregulelor §i a abusurilor. Cu tóte
acestea, stabilitatea corpulul didactic este tot a0,
de bine a sigurata acum, ca 0 Inainte de 1898.
Prin regulamentul §colilor secundare din 12 Au-
gust 1898, am fixat In mod cat se pOte de Mmurit
datoriile profesorilor. Legea i regulamentul se com-
pletézh unul pe altul In privinta acésta, i ar asigurà
pe deplin buna ordine In cóltt, dacA nu ar fi Ore-
cart' cause exterióre, despre cari vom vorbi mai jos,
§i earl paraliséz6, in mare parte silintele ministeru-

www.digibuc.ro
 245
\
WI de a mentiné regula, linistea si buna Intelegere
In scólrt.
*
* *

Prin noua lege, directorul capëa drepturl si in-

datoriri pe earl nu le aveh mal Mainte, ceea ce II
&A o deosebith importantA, ca organ administrativ.
Prin regulament am cOutat sh lamurim cat mai
pe larg chemarea lui; iar pentru resolvarea dificul-
thtilor mai Insemnate cari se pot ivi, ne propunem
a inaugurh conferintele de directori, cari sa se
din and In cândpóte odatO pe anin Bucuresci.
Cea d'Intaiii conferinta va avé loc In Ianuarie 1904.

Cestiunea populariT scolilor secundare.

Legea din 1864 fixh, numörul de licee si gim-
nasil carl se puteall infiinth In Ora, si cuprinda
Ore-cari dispositiuni carl ar fi fost de ajuns pentru
a mArgini intru cht-vh, grâmhdirea prea peste ma-
surh a tinerimei In licee si gimnasii.
Dar in punctul acesta, ca si In athtea altele,
legea din 1864 nu a lost pazith. Nu numal ch s'a
abusat de infiintarea de clase divisionare, dar nu-
mörul de licee si gimnasii fixat de lege a fost de-
pasit cu mare prisosinta; iar numörul elevilor din
fie-care clash a ajuns pânsá la 100, si mai mult.
Ca sO se ajungh la asemenea efective, trebue sh
se créd6, CA intregul contingent al scolilor primare
se precipità In licee si gimnasil; si In fapt ash erh.
Niel o pedicO nu erà In cale ; ori-cine aye& certifi-
catul de trecerea claselor primare, n'avea decât sh,

www.digibuc.ro
 246

ark, pentru ca sk fie inscris In Heal sag in gim-

nasiii. Lipsa de loc nu li ese opunek nici odata ;
clash,' completk nu se sci& ce este. Ori-cati §colari
veniaii erati admi§l, pank se faceag 80, 90, 100 ;
iar clack In salk nu mal incapeag mai multi, ori-
cat& buna, vointk se puneà, pentru a-I tescul cat
mal bine, se cere& §i se obtine& infiintarea unei
clase divisionare.
Ce putek sa, fie inv6thmintul in asemenea conditiuni,
nu e greg de inteles. Majoritatea colarilor figurail
in catalóge numal de forma ; cu lunile nu-I ajungea
rândul sk fie interogatT ; timpul 04 petreceag in
band, bolnaviti de aerul infect al clasel, §i esiati
la fie-care data din clase ametiti 0 cu cate o di
perdutk mai mult. Cel mai multi nici nu ar fi fost
in stare sii urmeze liceul, chiar clack nu ar fi fost
o asemenea grkmadélä, fie ch, cunoscintele lor nu
erag suficiente, fie ck mijlócele materiale nu le-ar
fi permis sa mai fach 7 ani de §c61ä, In cari nu
ar fi fäcut deck sk consume, färä sä produck nimic.
Dar ace§tia, nu numal di nu puteag sk profite el,
dar impedecail sä profite §i pe altil, cari p6te ar fi
putut face ce-v&. In adevèr, ce clase, ce invëtämint
pute& sk fie cu 100 de colari ? Ce metodd ? Ce su-
praveghere?
Iack pentru ce promotiunile era(' adev6rate de-
sastre. Când cu indulgentä se pute& promovh, jumä-
tatea unei clase, acea clash, se consider& ca bunk.
De ate ori repetentii nu se urcati pank la 800/0 ! Dar
repetentil sunt nisce valori negative pentrp inv6tk-
mint ; ei represinta timp 0 munch, perdutk, cari
pot fi intrebuintate mal cu folos In alta parte ; el

www.digibuc.ro
 247

represinta loc ocupat zadarnic In band, pedeca

pusa altora de a lucra i de a se folosi de §c(51a.
Daca ar fi posibil sä admitem ca o c(51A sa nu
dea de cat repetenti, este evident ca cifIla aceea
ar trebui desfiintata; iar daca da numai 200/0 de
promovati, acésta insemnéza ca, ea (la numai 20%
din efectul util ce trebue sa dea.
ET bine, s'a constatat cal din 100 elevi Inscri0 In
clasa I a unul liceii, abia S terminaq clasa VII ;
toti cel-alti 92 ramaneail pe drum, eel mai multi
abia cu o clasa, doué sail trel terminate. AO dar
un liceil nu da ma:I mult de 8°/0 de efect util.
Trebue dar ca prin töte mijlócele sa se urmarésca
reducerea la minimul posibil a num6ru1u1 repeten-
tilor, i, pentru acésta, prima conditiune este a nu se
mai permite aglomerarea peste masura a elevilor
in clase. Trebue sa nu se mai admita de loc aceia
cari de la inceput se póte sci ca nu vor fi In stare
sa urmeze qcOla ; iar odata adm41, daca se con-
stata ca nu pot merge, chiar de la inceput nu tre-
bue sa fie incuragiati a persista.
Dar starea de lucruri pe care o descriem aci avea
§i. un alt pericol. Nu numal ca invetamintul liceului
era, compromis, dar multimea de repetenti cari nu
erail in stare sa termine liceul, dupa ce-1 IncepuserA,
ramaneei. (anent fara nici un rost, incaPabili de a
mal intreprinde alta cariera, i prin acésta con-
damnati a se napusti asupra budgetului, din care
fie-cine se crede capabil sa traésca.
Cate greutatf ail guvernele din acéstä causa 0
ce pericol pentru societatea romanésca decurge de
aci, nu mai este nevoe sa explicam.

www.digibuc.ro
 248

In fine, reul cel mai mare este cA, liceul absor-

bind el singur intréga activitate a tinerimel §colare,
toite cele-lalte ramuri de activitate, comerciul, in-
dustria, agricultura, remân parAsite, i nici un om
cu prevedere nu pOte sta indiferent la primejdia
viitóre ce creazA acéstA, desechilibrare.
* *

AcéstA stare de lucrurf fOrte grava a preocupat

pe mai multi din miniOriT de instructiune publica,
i-a fäcut se incerce a pune stavilä röu
Prima mäsurä de acest fel s'a luat la 1885, sub
ministerul d-lui D. A. Sturdza, prin un regulament
care impuneà ca sä nu se mai Inscrie, In clasa I de
liceA i gimnasiii, cleat un numör märginit de
copii, ale§1 printr'un examen upr (anexa No. 69).
Mäsuxa acésta erà basatä pe dispositiunea legil din
1864, ea nu se vor inscrie In eursul secundar cleat
copiii carI vor posed& cunoscintele de clasele primare.
Mäsura din 1885 a avut fOrte bun efect, Mel
clasele formate In urma eI aú fost clase bune cu
promotiunI relativ excelente. Cu tOte acestea, mä-
sura a fost abrogatä peste trei ani; iar, In perióda
care a urmat dupa acésta, departe de a se mai
pune vre-o stavilâ la grämädirea copiilor in licee,
li s'a fficut töte Inlesnirile posibile, clasele afl deve-
nit mai numerOse cleat ori când, i, ne mai ajun-
end cele existente, inmultit coliIe secundare
clasele divisionare peste mäsurä (anexa No. 70).
vèqut atunci unele licee ajungönd sä aibA, panA
la 14 clase 0 1.300 de §colari.
Expansiunea acésta a märit fOrte mult greutatea

www.digibuc.ro
 249

unei Infrânärl, cäci a contribuit sä intärésca prin-

tre Omen! convingerea cä Statul are datoria sä, dea
loc In colile secundare tuturor copiilor car! vor
cere; credintä absolut gre0n, cad' o asemenea da-
toHe o are Statul numaI pentru Invëtämintul pH-
mar, care este obligator pentru top, iar nu 0 pen-
tru cel secundar, a cärui extensiune trebue sä fie
potrivitä, numai cu nevoile t6rii, dar nu mai mult.
Cu töte greutätile acestea, i cu tót nemultu-
mirea pe care trebuià sä o starnéscä, ori-ce incer-
care dea oprl acest curent neresistibil, nof nu am
esitat a lua mäsuri In acest sens Inc& din 1897.
Prin circulara din 8 August 1897, am dispus cä, in-
scrierea In clasa I de liceü §i gimnasiti nu se va mai
face cleat In urma unuif examen, ca In 1885. Tot-
deodatä, prin circulara din 8 Octomvrie 1897, publi-
can, in Monitor (anexa No. 71), aträgeam atentiunea
directorilor i a profesorilor asupra relelor celor mar!
car! resultä din excesiva grämädire in licee, 0-I in-
vitam s ajute silintele nOstre de a pune un frâtt
acestei invasiuni.
Legea din 1898 a venit sä, ne dea o nouS pu-
tere In lupta acésta, prin articolul WI 15, care con-
sacrä regula ca inscrierea In cursul secundar s'ä nu
se faca cleat In numër märginit i In ordinea me-
ritului. De aceea admisiunile din Septemvrie 1898
s'ail fäcut Inca cu mai mare severitate deck In 1897,
mai ales In urma none! nástre circuläri din 8 Oc-
tomvrie 1898 (anexa No. -72).
Am reu0t ast-fel sä, facem ca in Septemvrie 1898
nu numai clasele I, dar i clasele V secundare, sa,
nu mai cuprindä maI mult decât efectivul legal de

www.digibuc.ro
 250

scolari. Dactt masura acésta s'ar fi mentinut, pana

In 4 ani töte clasele secundare ar fi fost reduse la
efectivul legal.
Din nenorocire, In 1899 din nog s'a deschis por-
tile largi, si nu numai s'aü admis In clasa I fara,
limita si MA examen, cu tOte ea legea 11 impuneà,
dar s'a reInceput Infiintarea de scoli si de clase noue;
chiar In Bucuresci, unde erati deja 4 licee si 2 gim-
nasii, s'a transformat unul din ele In liceti. Daca
se face& acésta in acel an de crisa extrema, putem
Intelege unde ne-ar fi dus acel sistem, daca ar fi
continuat si in anil urmatori.
La 1901 Insa am pus din noll In aplicare legea,
si am staruit cu cea mal mare severitate ca ea sa
fie pazita fará nici o abatere; asa ca all., dupa ce
de trei ori In sir s'aii facut rinscrierile dupa lege,
avem trei clase in cart a disparut Inghesuiala din
trecut.
Legea actuala Ins& ne-a mai dat si un alt mijloc
de a pune obstacol curentulul, anume taxele sco-
lare pentru Inv6tamintul secundar.
Dejà prin legea din 1900, se prevNu§e ca fie-
care scolar secundar sa platésca o taxa de 48 lei
pe an pentru cursul inferior, si de 72 lei pe an pen-
tru cel superior; Insa, des1 legea se promulgase la
Aprilie In acel an, dispositiunea acésta nu a fost
aplicata la Septemvrie urmator.
Prin legea actuala, din 1901, taxele s'ati mentinut,
reducêndu-se Ins& cifra lor la 30 lei si 50 lei pe
an ; de la 1 Septemvrie 1901, ele se percep re-
gulat, scutindu-se, bine Inteles, copiii meritosi si
saraci, piina la a treia parte din efectivul fie-carei

www.digibuc.ro
 251

clase, dupa cum prescrie chiar legea. Prin acésta,

s'a pus Inca o pedea de a mai pátrunde in Emil
scolarii arora, nici capacitatea lor, nici mijlócele,
nu le-ar fi permis sal urmeze cu succes.
In fine, o a treia mäsurâ, cea mai radicalA, a
fost de a suprina parte din gimnasil si numer6se
clase divisionare, ceea ce s'a fâcut prin diversele
budgete, de la eel votat in Martie 1901 pânâ a1;11.
Ast-fel, pe lânga clasele divisionare de pe la scolile
lna In fiintA, s'ail suprimat, sail sunt pe cale de a
se suprimA, un licei.1 la Brâila si ate un gimnasiil
la BArlad, Iasi, Vasluiii, Câmpu-Lung, Slatina, Alexan-
dria si Craiova. S'aiI suprimat ast-fel in total, de
la 1901 'Ana 41, 87 clase In licee si gimnasil; iar
efectivul total al scolarilor a scaqut In mod fórte sim-
titor. In schimb, s'a Inf lintat ate o sc61A de meserii.
la Bar lad., Campu-Lung si Slatina, una de agriculturA
si de comerciil la Alexandria, pe lânga una de me-
serif care va trebui infiintatä la Vasluiú si nume-
róse alte scoll. de meseri1 si de agricultua, pe car!
le-am Infiintat dejA, In ate partile törii, si altele
car! vor trebui infiintate In viitor. Dar despre acésta
vom vorbi mai jos.
FM% Indoiahl, mâsurile acestea nu ail fost intim-
pinate Ma óre-care neincredere si nemultumire.
Acésta era lesne de prevéqut, aci nu se póte su-
prima Wâ resistentA, numai In do! an!, un curent
pornit, sustinut si incuragiat timp de 60 de ani
Dar suntem siguri a pânâ In cele din urma evi-
denta drept4ii se va impune tuturor.
*
* *

www.digibuc.ro
 252

Cele ce am spus pân aci nu se aplica numai Me-

tilor, ci i fetelor, Tulsa sub o forma deosebita. Fe-
tele nu se gramadesc In colile secundare publice
fhcute pentru ele, pentru-ca acestea nu dail drep-
tul de a intrà In universitate, sati cel purin de a
obtiné certificatul de absolvire a liceului de baeti.
Un fórte mare numör de fete Insä îì impun sacri-
ficii de munch 0 de cheltueli de multe-ori mai pre-
sus de puterile lor, pentru a urma studiile de li-
cett In familie safl In coli private. Dupa ce cu multä
greutate, §i prea adesea- ori In mod nesuficient, ter-
ming, studiile ce ail intreprins, marea majoritate a
lor solicitä posturl In InvötämInt, uncle de mult
nu mai sunt locuri. Acesta este un WI tot a0, de
mare ca i cel contra chruia am luat masuri a0, de
energice la Meti ; aci Irish' este Mai greil sa ne opu-
nem lui, pentru-ca lucrul se petrece afara din colile
Statului. Sunt Insä mijlóce de actiune, pe cari vom
sci sa le punem In mirare.

www.digibuc.ro
 SEMINARIILE.

Legea din 1864, care, in punctul acesta, nu fâcea

decât sh consacre starea de lucruri anteriórh, de-
cideà ca sh fie un seminar pe BATA fie-care epar-
chie : cele de la Mitropolii cu ate 7 clase, cele de
la Episcopil" cu câte 4 clase. Se puteag hirotoni, ca
preqi rurali, absolventil de 4 clase ; eel* cu 7 clase
se puteati hirotoni pentru orase.
Lekea clerului mirean din 1893 a adus o imbu-
nhtätire, prin reducerea num6rului seminariilor, cari
ajunseserh sh dea un num6r de absolventi cu mult
mai mare cleat era. necesar. Duph acea lege, tre-
buiail se fie numai done seminaril inferiOre : la Cur-
tea-de-Arges si la Roman, cu Cate trel clase, ai ch-
ror absolventi trebuiail sh-si termine studiile semi-
nariale la seminariile superiOre din Bucuresci si Iasi,
cad aveail câte cincl clase. De fapt ins& s'a lhsat
se subsiste si un al treilea seminar inferior, la Rim-
iiicul-Vâlcii. Absolventii de opt clase de seminar se
puteail hirotoni ca preoti la sate, iar licentiatil in
teologie la orase.
La 1901, devenind necesarh o reducere generala

www.digibuc.ro
 254

a cheltuelilor Statulul, s'a dat seminariilor o orga-

nisare mai concedrata, unindu-se seminariile infe-
riOre cu cele superiOre In ate un singur seminar
complet, unul la Bucuresci i unul la Ia0", earl' s'all
organisat cu ate 7 clase.
Acésta prefacere a necesitat alcatuirea unei none
programe , care s'a 0 facut In mod analitic, s'a
sanctionat la 17 August 1902, 0 s'a aplicat, de
la 1 Septemvrie 1902, de odata In táte clasele, de
Ore-ce s'a gasit mijlocul a se menagià transitiunea,
MI% nici un sdruncin. Noua programa, de0 facut&
numai pentru é.pte clase, da un toe mai Insemnat
studiilor religiose deck programa din 1893, care
era de opt clase.
Trebue sa adaogam ca, de la 1 Septembre 1001
'Ana la Ianuarie 1902, cele done seminarii ail func-
tionat tot cu cAte opt clase, cad seminari0i1or earl'
urmasera pana la 1 Septembre 1901 dupa vechea
programa, i cari terminasera 7 clase, nu li se pu-
tea da absolutoriul Inainte de a-i fi completat stu-
diile religiöse, tot dupa programa veche de clasa
VIII. De aceea, In Ianuarie 1902 a avut loc un exa-
men de capacitate special pentru acésta serie de
absolventi.
La 14 Decemvrie 1901, s'a promulgat §i un nod
regulament al seminariilor, devenit necesar atât din
causa prefacerii organisarii lor, cat 0 din a imper-
fectiilor pe carI o experienta de 10 ani le pusese
In evident& In vechile regulamente din 1893.
De asemenea, schimbarea programelor ne-a obli-
bo ut sa ne ocupam a procurà seminariilor cartile di-
dactice potrivite cu programele cele nouö. Aci Ins&

www.digibuc.ro
 255

nu se mal puteit face ca la licee §i gimnasil; unde, po-

pulatiunea colarafiind numerósa, puteam lash autori-
lor grija de a imprimit 0 desface cartile lor, dupg
aprobare; cad' vInlarea acolo este destul de mare
0 de repede, pentru ca autorul unel carp aprobate
sa fie sigur ca va puté sa scaa cheltuelile sale 0
un beneficiii legitim. Dar seminarif nu sunt decât
doue, §i populatiunea lor scolara e mica.
De aceea, pentru cartile necesare seminariilor,
am dat Insarcinare la un numör de profesorI, ale0
de la facultatea de teologie 0 de la ambele semi-
narii, sil compuna un numör din cartile cele maI
imediat necesare. Manuscrisele lor ail fost cercetate
de o comisiune de trel Episcopl, lnsarcinata de Sf.
Sinod, din punctul de vedere al credintel, i de un
agregat de la facultatea de litere din Bucurescl, din
punctul de vedere al limbil. Pentru cele gasite bune,
s'a platit autorilor o indemnisatiune potrivita de ca-
tre Casa ScÓlelor, iar manuscrisele se vor imprima
tot de Casa Scólelbr, care se va despagubl treptat
de cheltuelile sale din vinqlarea cartilor.
*
* *

Cele doue seminarif actuale, Impreung cu semi-

narul Nifon", sunt suficiente pentru a respunde tre-
buintelor. Se calculéza ca un numér de 4.000 de
preop va fi de ajuns, chiar tinênd séma 0 de unele
nevoI pe carl legea actuala nu le satisface §i pen-
tru earl' va trebul sa se iea másuri. Pentru umple-
rea golurilor ce se vor produce printre aceI 4.000
de preotI, treI seminaril cari ar da câte 50, sag
chiar 40 de absolvenp pe an, vor fi de ajuns. In

www.digibuc.ro
 256

ori-ce cas, necesitatea maririi seminariilor actuale,

sag a Infiintarii until seminar nog, nu se presinta
deal ca o eventualitate fOrte departata In viitor.
Din contra, am fost nevoiti ca pentru cat-vâ timp
sa Imputinam numèrul admisiunilor in seminarii,
din causa ca hirotonii none nu se pot face cleat
fOrte putine, pâna ce nu vor dispare actualii preoti
supra-numerari, a$ h ca numOrul absolventilor pe
cari II (lag seminariile pentru moment este mal mare
decât cel necesar.
*
* *
Fie-care din cele done seminarii are local proprig
bun si suficient.
Cel din Bucuresci se folosesce de noul local cla-
dit pentru scóla normal& de institutori, remas liber
prin desfiintarea acestei scoll. Localul este IncapC-
tor, fOrte bine conditionat, si nu are nevoe cleat
de Ore-carI mici lucrari pentru regularea curtdi si
a gradinii.
Seminarul din Iasi este instalat in vechiul palat
al Principelui Mihail Sturdza, prefacut si marit in
vederea nouei sale destinatiuni. El pOte continé pâna
la 250 interni, numer cam mic fata de organisati-
unea actuala. Vor fi necesare câte-va adaogiri, pre-
cum si uncle modifictri si o desinfectare generai In
partea dejà existenta.
Mobilierul si dotatiunea sunt nesuficiente si vor
trebui completate.
*
* *
Localurile actuale ail o Insemnata lipsa, care va
trebuì remediata Intr'un fel, si cat mat' curând: ele

www.digibuc.ro
 257

nu att de loc teren de culturrt, a,à, ca seminari$ii,

4e0 ati agricultura 'in programa lor, nu pot sa fach
-cea mal micA, practica pe teren. Din acéstil causa,
Inv6trimintul agriculturil In seminaril este o curati
&thine, 0 nu este de nicl un folos preotilor rurali.
Prin adresa nósträ din 13 Noemvrie 1898 (anexa
No. 25), noT am Intrebat pe directoril seminariilor
zsupra mijkScelor prin car! trebuià sil se dea aces-
tul inv6ttimint caracterul practic. Dar pasul acesta
nu a avut nicI o urmare. Vom pune din noti ce-
stiunea in studiti, 0 vom au-tà sa-1 drim o solutiune.

Ilaport adresat M. S. Regelur.Spini Haret. 17 -

www.digibuc.ro
iNVETÄMÎNTUL PROFESIONAL I COMERCIAL-

ConsideratiunT generale.

Ideile cari ne conduc in cestinnea InvOtrimintului

profesional aü fost expuse in parte In cele ce preced_
Putem dice cit 'Anti in 1899 acest inv6thmint mai
cit nu existit la noi. Nu 61, nu erail scoff de agri-
cultura, de meserii, de comercid ; dar cele earl eraii.
prin organisatiunea lor si prin numèrul lor cel mic,
nu puteati exercitit nici o influentit asupra inv-
mintuluI public, pentru a-1 abate din calea exclusiv
teoreticL in care-1 mentineati liceele, gimnasiile si -
universitiltile. Cu trel saú patru scoli de agricultura
isolate in cate-vit centre si ferite de contactul cu
Oritnimea, prin regulamente aspre, prin programe
frrele i färì sanctiune practicii, nu se puteit speri
sit se p6tEt schimbit deprinderile seculare ale un mi-
lion de agricultori, pe cari chiar ignoranta lor ii fitceit
mat resistentl la inovatiuni. Nu cu done scon su-
perióre de meserii se puteh desteptit In poporul TO-
miinesc gustul pcntru industrie. Iar scale de comerciti
nu diferiati de licee decat prin schimbarea, mai mull

www.digibuc.ro
 259

In nume, a ciltor-va matcril din program, iar nici

de cum prin spiritul insu0* al invèmintului lor.
Tinta ce ne-am propus noi sit atingem a fost in-
doitii, : pe de o parte, de-a infrinh curentul care
impingeit tinerimea tail numait catre .colile de teorie;
iar pe de alta, sti, creAm un inv6tamint profesional
care sit fie in contact cilt mai intim posibil cu po-
porul, cilt mai accesibil pentru dinsul i cu preten-
tiuni cat se póte mal mid.
S'ail v6dut piina, acl ce mij16ce intrebuintam pen-
tn.' a realisa prima parte a programului nostra i
resultatele ce am dobindit. Am reuOt dejit sii facent
sA, scadit populatiunea co1ilor pur teoretice, .i ex-
cesul 1-am impins cAtre cele al caracter practic.
Intru cilt privesce a doua parte a scopului ce
ne-am propus, este nevoe sä-1 liimurim bine.
In genere, o ccilil, are de scop a satisface o tre-
buint4 dejh existent4; mai rar §i mai greil c(Sla va
putO creit o trebuintA, care nu existä; ea p6te insii,
e datOre, sti facii a se inte1ege unele nevoi cari
existä, dar pe earl lumea nu le inte1ege, i sil de-
termine curente irfopinia publicii. In acêstä privirrp,
nu este nici o deosebire intre chemarea ;;colii de
a de§tepth ;;i a intretiné sentimentul national al
unni popor, i aceea de a indrumit activitatea lui
economicii in cutare saii cutare directiune.
In alte Or% industria ,i comerciul ail luat nascere,
s'aa desvoltat i ail inflorit prin forta imprejurärilor
prin aptitudinile poporului, prin mijlócele i inles-
mirile ce a avut el de a-VI fundit o industrie i un
comerchl. Pe acolo §colile de comerciù §i de industrie
ail venit in urmil, nu pentru a fundh ceea ce existit

www.digibuc.ro
 2ro

crejA, ci pentru a aduce un nor' element de Intarire

progres.
La noi, lucrurile se presintrt din contra. NoT avem.
trebuinta sa funam aprópe pe deantregul industria
nóstrit, sit apucam din noft In mânile nOstre co-
merciul, pe care 1-am lhsat sA ne scape, i srt do-
vedim miliónelor nOstre de agricultorI crt, din pa-
mintul ce avem, putem trage folóse cu mult mal
marl cleat acele ce ne da el acum. Prin urmare,
scolile ce avem si acele pe cari le vom mai crea
vor trebui mal mult srt precédk, dealt sit urmeze
miscarea economica.
Datoria lor va fi sit formeze o opiniune publica,
sit 'faca sa intre In convingerea tuturor ca Inv6ta-
mintul profesional este tot asa de onorabil, i in
diva de aqi cu mult mai necesar i mai fructuos
cleat cel teoretic. Ele vor trebul srt ne formeze pa-
tura din care srt se ridice ómenii ce vor fundit cii
timpul industria, comerciul i agricultura cea mare
de la noi; did aceste lucrurl nu se improvisézrt si
nu pot lua nascere deck dintr'un ,substrat, care
trebue srt existe deja de mai nainte.
De aceea, scolile elementare si inferiOre de me-
seril, pe call. le-am infiintat i pe cari le vom mai
Infiinta, nu aft de loc pretentiunea de a fund& la
noi industria cea mare. Scopul lor este de a forma
o pilturrt cat maI numerósrt de mid( industriasl, satt
de a Intitri pe aceea care exista dep.
Când -Ora va avé o clasa numerósrt de lucratori
deprinsi a trAl din munca mânilor lor, Invetatl cu
viéta de atelier, priceputl a cundsce gusturile cli-
entelii i sciind a le satisface, vom dispune de ele-

www.digibuc.ro
 261

mentul principal si indispensabil, Mra care este inu-

til sit ne gândim a intemeia industria cea mare pe
scar% intinsa. Caci la ce este Imn a fund& fabrics
mari, daca nu vom avé lucrittori pentru ele? i cum
vom avé lucratorI, daca nu va existà un strat so-
cial anume pregatit pentru a ni-I da ? Scim bine
ca un mare idustrial pOte caute lucratorii si
printre térani, carl nu aii lucrat nici odata lute()
fabrica; dar câtil muncrt-I trebue ca gasésca
ca formeze si instruiasca in meseriel
Si cine nu scie cit, duprt ce cu multa munca si per-
dere de vreme si-a format cine-vh, lucratorii, acestia.
il parasese indata ce format un mic capital,
pentru a se intérce tot la plugul lor? Acésta nu este
de loc de mirare. Lucratorul luat de la plug este
numal Uil lucrator de ocasiune; el nu este un lu-
crator de meserie. De aceea vedem cit mai tóte
fabricile mal insemnate ce se infiintézit sunt silite
sit aducil lucratori stritini, ceea ce reduce mult din
folosul ce aduc ele térii.
Modestele nOstre scoli de meserii vor schimbh cu
timpul acésta stare de lucruri. Ele ieaft pe copii
chiar la esirea lor din scóla primara, si lucréza asu-
pra lor la o virsta când spiritul lor páte primi irn-
presiunI durabile. Se vor forma ast-fel un numér
destul de mare de émeni deprinsI a trái numai din
produsul muncii lor industriale, i printre cari vii-
tárele fabrici vor gasi lucratori stabili si dejit de-
prinsi cu viéta de atelier.
Scolile elementare si inferiOre de meseril ail de
obiect a desvolta industria mica, si anume acele
industrii cari transforma materiile prime ce se Oft

www.digibuc.ro
 262

In Ott, si ale cAror produse îi gäsesc desfacerea

chiar in. térA. Este lucru anormal, rusinos si &du-
nAtor, ca phläriile de pAslA, dimia, mobilele ordinare
de lemn, donitele, ólele, piintt i opincile si furcile
de lemn, sä se aducA de peste granitä. Sunt ne-
numèrate obiecte earl sunt in acelasi cas, desi fa-
bricarea lor este usártt, nu cere nici unelte multe
seumpe, nici o invëtäturä lungh, si desi lemnul,
peile sunt la indemAna tuturor. Scolile nóstre
vor Muth sA propage tOte industriile cari se pot
practicA en usurinp in ateliere mid, cbiar în casa
tëranului, cu unelte ptitine si eftine. Cu modul a-
cesta, \Tom utilisA multe materiale care all nu-si
gäsesc intrebuintarea, vom da de lucru la o mul-
time do Omen)", vom da putintä Oranilor a se fo-
losi de gilele de' iarnä, pe cari acum le perd in za-
dar, si vom retiné iii érA multe miliOne, earl' merg
acum de platesc peste granitä numerósele obiecte
simple pe cari le consumA poporul.
*
* *

Ceea ce am gis despre industrie se pOte repetA

in mare parte si pentru agriculturä. cóIele nOstre
elementare si inferiOre de agriculturA nu ail de loc
ca scop de a propagh cunoscintele cele mal inalte
agriculturA. Ele ii propun sA facA a trece prin
ele cel mai mare numOr posibil de Wie0 de tkran,
ca sA capete In mod practic cunoscinte restrinse,
cart sh le permitA a cultivA pAmintul in mod mai
perfectionat dealt pärintil lor. Ne propunem ast-fel
facem ca practica urmatA de massa töranilor sa
se ImbunAtättsscA cu incetul, fAcênd-o sti adopte pe

www.digibuc.ro
 263

-rind si pe nesimtite unele obiceiuri, usor de admis

i pe earl numai nesciinta sail lipsa de stilruintil
a Mcut pânt acum sil fie necunoscute. Ast-fel, vom
fi fficut, credem, un mare serviciii agriculturil n6-
stre, dact vom fi deprins pe Orani st introduch ro-
tatia anualii, sil cultive cilte-va, plante furagere, sit
intrebuinteze seminte mai bine alese ,;i sii fact art-
turi mai bune. Nu ne trece de loc prin minte sit-I
inv4ilm analisa chimict a pilminturilor, experimen-
tarea de culturI rare, si alte asemenea lucruri. iSi
suntern convinsl et, atunci când massa törilnösca va
fi adoptat acele putine lucruri ce voim sit o invö-
Vim, va fi mult mai lesne marilor agricultori sit
fact agricultura pe care vor voi, pentru-cil vor av6
c u cine, iar venitul plimintului nostru se va indoi.
*
* ,
Acestea sunt motivele pentru cari, deosebindu-ne
de sistemul urmat Out acum, in loc de a ne mar-
gini inteun mic numör de scoli mari si costisitóre,
cu invöttmint superior, am preferit st infiintam
ciit mai multe scoff de meserii si de agricultura,
mid, eftene, &Ind un invötämint fOrte restrins, si
pe cari st le putem röspiindi pe tátrt suprafala Wit',
si mai ales in sate si in orasele cele mid. In ade-
vör, de Ore-ce este vorba st cream un invètrimint
destinat mai cu sOmil copiilor de Omni straci, era,
natural st ciluttm a duce scOla la el, in loc de a
voi st-i facem pe ei sit vint de departe la vre-o
-citte-va scoli mari. Am putut ast-fel ca, chiar din
primul an, in scolile elementare si inferiOre de
ineserif, sti dam Invöttmintul la un numOr de

www.digibuc.ro
 264

peste 1.000 de copil, call ne costa In mijlociti ate 300,

lei unulpe. an, pe amd in scolile cele marl nu avem
decAt 385 scolarl, cari costa fie-care ate 2 500 lei pe
an. Este adevörat ca acesti din urrna primesc un ln-
vétamint cu mult mat superior deat eel dinai ;.
dar este tot ant de adevörat ea, pentru acele din-
tla, am avut In acest prim an de suportat cliel-
tuelile de instalatiune, Carl se fac numai odata,
si cil la Ineeput o scóla nu ctistiga mai nimic, pe-
clind pe urma ea 'Ate tral In mare parte prin pro -
priele el mijlóce; ash ea In mil' urmatorI costul a-
nual al unul scolar se va reduce de la 300 lei la cet
mult 150. (0 scóla elementara de meseril cti un
singur niaiestru, odata constituita, nu costa mai mult
de 2.000 lei pe an; asa a, de ar avé numaI 30 de-
scolari, costul anual al unuia ar fi abià de 70 lei)._
Sistemul scolilor mid si. numerOse ail dar avanta-
giul de a ne permite ca, cu o mica cheltuiala, sh
facem sa tréca prin ele un numér mare de scolarI,..
si sa ne formam ast-fel In scurta vreme, cu sacrificii
nelnsemnate, un mimör mare de lucratori indu-
strialI si de -Omni cu sciinta de meseria bor. Tinerit
acestia vor fi trait ate doI saü treI anI In scóla
si vor fi vklut ca, cu ceea ce-i Invöth scóla, ei ail
putut, la o virsta de 13-16 anT, sa se Intretina
asZt ca sa nu coste nimic pe parinti, si sit adune si
cate un mic capital; ei yor fi putut face compara-
tiune intre folásele pe cari le-att tras si le mai pot
trage din ceea ce ail Inyötat, si munca In mar&
parte störpa a parintilor lor, Inchisi Inca In meto-
dele si ideile lor rutiniere. Ast-fel cu timpul va dis-
pare neincrederea pe care o are poporul nostru pen-

www.digibuc.ro
 265

tru tot ce nu se potrivesce cu ceea ce scie el din

pArinti, precum si aceea. pe care o nutresce contra
meseriilor manuale, despre carf crede cti nu sunt
in stare sk hritnésca, pe cine-va si crt nu sunt bune
cleat pentru strAini.

Legea invdtámintulul profesional din 1899.

Legea InvOtamintulul profesional, promulgata la

31 Martie 1899, a fost inspiratk de aceste consi-
deratiuni.
Reforma invètilmintului public, urmarita timp de
aprópe 40 de ani cu atata tenacitate, nu se pu-
tea, considera ca desiivërsita, prin votarea legilor
din 1893, 1896 si 1898. In adevér, la noi nu erit
vorba numai de a avé scoli primare, licee saù uni-
versiati mai bune dealt erail inainte ; ceea ce se
cerea, era de a se reforma invèleimintul insusi, in
intregimea lui ; era vorba a i se reda echilibrul
lipsia, a desvolta píri1e atrofiate, a com-
pieta lipsurile si a reduce partile desvoltate in moil
anormal la proportiile cuvenite. lack pentru ce le-
gea asupra invètilmintului secundar din 1898 a dus
la resultatul, nelogic in aparentti, de a fi fAcut sa
scada numérul scolarilor din licee: este ca, aci era
un exces de desvoltare, pe care, cu sciinta si ca
vointd, am chutat reducem. Iaca iarási pentrn
ce, in mod logic si fortat, trebuik ca legea din 1898
sa, fie completata prin o lege asupra invétitimintuluf
profesional, fart care desechilibrarea de mai inainte
nu si-ar fi giísit remediul, si reforma nu i-ar fi me-
ritat numele.

www.digibuc.ro
 266

Era insA aci o dificultate, di o parte din scolile

pe earl le interesa legea asupra invetamintului pro-
fesional depindeati de ministerul domeniilor.
Era greg de a se despiirtit reforma in doue prti,
si a se legifera din doue puncte de vedere. deose-
bite. Tótiti expunerea din acestA lucrare arata ce
stransii unitate domnesce in planul intreg al refor-
meT. Nu este nici o parte a invétilmintului care sil
se pótA considera deosebit de cele-lalte. Ele se ph-
trund si se influentézh unele pe altele In ash fel,
Theta organisatia datà uneia impune inteo mare mil-
suriti organisatia ce trebue datit tuturor celor-lalte.
Am vèçlut dejà cum invetiimintul profesional a ph-
-truns In scOla primart, in cea secundar6, , vom vedé
mai jos cum Wi deschide drum panii si in univer-
sitate. Cum se putea admite ca legea care-I privia,
sil fie facutii, farii nici o preocupare de ceea ce se
fricuse in cele-lalte ramuri de InvetAmint ? Cum se
putea sit se ridice un zid de despArtire iutre dinsul
si restul invötfunintuldi ?
Acestea ail fost motivele cari ail impus, ca o sin-
guilt lege sii reguleze intregul invetilmint profesio-
nal, atilt pentru .colile cari deja depindeag de mi-
nisterul instructiunii publice, cat si pentrn cele pe
cari le administrit ministerul domeniilor, si, ca con-
secinta, trecerea acestor din -arm& scoli sub admi-
nistraliunea ministerului instructiunii.
De alt-fel, mitsura acésta nu are nimic neobici-
nuit inteinsa, de Ore-ce maT sunt tell uncle intre-
gul InvOtamint este reunit sub singura autoritate
a ministerului instructiunil publice.

www.digibuc.ro
 267

Legea invètamintulul profesional din 31 Martie

1899 nu a fost aplicata nici o (X Guvernul din 12
Aprilie 1899 a abrogat-o i a restabilit vechea lege
din 1893, cu deosebire numaI at colile comerciale
aft fost Disate sub autoritatea ministeruluI de in-
structiune, cum fusesera i inainte de 1883.
Dar legea din 1899 a fost restabilita la 9 lulie
1901, cu Ore-cari modificAri, dintre cari cea mai in-
semnatil a fost at ,c451a superiora de agricultura de
la Heröstrag a fost Pasata la ministerul domeniilor.
AO cum este i cum se aplica ea acum, legea
cuprinde treI sub-divisiunl marl: inv6tilmintul agri-
culturii, al meseriilor .i al comerciului.
colile de agricultura pentru biteti sunt de doue
categoril: coli elementare i coll inferiOre; pentru
fete, stint coll elementare de gospodarie ruralrt
(anexa No. 73, art. 6 si 7).
,$colile elementare de agricultura ag doi ani de
-curs. Invëtamintul lor cuprinde, pe laugh inv6ta-
tura practicii a agriculturii i industriilor el anexe
sag derivate, fOrte succinte cunoscinte teoretice,
carl sunt limitate la cel mult 3 ore pe sëpt6mitnit
in timpul muncii câmpuluI, .i cel mult 2 ore pe
ç11 in timpul and acésta muncrt este suspendatà.
Scopul acestor coll este invétamintul practic al
agriculturii rationale, In vederea culturii celei mici.
Scale inferiOre de agriculturil ati de scop de a
formit bunI gospodari rurall pentru o cultura mail
intinsit, precum i pe invetatorif pentru colile ele-
mentare de agriculturit. Cursul lor este de trei anl
(anexa No. 73, art. 15).
Pentru inv'etrunIntul meseriilor, stmt Foll elemen-

www.digibuc.ro
 268

tare cu dol. anI de curs, scoli inferiOre, earl pot

fi de gradul I cu cinci anI de curs, sat de gradul
Il cu sépte anT, si scale superiore de meseril. din.
Bucurescl si Iasi (anexa No. 73, art. 21, 28, 29_
43 si 45). .

In fine, Inv6tamintul comercial se dii, pentru lot-

etT, in scoll comerciale de gradul I si de gradul II;
pentru fete, in scale elementare de fete si In cla-
sele comerciale ahlturate pe Ihngá scolile secundare .
de fete; pentru adulti, In cursurile comerciale de sóra
si de Dumineca (anexa No. 73, art. 58, 59, 60 61 si 75).
Mai stint in fine cursurile de comercit si de meserii
pentru ucenici si pentru adulti (anexa No. 73, art. 76).

§coll profesionale existente inainte de 1901

qi cele infiintate de atunci Incóce.
In momentul când s'a pus in aplicare legea din
1901 asupra invètámintulni profesional, existail dejà
urmátórele scoll profesionale:
,Icoli de agricultura : scolile inferiOre de la Stri-
haret, Roman si Armasesci, si cea superiórá de la
Herostrad;
,5'coli, de mesern : colile superiOre din Bucuresci
si IasI; 15 scoli profesionale de fete, dependente de-
ministerul instructiuniI publice;
qcoti de comerciii : 5 scoll comerciale inferiOre
si 4 scon comerciale superiOre.
Se vede de acl ca InvOttunintul meseriilor pentru
baep nu aveh de loc scoll elementare si inferiOre,
ci numaI superiOre. Tot ash, inv6támintu1 agricul-
turil nu dispuneh cleat de patru scolT, tOte cu internat

www.digibuc.ro
 269

cu o organisatiune relativ superióra i complicata.

Trebuiit dar srt se completeze cadrul, crefind pe
dintregul invOtämintul incepètor agricol 0 indus-
trial, i mai ales r'espAndindu-1 in tOte pärtile, in
Joe de a-1 016 concentrat numai In câte-vit puncte.
Prin budgetul anului 1901-1902, se pusese la
clispositiunea ministerului o suma de 234.761 lei,
pentru infiintarea colilor necesare. La 11 Aprilie
1901, am adresat prefectilor o circulara (anexa No.
74), prill care-i consultam asupra felului colilor ce
trebuiati infiintate i a locului unde sa se infiinteze.
AvAnd in vedere rèspunsurile primite, prin deci-
siunea din 11 Iulie 1901 (anexa No. 75), am hota-
tit infiintarea, subventionarea sail transformarea
in §con profesionale a 53 de Fort Din acestea insa
nu s'ati putut infiintà de o cam datri cleat 39 ;
pentru cele-lalte, am fost impedicati, fie de lipsa
-de local, fie de alte imprejuritri. Unele aft fost In-
fibrtate mai tâi4iü, i câte-vit s'ail infiintat filrrt srt
fi fost prevklute in decisiunea de la 1901. In re-
sumat, avem açil urmAtórele có1e profesionale (a
se vadé i anexa No. 76).

kieoll de *colt de me.erii :7coli comer- o . ii

agricultura dc Mica E dale de Well
a c. 1 .*, !-.1
-
E . ,, E 1 '.' .7. E g .2 g
=. 4 `. 2, '4 zc o
';'3 t .7z 'E. Ig.. i E

Vechi 1 3 2 2 15 51 4 32

Noue 7 1 18 9 3 2 2 3 3 48

8 41 18 11 21 181 7 41 21 31 31 80

www.digibuc.ro
 270

Dintre scolile prevNute in acest tabloti, cea ele-

mentara agricoM din Odobesci (Putna), cea inferi-
Óra de meserii din Thrgul-Ocnii si scóla de mena-
gifi a asilului Elena-Dómna, desi infiintate inainte
de 1 Septemvrie 1901, fusese Mcute tot in vederea
directiunii ce se comptit a se imprimit invöìtmîn-
tulul prin legea din 1899. Tot ash, a fost i cu scóla
de viticulturii din Drtigrtsani, care at,li a trecut in
sarcina societhtii culturale din Villcea.
Dintre scolile profesionale de fete, acele din Husi:
siVasluiü,desi trecute ca infiintate dupti 1 Septemvrie
1901, existati In realitate mai nainte, ca scoli co-
munale; la 1 Septemvrie 1901 aft fost însìi. trecute
in comptul Statului si reorganisate dupft modelul
celor-lalte scoli ale sale.
In fine, ar mai trebul adaogate, la tabela prece-
dentä, secundare de fete din Bilrlad i Foc-
sani, cari stint pe cale a se transformit, prima in-
teo cólïi mixtrt profesionala si de menagiO, a (Iona
inteo scOlft profesionaM.
Mai sunt i alte observatiunT, earl se vor face
mai jos, la locul
In tabela, nu figuréza scóla superiórit de agricul-
turii, de la Herèstriiii, care depinde de ministerul
Domeniilor.
*

Ar fi greti sit expunem tóte greutAtile ce am avut

de invins, pentru a da o fiintri acestel prime serii
de scoli profesionale, si a multimil de miisuri de
detaliti ce aú trebuit luate.
Dupil cum se vede din tablog, tinta nóstrit a fost

www.digibuc.ro
 271.

mat ca séma de a desvolta învèrnîntul profesio-

nal elementar si inferior, pentru a da o basa si-
gura celui superior, care exista dep.,. Dar scale de-
tipul ce cream not' erari aprópe necunoscute in térit,
ceea ce maria greutatile, din causa ca chiar per-
sonalul chemat a le conduce nu era, la inceput bine
lamurit asupra scopulul scolilor si a moduluI de con-
ducere ce voiarn sit le imprimam.
Acest prim moment de mari greutatI a trecut
cu bine, si resultatele ce constatam deja, dupa un
timp ash de scurt, ne indreptatesc sa concepeni
hune sperante pentru viitor.
*
* *

Prima greutate, si cea maI mare, a lost gasirea

personalului instructor. E adevèrat c cale nOstre
technice superidre aü dat, de cand exista, nume-
rosI absolventl; dar acestia aveail deja situatiuni
formate, la cart' nu consimtiati sa renunte, pentru
salariile fOrte modeste ce puteam sit le oferim noi.
De altit parte, printre simplii lucratori, chiar cand
cunosceaff fOrte bine meseria, nu. era usor srt gasinv
Omen1 cad sa intrunésch i cele-lalte calitati cerute
until orn, care era sa fie chemat a functiona in-
teo scóla.
Am fost silii sa facem lung cauthri, numerdse-
schimbari, si, pentru unele meserii putin practicate
in Ora, sa aducem maiestri din Transilvania, i pana
din Germania. Ast-fel a fost pentru fringhierie, pen-
tru olitrie, pentru jucariI, i vom fi siliiT sa o mat
facem i pentru alte specialitati.
A doua greutate a fost aceea a instalarif mate-

www.digibuc.ro
 272

riale. Nu vorbim de procurarea uneltelor, pentru cari

a veam fond indestulAtor, ci de localurl. 0 scOlit de
meserii, o scólrt de agrigulturrt, reclama inciiperi
speciale, precum ateliere, magazii, grajdurl, cart nu
se gilsesc cu usurinth, mai ales prin satele si ora-
selele unde voiam noi srt asezhm scolile nOstre. Tre-
bue sh recunóscem ch, fark sprijinul devqtat si sth-
ruitor al prefectilor, primarilor, si chiar al simplilor
particulari, de cele mai multe ori ne-ar fi fost fárte
greti, dach nu chiar imposibil, sh grtsim ceea ce ne
trebuih,. Am putut Instt sh acornodrun unele clridiri
vechl, printre cari unele erail vechile conace ale
mosiilor Statulul, vindute in loturi ; li s'att Mcut re-
paratiuni, adaose, ;-;i, pe unde erà absoluth nevoe, s'aft
Mcut eltiar constructiuni nouè. Cheltuelile acestor lu-
crhri s'ati acoperit mai cu sémri din subventiunile
acordate de judete si comune, conform legii,siyne-ori
din donatiunile unor proprietarl generosi, ca d-nil
Sava Somanescu la Sopot si la Drrtghicenii-Liiceni,
Marincu la Poiana, B. LtirbeT la Buftea.
Cu 1-Cote acestea, instalatiunile Mcute nu se pot
considerit ca definitive. Cele maT multe suntinch ne-
suficiente, si unele sunt construite usor, ash a vor
trebui inlocuite peste ckt-vit timp cu lucrrtri mai se-
riOse. Acésta va fi cu atkt mai indispensabil, cu cât
in localitktile respective lipsesce cbiar putinta de a
se ILIA cu chirie localurile necesare, cum se face prin
orase mai marl.
0 a treia greutate, fOrte mare, a fost aceea care
resulth din lipsa de mijlóce a copiilor, pentru cari
scolile nOstre emit' destinate. colaril nostri aveati
srt fie fit' de stiteni sat" de orhseni din clasele cele

www.digibuc.ro
 273

mai sarace, dintre aceia pentru cari însáT saracia

lor era o pedica pentru a urma cu succes liceul
sag gimnasiul. Aceia dintre el a caror familie nu
locuià in localitatea unde era scála, ar fi trebuit
dar se locuiasca eu plata pe la gazde, ceea ce era
mai presus de puterile parintilor lor. Mai trebue
apol sa nu se pérda din vedere cä' , intre virsta de
12 si cea de 17 aril', un baiat este de mare ajutor unor
pruinti saraci si pOte contribui In mod simtitor pen-
tru a usura sarcinele familiei, i chiar a aduce Ore-
care castig in casà. Era dar un Indoit sacrificig pen-
tru o familie saracii, de a se lipsi de ajutorul unul
baiat, si de a-1 Intretiné pe cheltuiala la o cOIà
mai departata. E adevérat c legea prevede ca, din
beneficiile scolii, cea maii mare parte siti se distri-
bue scolarilor, la absolvire ; dar acésta nu resolva
problema intretineril lor In timpul studiului
. Dificultatea acésta este ash de seriósa, in cat
putea st compromita succesul Intregului InvétamInt
profesional.
In vechile scoff, ea fusese resolvata prin Infiin-
¡area de internate pe langa fie-care scOla. Dar la
sistemul acesta nu ne putem gandl acl, pentru-ci
costa scump, i ar fi facut imposibila Inmultirea
diseminarea scolilor ; i pe urrna internatul are
ad marele inconvenient de a invéta pe scolari cu
viéta Mra grije si relativ confortabila, pe care nu
o vor avé dupa esirea lor In lume.
Legea din 1901 a preferit sa adopte sistemul
-cantinelor scolare, care dejh se experimentase In
scale primare si dedese ash de bune resultate. Pe
basa legii, se Infiintase deja ate o cantina pe Mg&
Raport adresat M. S. Regelu1.Spira Haret. 18 e

www.digibuc.ro
 274

uncle din scolile cele noué chiar de la fundarea lor_

Dar mijI6cele lor de intretinere erati de tot nesu-
ficiente.
Prin decisiunea din 23 Decemvrie 1902 (anexa
No. 77), am hothrit infiintarea de cantine pe ltmgh
bite colile elernentare de meserii si de agricultura;
iar pentru intretinerea lor am prevédut a se in-
trebuinl,..A plata elevilor cantinieri, ajutórele date de
minister, de Casa icOlelor, de judete, comune si
de institutiunile private; donatiunile, produsul ser-
bhrilor, colectelor, si mai ales o parte din venitul
net al soilel, care sh nu tréch peste jurnhtate din
acest venit.
Dejh Casa icOlelor acorda acestor cantine un
ajutor de 14.000 lei pe an. Partea venith din be-
neficiul scólei este mult mai insemnath. E adevérat
ch, dupir textul strict al legii, acésth parte trebue
sh se libereze scolarilor la absolvire ; dar am so-
cotit ch, prima wistrh datorie erh de a le face po-
sibilh, urmarea In ccílh, Para, care nici scóla nu ar
fi putut existit, nici scolarii sa mai aibh vre un be-
neficia. De alt-fel, prin intretinerea ce li se acordh
si prin inlesnirea ce li se face de a invOth o me-
serie, se dh, scolarilor un folos cel putin tot atht-
de mare ca si acela de a avé un capital mai mare
la e*ea lor din scólh.
De aceea credem eh mhsura nóstrh este bunii, t;,i
folositóre.
Decisiunea nóstrh din 23 Decemvrie 1902 am
sustinut-o Kin circularele din 3 si 8 Ianuarie 1903,
chtre pi.efecti si ciltre revisorii colari (anexele No. 78 ,

www.digibuc.ro
 275

79), prin cari le ceream concursul i le indicam

mijkicele, pentru a veni in ajutorul cantinelor.
Pe HMO acestea, am creat un nog venit acestor
cantine, din vimlarea carnetelor personale ale co-
larilor, prevNute la art. 215 din regulamentul §co-
lilor secundare, §i generalisate in urmil pentru co-
larii de ori-ce categorie. Aceste carnete se vor face
de Casa Scólelor, i tot excedentul provenit din yin-
Oarea lor se va vOrsh pentru cantinele §cólelor pro-
fesionale.
In fine, la §colile de agricultura i la acele cart
intretinerea cantinelor este mult
prin legumele pe cari le procura grttdina.
Prin aceste mijlóce, credem ca s'a asigurat in
mod suficient de o cam data intretinerea cantine-
lor i buna functionare a colilor. In adevar, de0.
mäsurile mistre nu vor primi deplina lor executare
dealt de la 1 Septemvrie 1903, deja numèrul ele-
vilor a crescut si frecuentarea a devenit mai re-
gulata. Nu ne indoim ca dupä. 1 Septemvrie 1903
Imbunaatirea va fi mare ;;i evidentä pentru top..
*
*

Cu tóte greutätile neseparabile de ori-ce inceput,

avem multumirea de a constatit ea' §colile nog in-
fiintate aü fost primite in genere cu favoire,
inteinsele se lucrézil cu multä ardóre. Am visitat
mai multe dinteinsele, i peste tot am constatat
resultate cari, mat ales In unele, tree peste ori-ce-
a0eptare. Scolarii lucrézä cu rivnä; unil din et ma-
nifestéza aptitudini In adevér surprimptóre; cultu-
rile fil,cute de colile agricole sunt in genere demne

www.digibuc.ro
 276

de tóth lauda. Cat pentru public, el dovedesce fa-

vórea sa prin multimea comandelor, cari la unele
scoli tree chiar peste ceea ce pot produce ele. Din
acésta, causiti, chiar din al doilea an scolile aù putut
acopere tOte cheltuelile lor de material, si sh
lase beneficii insemnate, cari, dupiti lege, se impart
Intre maiestri si cohrT. Dispositdunea acésta a legii
este fOrte nemeritil, fiind ch constitue un stimul pu-
ternic si pentru unii, si pentru alii, i fiind ch va
da mijlocul viitorilor absolventi co, cu micul capi-
tal ce-si vor fi format In sc(51i, sh-si. póth exercitit
meseria.
In Septemvrie 1903, se va tiné in Bucuresci prima
expositdune a scolilor de meserii si de agriculturh,
preveciuth de art. 74 din lege. Sperim Cit cu acéstä
ocasiune se va convinge ori-cine de utilitatea noului
in vétitimint si de aptitudinea deosebititi pe care o
aft fiii poporului nostru pentru industriile manuale.
Sh intehm acum In ate-vit liumuriri mai de aprópe
asupra diverselor categoril de scoll.

§colf elementare i inferhíre de agricultura.

Printre scolile de agriculturh cari depind de mi-

misterul instructiunii publice, sunt -UT! cari atit fost
Infiintate Inainte de inceputul reformei invethmin-
tuluT, i anume scolile infericire de la Striharet,
Roman si Armitisesci. Acésth din urmh are si sectie
de meserii, i e imphrtith in doué divisiuni: a bile-
tilor si a fetelor.
Aceste scoli sunt ate trele cu internat, si aft

www.digibuc.ro
 277

budgete respectiv de 30.545 lei, 33.91010' si 55.112 lei

pe an.
La 1 Septemvrie 1897, am infiintat doue scoli
primare superióre cu aplicatiunT practice de viti-
cultura: una la Drfigäsani si alta la Focsani; acésta
de a doua a fost strfimutatil in 1901 la Odobesci.
Organisarea lor a fost fixata, prin regulamentul
programa din 3 Septemvrie 1897 si prin decisiunea
din 23 Decemvrie 1897. La punerea In aplicare a
legii invCmintului profesional, la 1 Septemvrie 1901,
scOla din Odobesci a fost supus4 organisArii comune
a scolilor elementare de agricultura si a primit si o
sectiune de dogarie. Cea de la Drilgilsani a trecut
in séma societAtif culturale din VAlcea, care I-a adfi-
ogat si o sectiune de meserii.
)!;3coli1e de la Branistea, Belcesci, Leh liu, Strehaia
Nucet afl fost infiintate cu pfiminturi cedate din
mosiile Statulul; cele din Poiana, Sopot si
pe pfiminturi ddruite de ved de dare particulari. La
Poiana, d-1 Marincu a ofeHt 37 de hectare, iar la
Sopot. si Drfighiceni, d-1 Sava rn-minescu citte 20
hectare, pe Iângâ alte inlesniri. Acéstfi bunit-vointft
pentru noua institutiune din partea d-lor Marincu
i$omanescu este de naturft a incuraghl mult si-
lintele néstre, mai ales at este departe de a fi iso-
lata, de Ore-ce din multe alte pitrti am avut nu-
merOse indemnuri si inlesniri.
La 1 Septemvrie 1903, va incepe sâ functioneze
Inc& o institutiune de InvétAmint agricol, la R-Sitirat.
Acésta comuna ne-a oferit In acest scop localul
vechei 011, Impreunfi cu 100 hectare din mosia
orasului i incit o bucatä litnet apa

www.digibuc.ro
 278

pentru grádina de legume. Cu acestea, Casa Sailelor

va infiinth si va intretiné in socotéla sa o ferrnri
model pentru instructiunea agricolh, a invötátorilor
ce se destiná scolilor elementare de agricultura, con-
form art. 9 si 10 din lege, precum i pentru inv6-
tätorii ambulanti si top acel cari îi propun
perfectionit cunoscintele lor agricole. Am decis crearea
acester ferme, atilt pentru a profith de donatiunea
ce ni se faceit, cht i pentru a avé o fermrt orga-
nisatá anume In vederea trebuintelor invétrimIntului
agricol.
Ne propunem încí, ca, cu ajutorul acestei ferme,
srtintroducem, sa perfectionhm i sá propagám unele
industril in legaturri, intimrt ca agricultura. In sco-
pul acesta, pentru a ne preparit personalul trebu-
incios, am trirnis dot InvetritorI In Boemia, pentru
a, invétit chipul de a se cresce porcif si a se fabrica
sunca, i dol In Bosnia, pentru uscatul prunelor.
Tot la 1 Septemvrie 1903, se va deschide la
Alexandria (Teleorman) o scólá inferiárá de agricul-
turk pe langit care vor fi i ate-vit cursurf co-
merciale, destinatrt a inlocul gimnasiul i cOla de
meserif de acolo, carI se. suprimá. Terenul necesar,
in intindere de 100 hectare, Ili s'a cedat de cátre
comunk din mosia orasului.

colT elementare, inferióre si superióre de

meseriI.

superiOre de meseril din Bucuresci si Iai

nu aÚ fost atinse In organisatiunea ce li se (Muse

www.digibuc.ro
 279

prin legea de la 1893, deck in cestiunile de de-

talig. Cele inferiOre si cele elementare insa ati fost
Infiintate tOte In conformitate cu legea din 1901.
E adevérat eh cea din Tirgul-Ocnil se infiintase la
1 Septemvrie 1897, si cea clin Mr lad la 1899; insrt
cea dintâiii era tot o indrum are catre introducerea
invOilmintulal profesional elementar, iar cea de a
doua a hnitat organisarea O.
In cele 29 de scolf elementare si inferiOre ce avem
all sunt introduse, In prima linie, meseria lemng-
riei, a rotgrieT si a fiergriel, car! se regilsesc in cele
mat multe. Pe langg, acestea, se In-yap, dupâ im-
prejurgrile locale, ate una sag doue din meseriile
urmatóre: lacittuseria, tinichigeria, timplaria, cure-
hiria, fabricarea pillgriilor de pgsla, olgria si cera-
mica, impletitura de richith ;;i de papurg, doggria,
fringhieria, cismäria, croitoria barbatéscg. Fie-care
din aceste mesera se practieg in localitatea unde
are mai multi cautare, sag unde se gasesce mai
cu inlesnire materia primg. Câncl acéstg materie nu
se gilsesce, dar se pOte produce in térA, am luat
milsurf in acest scop. Ast-fel, nu se gäsesce la noi
cânepg indestulii si de calitatea voitg pentru frin-
ghierie, si se aduce din strgingtate ; am dispus ea
dirigintil scolilor, unde se invatil acéstil meserie, stt
contracteze cu sgtenii de prin vecingtate ca srt..cul
tive el cantitatea si calitatea voitg de chnepg, cu.
obligatiunea pentru saga de a o cumpOrà, asa eh
se va contribui la reintroducerea acestei culturi, care
se imputinase la nol de cilt-vit timp.
Observiim ca scolile de meseril din Alexandria
(care acum se inlocuesce eu una de agriculturg),

www.digibuc.ro
 280

din Bir lad, din Campu-Lung si din Slatina inlocuese

cate un gimnasig, care se desfiintéza sag s'a des-
fiintat.
De asemenea, merita atentiune c mai peste tot
scolile nog infiintate bucurat de sprijinul au-
toritatilor locale, judete sag comune, si de ale par-
ticularilor. Epitropia averilor Madona-Dudu din Cra-
iova 10 propune s infiinteze cu totul in socotéla
sa o sc(Sla, inferiora de meseril la Maglavitu, in ju-
detul Dolj. D-1 B. itirbei a donat localul, uneltele
si 5 hectare de loc pentru sc6la din Buftea. Comuna
Braila intretine in socotéla sa o scólit inferióra de
meseril, infiintata In 1901.
* *

Pentru a desavarsì aplicarea legii In ceea ce pri-

vesce scolile elementare si inferiOre de agric-ultura
si de meserii, mai trebuia sa se alcatuiasca progra-
mele lor i regulamentele lor de aplicatiune.
Pentru inv6tamintul agricol, elementar si inferior,
s'a promulgat deja regulamentul din 16 Aprilie 1903.
Pentru scale de meserii, regulamentul este in pre-
paratiune; pana la promulgarea lui, s'ag distribuit
scolilor nisce Instructiuni pentru intrebuintarea ve-
niturilor i distribuirea beneficiilor provenite din
lucrcirile executate. Pentru scale superiOre de me-
serif, un proiect de regulament, dejà elaborat, se
afla Inca In desbaterea consiliului permanent de
instructiune.
Intru cat privesce programele, credem ca nu este
Inca momentul a se elabora. eo1ile despre cari vor-
bim sunt o ereatiune ca total recenta, pentru cart

www.digibuc.ro
 281

experienth Inch nu exista. Trebue ca mersul

timp sui fie condus numai prin ordine si in-
structiuni ministeriale, pana ce se va reuni o sumh
de observatiuni destul de mare, pentru a se puté
scóte din ele óre-cari regule comune. E bine chiar
ca sit se lase fie-card scoff Ore-care libertate de mis-
cfirl, pentru a se acomodit mai cu Inlesnire cu Im-
prejurArile locului In care se atlA.
Cu töte acestea, am creçlut necesar sh elaboram,
sub formii de instructiuni, pentru scolile de meseril,
nu orar si o program& al earei scop este numai d e
a circumscrie cunoscintele ce sunt a se predà In ele.
In acéstä, privintA, merit& atentiune dispositiu-
nile din lege (art. 6, 15, 21, 28), cart limitézd cu
mare Ingrijire intinderea ce trebue datsa cunoscinte
teoretice ce se pot predh In scolile profesionale.
In opositie cu ceea ce se Intamplh phnh acum, grija
cea mare a legii actuale este nu de a Intinde CAA
maT mult aceste cunoscinte, ci din contra, de a le
impune limite peste cari sh DU tréch. Acésta este
nouti dovadh de tendinta ce ne silim a impune
Inv6thrifintului public, si in special celul profesional.
Este un lucru cunoscut cui pâná acum majoritatea
absolventilor acestui Inv6thmInt, In loc sui caute a
exercith meseria ce invétaserg asediati autoritatile
cu cererl de posturi. Causa, credem, erit, ca Invé--
thmIntul ce primiaii nu le infiltrà indeajuns bibi-
increderea In meseria lor, ;;I[ lash, prea mult
loc credintei ch stint Omen1 InvOtaIi i demni de-
o stirth mai alésh decht aceea de simpli meseriast.
Pe viitor, sperhm eh nu va mai fi ash. Legea mar-
ginesce ash de bine intinderea programel teoretice..

www.digibuc.ro
 282

si eliminezh atât de mult tot ce nu este strict ne-

cesar until' bun meserias pentru exercith me-
seria, in eta e de crec,lut ch nu va mai römhné in
spiritul lor nici un loc pentru aspiratiuni contrarii
scopului scolii ce at"' urmat.

§colT de mesera pentru fete.

Prima scólú, de meserii pentru fete a fost infiin-
tath in anul 1877, sub numele de eólci, profesio-
mild de fete, de chtre fostul ministru G. Cbitu. De
atunci, numèrul lor a crescut treptat, piinh a ajuns
la cel actual de 18, pe langh car1 mai trebue nu-
merath si sectia profesionalh de la Asilul Elena-
D Om n a.
Administratia acestor scoli a fost regulath prin
regulamentul din 18 August 1877, iar InvOthmintul
ion prin programa din acelasi an.
Pe atunci, scolile profesionale nu cuprindeail de-
cat un curs de trei an!. Curând insh s'a v6dut ea
acest timp erh departe de a fi suficient, nu numai
pentru-ch erh prea scurt pentru invëtarea uneT me-
dar si pentru-ch elevele, terminând scóla prea
tinere (pe la 14-15 ani), nu puteati sh, se folo-
seasch de ceea ce invOtaserh.
Din acésth caush, incetul cu incetul num6rul cla-
selor cresch la 4, si pe urma, la 5. Acésta a fost
folositor pentru invqhmintul meseriei, dar a avut
neajunsul de a permite in acelasi timp crescerea pro-
gramei teoretice, care ajunse sh contrabalanseze pe
acea a meseriilor. Se ajunse ast-fel a se Invqh dou6
limb! strhine, literatura, geometrie, ete. Resultatul

www.digibuc.ro
 283

fu c absolventele nu sciati meseria lor mai bine

-decât când facearr numal trei clase, dar aveail pre-
tentiuni mult mai marl. De tot rare erail absolventele
earl' deschideaü ateliere pe comptul lor, saU cari se
duceati s lucreze in atelierele altora. In mod apröpe
invariabil, ele veniali sà eérä, posturl, asit cii acéstä
utilä i Inteléptii creatiune ajunse srt fie un isvor
de postulante. i acéstii idee gresitä se intärise ash
-de tare, si In mintea elevelor si a phrintilor, Mart
acum doi ani, când am pus sa se afiseze prin sco-
tile profesionale cii ele nu dad drept la slujbe, ci
la meseril, nunférul elevelor a scAdut in mod subit.
In Septemvrie 1897, am convocat o comisiune
de persone competente, eu call am studiat cestiu-
nea acésta. Din desbaterile urmate, a resultat pro-
grama din 14 Iunie 1898, care organisit scolile cu
7 ani de studitt, dintre earl' 5 de invötämint pro-
priü jar 2 de perfectionare a meseriel.
Programa acésta, desi simplificatà lntru cat-vh
fatä, de aceea care de fapt era urmatä In momen-
tul acela, eri totusl* prea încärcatii in partea ei te-
oreticA. De aceea, prin legea din 1901, care a ph-
strat numéral de 7 clase, s'a restrins mult programa.
suprimându-se una din limbile striine, si impunên-
du-se o lirnità maximä pentru studiile teoretice, de
18 ore pe sOptémitnil in prirnele dou'è clase, de 12
ore in cele 3 urmatóre, ;;i. de 6 ore in cele doué
din urmá.
Legea a mai prevédut cii o cólà de meserii tre-
bue sä continä cel putin 5 clase, dintre cari pri-
mele doué sä fie preparatOre; o asemenea scólä se

www.digibuc.ro
 284

chéma de gradul I. Se mg pot adaogh, doué clase

de perfectionare, si atunci sec-4a devine de gradul IL

Scolile profesionale de fete predati urmatárele

meserii: croitoria i confectiunea femeeasca, albitu-
rile, mbdele si fiorile artificiale. Cele douö dintai se
predail in tOte scolile. Mara, de acestea, se mal
preda, in crtte o scóla, fabricarea corsetelor, a dan-
telelor, broderia nationala si broderia artistica.
De fapt, meseriile ce se pot invétit In scolile pro-
fesionale de fete nu sunt mult mai numerOse de-
alt atftta. Ne propunem srL introducem In at mai
multe scoli si confectiunea hainelor de copii, me-
serie destul de potrivita i rentabila.
Este insa o directiune care are trebuinta sit fie
urmata la nol, si in care rolul scolilor profesionale
de fete este indicat: aceea a artei romitnescl.
Se scie cu ce repecliciune se pierd modelele ve-
chilor cusaturi si tesaturi românesci, de o arta asit
de desavirsita, si earl excita ash de mult admi-
ratiunea celor cunoscètori. Modelele vechi dispar pe
fie-care çIi, gonite de importatiunile straine, lipsite
de caracter si de esteticá. Daca, nu vom Wit ma-
suri grabnice, in curttnd nu va ma! rèmâné nici o
urma dinteinsele, si cu ele impreuna va dispare
unul din elementele cele mai pretióse pentru con-
stituirea unei arte curat nationale, a carei creati-
une o speram si o asteptam cu tarie si cu incredere.
Pentru a conjurit acest pericol, ne propunem sa
facem ca una din cele patru scoll profesionale din

www.digibuc.ro
 285

Bucuresci srt se ocupe exclusiv cu invqamintul

cu cultivarea artei nationale femeesci.
Un prim element II avem dejit : este o maiestra
de cusaturl nationale.
Pe litnga dinsa, am adaogat, la 1 Septemvrie 1902,
o maiestra pentru covóre.
De o cam data lipsesc acesteI din urma industrii
done lucrurI: modelurile i mijlocul de a vaps1 lâ-
nurile In t6te nuantele voite.
In ceea ce privesce modelurile de cov6re, ele vor
trebui formate prin combinatiunea nenum6ratelor
motive existente, In cusaturI, scórte, broderiI, ouè
Incondeete, sculpturl de prin biserici i de prin
vechI, etc. Acésta insarcinare vom cauta srt o
incredintam until artist, care sa aiba cunoscinta, in-
telegerea i iubirea acestor lucrurt
De altrt parte, am chemat in Ora pe un specia-
list din Constantinopole, cu insarcinarea de a inveth
pe elevele nóstre arta de a vaps1 ranurile In töte
colorile obicInuite in tapetele orientale, i cu ace-
lea0 materiale.
Prin colaborarea maiestreI de covóre, a artistului
desemnator 0 a vopsitorultii, speram sa facem ince-
putul uneI fabricatiunI de cov6re românesci, tunse
netunse, care va fi cel mal bun chip de utili-
sare a admirabilelor motive ce posedam.
Infi¡ntarea atelieruluI de vapsitorie ne va permite
apoI sa cautám a variit 0 a perfectiona modelele
nóstre de scórte, carI pe i ce merge se departéza
maI mult, 0 de modelele, 0 de colorile intrebuin-
tate altii data. Vom face un atelier special pentru
córte.

www.digibuc.ro
 286

In fine, teskoria va forma obiectul uliel a cincea

specialitati, i atâta va fi de ajuns de o cam data
pentru a constitul o scála care pOte sa exercite cea
mai fericita i hotaritóre influent& asupra desvol-
tarii viitóre a artel nationale.
E bine inteles atelierul de tesatorie va avé-
datoria, nu de a produce panza pentru comercia, ci
de a cultiva i a perfectigna numerósele sisteme de
teskorie finft i artistica, asa de mult ingrijite alta
data de femeele romance, i a0 de parasite asta4.
* *

In legaturil cu infiintarea unei colsi special con-

sacrata artei nationale, sta infiintarea unui muse' II
arte nationale. Scopul acestel institutiuni trebue
sa fie de a adunit si a conserva táte rom4itele ce-
se mai gilsesc din productiunile artistice din trecut
ale tell! nóstre: cusaturi, broderii, teskuri, picturi,
sculpturi, miniaturi, enluminares, etc. Un asemenea
museti va pune la dispositiunea scolii de arte na-
tionale elementele necesare pentru alcatui mo-
delurile, iar viitorilor artiOi le va procura motive
de inspiratiune de o nepretuita valOre.
Inca din 1901 am luat primele rnsurl pentru con-
stituirea acestui musëii. Am dat atunci insarcinare-
pictorului Alpar sa culéga tot ce va puté, i i-am
pus la dispositiune o suma pentru acésta. Ince-
Valid el din vieta curând dupa, aceea, am trecut acésta
insarcinare d-lui Ipolit Strâmbulescu, profesor la
c:5la de bele-arte din Bucuresci, unul din tinerii
artiti earl aù dat mai multa atentiune productiu-
nilor artistice românescr D-sa a strabiltut dejà mat

www.digibuc.ro
 287

multe din judetele -(érii, Gorj, Vtdcea, Némtu, si a

reunit obiecte de valóre. In acelasi timp, am luat
mäsuri ca culegerea acésta sä se facti pe o scarii
mai mare prin invétatori. Cu ocasiunea conferin-
telor generale din anul 1902, am dat circulara din 11
Apri lie 1902 ditre revisorii scolari (anexa No. 80),
prin care li se da instructiuni asupra modului cum
trebuift, sä se faca culegerea. Obiectele adunate aft
fost apoi examinate de d-1 Strâmbulescu, retinen-
du-se numai cele earl meritati.-0 colectiune insem-
natá de cusitturi i tesoturi, filcutá in cursul mai
multor ani de excursiuni prin térá de cittre un ama-
tor, am cumpérat-o. Ne-am asigurat o colectiune
de custauri, tesitturi si desemnurl de asemeni lucrári
din Transilvania. In fine, am introdus in regula-
mentul scolilor de bele-arte dispositiunea ca, printre
cele-lalte lucritri ale scolarilor, sti se adaoge si co-
piarea obligatóre a vechilor documente artistice ce
se mai afiii prin téra.
Prin aceste mijlóce, ori cat de modeste si puOn
costisitóre ar fi, se va puté face un bun inceput
musèului, care va rémiiné pe mina sa se desvolte
treptat In cursul timpului.
Speram cá musCul se va puté dejà deschide Iii
tOmna anului 1903, in localul scolii profesionale de
fete No. 3, din soseaua Kiselef.

In momentul punerii In aplicare a legii invétit-

mintului profesional, scolile profesionale de fete cart
crag In fiintit presintati intre ele deosebiri de or-
(ranisare destul de insemnate: unele din ele aveatt

www.digibuc.ro
 288

treI anT de curs, unele patru anT, iar câte-vit cinci

anT. Niel una nu aveh eel 7 ani ce eratt necesafi,
dupil lege, pentru a constitui o scOla prOfesionala
de gradul II.
Prin budgetul pe 1902-1903, am facut ca t6te
colile existente sh intre In lege, impunêndu-le cur-
sul de 5 anT, pentru a constitui scoli complete de
de gradul I. Am Mcut acésta chiar pentru scolile
din HusT si Vasluiú, earl pant], In 1901 fuseserh in-
tretinute de comune, si erati departe de a avé o
organisare completh.
De alth parte, am ridicat scOla No. 1 din Bucu-
reseT la rangul de sc6M, de gradul II, prin adko-
garea atelierelor necesare si a dof anI de curs
(anexa No. 81). Nouele clase s'aii deschis in Sep-
ternvrie 1902, populate fie-care cu cate 50 de eleve
de diverse meserii, dintre earl o bunh parte ser-
viaü dep ca maiestre saii ajutáre de maiestre su-
plinit6re, prin diverse scoll profesionale.
Creatiunea acesteì scolf va permite pe viitor a
se aplich legea, in ceea ce privesce recrutarea ma-
iestrelor scolilor profesionile, cari, dupa lege, trebue
sh fi absolvit cel putin o scólii de gradul II. Pan&
acum, o asemenea sc615, ne existând, maiestrele se
recrutail numal dintre absolventele scolilor de gra-
dul I, din care caush unele din ele lash de dorit.
Potrivit legii, sectiunea superiórh noil Infiintath
cuprinde fórte putine ore de curs (6 pe s'éptémânti
in fie-care clash); tot restul timpului este ocupat
In ateliere, earl sunt inch'rcate de comande In mare
numér.
Ceea ce impedech intru cht-va desvoltarea scolii,

www.digibuc.ro
 289

er& lipsa unei instalatiuni suficiente. ScOla ocupa

un local, In strada Fântânii, central si bine situat,
dar fOrte impropria i nelnc1p6tor pentru o ase-
menea sc51a, i mai ales lipsit de sali. de ateliere
destul de vaste. Dar acest local, de o valOre de
350.000 lei, a fost &unit de veci scolii de catre
d-1 Al. F. Robescu. Acésta ne-a permis ca din fon-
dul scolii sa cladim sari nonO de ateliere si de ex-
positiune, earl' vor fi gata In curând si cari vor da
scolii un noü avInt.
La Iasi exist& de multi ani una din cele mat' vechl
scoff profesionale din térä, Intretinuta de Reuniu-
nea femeilor romeine i subventionatä de Stat. Acésta
scóla a fost prima care, In urma programei din 1898,
s'a completat cu 7 clase si cu atelierile de aplica-
tiune necesare pentru a forma, o scóla de gradul II.
Aceste Imprejuräri permis a recunósce acésta
scOla ca scóla de gradul II, impunêndu-I Ore-cari
conditiuni, pentru ca certificatele ei sa fie valabile.
Cu acésta ne-am scutit de a infiint& in IaT o ase-
menea scóla, pentru care ne lipsià si personalul,
mij hicele materiale.

Curentul, care se produce dej& cu Ore-care putere

catre Invètamintul profesional, s'a manifestat in anii
din urma prin initiativa luata In mal multe locali-
tap de a se transform& scoble secundare de fete,
ce existail pe acolo, In scoll profesionale. Acésta s'a
Intimplat pfina acum pentru scolile secundarc din
Focsani si l3ârlad, precum i pentru scóla Penetis
si Zurmale" din Braila, acésta din urma, Intretinuta
Report adresat M. S. RegelutSpiru Haret. 19

www.digibuc.ro
 290

de comuna. Transformarea a inceput la Septemvrie

1901, §i se face clasa cu clasti. colile din Foqani
§i BrAila se inlocuesc cu colif profesionale ; cea din
l3arlad, cu o §cóla mix-0, profesionaltt §i de menagiti,
de un tip particular, despre care vom vorbl mai jos.
*
* *

Programa §colilor profesionale din 1898, desi al-

a-tuft& pentru 7 aril, ave à. trebuinta sit fie modifi-
ea-0,, pentru a fi pusg, In acord cu legea invètamin-
tulul profesional. Proiectul noueI programe este fa,-
cut ; el se aflà In desbaterea consiliului permanent,
O. va fi promulgat In curand.
De asemenea s'a promulgat, la 12 August 1902, un
regulament al §colilor profesionale de fete, de Ore-
ce aceste §coli nu aveag cleat vechiul regulament
din 1877, cu totul nepotrivit situatiunii actuale §i
crujut deja in desuetudine.
*
* *

Art. 80 din legea inv'étarnintulul profesional di-

spune ca: pang, in trei aril de la punerea in apli-
care a acestei legi, profesórele i maiestrele supli-
nitóre de la §colile profesionale de fete, earl' vor fi
avênd, in momentul acela, cel putin fret' anI nein-
trerupti de suplinintà, vor pute fi numite ca pro-
fesáre §i maiestre cu titlu provisor, in urma unui
examen de capacitate instituit anume ; pentru a fi
admise la acest concurs, profesórele suplinitóre vor
mai trebu1 sa poséchl certificatul de absolvire a li-
ceului; iar maiestrele de ateliere suplinitOre, diploma
de absolvire a unei §cóli profesionale complete."

www.digibuc.ro
 291

Examenul acesta s'a tinut numai pentru maiestre,

de la Aprilie piind la Iunie 1903. Ail luat parte
la dinsul 14 maiestre, cari s'ail grtsit crt impliniail
conditiunile cerute de lege ; din ele, ail reusit 3,
earl' aU si fost numite cu titlul provisor.
Cât pentru profes6re, examenul lor se va tiné cu
incepere de la 15 Martie 1904.
* *

colile profesionale de fete simt mare lipsA de

un serviciil de inspectiune special al lor. InvOta-
mintul acesta, infiintat nu de mult i lipsit de ori-
ce traditiune, aveh mai mult deciit ori-care altul ne-
voe de a fi supraveghiat i condus de apröpe de
ditre o pers6Mt competentri, care dea indru-
marea cea mai potrivitá. Nu s'a frtcut ash : coliIe
s'ail infiintat una dupá alta, cu personal compus
din maiestre tinere, far% nici o experientrt, de multe
ori frixá o instructiune profesionalrt suficienta, si ail
fost lrtsate sá mérga", in voia lor. Personalul supe-
rior al ministerulul, lipsit si el de competintrt, nu a
putut contribui mai cu nirnic la buna directiune a
acestor scoli. Din acéstil causrt, putine din ele sunt
cari srt alb& stabilitrt o buná traditiune practicrt.
O buná inspectóre ar contribui in mod puternic
pentru a indrepth multe neajunsurl, pentru a re-
gularisa lucrul In ateliere, pentru a organisa supra-
vegherea comandelor. Filrá dinsa, nu este de crelut
câ inv'étrunlntul profesional al fetelor va putO vre-o
datrt sri capete unitatea i seriositatea ce se cuvine.
In neputinta in care eram de a putO numi o
inspectére permanentrt pentru acest invOtilmint, de

www.digibuc.ro
 292

Ore-ce budgetul nu ne da mijkicele necesare, am

format un comitet de 8 dóinne in Bucurescl si unul
de 3 dómne In Iasi, alese printre acele earl' erail
cunoscute ca competente In materie, si pe cari le
interesa cestiunea inv6tamintului profesional al fe-
meiL Acestor comitete am conferit dreptul perma-
nent de a visità scolile profesionale din Bucuresci
si Iasi, de a da consilii maiestrelor si directórelor,
de a face rapórte si propuneri ministeruluf. Ele sunt
nisce comitete de patronagig, cari dejà ail facut
insemnate servicil si speram ca vor mai face. Dar
este cert ca acésta DU este cleat o solutiune tran-
sitorie a dificultatil, si ea va trebui cat mai curând
a se Infiintà postul de inspectóre a scolilor profe-
sionale de fete.
*
* *

0 cestiune fOrte seriósa, care se ivesce, este aceea

a situatiunif absolventelor §colilor profesionale.
Sunt 26 de ani de child s'a infiintat prima scóla
de acest fel, si numérul lor a crescut pana la 18.
Mil' de fete ail trecut prin ele. Cu bite acestea, cand
cercetam eke din ele traesc din produsul mese-
riei ce ail invötat, rèmânem uimiti de micul lor nu-
mér. 0 statistica exacta nu avem, si nicI nu ar fi
lesne a se face, dar scim in de ajuns ca, in acesti
26 de aril', nu s'aii inffintat mai mult de 10 sag 15
ateliere de Nitre absolventele scolilor profesionale;
ca putine din ele s'ail putut sustiné si 0, fOrte
putine absolvente lucréza prin atelierele tinute de
altil. Cele mai multe din ele, când vor sa profite
de meseria lor, cer posturi, fie ca maiestre, fie ca

www.digibuc.ro
 293

ajutáre, fie chiar ca Inv&tatdre sag ca suplinitdre

de Invötatdre satescI.
Acesta este un resultat desastros, care, dach nu
ar avé explicatiunea luI si mijlocul de indreptare,
ne-ar Indreptati a Inchide Indata tOte scolile profe-
sionale de fete.
Cause le r'eului sunt mal multe.
In prima linie, caracterul prea mult teoretic al
Inv6tamintulut Nu numaI ca studiile curat teoretice,
ca limbile moderne, matematicele, etc., ocupati locul
de frunte In programa si cea mal mare parte a
timpulul, dar chiar Invetamintul meseriei se facea
In mod teoretic. Se daft regule, se faceag desemnurl
pe tabla, dar elevele nu lucrag destul ca sa capete
deprinderea maneI si a ochiuluT, fara care Invetarea
teoretica a meserieI nu are nicl o valOre. Esiatt dar
din scóla fete ale caror pretentii, ca sunt Invqate,
erag In raport invers cu cunoscinta reala a mese-
rieI lor; si ca sinvgate ce se socotiag, gasiati ca a
triii. din meseria lor este lucru injositor, si ca o
slujba la Stat era singura recompensa ce se cuvenil
meritulul lor si osteneliI ce 0-ag dat de a Invëta
la scdla.
Un alt inconvenient mare era ca elevele absolviail
scOla prea tinere: cand scála avea trei clase, elevele
esiag la 14 anT; cu 5 clase, la 16 anT. La acésta
vIrsta Inca copilarésca, scOla le conferia titlul de
maiestrcl. Fata care se vedel inarmata cu acésta
diploma, la o etate cand ea Inca nu era In stare
a se conduce singura pe sine In lume, socotia ne-
admisibil ca sa mal lucreze in ateliere ca ucenica,
sag chiar ca calfa, ash ca diploma era pentru dInsa

www.digibuc.ro
 294

o piedica pentru desavart educatiunea technicti,

de care mai aveit nevoe. Cht pentru ca sa con-
dual, ele Inser un atelier, nid nu era de gandit.
Conducerea unui atelier reclamtt o experienta, o e-
nergie, o cunoscinta de Orneni i de lucruri, cari
nu se puteati gasi la nisce copile de 14 pan& la
16 ani.
Aceste neajunsuri sunt Inlaturate, satr cel putin
In mare parte atenuate, prin legea Invötarnintului
profesional i prin prograrnele i regulamentele cari
att urmat-o. Reducerea fórte insemnata facuta In
inv6tamintul teoretic, importanta cea mare data ce-
lui practic, crescerea nurnérulul claselor de la 5 la
7, i liberarea diplomei de maiestra nurnai dupa 7
aril de studitt, rèspund Intocmai nevoilor constatate
de atatia aril'.
116ul insa nu este de tot inlaturat. Chiar la 18
ani, o fata nu are Inca calitatile de energie i ex-
perientA, cari se cer unei maiestre, ef de atelier.
Afar% de acésta, elevele colilor profesionale sunt
mai tot-deauna sarace, i nu aft de unde luh cele
cate-vit miI de lei necesare pentru deschiderea
intretinerea unul atelier.
Neajunsul acesta s'a cautat a se inlaturh, dându-
se absolventelor celor mai bune câte un ajutor din
fondul format din veniturile colii, pentru a le per-
mite sa-0 deschida atelier. Am cautat sa regula-
mentam aceste ajutóre prin decisiunea nóstra din
17 Noemvrie 1898 (anexa No. 82). Cu tOte acestea
cestiunea e mult mai seriósá, i ea se presinta nu
numai pentru fete, dar i pentru bäeiT earl' vor
absolvi colile de meserii. Ceea ce le lipsesce la

www.digibuc.ro
 295

top, maI mult decat capitalul, este experienta, sta-

ruinta, curagiul, si mal ales sprijinul clientelei, care
nu se duce bucurósh sil-si dea comandele la nisce
tinerI IncepötorI si necunoscutI.
Credem ch ad rolul societ4iI trebue sil se sub-
stitue in locul ministerului. Se cuvine ca camerile
de comerciA sh iea protectiunea incepOtorilor, si ele
pot face mult. S'ar pute Inch funda societati de
patronaghl pentru absolventil si absolventele scoli-
lor de meserii, si ele ar ave un frumos rol de In-
deplinit. Ne-am incercat siti provocilm infiintarea uneI
asemenea societhti, dar farh succes: mediul In care
se pOte exercita actiunea nósträ nu este potrivit
pentru o asemenea intreprindere.

Scoll" de menagiti pentru fete.

In strhinhtate, maI ales in Germania si in Elvetia,
scolile de menagiti sunt fOrte populare. La noi, ele
erail necunoscute ptmit acum 6 ant ,,i cu töte a-
cestea, nicherl nu sunt maI necesare dealt la noI,
nu numaI pentru a forma gospodine, dar si pentru
a Inlocui multimea de servitorI strhinl earl* umplu
Ora.
Nol am deschis prima scólii de menagia In Sep-
temvrie 1897. Acésta scóla este o sucursala a Asi-
luluI Elena-Dámna, chef elevele el se ieati dintre a-
cele eleve ale Asilului carl dovedese ch nu sunt
propril pentru nicI unul din diversele felurI de In-
vötämint ale Asilulut
Elevele sunt interne. Cursul scóleI este de patru
ani. Specialitätile trebuiati sh fie: bone de copil,

www.digibuc.ro
 296

servitOre superiOre, servitOre ordinare, bucata'rese

si spölatorese; insa primele douè specialitap nu ati
putut Inca fi Infiintate, din diverse cause. Prin noul
regulament al scolii din 18 Decemvrie 1902 (anexa
No. 83), s'att si suprimat aceste doue specialitati.
Numërul elevelor acestei scoli nu a fost pana
acum mai mare de 30 ; de la 1 Septemvrie 1903,
el va fi crescut la 40.
*
* *

A doua scOla de menagiti s'a infiintat tot in Bu-

curesd, la 1 Septemvrie 1902, cu atelierele de bu-
catarie, de spölat si calcat, de croitorie si rufarie.
Elevele sunt externe. Cursurile sunt de doi ani.
Chiar din primul an s'ati primit 50 de eleve, dar
cererile de admisiune ail fost mai multe. La 1 Sep-
temvrie 1903, se vor priml Inca 50 de eleve.
Regulamentul acestel scoli a fost sanctionat la
25 Ill lie 1903 (anexa No. 84).
* * *

0 scOla de un tip deosebit este pe cale de a se

infiinth la Bar lad: acésta este scóla profesionala si
de menagiù Rosca-Codreanu".
Fondul Rosca-Codreanu" este format din un le-
gat de 6.000 galbeni, lasat la 1854. Destinatiunea
lui era de a se fund& un spital si o scála In care
fetele sa invete cetirea, scrierea, gramatica, geo-
grafia, aritmetica, istoria universala si mai cu deo-
sebire a patriei, tinerea isvOdelor de gospodarie ;
felurite cusaturi si croieli, spölatoria, mestesugul
bucátariei; Inteun cuvint tot ce este neapérat spre

www.digibuc.ro
 297

a fi Mille gospodine, bune sOte i bune mame de

copii; vor mai Invötà si limba italianá i francesd".
Dupd, ce cilt-v& timp fondul a fost In pericol de
a se pierde, din causa unor imprumuturi negaran-
tate ; pe urmd, el a crescut, nu Inst.), In deajuns
pentru ca din venitul lui sti se OM implini cere-
rile testamentului.
Dupá lungi tratative, in anul 1901 administra-
torii fondului convenird cu ministerul cd sh cedeze
Casei Scólelor vechia casti RoFa din Bârlad cu tot
terenul el', plus o sumtt de 400.000 lei In efecte
cu obligatiunea ca ea 100.000 lei sd, se cládéscá pe
terenul cedat un noti local, uncle sit se infiinteze o
c(fIld In conditiunile testamentului.
Constructiunea este dejà aprópe gata ; este Insä
cam micit, de Ore-ce cu 100.000 lei era imposibil sit
se net mai mult.
Scála a fost deschisä la 1 Septemvrie 1901, cu
un numör de 5 interne, care trebue sä créscd 'And
la 15 ; restul elevelor sunt externe. Numörul cla-
selor va cresce cu cdte una pe an, Wind, se vor
face ése.
Cât pentru programä, ea nu este Incd, fixatd, prin-
tr'un decret regal, cad c(51a find de un tip cu to-
tul deosebit, se cuvine sd, litsam cat-va, timp de ob-
servare, pânä sd, se stabilésed organisarea et In
mod definitiv. Totusi conditiunile ce trebue ea sh,
indeplinéscd, dupä testament, sunt de a0, fel, cä
c(51a presintä intru cht-va intreitul caracter al unei
,.$cOle profesionale, de menagiii. 0 de educatiune ge-
nerald. Acest tip se pare cel mai propriil pentru a

www.digibuc.ro
 298

formit bune sóte i mame de familie, si speram eh

succesul el va fi desävirsit.

Hothrirea Altetei Sale Regale PrincipeseI Maria,

de a destinh pentru infiintarea unel scóle de menagiii
la Iasi fondul format din donatia ce fäcut dOm-
nele române la sosirea Sa in VI* a venit sh, incoro-
neze in modul cel mai fericit acésth serie de creatiuni;
chef nisce institutiuni, carl se bucurà de o ash de inalth
aprobare, capëtà prin acésta dintr'o (lath consacrarea
pe care alt-fel numal timpul puteà sh le-o dea.
Donatiunea AlteteI Sale Regale Principesel Maria se
compune din un fond in efecte de 255.500 lei si din o
cash cu un loc mare In Iasi. Ad se va instalit o scólä
de menagitl, al chrei program va fi acelasi cu al sc(5-
lel de menagia externe din Bucuresci ; ea Insil va
admite si un numér de 12 interne, dintre earl unele
vor pute fi solvente. Pe locul dimprejurul easel
se va puté face grhdinärie.
Conditiunile cele bune In cari se Infiintézil acéstä
Fmrt, localul inch,p6tor ce are, si mai ales inaltul
patronagia de care se bucurh, va face dinteinsa In
scurth vrernä o scólä model.

* *

Legea invètämintului profesional (art. 7) prevede

infiintarea de scolI de gospodarie rurala pentru fete.
Panä acum, lipsa de mijlóce nu ne-a permis sä in-
fiinthm nici o scOlrt de acest fel. Speram Insh ch in
curând sh putem alätnrit chte una pe lângh ferma

www.digibuc.ro
 299

ce se creazA la Râmnicul-Särat, si pe HMO unele

din scólele mistre de agriculturA.
*
* *

colile de menagia, fiind abià la inceputul lor, ar

avé trebuintfi de inspectiunf de tot momentul, pen-
tru a stabill buna lor indrumare, pentru a observit
din vreme erorile si a le indreptil. Ne putênd avé
o inspectóre speciala pentru ele, am format, ca si
pentru scolile profesionale, un comitet de patrona-
gig de patru dámne, earl se ocupà cu cel mai mare
interes de cele doué scoli ce avem in Bucuresci.

Alte forme ale InvelamintuluT profesional.

In acest capitol, am aratat pitmA acum In ce fel

cAutiim sa organishm invötärnintul profesional In
scoli anume fAcute pentru dinsul, infiintate unele
mal de demult, iar cele mal multe in virtutea legil
din 1901.
Dar acesta nu este singurul chip in care ne si-
lim a MO acest invétilmint. Piirerea nóstrà este cil
Intro diversele feluri de invétilmint nu trebue sa
se faca despartiri absolute, ci, din contra, trebue
ca ele sil fie in contact, si chiar sii se pAtrunda, in-
tru cilt-va, unele pe altele.
Cea mai mare parte din milsurile ce am luat in
vederea inv6tAmintului profesional In afara de sco-
Me proprig 4ise de agricultura si de meserii, att
fost dejh expuse in capitolele precedente. De aceea
este destul a reaminti doar aci pe cele mai insem-

www.digibuc.ro
 300

nate, pentru a se avé sub ochi un conspect al

intregei organisäri ce däm acestui invétamint.
Pentru inveleintintul agricol: Introducerea invé-
VimIntuldi practic agricol in scolile primare rurale;
Infiintarea grädinilor scolare;
Arendarea ptmîntuluï colilor la invétAtori;
Infiintarea invétAtorilor ambulanti;
Infiintarea de premii la InvétAtori, pentru gra-
dint' scolare i pentru cultura cartofilor;
Introducerea cestiunilor de agriculturä In desba-
terea conferintelor anuale ale invétätorilor
tutorilor;
Infiintarea expositiunilor anuale ale grildinilor
scolare;
Mäsurile pentru propagarea culturii albinelor
a viermilor de matase;
Organisarea invetamintului practic agricol si a
fermelor de pe 1ngä colile normale;
Introducea cursurilor de agriculturä in sectiunea
reala a doué licee;
In fine, crearea unei catedre de chimie agricohl
si introducerea until curs liber de agriculturä la
universitatea din Bucuresci, despre care vom vorbi
mai jos.
Pentru invèlämintul meseriilor: Incuragiarea si
propagarea lucrului manual in scolile primare, ru-
rale si urbane;
Introducerea invétamintului simultaneil al lucru-
lui de intinä In colile primare urbane de fete;
Intretinerea a cititor-va ucenicI prin ateliere pri-
vate, pentru invét area óre-chror meserii;

www.digibuc.ro
 301

Introducerea unuI atelier de tes6torie pe liingrt

sectiunea normalä a asiluluI Elena-Dómna;
Trimiterea a dol Inv4ätori In Boemia, pentru
a Inv 6th fabricarea sunceI, si a altor dol In Bosnia
pentru uscarea prunelor.
In maI multe pärtl, prin sate, se Infiintézil din
initiativa privatä ateliere pe liingft scoli, pentru in-
v6tarea de meserii; ast-fel la Teisanl (Prahova), la
Comänescl (Bachti), si mai multe altele.
Aceste din urmä Incercari ne bucurii, pentru-ch
ne dovedesc cii curentul ce ne-am silit a determinit,
a inceput sä pritrunda in masse. Când va prinde rii-
dhcini acolo, viitorul Invönfintului profesional va
fi pe deplin asigurat.

InvétAmintul comercial al bäelilor.

Scolile comerciale, a caror creaVune a Inceput la

1864, ail fost sub administratiunea ministerulul in-
structiunii publice si al cultelor pilna la 1883, cilnd
au trecut sub acel al domeniilor.
Readuse la ministerul instructiunii prin legea in-
v6VIMintului profesional din 1899, ele ail. remas aci,
cu tátä abrogarea In 1900 si pe urmá restabilirea
el In 1901.
La Inceput, aceste scoll erail de un singur grad;
primiail scolari cu cursul primar terminat si aveail
5 ani de curs. Prin legea Inv4hmintu1ul profesio-
nal din 1893, s'aii fácut dou6 felurI de scoll comer-
ciale: cele de gradul I cu treI aril" de curs, cari pri-
miaii scolarI absolventl aI scolif primare, In etate

www.digibuc.ro
 302

de 11 pana la 14 anT, si cele de gradul II, avênd

tot tref an! de curs, si in earl' se admiteag absol-
yenta a 4 clase de liceü sag af unef scolf comer-
ciale de gradul I.
Legea din 1901 a conservat acésta din urma or-
ganisatiune, cu deosebire ca a dat scolilor de gra-
dul II patru anf de curs; ca a mai redus programa
scolilor de gradul I, maf ales prin suprimarea lim-
bilor moderne; ca a dispus infiintarea biurourilor
comerciale pe langä fie-care scóla comerciala de orT-ce
grad; ct absolventif scolilor de gradul I nu maf sunt
admisi a se inscrie in cele de gradul II.
Cu modul acesta, scolile de gradul I vor avé de-
stinatiunea de a produce personalul, care se va in-
deletnicl cu comerciul curent de detalig. Para acum
aceste scolT nu erag cleat nisce porti de trecere
pentru scolile de gradul II, al caror absolventf aveag
aspiratiunf cu mult maT marl' cleat de a fi simpli
vingötorI in prävalie sag de a dirige un comerciü
mic. Inchidêndu-se trec6t6rea acésta, absolventil sco-
lilor de gradul I nu vor puté face alt-fel deck sa
intre in comercig, cu atat mai mult ca, reducerea
ce s'a maf adus programelor acestor scoli nu e de
natura a le destepta aspiratiuni catre functiunile
publice.
Cat pentru scolile de gradul II, ele rêman de-
stinate, ca si in legea din 1893, a forma personalul
pentru comerciul cel mare, pentru banca, pentru
administratiunile cele marl. financiare.
S'a exprimat temerea crt scolile de gradul II se
vor despopulit, daca se inchide absolventilor scolilor
de gradul I putinta de a trece inteinsele. Credem

www.digibuc.ro
 503

ca temerea acésta nu are nicl un temeiti.

colile superiOre sunt populate mai cu séma cu ab-
solventi de 4 clase de heed. Pe urma, nicT nu este
mult de dorit ca coli1e superiOre sa dea absolventi
prea numerosi, cacI carierele ce le sunt reservate
sunt destul de marginite. In fine, nu ne Indoim ca
restrIngerea perspectivelor deschise absolventilor
de lice' va fi o causa puternica pentru a abate pe
multi liceeni spre cariera mai sigura a comerciului.
0 masura recenta a ministerului de finance, care
a decis a da preferinta, pentru unele posturi, ab-
solventilor scolilor comerciale superiOre, va contri-
bui mult la acésta.
0 creatiune fárte importanta á legil din 1901
este aceea a biuroului comercial, in care scolarii vor
avé sa faca practica comerciului, In modul cel mai
asem6nat posibil cu ceea ce se face In comerciul
adevërat. Biuroul comercial trebue sa fie pentru
scóla comerciala ceea ce este campul de experienta
pentru scóla de agricultura i atelierul pentru scóla
de meserii. Far& dinsul, InvétarnIntul comercial r6-
mane o simpla abstractiune, Para miez i fara folos.
La scóla comerciala din Severin, In lipsa unui bhi-
comercial, scolaril urméza cursurile numai In
orele de diminéta, chiar Dumineca i sörbatorile,
iar In orele de dupa amiazi sunt trimii sa faca
practica prin diverse magasine ale orasului, unde
directiunea a reusit sa-1 Lea a fi primii. Resul-
tatele sunt fOrte bune, mai ales ca scolarii ieati de-
prinderea comerciuluI, i mat' toti intra Intr'Insul.
vöqut chiar scolari de ai liceului parasindu-1

www.digibuc.ro
 .304

dupa doi sag treI ani, pentru a trece la scOla co-

merciala si a intra In comercig.
Aceste deosebirI intre legea din 1901 si cea din
1893 impun alcatuirea unor noue programe. Proiectul
acestor programe, atat pentru scolile de gradul I,
cat si pentru cele de gradul II, este deja facut si
trecut prin consiliul general de instructiune; in mo-
mentul acesta, el se afla in desbaterea consiliului
permanent, si In curind va fi gata de promulgare.
De Ore-ce insa e probabil ca modificarile ce i se vor
aduce ad nu vor fi fundamentale, pentru a nu se
pierde Inca un an, am luat mäsuri ca noua pro-
grama sa se aplice de la 1 Septemvrie 1903 In clasa I
a scolilor de ambele grade, rèmanênd ca In cursul
anulul sa se tina séma treptat de modificärile pe
cari consiliul permanent le-ar aduce eventual pro-
iectului votat de consiliul general.
La 1 Aprilie 1903 s'a promulgat si regulamentul
scOlelor de gradul II, care, cu putine modificarl, se
va aplich si celor de gradul I. Aceste regulamente
sunt facute In vederea legiI actuale, si Inlocuiesc
vechile regulamente din 1878, call nu maI core-
spundeati In nimic starfi de lucruri actuale.
In momentul acesta, exista 5 scoll comerciale in-
feriOre: la Bucuresci, Iasi', Craiova, GalatI si Ploesti;
si 4 scoli superiOre: la Bucuresci, Iasi, Craiova si
GalatI Pe langa acestea, Statul acordit o subventie
de 10.000 leI si alta de 7.000 lei scolilor inferiOre
comerciale din Turnu-Severin .si Giurgiu, infiintate
de grupe de profesori din acele orase si ajutate Inca
de comunele sag de judetele respective.
Dar curentul pentru desvoltarea InvqdmIntulul

www.digibuc.ro
 305

comercial se destépta pe fie-care 4i. Camera de co-

merciil din PitestI subventionéza dejà de cap va
anI o scóla de comerciil acolo; iar derma-4i, con-
gresul camerelor de comerciil a emis dorinta ca in
fie-care capitala de judet sa se inffinteze ate o scOla
de comerciti. Dorinta acésta ar fi bine sa se Impli-
nésca, cu Ore-carl temperamente, si cu reserva de
a nu se face creatiunI prea repede si fara calcul,
ca sa nu se Intimple cu scale de comerciti ceea
ce s'a intimplat cu liceele si gimnasiile, pe earl acum
suntem siliti sa le imputinam.
De alt-fel, cunoscintele comerciale, pentru a se
réspândi, nu ati la dispositie nu mal singura cale a
scolilor comerciale propriti 4ise.
Art. 60 din legea invétamIntului profesional pre-
vede infiintarea de cursurI comerciale de séra si de
Dumineca. Aceste cursurl speram sa le putem in-
fiinta in curilnd pe Fang& scolile comerciale, Mra
cheltuiala pentru Stat, folosindu-ne de orele dispo-
nibile ale profesorilor acestor scolT.
Mal este dispositiunea din art. 75 din aceeasI lege,
de care am profitat pentru a infiinta ate un curs
de agricultura pe MO doué licee, si care ne pote
permite tot ash de bine a introduce si cursuri co-
merciale la unele licee potrivite pentru acésta, cum
ar fi, spre exemplu, cele din Galati si Braila.
Dar de dispositiunea acésta am profitat deja in
alt-fel, Infiintând de la 1 Septemvrie 1903 câte o
clasa comerciala speciala pe MO liceul din Ploest
si pe MO gimnasiul din Constanta. Acésta clasa,
care va purtà numele de clasa V comercialei, va
primi absolventi de 4 clase de liceil sail de gim-
Haport adresat M. S. RegeluT.Spiru Haret. 20

www.digibuc.ro
 306

nasitl, si le va da cunoscintele de comerciil cele mai

indispensabile pentru a practica comerciul cu price-
pere. Scopul nu este de a desavhrsi educatiunea lor
comercialh, cad acésta se va face In casele, de co-
merciil unde vor practich.
Programa acestor clase comerciale a fost dejh vo-
tath de consiliul general, si se aflä Inch In desba-
terea consiliului permanent.
*
* *

Legea prevede (art. 61, al. VIII) a se infiinth doué

burse de calétorie pentru studii comerciale, carf sh
se dea prin concurs la fie-care 3 alit Utilitatea ace-
stor burse este evidentä, si este de regretat di lipsa
de mijIke nu ne-a permis pana acum sa Implinirn
acésta cerinta a legil. Speram sh o putem face In
curInd.

Invètämintul comercial al fetelor.

InvëthmIntul comercial al fetelor este o creatiune
a legii din 1901. Pang, la dînsa, nu exist& nici o
scOla pentru ele, nici vre-o dispositi.une In lege care
sa se ocupe de acésta cestiune.
Legea din 1901 prevede Infiintarea de scoli co-
merciale elementare pentru fete, precum si adho-
garea unei clase V comerciale pe langa scolile se-
cundare de fete de gradul I.
Creatiunile acestea ag de scop a atrage spre co-
mercill o parte din multimea de fete cari cauth all
a-s1 forma o cariera prin sc(Sla, si call pana acum

www.digibuc.ro
 307

sh grAmadese In cea maI mare parte asupra carieriI

didactice, unde nu mat este loc nici de cum.
Nu s'a putut deschide pand acum niel o scOld de co-
mercifi pentru fete. Am putut doar Infiintlt, anul tre-
cut, clasa V comerciald pe laugh' scOla secundard din
IasT, si anul acesta si la Bucuresci. Programa acestel
clase a lost dejd sanctionatd la 17 August 1903.
Meritd mentiune faptul cd la IasI, In cursul anuluI
1902-1903, clasa V comerciald a atras un numér
de eleve maI mare dealt clasa V secundard.

www.digibuc.ro
 INVETA.MiNTUL SUPERIOR.

Organisarea inveldmintuluT.
Este o profunda deosebire intre organisarea pe
care o dA legea din 1898 InvöttimIntuluf superior
i aceea care se face& prin legea din 1864.
Acésta din urma prevedeà patru facultätI (sciinte,
litere, medicina §i drept), da lista cursurilor ce tre-
buiati sa se faca In fie-care, 0 prescrià ca fie-care
curs sA se facA de catre un profesor, numit cu im-
plinirea tuturor formelor legale.
Organisarea acésta face& din universitate o c(516,
superiórä liceului, dar incolo Intru nimic diferind
de dinsul. Ace1ea0 programe nestramutate, ace1ea0
examene trecute la epoce fixe, acele4I diplome,
ace1ea0 cursuri limitate 0 ca numör, 0 ca Intin-
dere. Dar sciinta Inaintéza, ideile evoluéza färä In-
cetare, i o universitate, ca sA-0 merite numele,
trebue s5, se tionA, cel putin In curent cu dInsele,
daa, nu sa contribue Insä0 la acésta evolutiune.
Legea din 1864 nu da alt mijloc pentru acésta cle-
at de a se era, catedre nouö.
Alta a fost conceptiunea nóstrá de rolul ce tre-

www.digibuc.ro
 309

bue sä, aiba o universitate. Dupa nol, pentru o uni-

versitate cestiunea examenelor i a diplomelor tre-
bue, daca nu sa rèmâna pe ultimul plan, cel putin
sa nu-I absárba tóta atentiunea, i sa nu o faca sa
perda din vedere principala ei chemare, care este
de a fi centrul cultural cel mai inalt al tërii. Ea
trebue sA, atraga i sa retina in sfera actiuni1 sale
pe top aceia cari sunt In masura de a contribul la
inaintarea sciinteT, sail cel putin de a o expune sub
forma ei cea mai din urma. Universitatea trebue
sa fie tribuna de unde ideile sa se 00, expune
liber, scutite de catuele programelor, examenelor
si diplomelor. Farrt Indoiala, §i de acestea trebue
sá se preocupe universitatea; dar nu trebue ea acésta
preocupare sa fie unica, nici sa primeze totul.
De alta parte, Invëtämlntul universitar, ca i tot
restul Inv6tamIntu1ui, nu trebue sa, faca abstractiune
de nevoile, de aspiratiunile i de Imprejurarile .061,
si, isolându-se exclusiv In regiunea speculatiunilor
superiOre, faca un punct -de onOre de a nu se
lasä sa, fie scos din sfera abstractiunilor.
* *

Plecând de la acest punct de vedere, legea din

1898 se silesce mai întâiù sä, largésca cercul strimt
In care era Inchisa fie-care catedrei. Ea prevede ea:
fie-care din cursurile universitare pOte fi fäcut de
unul saú mai multi profesori saú agregati. Din con-
tra, acela0 profesor saU agregat 'mite fi Insarcinat
cu mai multe cursuri In cadrul specialitatil sale.
Profesorii qi agregatii pot fi obligati a face cursuri
qi in alte facultati, Insa numai. In materia care intra

www.digibuc.ro
 310

In sfera specialitatii lor, si in acest cas ei primesc

o diurna".
Cu modul acesta va lua sfirsit ideea ca fie-care
curs apartine in mod exclusiv unul anume profesor,
care nu mai pote sa se atinga de alta ramura a
sciintei dead acea care i s'a dat de la inceput, cu
obligatiunea de a o repeth mereü ctit timp va fi
profesor. Va inceth isolarea dintre cursuri si dintre
profesori, se vor put in fie-care an face combina-
tiuni noue, cari sii permita ori-crtrui profesor sa se
ocupe de ori-care parte a sciintei in care a lucrat.
Va incetà si isolarea dintre diversele facultati, call
pAna acum format' scoli absolut distincte si fara
nici un amestec intre ele, ceea ce faceit ca si nu-
mirea de universitate, data reunirii lor, nu erit
meritata. La acest din urma resultat va contribul
si modul cum se vor hotari prin regulamentele di-
verselor facultati cursurile ce vor trebui urmate in.
vederea fie-carui fel de diplomag si cari vor puté,
dupa imprejurari, sa fie imprumutate de la doué
sag maT multe facultati.
Dar, afara de cursurile facute de profesori si a-
gregati, cursuri normale, pentru call de ordinar se
vor da examene si cari sunt preveclute In budget,
si docentii vor put& face, asupra ori-carei ramure
de sciinta, cursuri libere si gratuite, sag retribuite
numai de studentii cari le asculta, in afara de cur-
surile facute de profesori si agregati, sag paralele
cu acestea; asemenea cursuri, dupa trel ani, pot fi
recunoscute ca obligatorii, daca in timpul acesta s'a
dovedit ca presintä un deosebit interes pentru in-
vötamintul universitar.

www.digibuc.ro
 311

In fine, In universitate se pot face cursuri libere

si gratuite asupra orI-carei ramure de sciinte de
atre persOne carl nu apartin corpuluI profesoral
universitar, dar cari ail Invoirea senatuluI univer-
sitAtil si aprobarea ministerului.
Cu modul acesta, universitatea devine, dupri cum
cloriam, tribuna libel-A unde orl-ce om de merit are
acees, pentru a vorbi In numele sciinteI.
S'a cps cil este ilusorie speranta de a vedé pe cine-vh
solicitand titlul de docent, sat onórea de a face un
curs liber. Se qiceh cg, nu se vor gasi OmenI de
sciintä carI, farrt a fi platitI, sh" se expuml a trece
examenul de abilitare de docent, si sg,-0 impung,
munca de a face un curs gratuit. Evenimentele ag do-
vedit eht de netemeinice erati aceste temeff. Pang,
acum, un numér de 1 5 docenti ati fost abilitati pe
ltingh ambele universitg4i. UniI dint-Irish' sunt OrnenI
dejà cunoscutI prin lucrarile lor In sciinth. Unil fac
cursuri libere, altii sunt, sag vor fi utilisati" ca asi-
stentI, sal de laboratorg sau de lucrarl practice. Sunt
si ate-WI cursurf libere fäcute de persone Ina, ne-
abilitate, si dintre earl' unele sunt de un real interes
si implinesc un gol simtit In invetganintul univesitar.
Dar docentil mal pot face si un altfel de servicil
importante In universitate: dupg, lege, el pot Inlocul
la nevoe pe profesorl la cursurI si la examene.
Acésta cestiune a examenelor a devenit seriósg,
la facultAtile cele mult populate, cum sunt cea de
drept si cea de medicing, din Bucurescl. Numörul
examenelor a devenit ash de mare, In cht profesorii
stint excedati si nu maI ajung ca sh" le fach. Do-

www.digibuc.ro
 312

centii pot fi chemati s lmparta acéstd sarcina cu

profesorii, i s6, le aducá o Insemnatá usurare.
Docentii In fine vor fi chemati a face conferin-
tele i lucrárile practice fárá earl nici nu se 'Ate
ai intelege un curs universitar, i cari la unele
facultAti nu existâ de loc, sag sunt încá departe
de a fi completate.
Din töte punctele de vedere dar docentii vor fi
un element pretios in universitati, si de aceea cu
a-tat mai putin se póte explicA neincrederea pe care
unu le-o arath. Organismul unei universitati mo-
derne este cu mult mai complicat i mat plin de
exigente decât O universitate nu mai
póte ast641 sá se Inchidii In forme ieratice, far%
a risch sâ devinrt un anacronism. i daca docentii
sunt o inovatiune la noi, nu ne este permis sá ne
speriem de inovatiuni, nol a cáror traditiune universi-
tará nu e mal veche de 40 de aril, când univer-
sitáti cu traditiune de sése ori seculare se lasá srt fie
pâtrunse de spiritul cel nog.
* *

Infiintate, cea de la Iasi la 1860, cea de la Bu-

curesci la 1863, universitritile nóstre avurá trice-
puturl destul de modeste. De o cam datá nu avurá
cleat facult4i1e de drept, de sciinte si de litere.
Cea de medicina se Infiintá la Bucuresci In 1869,
la Iasi In 1883; cea de teologie, la Bucuresci, In 1884.
Des1 t6te facultätile, afará de cea de medicina,
nu aveag sá dea decât diploma de licentá, orga-
nisarea lor fu la inceput fórte nelndestulátóre. Nu
erail catedre de ajuns; unele cursuri indispensabile

www.digibuc.ro
 313

lipsiaü cu totul; altele erail reunite ate doue §i

trei In sarcina unui singur profesor. Colectiunile, la-
boratoriile, lipsiail; de lucrdrile practice ale studen-
tilor, mai cd nu era vorbil.
Lipsurile insd Incepurd a se completà de tim-
purig. Se adaogard, catedrele ce lipsiag, se separard
cursurile prea Inarcate, se Infiintard laboratoriile
lucrdrile practice; töte acestea cam Mil, sistem,
dupa trebuintele sag mijlócele momentului.
Din acéstd causd, diversele ramure ale Invötd-
mintului superior nu sunt de o potrivá favorisate.
Facultatea de medicind a ajuns sd aibá câte mai
multe catedre pentru un singur obiect, i unele
catedre cari nu sunt indispensabile. In facultatea
de litere, sectiunea istoricd §i cea filosofica,sunt destul
de bine dotate, pe când ambele sectiuni filologice aù
Ina lips& de catedre neapérat necesare, cum este,
spre exemplu, acea de literaturd germand.
La fie-care budget nog, se cautd a se face sd,
dispard aceste neajunsuri, fie prin creatiunea cate-
drelor ce lipsesc, fie, In timpul din urmd, prin su-
primarea unor catedre rèmase vacante §i al cdror
Invetámint se puted repartisa la altele.
Legea din 1898 prevede infiintarea diplomel de
doctorat la töte facultatile carI Inca nu o (lag (pand
acum numal facultatea de medicind confer& acest
titlu). Mai töte facultätile, i chiar cea de drept,
posedd dejit 6re-earl elemente, cari pot servi la a-
céstá inovatiune; e cert Insd cá vor mai trebui
Ore-cari adaose de catedre. Aceste adaose vor trebui
fäcute treptat, potrivit nu numal cu mijlócele bud-

www.digibuc.ro
 314

getare, dar si cu personalul sciintific de care se va

dispune.
La facultatea de drept, creatiunea doctoratului
se impune cat mai curInd. Se afirm& de cei in drept
cä cunoscintele de licent& In drept nu sunt sufi-
ciente pentru magistratura, mai ales ca marea ma-
joritate a studentilor In drept ohtin diploma de
licentA la o vîrsta de tot thiöra, 20 pan& la 23 de
a-ni. E trebuint& ca ei st file& studil mal Indelun-
gate, nu numal pentru a avé cunoscinte maI Intinse
cari le sunt necesare In cariera, dar i pentru a
da mai multa maturitate spiritului lor, Inainte de
a li se Incredinth o sarcinti ash de plina de re-
sponsabiliati, ca aceea de magistrat.
Crealiunea doctoratului In drept este apol nece-
sara i pentru a face sa dispará credinta ca studiul
dreptulul este cel mai usor, ceea ce face di acea
facultate este niipliditá de top acei call se socotesc
eI Insis1 incapabill de a face studii mai grele, ceea ce,
pe langa cá micsoréza prestigiul facultátii, mai este
o causa de real& slábire a Invétárnintului
De odatá cu Infiintarea doctoratului, va trebul
sa se Implinésciti In facultatea de drept i o alta
exigent& a legii, aceea de a se Infiinth sectiunea sciin-
telor de stat. Necesitatea acestei creatiuni nid nu
se pOte discuth, chnd ne ghndim cá sunt athtea
fun ctiuni administrative si financiare, pentru car! nu
prepara nici una din scolile nOstre; cacl facultatea
de drept, cu studiile ei pur juridice, da, o parte din
cunoscintele necesare until' bun administrator, sä
çlicem chiar pe cele malt' necesare, dar e departe de
a le da pe bite.

www.digibuc.ro
 315

Studiile si stkruintele pentru Implinirea acestor

doue cerinte ale legii le-am inceput deja de doi ani,
dar phnä acum ne-am lovit de tot felul de dificul-
trip si de resistel4e neintelese, cari Wink in cele din
urmk vor trebul iavinse, cad alt-fel facultatea de
drept nu va puté es1 din starea de suferintk in
care este, nici röspunde pe deplin chemärii ei. Si
realisarea acestor desiderate nu va fi ash de grea,
de Ore-ce facultatea de drept dispune deja de óre-
earl* elemente utile, earl' vor trebui doar sh fie com-
pletate sail alt-fel utilisate, pentru a se puté avé
si doctoratul, si sectiunea sciintelor de stat.

Facultiltile de sciinte si de litere ail vequt, in

ultimii 25 de ani, crescênd fOrte repede favGrea de
care se bucurail. Si-aduc multi aminte de timpul,
nu departat, când cursurile lor erati cu mare gre-
utate urmate de un fOrte mic numér de studentf,
dintre cari cei mai multi nominali, si prea putini
facêndu-si in mod regulat studiile si examenele.
Ali nu mai este ash. Numérul auditorilor a cre-
scut inteo proportiune ne speratil, si o bunk parte
dinteinsii urméziti cu cea mai mare asiduitate cur-
surile, conferintele, lucrkrile In laborator.
Este insä de prevèqut di perióda acésta de pro-
speritate va fi urmatä de o alta, in care populati-
unea amandoror acestor facultkti va suferi o sea.-
dere. In adevör, in afark de preocuparea lor de sci-
in-VI purk,, ele mai ail de obiect de a forma pe vi-
itoril profesori de curs secundar si superior, si pe
o parte din cei de scoli speciale.

www.digibuc.ro
 316

Cat timp corpul didactic secundar, superior si spe-

cial a mers inmultindu-se, din causa ca Insesi sco-
lile corespuriptóre se inmultiail, licentiatii In sciinte
si In litere gasiaa acolo o intrebuintare mai mult
sail mai putin sigura. Dar acum Inv6tamintul se-
cundar nu mai are trebuinta de desvoltare mai de-
parte; din contra, constatam câ el a ajuns la o ex-
tensiune mai mare decât erà, necesar si de aceea
cautain sa-1 restrIngem. De altä parte, sutele de
catedre earl* ere) vacante se ocupa mai töte cu ti-
tular)", In urma examenelor de capacitate tinute anul
trecut si acelor ce se vor mall tiné anul acesta. Rolul
facultatilor se va reduce dar, din acest punct de
vedere, a implini doar golurile ce se vor produce pe
fie-care an prin mOrte sail retragere.
Observatiunea acésta este justa, mai ales in pri-
vinta auditorului femenin al celor done universita#
Apröpe unanimitatea multimii de fete cari populéza
mai ales facultatea de litere, nu-si impune greuta-
tile si cheltuelile studiilor universitare cleat cu
speranta ca prin ele sa-si faca o cariera In inveta-
mint. Trebue acum sa se convinga töte ca speranta
acésta este desarta. Cele 31 de scoli secundare, nor-
male si profesionale de fete in cari isi pot gasì in-
trebuintarea licentiatele in sciinte si In litere, aii
prea putine posturi pentru ca sa póta indestulà ma-
car a clecea parte din cele call aspira la dinsele;
si Inca trebue observat ca acele posturi sunt mai
töte ocupate cu titulare, ash, a este neinsemnat
numèrul vacantelor la carl sa se póta numi titu-
lare nouè. Acésta si este causa pentru care scóla nor-
mala superióra de fete, prevèquat prin lege, nu se

www.digibuc.ro
 317

va infiinta, pe CAVA vreme absolventele ce ar da ea

nu si-ar gas1 nici o intrebuintare.
lac& pentru ce avem convingerea ca curentul
care impinge Of pe fete spre universitate va con-
teni in curind, lucru fOrte de dorit, cad' el nu face
cleat sa istovésca fortele si mijlócele atator fete,
fdra a realisa Bicf una din sperantele lor.
Este ded neindoios ca in curind cea mal mare
parte din tinerii, cari nu pot sa Lc& studil supe-
riOre numal pentru satisfactiunea sufletésca pe care
o daft ele, vor luit alte directiuni, si ca clientela
facultatilor de litere si de sciinte va scadé.
Perspectiva acésta nu ne ingrijesce. Facultatile
fiind chemate a implini o functiune bine determi-
nata in Stat, este natural si logic ca clientela lor
sa varieze in raport cu trebuintele ce sunt de sa-
tisfacut. Din contra, ar fi un rèil daca s'ar rupe
echilibrul intre cerere si oferta, si dach facultatile
ar continua sa functioneze cu aceeasi intensitate
and cererea e mica, ca si and era mare.
Dar lucrul nu ne ingrijesce si pentru un alt mo-
tiv: este ea ambele aceste facultati ail de exploatat
un camp de activitate mai intins cleat cel actual,
si and ele isi vor largi cercul actiunii lor, num6-
rul auditorilor se va marl de sine.
Pentru acésta va fi de ajuns ca facultatile sa
caute a se preocupa si de numerósele cestiuni de
natura practica, cari trebue stt solicite si atentiunea
Omenilor de sciinta, cum se face acum si pe aiurea,
si chiar la noi. In adevér, facultatea de medicina,
cea de drept, nu lac numai sciinta pura ; ele trag
invétaminte practice din sciinta, si produc medici si

www.digibuc.ro
 318

Omen' de drept cari practica sciinta In mod efectiv

i nu se marginesc numai in speculatiuni abstracte.
In acelasi fel va puté fi si facultatea de litere sa
se ocupe, spre exemplu, a produce Omeni cari sa vor-
bésca si sa scrie limbile moderne, pentru usul prac-
tic,in loc de a se ocup& numai de cestiuni de gra-
matica si de literatura. Acésta este o specialitate
care tot-deauna va avé cautare. Si nu ea este
singura de care ar puté sr], se ocupe facultatile de
litere.
Citt pentru cele de sciinte, ampul lor de actiune
este si mai vast. Se scie cum avIntul cel mare al
industriel germane se datoresce In prima linie sci-
intei germane, si cum In fie-care fabrica mai In-
semnata omul de sciinta nu lipsesce. Pe urma ce-
stiunile agronomice solicita atentiunea nostril cu mai
multa staruinta cleat pe aiurea, unde catedrele
de chimie agricola, de zootechnie, de botanic& apli-
catti, la agricultura, nu lipsesc, desì pe acolo agri-
cultura nu ocupil In Stat locul cu totul dominant
pe care 11 ocupa la noi.
Consideratiunile acestea ne Indémna sa ne silhn
a completà Invétamintul facultätilor de sciinte si
in sensul aplicatiunilor practice ale sciintei, si am
si facut un Inceput, aprobAnd Incheerea facultatii
de sciinte din Bucuresci, de a se transform& una
din catedrele sale de chimie teoretica In catedr& de
chimie technologicá. Am rugat apol pe un specia-
list competent, d-1 C. Jormescu, sa. Mc& la aceeasi
facultate un curs liber de agriculturä, care speram
sil Marla in Octomvrie 1903; am tinut mult sa $e
facil un asemenea curs, nu numal pentru utilitatea

www.digibuc.ro
 319

practica ce trebue sì aibâ, dar i pentru ca agri-

cultura, nobila nOstra indeletnicire naional, s'a nu
fie lipsith de onórea de a avé un loc In cea mai
inaltd scála a -térii.
0 catedra de electricitate aplicat& inert ar fi in-
dispensabild.

Localuri, laboratoriï, regulamente.

Universitatea din Iasi (facultätile de sciinte, li-
tere i drept) posedil cel mai vast si mai bine arne-
nagiat din tOte localurile scolare din téra. li de
cursuri, amfiteatre, laboratoril bin e dotate, bibliotecl,
nimic nu-i lipsesce.
Facultatea de medicina din Iasi ocupa localul ve-
chid al universitAtiii, si un local construit anume
pentru institutul de anatomie. Palatul faculthtii are
nevoe sit fie cu totul prefacut, restaurat si com-
pletat, ciici, asa cum este, e departe de a corespunde
destinatiunil sale. Cat pentru institutul de anato-
mie, desì a costat 650.431 lei, este röd construit
si ref' potrivit pentru destinatiunea sa.
La Bucuresci, universitatea stA fOrte Ieti in pri-
vinta localulul. Palatul universitatii, cu tóta vasti-
tatea lui, corespunde fOrte putin destinatiunil sale,
fiind construit acum 45 de ani, inteun timp and in-
vétamIntul superior nu aveà nici a gecea parte din
exigentele de astrt41, si and nimeni nu putea pre-
vedé desvoltarea ce va lira el la noi. De alt-fel uni-
versitatea nu ocupa decât a treia parte din pala-
tul clidit pentru dinsa ; restul Il ocupa, Senatul si
museele, ash cii universitatea nu are säli pentru

www.digibuc.ro
 320

cursurf, si nici un singur amfiteatru destul de in-

cap6tor pentru auditoriI unora din cursurile cele mal
frecuentate. De aceea dispositiunile regulamentelor
relative la regularitatea frecuentariI sunt litera mórta
Cum sa se oblige sa nu lipsésca de la cursuri eel
1.500 de studentl ai facultatil de drept, cand nu se
pot of eri locurI nicl pentru 300 ? Facultatea de sciinte
are, drept sale de curs, nisce coridóre de catl-va
metri patrati ; iar laboratoriile el sunt réspandite
In case cu chirie, prin t6te cartierele ora§ului. Cum
sa-§1 faca studiile un student obligat a merge la la-
boratorul de botanica de la Cotrocenl, la cel de chi-
mie de pe splaiul Magheru, la cel de fisiologie de
dincolo de ministerul de finance, la cel de morfo-
logie de langa biserica Silvestru, i la unele cursuri
In palatul universitatii ? Si ce cursurI se pot face
in nisce laboratorii instalate prin case particulare,
fara spatiill MO, lumina, Mra nimic din ce trebue
unul laborator ?
Situatiunea acésta este cu totul netolerabila, i tre-
bue se i se puna un capét cat mai curind, daca
vrem ca universitatea n6stra selI merite numele.
Solutiunea cea maI buna nu ar fi de a se goli
palatul universitatiI de -bite autoritatile i institutiu-
nile cari ocupa cea mai mare parte din ele, i a se
lasa intreg pe séma universitatiI; dupa cum am spus
maI sus, palatul nu e potrivit pentru o universitate
moderna.
E de preferit a se face o cladire anume pentru
facultatea de sciinte cu töte anexele eI. Daca apoi
§i museele se vor trece intr'o instalatiune definitiva
a lor, ar puté palatul vechiti se rèmana pe séma

www.digibuc.ro
 321

SenatuluI 0 a facultatilor de litere 0 de drept, car]

ar avé atuncI destul loc.
Cat pentru facultatea de teologie, locul eI este in-
dicat In, marea cladire ridicatä la Radu-Voda, In care
este internatul teologic, 0 unde ar fi loc 1'4:Sae sufi-
cient §i pentru cursurile facultAil.
In prevederea acestel solutiunI, Inca din anul 1898
am cump6rat de la treI proprietari un loc de o intin-
dere de peste 10.000 metri patrati, mergênd din
strada Academiei pan& In strada Enef, In lungul lo-
culul vechei universitati, cu care face corp. Schim-
baffle 0 nevoile supravenite de atunci nu ail permis
a se da urmare ideil nOstre din 1898 ; dar conti-
nuarn a crede ea tot ea este singura care convine.
Clädirea ar puté sa fie relativ putin costisitóre,
cad nu e nevoe sä se faca lucrarI de lux, cart nu
ajuta Intru nimic sciintel. Se pot face clädirI econo-
mice, carI ar avé i avantagiul de a puté lesne fi
Inlocuite, daca cu timpul progresul sciintef le-ar face
sa ajunga necorespumptóre scopuluI lor.
Dintre institutele dependinte de facultatea de sci-
inte, singur institutul de botanic& posed& o instala-
tiune proprie, care este perfect& din töte punctele de
vedere. E adevérat ca e cam departe de centrul ora-
§ulul; dar vasta gradinä botanica care-1 Incongiura
a facut imposibila evitarea acestui inconvenient.
Facultatea de medicinä din Bucurescl are de ase-
menea instalatiunea sa definitivä. Inteo cladire noua,
care a costat 4.410.686 lei. Acésta cladire era de-
stinata sä, contina numai institutele de anatomie ;
a fost Insa croft& pe un plan a§à de vast, In cat
a putut sä intre IntrInsa intréga facultate de me-
Raport adrrsat M. S. RegelutSpiru Haret. 21

www.digibuc.ro
 322

dicina, cu -Mite laboratoriile i institutele sale, earl

at Incaput In largul lor.
MaI sunt insA necesare Ore-carl lucrAri accesorii,
precum ingrAdiri, grajduri, etc.
*
* *

Reducerile budgetare din 1901 ail fâcut ca dota-

tiunea diverselor institute i laboratorif universitare
sâ scada fOrte mult. Pentru unele, scaderea e mai
putin simtitti; e mai greil InsA pentru laboratoriile
unde fac lucrAri un nurnör mare de studenti, §i unde
prin urmare se consuma mult material. Nu este mai
putin adevörat ca, organisatiunea actuala a acestor
institutiuni este 0 ea In mare parte causa cheltue-
lilor mail ce reclama. Fie-care laborator este inde-
pendent de cele-lalte, are personalul WI, materialul
s64, budgetul söii, pariA 0 localul ski. Numai la
universitatea din Bucuresci sunt 5 laboratorii de
chimie, 2 de fisica, 2 de anatomie umand, 4 de
anatomie, fisiologie 0 morfologie generalâ, i asà,
mai departe. Dach, in loc de a fi 5 laboratorii i
institute distincte de chimie, ar fi fost unul singur,
organisat In vederea intregului serviciil chimic, cat&
economie de personal, de local §i de material ar
fi fost l
Concentrarea acésta va trebui dar urmarita, cu
ant mai mult, cu cât ea ar fi i In avantagiul stu-
diilor. Dar ea nu va fi posibil6 pentru universita-
tea din Bucuresci, cleat atunci când va avé un
local propriil pentru acésta ; incl un motiv pentru
ca cladirea lui sA nu mai intâNie.
0 altä nevoe a InvötarnIntului superior este In-

www.digibuc.ro
 323

fiintarea unel gradini zoologice cat de modeste. Ne-

cesitatea el pentru cursul de zoologie este tot asà,
de mare ca si a gradinil botanice pentru cursul de
botanica, dar o gradina zoologica contribue mai mult
decât una botanica, pentru a desteptà in popor in-
teres pentru studiile naturel, si prin urmare pentru
educarea lui.
Am studiat cestiunea unel asemenea creatiunT
in Bucuresci. Desi pret,ul ce ni s'a cerut era fOrte
modest, avênd in vedere ca era vorba de a se
populà gradina si cu animale exotice, totusi el intre-
ceà puterile nástre actuale. De aceea am renuntat
pentru moment la acésta dorinta, si vom cerca sa,
Infiintam o gradina mai modesta, populata numai cu
animale din Ora, earl' ar servi ca inceput pentru
una mail completa, si Inca ar fi de un folos enorm
pentru a popularisà cunoscinta faunei nOstre, asà,
de reil cunoscutä chiar de multi ómeni de sciinta.
*
* *

Votarea legii din 1898 a facut necesara, prefa-

cerea tuturor regulamentelor universitare. Ele tre-
buiail puse de acord, nu numai cu legea cea noua,
dar si intre dinsele, caci erail nepotriviri marl" in-
tre regulamentele facultatilor de acelasi fel, de la
cele douö universitati, ceea ce da loc la dificultati
nenumörate.
Nouele regulamente s'aii facut si s'ail pus in a-
plicare pentru bite facultatile si pentru invetamin-
tul farmaceutic, afara de cele de drept, al caror
.

proiect este Inca in desbaterea consiliului perma-

nent. Causa acestei intâNieri este mai cu séma ca,

www.digibuc.ro
 324

consiliul a a0eptat sa se dea o solutiune cestiunii

doctoratului i a sectieI sciintelor de stat.
Un punct in care acest din urma regulament va
trebul sa dea o solutiune practica este acela a exa-
menelor, cari ail ajuns WI, de numerOse, incat pro
fesorii nu mai ajung ca sa le faca, din care causa
ele devin superficiale.
0 indreptare mare va veni, indata ce se va mar-
gini dreptul studentilor de a se presinta la examen
fara nici o limita.
Dupa regulamentul actual, care datéza din vremurile
cand facultatile de drept aveati abià douO sail trei
sute de elevi, sunt patru sesiuni de examene pe an,
0 un student caciut la o sesiune are dreptul a se
presinta din noil chiar la sesiunea imediat urma-
Ore. Acésta este nerational; caci, child un student
e respins de la un examen, acésta insemnéza ca nu-si
cunósce materia, i nu in cele dquO luni cari separa
o sesiune de alta va fi el in stare sa o prepare.
De alta parte, putinta ce aii studentli de a se
presintà la examen orl-când vor, chiar cand sciil
ca sunt nepreparati, maresce munca profesorilor in
mod inutil, i nu are nici o sanctiune pentru un
student. Va trebul a se impune o taxa de examen,
din care partea cea mal mare sa serve pentru plata
examinatorilor, i care sa romana perduta pentru
student, in cas de respingere. Cu modul acesta, un
student va sta la ganduri inainte de a se presintà ne-
preparat la examen, de vreme ce caderea 'II va aduce
o paguba.
In fine, o nouti titirare pentru profesori va fi
and facultatile, avênd ate un numér de docenti,

www.digibuc.ro
 325

acestia vor fi chematl a face examenul Impreun4

cu profesoril. Munca acestor din urmA va fi micso-
ratä, iar docentil, facend examene, se vor face cu
timpul cunoscuti si se vor deprinde cu atmosfera
universitarg, ceea ce va fi In folosul universitAtil,
de dre-ce docentiI stint In parte pepiniera din care
se vor recrutà viitoril profesorl universitarI.

StudergiY.

PanA, In 1899, universitgile nOstre nu aveail un

regulament de disciplind, pentru studentI. Cu töte
acestea, necesitatea lui se simtià maI de mult,
mal ales in urma óre-cAror desordine ce avusera loc
aniI trecutI. Dar trebuinta acesta a devenit impe-
riósit In anil din urmA, din causa Inmultirif celei
repedl a studentilor de la universitatea din Bum-
al aror numér a trecut de 3.500. Regula-
rescI,
mentul era necesar nu numal pentru a da mijloc
de a se tine disciplina acesteI multimi, dar si pen-
tru a Impedecà crescerea artificialA a numéruluI
studentilor. In adever, sunt numerosl studentif cari,
dupa ce s'aü inscris intr'o facultate, niel nu maI
urmézä, cursurile, nicI null mal tree examenele.
Anil trecutl s'a constatat chiar ch erat unif carI se
Inscriati In universitate, nici de cum cu intentiunea de
a face studif, ci numat pentru a se introduce prin-
tre studentI si a-I provoca la desordinf.
Se IntImplA iarAsl ca, multl studentl se Inscriii
la done facultAtI de odatA, dar apol nu urmézA,
cursurile cleat la una, rémânend inscris si la cea-

www.digibuc.ro
 326

ceea ce face ea numërul studentilor acesteia

se pare ma! mare decât este In realitate.
FLO, la 1899, nu erà nicI un mijloc de a regullt
Intr'un fel situatiunea unor asemenea student!, 0 de
aceea se vedeall unii cari figurail. In matricule de
4.ed de anT, de0 de mult eT nu maT fAcuser& nici
un act de student regulat.
Regulamentul de ordine §i disciplina din 10 Fe-
bruarie 1899 a implinit aceste lipsuri, prescriind pe
de o parte regule §i pedepse disciplinare, iar pe de
alta norme dupa cari studentif neregulati trebue
§ter0 din matricule.
Regulamentul pune norme i pentru modul cum
pot sA, functioneze societâtile de student!. Ele trebue
s aib autorisarea senatuluI universitar i sA, co-
munice In mod regulat rectoratuluI nouele admisiun!
de membri, lista membrilor biuroului i därI de
séma despre gestiunea averi!
Masurile acestea devenit indispensabile In
urma desordinelor la car! unele grupe de student!'
ail dat loc de câtI-va anI Incóce. Sub diverse pre-
texte, 0 de multe or! far% niel un pretext, capitala
§i ora§ele din provincie ail fost agitate In numele
tine rim iI uni v ersit are .
Trebue sA spunem cA mal tot-deauna de câte orI
s'ail intImplat asemen! lucrurI regretabile, s'a do-
vedit c principalif agitator! perduserh de fapt drep-
tul la numele de student, pentru-cA pärasiserA stu-
diile de an! IntregI, erail Omen! Para, nicI un
rost, car! se InscriseserA In universitate numal pen-
tru ca, la adilpostul numeluI eI, sa, part comite de-
sordinI far& fricA de pedépsa. S'a dovedit In fine

www.digibuc.ro
 327

ea printre studenti se strecuraii. 0 Omeni fara ca-

pëtaiti, turburatori de meserie, agenti platiti anume
pentru a agità, strada.
Este de neapèrata trebuinta ca la asemenea scan-
daluri sa. se puna capët odata pentru tot-deauna.
Fapte ca acestea desonoréza universitatea, i cei
earl se fac vinovati de dinsele sunt nedemni de a
figura inteinsa. Vom ush dar de tOta rigórea con-
tra celor cari vor mal comite asemenea fapte, §i vom
restabill ordinea cu ori-ce pret. Vom face ast-fel
cel mai mare servicid universitatil, curatind-o odata
de elementele rele, earl. de anT de Oile o compromit
in ochii lumii 0-I turbura mersul lini§tit.
*
* *

De0 avênd o vechime numal de 40 de ani, uni-

versitatile nóstre dispun deja de diverse institutiuni
insemnate, al caror scop este de a aduce ajutor
studentilor.
In frunte vine Fundatiartea Carol, infiintata in
1891 de catre Maiestatea Vóstra §i al carei regu-
lament a fost modificat la 10 Octomvrie 1898. Ea
pune la dispositiunea studentilor o biblioteca admi-
rabila, inteun local splendid 0 cu facilitati de lucru
exceptionale. Fundatiunea mai acorda §i burse §i
ajutóre de diverse f eluri.
Ministerul are prevNuta in budgetul sötl 50 de
burse pentru studentii universitari, a 100 lei pe luna.
Aceste burse sunt repartisate intre ambele univer-
sit 41.
Universitatea din Bucuresci dispune de fondul
Hillel, care agli este de apröpe 300.000 lei, §i care

www.digibuc.ro
 328

provine din o donatiune de 100.000 lei, filcutA de

repausatul Hillel Manoach pe la 1870. Din venitul
acestui fond, se del cate-va ajutóre de studiii In
térA, 0 se trimit 0 bursieri In strainatate.
In acela§i cas, este fondul Adamachi, administrat
de Academia Romanit, i din care, pe lingA altele,
se dait burse In téra, i In strttinatate pentru stu-
denti at universitAtii din Ia§I.
Fondurile Iosif Niculescu i Rhtlucanu Simonidi,
administrate de Casa Soilelor, sunt afectate In spe-
cial pentru burse §i ajutóre In strain6tate.
Cu modul acesta, studentii no§tri dispun de In-
lesniri relativ insemnate, atat pentru a-0 face stu-
diile in térä, cat §i pentru a 0 le desarvar0 In stral-
nAtate.
Printre tinerii trimi§i In strainatate, tinem sil
mentionAm In special pe d-1 George Murnu, doctor
In filosofie de la Mitnchen, orn versat in cunoscinta
limbilor 0 literaturilor antice, pe care am reu0t sa,-1
facem se fie admis In scóla germanA de la Atena,
una din cele mailnalte institutiuni pentru studiul ar-
cheologiel elene. AcéstA §c(Sla face sapäturi 0 de-
scoperiri cari aii ilustrat-o deja, 0 este o favOre deo-
sebita aceea care s'a facut until' -Ur-16r roman de a
fi admis In ea. Dupa, ce va termina lucrárile sale
la Atena, d. Murnu va trebui trirnis la Roma, pen-
tru a se perfectiona §i In archeologia romana. Töte
aceste studii sunt indispensabile pentru a forma un
bun archeolog pentru téra nóstra, unde anticita-
tile romane §i grecesci se intalnesc In a0 de mare
numèr unele langa, altele.
In fine, Casa coLllelor a intreprins sá fundeze o

www.digibuc.ro
 329

cantina universitara la Bucuresci si una la Iasi, cu

scop de a procurà studentilor fara mijlóce o hrana
1ndestulatöre si nu scumpa. La inceput, ea consa-
era acestei fundatiuni o suma de 16.000 lei pe an,
care sperarn ca va mai cresce pe urma prin aju-
torul 6menilor generosi. Cantinele universitare vor
1ncepe sa, functioneze la 1 Noemvrie 1903.

www.digibuc.ro
SITUATIUNEA CORPULIA DIDACTIC IN GENERE.

RemuneratiunT. Institutiuni de ajutor.

Sub regimul legif din 1864, remuneratiunile cor-
pulul didactic nu ere.' supuse la nicT o regulh; ele
se fixati prin budget, O. de aceea variail fOrte mult
de la un profesor la altul i de la un an la altul.
Acea lege con-tine& 11mA% o dispositiune (art. 387),
dupa care, dupâ 12 aril de servicitii, remuneratiunea
se indoia. Acésta dispositiune nu a fost InsA nici
odata aplicaa, i nicT nu ar fi putut sg, fie, ad ar
fi dus la nisce cresceri de cheltuelf fantastice, mal
ales in periáda aceea de inmultire repede a colilor.
La 6 Martie 1883, fiind ministru d-1 P. S. Aure-
lian, s'a sanctionat legea numitA a gradatiunii,
care fixà norme mal realisabile pentru plata cor-
puhii didactic. In locul dispositiunif de la 1864, ea
introducea gradafiunea, care er& o crescere a sa-
lariuluT primitiv de ate 15°/0 la fie-care 5 anT, Ong
la implinirea a 20 de anT de servicig, când crescerea
se oprià.
Sistemul acesta, care constituià o inaintare pe loc,
a fost un act de mare dreptate pentru corpul di-

www.digibuc.ro
 331

dactic §i cea mad mare binefacere, nu numaI pen-

tru dinsul, dar §i pentru Invetamint. In adevör, ser-
viciile de Invötator de orT-ce grad, fat& cu alte ser-
vicii publice, nu sunt bine platite, niel la nol, nici
pe aiurea. Privilegiul acesta InvötätoriI II impart
In genere cu töte categoriile de servitori aI Statu-
lul al caror numör e mare. Este o necesitate care
nu se póte Inlatura. Corpul didactic Ins& are cir-
cumstanta agravanta, ca un invetator, odata numit
la un post, rémâne IntrInsul tóta viéta lui. Invéta-
torul dar ar fi lipsit de ori-ce putinta de a-§I Im-
bunatati situatiunea cu timpul, cad el nu are mij-
lácele de Inaintare earl nu lipsesc nici uneia din cele-
lalte cariere. Ar urma dar ca un InvOtator, intrat
In servicia la vIrsta de 21 de aril cu un salariü
óre-care, sA continue a-1 primi neschimbat timp de
30 sail 35 de anl, tárg, nicI n crescere, chiar atuncl
când va avé sotie i copiI pe carI va trebui
crésca, i când virsta i infirmia4i1e nu-I vor maI
permite sIL suporte privatiuni1e pe earl le suporta
un tinör. i acésth situatiune nenorocitä ar fi partea
tocmai a corpulul a carul recrutare este supusa la
conditiunile cele mat grele, de óre-ce i se cer studil
Indelungate, examene §i concursuri grele §i repetate,
carI nu se cer pentru niel o alta cariera Situatiunea
acésta ar fi fost o nedreptate a0, de mare, In cat
cu siguranta cariera profesoratului ar fi fost cu
totul parasita i ar fi römas un refugiii doar pentru
insapabilil i lepadatil celor-lalte cariere.
S'aù exprimat Ins& temerl ca gradatia va con-
tinua a cresce aà, Incat se devina o povarä de ne-
suferit pentru budget. Este Insa u§or de Inteles ca

www.digibuc.ro
 332

nu pOte fi a§à ; crescerea grad OM trebuià In mod

fatal sa se oprésca, cel mult pâna In 20 de ani de
la punerea In aplicare a legit el', de Ore-ce pana atunci
top ce! ce aveati drept la dinsa ar fi dobândit-o,
iar de aci Mainte gradatiunea trebuià sa se mentina
la o cifra aprópe fixa, inscrierile cele nouè find com-
pensate prin .stingerile celor e§itl din corp. In fapt,
nu a fost tocmai a§à, din causa continuelor infiin-
-WI de §coll §i de posturl noue ce ati avut loc In al-
timil 20 de ani. Totu0 crescerea anualä a grada-
tiei s'a micorat dejà fOrte mult, a0, ca ea nu pOte
sa fie nici intr'un cas o causa de desechibrare bud-
getara.
Totalul gradatiilor se ridica 41 la 2.900.000 lei'
In cifra rotunda, pentru un total de salad! de
16.764.659 lei pe an, ceea ce face vre-o 17% ; iar
media crescerii gradatiei de la 1883 pâna aqII a fost
de 73.000 lei pe an, crescere care 0 ea e destinata
sa dispara cu totul Indata ce perioda creatiunilor
va fi Inchisa. Nu credem sa fie vre-un alt corp In
care inaintarile sa represinte o cifra a§à, de mica.
Crisa din anii din urma a atins 0 corpul didac-
tic, 0 Inca hate() masura mai simtitóre cleat pe
altii, din causa ca reforma legilor instructiunil a coin-
cidat tocmal cu momentul maximului criseI. De
aceea salariile corpulul didactic ail fost atinse nu
numal de reducerea progresiva aplicata tuturor sa-
lariilor, dar §i de o altä micprare care se va aplia
tuturor celor carI vor infra de la 1901 inainte In In-
vetamint. Ast-fel, salariul until institutor a fost
fixat la 160 le! pe luna, in loc de 200, cât trebuià,
stt fie In urma reduced! progresive ; al unul profe-

www.digibuc.ro
 333

sor secundar, la 300 lei, in loc de 330; al unui pro-

fesor universitar la 550 lei, in loc de 720 ; iar gra-
datiile pentru viitoril invètätori de orl-ce grad vor
fi de ate 100'0 la fie-care 5 ani, in loc de 15°/e.
Este dar de' preveciut ca pan& in 20 de ani, cifra
totala a aTadatiei va suferi o scadere de a treia
parte.
In resumat, corpul nostril' didactic nu se póte
Oice ca e maI rèil plait cleat pe orl unde aiurea,
dupa cum spun unii ; avênd insä, in vedere ea viéta
la noi este ast-fel organisata, ea pentru eel' saraci
ea este relativ mai grea deat pe aiurea, trebue sa
recunóscem ca pentru. un dascal, care cu mijlóce
asà, de mici este dator sä-s1 -tin& cu cuviintli, locul
lui in lume, este destul de grett sa faca fata greu-
tailor. *i când vre-o intimplare nenorocitä, obliga
pe cAte unul sa se abata din budgetul lui, fórte
grett mal póte sa-s) restabilésca socotelile. Acésta
indémnä pe unii din el, pentru a-si marl venitul,
sa caute ocupatiuni si in afar& de scóla, ceea ce este
spre marea dauna a el.
Cassa de economie, credit ,i ajutor a corpului
didactic, infiintata prin legea din 31 Ianuarie 1903,
dupa modelul acelei call existà deja, pentru corpul
ofiterilor, lush' cu insemnate ImbunatatirT, are de
scop de a veni in ajutorul profesorilor de ori-ce
grad, scapandu-i de camata la care eratt expusl,
indata ce dintr'o imprejurare 6re-care el erail silitl
sa depasésca la vre-un moment venitul lor regulat.
Cassa are de scop de a capitalisä cu o dobända mica
cotisatiunile lunare ale membrilor, carl trebue sä
fie de cel pOn 2°/0 din Wit, si de a le face im-

www.digibuc.ro
 334

prumuturl cu dobanda mica í cu mari inlesnirl de

plata. Afar& de acésta, cassa îT forméza un fond
pentru ajutáre, din tare ea va puté, In cas de ne-
norociri, sa acorde pensiuni i ajutóre membrilor,
vaduvelor saü orfanilor lor, precum si de a fund&
Intretiné institutiuni de educatiune pentru copiii
membrilor i pentru orfanii lor, i ori-ce alte sta-
bilimente filantropice In folosul lor.
Acésta institutiune, constituita la 1 Aprilie 1903,
se presinta deja ca una din cele mai insemnate bine-
faceri aduse corpului didactic. In mal putin de sése
söptömanl, ea numörà dejà 3.000 de inscrieri, din-
tr'un total de vre-o 7.700 membri, cat numör& In-
tregul corp didactic, si Inscrierile continua mereü.
Capitalul el, de o cam datA modest, a fost intre-
buintat pentru a face Imprumuturf, dintre cari cele
mal multe ati scapat din grele nevol pe ceI Impru-
mutati. Dar binefacerea cea mai mare este di, abià
constituitä, cassa a putut deja s& implinésc& i o
altä mare chemare a sa, aceea de a se Ingrij1 de
sOrta orfamilor membrilor corpului didactic.
Sórta acestor desmostenitl este cu totul de plans.
Un dascAl, cat traesce, mai nici odata nu 'Ate face
economii, cu cari sa asigure existenta vkluvei
orfanilor söl, In cas de nenorocire. De aceea, sunt
o multime de copii, unii orfani de ambil parinti,
römasi literalmente pe drumuri, dupa ce tatal saü
mama lor a fost pe catedra ani intregt
Pentru dîniT s'a Infiintat, de la 1 Septemvrie 1903,
Orfelinatul corpului didactic, care chiar de la In-
ceput a putut sa primésca 50 de baeti de curs pH-
mar. Insa organisatiunea lui deplina, care se va re-

www.digibuc.ro
 335

alisa cel mult pana in trel ani, prevede 0 sectiune

de agricultura 0 de meseril pentru bAeti, sectiune pH-
mark de gospodärie rural& 0 industrie casnica pen-
tru fete, 0 gradina de copil (anexa No. 85). Orfe-
linatul este instalat in vastele cladirl ale manastiril
Bistrita (judetul Valcea), cedate none In acest scop
de catre ministerul de rasboiii, i reparate de noi.
El dispune 0 de un teren ca de 10 hectare, care
va servl pentru aplicatiunile de agricultura, gradi-
Waage 0 pomologie.
In curand speram ca Cassa de economie va fi In
másura a se ingriji i de vaduvile rèmase far& aju-
tor, i de unii dascäll infirmi cari, ne avênd drept
la pensiune i nicl fiind In stare a-0 face cursul,
se afirt in situatiunea cea mai de plans. Pentru a
nu-I arunch, pe drumuri, suntem snip sä le acor-
dam congedii; dar acésta nu se pote face la infi-
nit. Cand cassa va fi in stare sa le faca un mic aju-
tor cu care sa-0 pótá duce viéta, ea va face un
act de umanitate, 0 In acela§1 timp un serviciti
§colii.

Stabilitatea corpuluT didactic.

Trebuinta ca corpul didactic sá alb& o situatiune

bine asigurata 0 scutita de fiuctuatiunile politice, a
-fost tot-deauna recunoscuta de toti, cu deosebire
doar in privinta mAsurii In earl sa se tinä séma de
dinsa. i este evident ca o indeletnicire intelectuala,
a$a de incordata 0 de obositóre ca aceea de dascal
0 pentru care conditiunea de continuitate. este in-
dispensabilá, ar fi paralisata cu totul, daca cel che-

www.digibuc.ro
 336

mat a o indeplini ar trebui sa aiba In fie-care mo-

ment preocuparea IRO de mane.
De alta parte insa nicheri mai mult cleat In cor-
pul didactic nu este necesara disciplina cea mai
exacta si hnplinirea datoriei, nu dupa litera legii
si a regulamentului, ci dupa consciinta de orn onest
si cu sirntul responsabilitatif sale morale.
In acésta alternativa, este destul de greti a se
nemerl masura justa, si a se pune regule cari sä
asigure interesul scorn de o potrivä de bine din am-
bele puncte de vedere.
Legea din 1864 a mers pana la extrema limit&
in primul sens, cad ea WA ministrului dreptul de a
aplich ori-ce pedépsa corpului didactic, afara de aver-
tisment. Ori-ce alta pedépsh nu se puteh aplich cleat
de o comisiune de 5 profesori trasi la sorti pentru
fie-care judecata In parte.
Dispositiunea acésta avea dejà inconvenientul ca,
micsorà prestigiul ministrului fata, de administratif
sei, si ca, face& ca pedepsele, chiar and se aplicail,
veniail ash de Carpi in urma greselii, incat se per-
deh tot efectul lor. Mai este de observat ca legea
din 1864, care face& o situatiune ash de privile-
giata profesorilor secundari, speciali si superiori,
lash pe invOtatori si pe institutori la discretiunea
absoluta a ministrului, ba si a revisorului scolar,
car] puteaa sa le aplice de-adreptul ori-ce pedépsa,
pan& si destituirea Dar, ceea ce a fost mai Mil,
comisiunile de judecata, ash cum le forma, legea din
1864, adese-ori nu si-ati priceput datoria, ci, inspi-
rate de un spirit de corp rèti inteles, se socotiail
obligate a apérà pe acusat de pedépsa, une-orl chiar

www.digibuc.ro
 337

In casurl de villa vöditä. Se intelege, nu tot-deauna

se fäceà ash; dar destul a fost ca un numèr In-
semnat de sèntinte s'it fie date In asà, fel, pentru
ca tOte sä fie apol lovite. de discredit pänä inteatitt,
incht ministrii preferail sä lase pe vinovatl nepe-
depsitf, maI bine cleat sä se expunä a fi infrun-
tatl prin achitrol nemeritate.
0 reactiune contra acestel stärl de lucrurl s'a
produs chiar de la inceput, cad tOte proiectele de
legi, de la 1866 incóce, ail propus lárgirea puteril
de represiune a ministrului, färii a merge Insä pismä
a se atinge siguranta positiunif profesorului.
Cât pentru situatiunea netolerabilä pe nedrept
facutä invOtAtorilor i institutorilor prin legea din
1864, ea a fost Imbunätätitä In fapt chiar Inainte
de modificarea legii, prin masurile luate intre 1885
si 1888 de catre d-1 D. Sturdza, pe atunci ministru
al instructiunii publice.
Dupii diverse schimbäri, aduse de modificrtrile le-
gilor votate in ultimil gece anT, situatiunea actualrt
este cea urmiltOre: pentru invötätori, institutori
personalul didactic al scolilor elementare i infe-
rióre de meseril si de agriculturA, avertismentul,
amenda, censura si intarc,lierea grad atiunif cu Uil
an, se pronuntä de ministru; suspendarea si trans-
ferarea, de ministru, cu avisul conform al consiliului
permanent; a doua transferare i excluderea pe timp
märginit sag pentru tot-deauna, de o comisiune ju-
diciarä numitä pe sése ani i compusä din un pro-
fesor de universitate i doT membri de curte de
apel; pentru profesorif secundan i pentru acei al
scolilor comerciale si ai scolilor superiOre de meserii,
Raport adresat M. S. RegeluT.Spiru Haret. 22

www.digibuc.ro
 338

miertismentul i amenda se pronuntA, de ministru;

censura, de ministru, cu avisul conform al consi-
liului permanent; iar t6te cele-lalte pedepse, de o
comisiune judiciara compusA, din 5 profesori univer-
sitarI i numittl pe sése ani; pentru profesoriI si
agregatif universitarI, avertismentul i amenda se
pronuntA, de ministru, cu avisul conform al consi-
liulul permanent; tóte cele-lalte pedepse, de aceeasi
conlisiune judiciará care judecá si pe profesorif se-
cundarl.
Cu modul acesta si astkA ministrul nu póte aplich
nicl una din pedepsele acelea earl' pot compromite
stabilitatea situatiuniI unuI invetator óre-care, nici
pe acele carl 1-ar puté sdruncinA intru anta, In
cht s5,-1 pin, sill a párilsi invetamintul. De alat parte,
comisiunile judiciare, fiind numite pe cate sése anI
iar nu pentru fie-care causd in parte, vor avé mal
mult simtul responsabilit4i1 lor, si vor puté
formeze o jurisprudenta, care sd, regulariseze intru
cat-vit hotaririle lor, lucru care erà cu neputinta
In sistemul legil din 1864.
Situatiunea actuala ar fi dar destul de bunil
ar asigura o administratiune destul de regulatá,
(lac& nu ar fi o imprejurare care zádarnicesce bu-
nele prevederi ale legiuitorilor: acésta este intro-
ducerea in scólä din ce in ce mai mult a luptelor
politice, cu -bite pasiunile i violentele lor.
Originea acestel calamitátl stil In doué dispositiunl
de lege, earl* amândou6 sunt excelente In sine, si
ail cu totul alt scop cleat de a duce la un ase-
menea resultat. Una este aceea de a asigurà stabi-
litatea corpulul didactic ; alta este dispositiunea din

www.digibuc.ro
 339

legea electoral& si din cea comunalh, care a admis

intrarea profesorilor secundarl si superiorI in corpu-
rile elective politice : camera, senatul si consiliile
comunale.
Nu se pOte admite ca legiuitorul s'a fi facut aceste
exceptiunI cu intentiunea de a face o favOre spe-
cialh", de a crea un privilegia pentru corpul didac-
tic, in contra intereselor scorn si ale tèriI. Dacd, a
cäutat srt asigure stabilitatea corpulul didactic, mer-
gênd chiar phnä la extremitatea de a-1 sustrage
aprópe de tot de la actiunea ministruluI, cum fäceit
legea din 1864, era tocmai pentru-crt se presupunea
di ministrul, ca orn politic, va fi expus influentelor
de partid, si s'a voit ca aceste influente s& nu tur-
bure seninätatea si linistea scolit. Iar dacA legea
electoral& si cea comunald, a facut pentru profesorl
exceptiunea de a-I admite in corpurile elective,
desi fiind functionarl platitI al Statulm, a fost pen-
tru-c& s'a socotit ca profesoriT, ca órneni indepen-
dentl ce &ail, luminatl si deprinsl a judech lucru-
rile cu obiectivitatea obiclnuitä, in sciintfi, vor aduce
in desbaterile intereselor publice linistea, shngele
rece, reflectiunea, logica neturburata de considera-
tiunile personale, pe cari era in drept cine-va sil le
astepte de la dinsii. Ce nepretuit ar fi pentru buna con-
ducere a afacerilor publice un concurs de acest fel !
Dar nu a fost ash. Politica a intrat in scóla, far&
a Irtsa la usa nimic din bagagiul ei, si a introdus
impreunrt cu dinsa zizania, violenta, desordinea si
nedisciplina. Dreptul profesorilor de a face politic&
s'a interpretat pentru ei ca un drept de a fi necu-
viinciosi, nu numaI cu autoritrutile scolare, dar cu orl-

www.digibuc.ro
 340

ce autoritate a toril, Mra a except& nicI chiar pe cea

maI Ina lta din ate. Prin presa, in intruniri publice,
pretutindern uncle se face o manifestatiune politica,
ori de ce natura ar fi, se vOd pvofesori luand parte,
fara a se vedé vre-o deosebire intre modul de a fi
al lor si al ort-caruf altul care nu e retinut de nicI
un fel de consideratiunl.
Nu sunt multI acei car! se gandesc c calitatea lor
de profesori insemnéza si ea ce-va, i ca le impune
unele reserve de earl' nu le este permis sa se e-
mancipeze. Daca o lege le-a dat dreptul a fi
nu este nici o lege care sa le dea dreptul de a nu-si
face datoriile de profesori, i printre acestea in
prima linie le este impus ca sa fie disciplinati,
sa aiba respect de ordine si de autoritatl, sa dea
scolarilor exemplu de dreptate, de adevèr si de build,
cuviinta in raporturile sociale, orl de ce natura, ar
fi ele. Cine nu scie, sag nu pOte s concilieze a-
ceste datoril cu exercitiul altor drepturi ale sale,
nu se cuvine sa fie profesor. SI se ocupe nurnai
de politic& cel care nu o pOte face in mod demn si
si care nu scie sa punä datoriile sale fatil
de scóla mal presus de pretinsul drept de a se e-
mancipil de töte regulele de buna-cuviinta si de or-
dine; dar in scOla nu are ce cautà. Este o incom-
patibilitate absoluta intre chernarea Malta si sfanta
a until profesor, de a fi apostolul adevOrulul si al
iubirel intre Omen!, si aceea de a semOna vrajba
i a lucra pentru pervertirea simtului moral al OHL
Cata se recunóscem ca, de ceea ce se petrece, nu
profesorii sunt primil vinovati. Legiuitoril din trecut
le-ati dat dovada de inalta incredere, cand che-

www.digibuc.ro
 341

mat sa iea parte la conducerea afacerilor publice,

dar el' nu ail prevOut erL vor fi politicianT, carI s6,
nu se sfiésca a introduce phyla i In scOlrt anarchia,
numai ea inmultéscrt numèrul elienilor. Ei nu
ail prevécjut ademenirile, promisiunile, favorurile ne-
permise earl' se vor Intrebuinth pentru a face din
profesorI nisce simpli agentI politici, In locul 6meni-
lor cumpëtati si intelepti pe earl voiail ei sh-1 purià
in serviciul torii. i este un mare merit, si o mare
dovada de intelepciune din partea corpului didactic
cu t6te acele ademenirT i favoruri, abià un ne-
insemnat numèr din membril sOI meritrt asprele cri-
tice pe carI le formulam ad. Marea lor majoritate
'1st insusesc pe deplin cuvintele cu earl* nu de mult,
inteo altuí érà, intr'o ocasiune solemnä, corpul di-
dactic se exprimit In acéstrt materie:
Am vöqut si vedem Inca In tOte oilele pe nisce
politiciani fara scrupule legClnd sórta scorn de s6rta
fórte precarà a destinelor lor electorale, fOcênd din
institutor robul lor, scoborIndu-I, nicI chiar la rolul
de propagandist al unei doctrine, ci de agent al
unei coterii, in serviciul uneT personalitäti. In nu-
mele interesuluI superior al térii i pentru salvarea
ei, vO rugrtm sà ne scapatI cht maI curilnd de po-
liticianI".
Strigatul acesta la noi nu este numal al profe-
sorilor cumin-0 i earl' suferti de a vedé injosith
demnitatea corpuluI din care fac parte, dar al tèrii
intregi. Trebue ca scOla sA, fie scilpatà de politicrt,
cu ori-ce pre i numaI decht. Este de prisos sa
vorbim de reforma scolif, de reforma moravurilor,
pe chta vreme vorn asisth, neputinciosl sail neprt-

www.digibuc.ro
 342

shtori, la pervertirea simtului moral al generatiu-

nilor viitáre care se consumh, sub ochil nostri, de
unii din aceia earl aü jurat si sunt pliitii ca sh
lucreze numai pentru indreptarea lor pe calea bine-
lui si a adevOrului.
Din acest punct de vedere, regimul care este la
noi nu existii, In nicI o alth térh. Nicheri, absolut
nicheri, nu s'a creclut ch until profesor i se Vote per-
mite totul, intlath ce se va pune sub egida a tot
puternica a politicei. Am vOqut In Oil, al chror li-
beralism nu se mai discuth, suspendhndu-se pe cincI
luni un profesor universitar, pentru o manifestare
politich destul de modesth, dar socotita ofenshtóre
pentru autoritate, si un altul eliminat din corp pen-
tru o publicatiune al chrei spirit ell opus ideilor
de iubire de patrie si de ordine. La noi s'a vkiut
acum chtI-va all un profesor parhsind clasa impre-
una cu scolarii luT, copii de 16 ani, si ducêndu-I la
o intrunire publicà, filrh ca sh i se intiimple nimic
röii; din contra. S'aii vk,lut Orneni judecati in re-
gulh si condamnati pentru fapte infamante, luati
sub protectiune si recompensati indath ce s'aii pus
la adhpostul politicel. Ash fiind, chiar putinele mij-
lOce represive ce prevede legea r6miln neputincióse,
cäci pedépsa se aplich, nu pentru a face un rëù
celui vinovat, ci pentru a servì de exemplu; si cum
are sh, fie ash, child cel vinovat se vede transfor-
mat In eroil politic, designat pentru recompensele de
mhine
Ori-cari ar fi fost bunele intentiuni ale legiuito-
rului din trecut, acum experienta este fficutil. S'a
dovedit ch, dach introducerea profesorilor In politich

www.digibuc.ro
 343

a adus tërii servicii necontestate, aceste servicii pe

cji ce merg sunt compensate, cu un prisos din ce
in ce mai mare, prin r6ul colosal ce se face scolii
si prin viitorul periculos ce se prepara tërii din causa
relei educatiuni morale ce se da tinerimil. Experi-
enta a esit r6iI.
Para indoiala, nu va fi usor a se aduce indrepta-
rea necesara. In viéta politica, orf-ce pas inapol este
greil de Mcut. Dar datoria conduc6torilor este de a
vedé rèul, de a-1 calculà consecintele si de a spune
adev6ru1 intreg. Noi ne facem acésta, datorie, con-
vinsi find ca, ori-citt vor protestit eel interesati,
toti cei earl judeca lucrurile cu nepartinire si cu
dor de Ora, fara a except& insasi .imensa majo-
ritate a corpului didactic, ne vor da dreptate. De
alt-fel, cel care se adreséza Maiestatii Vástre e da-
tor sa-I spuna adevérul, fara a se preocupà de nirnic
alt-cevà.
Pentru a se aduce indreptare, trebue stt Inceteze
confusiunea care se face intre dreptul profesorulur
de a face politic& si datoriile luI de profesor. Tre-
bue sa se scie ea nu exista pentru dinsul nici un
drept care sii-1 permita a se sustrage de la acele
datorii, si ca printre acestea In prima linie sunt
acele datorif de ordine, de disciplina, de supunere
la legi, pe earl el Insusi e dator sa le inculce sco-
larilor s61. Trebue sa se creeze mijlóce de a se pe-
depsi repede si In mod eficace ori-ce abatere de
acest fel ; alt-fel desordinea se va perpetret, si scOla
nu pOte sa traiasca In desonline. Se impune dar
alcatuirea unul cod, care sa prevada pedepse anu-
mite pentru ori-ce abatere de la datoriile profesio-

www.digibuc.ro
 344

nale, cari sa lovésca In mod egal §i pe vinovatif

earl' fac, §i pe ceI carl nu fac politica, i orI-care
ar fi rangul lor In InvétamInt.
Sa nu se spuna ca prin acésta s'ar aduce atin-
gere prestigiuluT corpului didactic. Nu exista pentru
nimenT nicI un drept al caruI exercitiil sa fie per-
mis 'Ana la licenta cand acésta se IntImpla,
prestigiul corpuluT e atins prin faptul licenteT, iar
nu prin mäsurile ce se ieail pentru InfrInarea ei.
Mai sunt In Stat corpurl respectate i iubite de
totT, carora nu le este permis a abusa de dreptul
de exercita drepturile cetatenescI, nici chiar In
masura Re care cerem a se impune pentru corpul
didactic. Acelea sunt magistratura i armata, al
caror prestighl, departe de a fi micprat, este ma-
rit i asigurat prin interlicerea lor de la orI-ce ma-
nifestare pasionata. SA se compare, §i sa se spunA
daca prestigiul corpuluI didactic a ca§tigat sati a
perdut prin amestecul luI In luptele politiceI mili-
tante.
De alt-fel, cand discutam asupra interesulul §colil,
asupra interesuluI töril, nu putem sa ne impedicam
de interesul unui corp, oil-care ar fi acela.
SA nu se (pea ca mäsurile ce cerem ar restringe
libertatea de actiune a profesorulul, In exercitarea
drepturilor ce-I conferA legile existente. TOte drep-
turile consacrate prin legI se pot exercita In tótA
deplinatatea lor, cand fie-care rémane In limitele
ce-I sunt trase i nu degeneréza In licenta. Dar daca
ar fi adevörat ca exercitarea dreptulul de a face
politic& nu o pot avé profesoriT decat cu condi-
tiunea de a continua starea anarchica de asta41,

www.digibuc.ro
 345

nu esitAm un moment a spune cA ar trebui sA, se

retraga profesorilor dreptul de a face politidi.
*
* *

Avem Ore-care dificultate de a luptà contra unui

obiceiii introdus de cht-va timp in InvöthmIntul de
-bite gradele : acela de a se acordà congedif lungi,
sub pretextele cele mai usóre. Se invOca baa, pen-
tru care se produc certificate medicale de comple-
sentA ; studii, interese de familie. La un moment,
numal congediile acordate in invétâmintul primar
insumaii un total de 180 de aril, si variail de la
câte-và, luni pistna la trel si patru anI.
11,6u1 ce decurge de ad pentru Invéti-imint este
mare. Un suplinitor nici odattl, nu pOte s& presinte
garantiile pe earl' le presintA un titular, numit cu
atittea precautiuni si in urma atâtor probe de ca-
pacitate. El nu pOte da nici odatit catedrei sale pri-
ceperea, interesul si tragerea de inina pe care
suntem in drept sa o asteptiim de la un titular,
care e legat- de dinsa pe viéth. Este dar nedrept
pentru Stat de a pläti un titular si a avé servi-
ciile unui suplinitor. i rOul erà si mai mare când
si suplinitorul chpOtà congediti si se inlocuià cu un
al doilea suplinitor. Se intImplà ast-fel cd, pe o
catedrA trAiail ate trei sat' patru insi, cari fie-care
beneficia cu ce-va de la dinsa, iar serviciul se fâceh
numal in proportiune cu ceea ce prima ultimul su-
plinitor.
Luptilm cu staruintA pentru a stirpi acest refl.,
cu töte greutätile ce Intirnpinam, cad nu e niel un

www.digibuc.ro
 346

mijloc care sä, nu se intrebuinteze pentru a se eludà

masurile nOstre.
Singura exceptiune ce am facut a fost In favórea
absolventilor normalisti institutori si institutóre, cari,
din lipsa de locuri la orase, aü fost silitl sa pri-
méscrt locurl de Inv6tiltori satesct Am crequt ca
fata de dInsii trebue cat-vit timp sa ustim de Ore-
care indulgentä, Omit ce sit se deprinda cu decep-
tiunea. Cu Incetul insa Ii vom aduce si pe dinsil
la regula comuna.
* *

Legea din 1864 (art. 387) qiceit: Toti membrii

corpuluf InvetamIntulul public, pe citt se aflä In ac-
tivitate de servicig, aü dreptul de scutélä de ser-
viciul militar".
Din punctul de vedere al Invètämintului, mäsura
acésta erà excelentä. Nu se "Jae calculà 1.6111 ce
resultä pentru scóla din retinerea la casarma, timp
de trei anf, sag chiar de un an, a unui Inv6Vitor,
de orl-ce grad ar fi. Intreruperea acésta II face sâ
pérda o mare parte din cunoscintele 1111 si din edu-
catiunea speciala pedagogica pe care, cu anta tru-
da, a capetat-o In scOla normala, organisata ca
internat anume In vederea acestel educatiuni. In
casarmä, Invétatorul contractéza deprinderi earl sunt
In opositiune cu educatiunea aceea, si cursul ideilor
lui suferh o intrerupere sag o deviare fOrte &tuna-
tóre. ln timpul acesta catedra lui, fiind suplinita,
sufera tOte neajunsurile semnalate mai sus.
Din nenorocire. dispositiunea legil din 1864 a fost
anulata prin legile de recrutare subsequente.

www.digibuc.ro
 347

Legea Invöthmintului primar din 1896 reuise

sii, concilieze interesul ,c4ilel" cu acel al armatei, or-
ganisând militaresce colile normale de inv6tAtori
i institutori. Cu modul acesta, normalitil capötail
instructiunea militara chiar In cáln,, sub controlul
ministerulul de rasboin; iar dupa absolvire, eran scu-
titi de serviciul permanent in armata. Regimul acesta
nu a durat Irish' decât pitnil In 1898 and, prin legea
de recrutare din acel an, corpul didactic primar a
fost din non supus legii comune. De aceea avem
o multime de catedre primare neocupate, pentru-
crt titularil lor 41 fac serviciul militar, i in fie-care
an, In Septemvrie, tocmaï cand activitatéa colii
este mai intensa, o multime de coli se inchid, pen-
tru-ca Invëtatoril sunt chemati la concentrare, fiirii
mäcar sä pan, fi supliniti; cáci cum se "mite gäsi
un suplinitor la térn, pentru trel sëptOmâni, cu o
plat& de 58 lei pe lunä ?
Este indispensabil sn, se revinn, la dispositiunile
legil din 1896, dacn, nu la acele din 1864.

www.digibuc.ro
 iNVÉT);MINTUL PRIVAT.

Dintre 0-Le ramurile de Invetamint, acela care a

facut mai patine progrese la noi este invötimintul
privat.
Dintre legile asupra instructiunii votate in ul-
timil 40 de aril, singura, legea din 1864 cuprinde
12 articole earl se ocupà de invétamIntul privat.
Aceste articole insil nu stabilesc mai nici o rekuld,
certà, asit ca, scolile private ail römas de fapt aprópe
libere de a avé orl-ce programe, ori-ce regula-
mente, ori-ce fel de personal. De ad i. a resultat cil,
scolile serióse cari se Infiintaserit altà data, nu ail
putut sustiné concuren-ta celor earl nu-sl filceail nicT
un scrupul de a da un invétamint superficial, cu un
personal recrutat la intimplare, pentru-ca, aceste din
urrna, puteatt sa, se rnultumésdi cu o plata, ce nu
puteà, acoperi cheltuelile unei scóle bine organisate.
De aceea multe din scolile mai de séma, s'aii in-
chis, si cele-lalte merg anevoe, afará dacá nu bene-
ficiéza, de vre-o imprejurare deosebith care sa, le
permit'', a luptà.
Regularnentul din 29 August 1885 a contribuit
intru cilt-vii, sa, indrepteze acésta, stare de lucruri,

www.digibuc.ro
 349

silind sa se inchida parte din scolile mal putin

serióse, prin faptul ca, a stabilit un control sever
In privinta promotiunil scolarilor pregatiti In afara
de scolile Statului.
Dar regulamentul din 1885 a avut ,si o alta im-
portanta pentru Invëtamintul privat ; anume, ca el
pentru Intâia Ora a dat o consacrare oficialä Invë-
tilmintului scolilor private, cad a organisat in mod
regulat 'examenele de promotiune ale scolarilor lor
si le-a liberat certificate valabile In scolile Statului.
Masura acésta a provocat pe vremea aceea recla-
matiunile celor cari la prima vedere nu-i intelegeati
sensul; el ins& se datoresce ca mil de scolari, cari
alta-data primiati un inv6tilmint numai de forma,
aú putut sh-sI regulariseze studiile, ch. pètând sigu-
ranta ca, munca lor in scolile private nu este per-
duta pentru continuarea studiilor lor pana la sfirsit.
Regulamentul din 1885 a fost modificat de mal
multe orl de atuncl, Insa prineipiul lui a Minas
neschimbat, ca scolaril particularl sa póta trece
examene de promotiune de stat, In anumite con-

Atka lnsa nu este de ajuns. Invètämintul privat

are nevoe de o lege speciala care-I lipsesce, fie ca,
multe din dispositiunile legil din 1864 sunt calute
in desuetudine, fie a sunt cestiuni pe earl acea
lege nu le-a atins, si earl ac,11 aü trebuinta de o so-
lutiune. Ast-fel, ca sä nu citam decât una, este cestiu-
nea invötamintului primar, care dupa constitutiune
dupä lege este obligator pentru top' copiii de Ro-
mani; pe când, in cele mal multe scoll private, el

www.digibuc.ro
 350

este negles cu totul i inlocuit prin studil straine

de programa.
De aceea chiar In viitórea sesiune a corpurilor
legiuitóre vom presinta un proiect de lege asupra
Inv6tamIntului privat.
In momentul acesta, regulamentele carora este
supus invetamIntul privat sunt: acel din 4 Julie
1896, asupra scolilor private; acel din 29 Maiti 1896,
pentru examenele de InvOtamint primar ale copii-
lor pregatiti In familie sail In institute private re-
cunoscute de Stat; si acel din 12 August 1898, asu-
pra scolilor secundare, care se ocupa si de exame-
nele de promotiune ale scolarilor privati de curs
secundar. Dintre acestea, cel din 4 Iu lie 1896 cauta
sa dea o organisatiune intregului Invètamînt privat.
In afará din aceste regulamente, InvëtamIntul
privat, In anil din urma, nu a dat loc la masuri
crenerale
b de natura orounica. Vom enumera ad. nu-
mai cate-va din cele mai Insemnate dispositiunl lu-
ate cu privire la dInsul.
Ne-ail preocupat tendintele putin nationale car);
se manifestéza in scolile private dirigiate de strainf,
une-ori chiar de Romani, si In call urméza copii de
Romani. Am observat ca acesti copif sunt lipsitI
de un InvétamInt suficient al limbii romane; O. is-
toria i geografia térii sunt neglese, si ca invéta-
Mintul religiunil ortodoxe se face fórte de multe
ori cu cea mai culpabila negligen. Am mai con-
statat ca partea educativa este lasata In parasire,
ca timpul de lucru este scurtat prin vacante si sör-
brawl neprevédute de nici un regulament.
Contra acestor abaterl, am dat ordine repetate,

www.digibuc.ro
 351

cari pentru unele scoli, cu deosebire recalcitrante,

aü fost urmate de masuri de represiune severe.
Ast-fel a fost circulara din 16 Noemvrie 1898 (anexa
No. 86), relativä la Invötämintul istoriei nationale
si al religiunii, si acea din 8 August 1903 (anexa
No. 87), prin care impunem In mod obligator intro-
ducerea in scolile private a cântecelor nationale, a
imnului regal si a tablourilor istorice natioriale. Prin
circulara din 29 Ianuarie 1903 (anexa No. 88), am
recomandat a se da mai multâ atentiune educatiunii
In scolile private. Prin aceea din 17 Noemvrie 1897
am oprit a se suspendâ cursurile In scolile private
In alte One cleat s6rbatori1e prevNute pentru sco-
lile Statului. Nu dam mai multe altele de mai mica
insemnrttate.
Cu töte aceste ordine repetate, sunt scoli cari cu
persistentrt se sustrag de la datoria lor i cari prin
acésta se expun la mäsuri de represiune. Ast-fel
am fost siliti, anul trecut, s ordonam inchiderea
scolilor primare bulgare din Tulcea si Babadag, carl
cu töte ordinele, avertismentele si inlesnirile ce li
se fAcuserh, se opuseserrt ani intregi de a se con-
formà se obstinan a privit pe o
multime de copii supusi români de invetämintul
suficient al limbii române, i Incredintaü instructi-
unea acestor copii unor strâinì, veniti de peste gra-
nitä, i earl nu Intelegeaii nici o vorbâ românéscä.
Ne-am preocupat asemenea de cä'rtile introduse
In scolile private, si am interc,lis intrebuintarea a-
celora cari erail de naturá a sdruncinit iubirea si
respectul copiilor nostri pentru Ora lor.
In fine, am cAutat sä facem ca autorishrile de a

www.digibuc.ro
 352

deschide asiluri confesionale sa nu se mal acorde

cleat la persone earl sa Implinésca Ore-cari condi-
tiunf de competinta si o moralitate bine stabilitii.
De sigur, tOte aceste mrtsuri nu sunt suficiente
pentru a asigurà Invétamintului privat o desvoltare
rodnicrt si pentru a stlrpl multele neregule ce aft
putut sii se strecôre Inteinsul In atatia ani. Lipsa
unei legl speciale si a personalului de control, de
Ore-ce nu dispunern cleat de doi inspectori, nu
ne-a permis sil facern mai mult. Speram ca votarea
viitárel legi va pune pe minister In masura de a
lucrit mal cu spor si In acésta directiune.
*
* *

Merin, atentiune faptul ch, de doi ani incóce ail

inceput a se lnfiinta scoli private profesionale, de
earl' mat nainte nu exist& mal nici una. Acesta este
un sernn cA noua tendintil spre InvétarnIntul practic
prinde rAdricinI In spiritul poporului, caci alt-fel a-
semenea scoli nu ar avé nici o putinta de a se in-
fiinta si de a trill. Vom cautà srt Incuragiam pe acele
cari vor dovedi crt merita.

www.digibuc.ro
 OBIECTIVUL EDUCATIUNII IN SCÓLA.

Terminand acl expunerea situatiunif IntreguluI

Inv4rtmInt, credem necesar a resumâ In putine cu-
vinte directiunea pe care ne silim srt i-o irnprimrtm,
si a insistit asupra cAtor-vA masurI despre earl' nu
am lis inert nimic, si call caracterisézrt o parte din
acea directiune.
Una din tintele nóstre este de a restrInge do-
meniul pur teoretic al InvOtAmlntulul atât cât e po-
sibil, Milt a-I comprornite unitatea si soliditatea, si
a desvoltà, partea WI practicrt. Ne siliwi sk Inlitturrim
din InvötämInt tot ce nu aye& viatk decât prin pu-
terea traditiunii, frirk a r6spunde Insk vre-uneI rea-
litätI 6re-care : fie o necesitate socialit actualk, fie
Indestularea uneI necesitkti sufletescI.
Mai cautkm sk apropiem scóla de popor, srt o
facem sa fie iubita si respectatrt, sa fie centrul de
unde sa pornéscä, curentele cele bune si sankt6se
pentru Inaltarea si Intärirea neamului.
Cautiim a face ca InvétranIntul nostru sa devind
un invètrunInt national, de vrerne ce ne silim a-1
face sd, se potrivésca tériI nOstre, In loc de- a ne
Raport adresat M. S. RegelutSpiru Haret. 23

www.digibuc.ro
 354

multumi sti-1 lum facut gata, Intr'un timp i In

nisce conditiuni cari nu mai sunt ale nOstre.
Fgr& IndoialA, Incercarea este fOrte grea si ea
pOte fi supusA criticel In detaliile sale; este impo-
sibil insa ca tinta el sA nu aib& aprobarea tuturor
bunilor patriotl si a Omenilor prevöc,16tori, i avem
credinta c chiar mijlócele ce IntrebuintArn, In ge-
neralitatea lor, sunt nimerite.
Scopul Inv6tamintului Ins& nu este numal instruc-
Ounea, ci i educatiunea tinerimil, i acést& de a
doua parte este mai important& si mal grea de re-
alisat cleat cea d'Intaiii. Este grea mai ales la nol,
unde silintele Invgatorului nu sunt Indestul secun-
date de parinti, earl prea adese-ori, dintr'un senti-
ment de iubire parintésca rég inteles, sunt dispusl
a consider& ca acte de ostilitate contra copiilor lor
ori-ce Incercare de a le disciplina caracterul. Este
grea i pentru minister, pentru-ca In acést& pH-
vint& el nu dispune deck de mijlóce mai mult in-
directe; si este grea cu deosebire, pentru-ca la- noi,
ca nicaeri aiunea, tinerimea se aflA pus& Intre sfa-
turile de discipliniti, de corectitudine, de iubirea aprO-
peluf si a adev6rulu1, care i se propag& de pe ca-
tedrk i exemplele de nesupunere, de rösvratire, de
violentd, de invrAjbire pe care politica introdusa ln
scól& i le pune vecinic sub ochi. 0 bun& educatiune
scOIA va fi imposibiI, pe cat& vreme va durit
acésta stare de lucruri.
* *

Inainte de -bite, scOla trebue s& sadésca In sufle-

tul tinerimil iubirea net6rmuit& de ér i sentimen-

www.digibuc.ro
 355

tul solidaritâtil nationale. In sensul acesta luat

de sése anI Inc6ce o serie de masurI.
Cea ca data i ca importanta, a fost in-
stituirea í,lileT de 10 Maitt ca 4i de serbare natio-
nala pentru tOte scolile. Acésta s'a fäcut prin cir-
culara din 22 Aprilie 1897 (anexa No. 89) si prin
decretul regal din 24 Maiú 1897.
Institutiunea acésta a prins rädacinl chiar de la
inceput. Desi In Maiti 1897 noI nu dispusesem a se
serbA, decât In scolile secundare i speciale, i desì
mäsura fusese luata numaI cu 18 dile lnainte de
civa serbäriI, pretutindeni asociat la dînsa t6te
scolile, chiar cele primare, si pânä i prin sate. De
atuncI, (411ua de 10 Maiti a 'limas o qi de mare ma-
nifestatiune national& pentru tOte scolile, si se ser-
bézâ cu un entusiasm care nu slabesce de loc. Sunt
orase si sate In carI populatiunea Intréga se aso-
ciaza la miscarea colarìL
Organisarea serbäril este liisatä cu totul la ini-
tiativa directorilor scolilor. Ea cuprinde cântece In
cor, discursurI tinute de profesorl si de scolarl, mar-
surI la camp, exercitif gimnastice, concurs de oinä;
la BucurescI si la Ias1 s'a maI adaogat concursul
general al corurilor scolilor secundare si speciale.
Unele din cele maI bune conferinte -(inute cu acéstä
ocasiune all fost imprimate i rOspândite Intr'un
mare numèr de exemplare.
Dina de 24 Ianuarie este si ea o di de serbare
generalä pentru tóte scolile.
Afar% de aceste done, s'a mat instituit serbarea
aniversartt a bätäliilor de la Valea-Albil si de la
Chlugäreni. Din causa vacantelor, giva acestor ser-

www.digibuc.ro
 356

bari nu coincide exact cu pele aniversare : ser-

barea de la Valea-AlbA se face la 30 August, ani-
versarea lurtrit Grivitei; iar cea de la CAlugAreni in
prima Duminech din Septemvrie.
Serbarea de la Valea-Alhil, care s'a fäcut anul
acesta pentru a sésea &A, este una din cele mai
frum6se i mat" inältätóre. Inv60' toriT, scolaril i sätenii
din -bite satele vecine, pänä la marl depärtdri,
i
ieatt parte la dinsa cu insufletire i bucurie. Cea
de la CAlugäreni, instituitä prin decisiunea din
30 Noemvrie 1902, s'a facut anul acesta pentru
prima &A.
In legAturA cu aceste serbAri patriotice, este or-
dinul ce am dat, si care se executil intocrnai, ca
la dinsele veteranii din räsboiul de la 1877 sA fie
tot-deauna chemati ì sOrbAtoriti in modul cel mai
demn; iar la serviciul religios, ce se face in acele
preoth stt facA pornenirea specialA a celor cA-
Op In rAsboiti.
In 19 Decemvrie 1897, realisând o idee ernisA de
d-1 D. A. Laurian, am dispus a se face tablouri co-
memorative de luptAtoril cilltuti in 1877 pentru cu-
cerirea independentei tërii. Fie-care tablott contine
numele celor cAçluti dintr'un sat, incongiurate cu o
cununA de lauri si de stejar, si insotite de o de-
dicatie. Tabloul fie-cArui sat s'a atirnat in soMA
in biserica. Inv6tAtorii sunt datori ca, in tóte ocasiu-
nile, sA vorbéscA scolarilor despre evenitnentele din
1877, si atunci sä glorifice pe cel cari ail murit pen-
tru térA ; iar preotii ail primit ordin de la toti P.
S. Eparchioti. eft sA-I pomenéscA la leturghie in áilele
cele

www.digibuc.ro
 357

Cu ocasiunea formäril acestor tablouri, am fost si-

141 se facem o lung& cercetare in töte satele, prin
inv6tatori, preoti si primari, pentru a stabill in mod
sigur lista completä a celor caçluti In rAsboiti. Acéstä
listä am publicat-o apoi intr'un volum.
Tot pentru a desteptit si a Intretiné sentimentul
patriotic, atat in scóla, cat si afar& din sclilä, am
dispus a se face si a se fespandl, si in scoff, si In
public, tablourile istorice, despre call am vorbit mai
sus; am obligat pe maiestrii de musicA sa cultive
cantecele romanesci, am filcut sa se scrie si sä se
rëspandésca cu pretul cel mal mic posibil scrieri
ca Povestea unel, Coróne de otel, Istoria Räsboiuluì
de neatcirnare i Antologia romând de d-1 G. Co-
buc, Roni(tnia pitoréseä de d-1 Al. Vlahutil, si facem
a se scrie o istorie pop ulara a Rornanilor. Prin di-
verse circulAri, In special prin cea din 15 August
1902, adresata revisorilor scolari (anexa No. 90), am
insistat asupra modului cum trebue intelésa pre-
darea istoriel In scolile primare, pentru a forma in
copii consciinta nationala.
Tot in acésta ordine de idel a fost data si de-
cisiunea din 2 Septembre 1902 (anexa No. 91), prin
care scolarii sunt IndatoratI a saluta drapelul si a
asculta imnul regal In picióre si cu capul descoperit.

Spiritul de ordine si de economie este nedespartit

de o buna educatiune, iar cóla pOte lucra in mod
destul de eficace pentru a-1 desvoltà.
Pentru a ajuta actiunea invötatorilor, am luat

www.digibuc.ro
 358

cate-va dispositiuni, dintre carI vom cita pe cele

mal insemnate.
Cassele de economie scolare, infiintate prin legea
Cassel de economie de la 16 Ianuarie 1880, rOma-
sesera de at-WI timp in Ore-care pärilsire. Am luat
mitsurI pentru ca ele sa functioneze regulat, am
facut sa se iea socotelile celor In-an:pate, si am in-
sarcinat pe un institutor cu grija de a se ocupit
anume de ele si a ne 016 in curent cu mersul lor.
Depunerile scolarilor aü crescut In mod simtitor In
anul din urma. Va trebul insa sì luitm masuri pen-
tru a face sa functdoneze aceste casse si in scale
secundare, unde pân acum ele nu exista, cu töte
prescriptiunile legh.
Prin circulara din 17 August 1903 catre inve
ton, I-am indemnat sa deprindit pe scolarh lor a
adunft plantele cautate In medicina, pe earl pAna
acum farmacia le cumperà din strainatate, precum
si dirpele vechi, bune pentru fabricile de hilrtie.
Masura acésta nu numai va deprinde pe copii a fi
string6torI, dar va avé de efect de a opri in téra
o sumit destul de insemnatil care se platesce pe
fie-care an strâmatatiI, färit nicI o trebuintil.
Prin circulara din 25 August 1902 (anexa No. 90),
am prescris InvKatorilor a adopt& costumul sâte-
nilor, de call nu se cuvine a fi deosebiti prin im-
brilcâmintea lor, si am oprit pe InvetAt Ore de a
purtit imbrilaminte luxósa si pretentiósa, care face
sh se pérdä la térA portul national si deprinderile
de economie i simplicitate.
Prin decisiunea din 8 Iunie 1902, am proscris cu
desAvirsire purtarea corsetulul in scale de fete,

www.digibuc.ro
 359

atat pentru a combate apuctiturile luxóse, cat si

pentru motive igienice.
Inteo ordine pqn diferitA, am voit sa deprindem
pe scolari a se multuml pe cat se pOte cu produ-
sele industrieI Ora, si, pentru acésta, prin ordine
repetate, am oprit pe directorii si directórele inter-
natelor Statulul a-sl maI procura de la fabricile
stràine stofele, panzeturile si cele-lalte articole carl
se produc In Or6. colile de fringhierie ail fost obli-
gate a produce in téra canepa ce le este necesaril,
dupil cum am arâtat mal sus.
Excursiunile scolare, despre earl am vorbit deja,
chutam s6, le incuragiilm si sa le propagam, nu nu-
maI ca mijloc exeelent de educatiune fisica, dar si
pentru a face pe scolarl sa-sl cunóscil si sa-si in-
bésca -téra.
Töte aceste mitsuri ati de scop, fie-care in felul
el, a contribul pentru formarea educatiunii tineri-
mil. Nu ne facem ins& ilusiunea 6, ele ar fi sufi-
ciente pentru acésta. Este cert 6, educatiunea nu
pote fi deck opera inv6Vitoru1uI, si maI cu sOma
a familia Rolul ministeruluI este mult mai restrins,
si noI numal pe acesta 1-am avut In vedere ad.

www.digibuc.ro
SCOLI DE BELE-ARTE, DE MUSICA. SI DECLA-
MATIUNE ; TEATRUL.

Cine-si aduce aminte cat de restrins era acum

20 de ani cercul de activitate al ministerului in-
structiunil publice si al cultelor, si vede cat este
de vast astaql, 10 pOte da séma de drumul stréba-
tut in acest timp. Munca care s'a depus nu a fost
zadarnica, cad edificiul Invötamintului public s'a
Inaltat din ce in ce mai maret, si a rösplatit silin-
tele celor ce ail lucrat la dinsul.
Este insa o parte care, in mijlocul acestel rod-
nice activitati, a rOmas in parasire, si care reclama
si ea atentiunea si ingrijirea nostra ; acestea sunt
artele.
Generatiunea de la 1864, in avintul ei de inainte-
mergOtóre, nu a perdut din vedere nici interesele
artel: de atund datéza scolile de bele-arte, de mu-
sica si declamatiune, musOul de anficitati, pinaco-
tecile. Ba Inca, in ardórea ei, ea a creclut necesar
sa infiinteze doué scolf de bele-arte, doué de mu-
sica, facênd ca, inteun timp cand miscarea nostra,
artistica era aprópe nula, sa intrecem in numér de
scoli de arte pe törile cele mal vechl si mai marl.

www.digibuc.ro
 361

Dar miscarea inceputh In 1864 s'a oprit pe loc.

colile Infiintate atunci ail rémas In starea lor de
la creatiune, si ca orianisatiune, si ca numèr de per-
sonal, si ca instalatie; muséul si pinacoteca vege-
tézh, grämhdite in nisce localuri imposibile si lip-
site aprópe de ori-ce mijlóce de Inavutire. Lumea
násträ, artistich nu are incuragiare ; inv6thmintul
artistic este rudimentar.
Causa acesteI stall de lucruri stä, in aceea ch pro-
blema cea mar; a Inv6thmIntului a absorbit atentiunea
ministrilor a-tat de mult, incht nu a mai rémas pu-
tinta de a se da o deopotrivä ingrijire si cestiuni-
lor de arte. A mai fost ch ministrif, find rare-ori
competinti ei Insisi in cestiunile acestea, nu ail ga-
sit ajutor nici In personalul ministerulul, unde nu
exista nici un servicia, cht de modest, In special
consacrat artelor. De aceea nici clliar silintele si
buna-vointa celor earl, pe apucate, ail putut sh
dea ce-vh atentiune artelor, nu ail fost folositóre.
In fine mai este lipsa aprópe completh a until bud-
get al artelor; chef de sigur nu merith acest nume
nelnsemnata sumh de 7.500 lei pe an, push pentru
inavutirea celor doué pinacotecl.
Va trebui sh se iea cht mai curand másuri pen-
tru a se da scolilor si museelor nisce localuri si in-
stalatiuni mai demne de térá ; sh se märésch fon-
dul pentru inavutirea museelor, dar maI cu seama
s5, se dea institutiunilor artistice nisce legi, earl le
lipsesc cu totul, pentru a se organish odata, ; cAci
organisatiunea actualá, basatá pe nisce regulamente
veclil de 39 de anT, facute in pripa .,i cu lipsa de

www.digibuc.ro
 362

Omeni si de mijlóce de atunci, nicT nu merita acest

nume.
Material pentru aceste legi este Indestul. Fr a
mai vorbl de experienta adunata in patru decenil,
avem proiecte i mernorii numerdse asupra acestei
cestiuni. Mai mult dectit atilt In 1897, am format
:

trei comisiuni, In call am reunit pe top bArbatii cu-

noscetori in materie de arte, cu Insarcinarea de a
elaborà trei proiecte de legi : unul asupra scolilor
de bele-arte, altul pentru cele de musicil i decla-
matiune, si cel de al treilea pentru teatre. Lucecirile
fiicute atunci aü rèmas neutilisate 'Ana acum. Ne
propunem s ne folosim de ele cât mai neintarc,liat.
\Torn cauth, sä. facem In special ca scolile de bele-
arte si de musica se fie organisate ast-fel, Mat sa
serve si ca pepiniera de maiestri bine preparap de
desemn si de musicil pentru scolile secundare si
speciale, ceea ce organisatiunea lor actuala nu are
de loc in vedere.
La 1892, s'a votat legea pentru descoperirea
monumentelor i obiectelor antice, si mai ales acea
pentru conservarea si restaurarea monumentelor pu-
blice ; legi importante si utile, call Insà nu ail dat
tot ce trebuilt sA dea : una, din causa nesuficientei
mijlócelor administrative, pentru a supraveghià de-
scoperirea de anticithti; cea-laltà, din lipsa de mij-
Mee banes& Cea de a doua s'a intors chiar, une-
ori, in contra scopului ski; chci, nepermitênd a se
restaurit unele monumente alt-fel cleat In confor-
mitate cu rdrerile comisiunil monumentelor ist orice
si nefiind mijlóce a se implinl cererile ei, monu-,
mentele ail cilqut In mina. i acl, pentru ca legea

www.digibuc.ro
 363

sa dea tot efectul el util, va trebui a se procurit

mijlócele necesare sub forma unel alocatiunl bud-
getare permanente, anume pentru restaurarea i In-
tretinerea monumentelor istorice.
Inventarul monumentelor publice 0 al celor isto-
rice, prescris a se face prin legea din 1892, s'a facut
,i s'a publicat In Maiil 1897.

Scale de bele-arte.
Cele spuse 01111 ad, ariltfind ca, Folile de bele-
arte 0 conservatoriile ail trehuintà de o reorgani-
satiune radicalk ne vom multuml a aratà acum nu-
mat milsurile mal insemnate ce s'atl luat In pri-
vinta lor In anil din urma.
La c4:5la de bele-arte din Bucuresci, o creatiune
importanta a fost aceea a sectiunil de architectura,
Mcuth, prin decisiunea din 30 MaiiI 1897 0. orga-
nisattt prin regulamentul din 12 Septemvrie 1898.
Sectiunea acésta, a cilreI nevoe erit, imperios sim-
titä de demult, a avut chiar de la Inceput un nu-
mèr de colari destul de mare, ba Inch páte prea
mare, pentru-c6, consiliul §coliI, printr'o Interpretare
prea largä a regulamentulul, a admis un num6r de
§colari. al unel colI private, car.' nu aveatt impli-
nite bite conditiunile necesare.
0 al-0," mäsurd a fost aceea luatil prin decisiunea
din 19 Aprilie 1903 (anexa No. 92), care Indato-
réza pe studentil §cólelor de bele-arte ca, printre
cele-lalte lueräfl ale lor, sá facá In mod obligator
pe fie-care an, si cite o lucrare de copiare sail de
reproducere de pe monumentele vechi romfinesci.

www.digibuc.ro
 364

MAsura acésta are de scop, pe de o parte de a face

pe studentl s cunósch de aprópe aceste monumente,
iar pe de alta de a nu lAsà, sri, se pOrdä, atâtea
resturi artistice, earl sunt pe cale de a dispare.
cele mai bune vor 'contribui pentru a mriri
fondul unui muséti religios, a chrui trebuintil de-
vine pe fie-care di mai simtità, si pe al celui de arte
nationale, despre a croui creatiune am vorbit mai
sus cu ocasiunea invétAmiptulul profesional. POte
chiar ar fi nimerit ca ambele musee sit fie unite
intr'o singura institutiune, pentru care biserica Sta-
vropoleos, reparatit si restauratà, ar servi ca un
cadru admirabil.
Am vorbit mai sus despre transformarea uneia
din scolile profesionale de fete din Bucuresci In scólil
specialt1 de arte nationale, si nu mai revenim asu-
pra acestei cestiuni.

Conservatoriile de musicd i declamatiune.

Pentru scolile de musicii i declamatiune, singu-
rele mhsuri generale ce putem cith sunt doué: prima
este introducerea taxelor pentru scolarii conserva-
toriilor, prin regulamentul din 31 Iu lie 1901; a doua
introducerea diapasonului normal, prin ordinul din
3 Septemvrie 1902.
Introducerea taxelor va avé de efect de a Inlii-
turit din conservatoril multimea de scolari earl se
fiträ sa, aibA cel mai mic talent artistic, si
cari prin numérul lor fac citi invétamIntul devine
o fictinne pentru unele cursuri. Contra acestui réii
am luat mäsuri indi din 1897 si 1898, si le-am re-

www.digibuc.ro
 365

petat si In urmä, impunênd ca admiterile elevilor

In conservatorii sh se fach numal prin concurs si
In numër limitat, fixand anume num6rul elevilor
pe earl II pote avé fie-care curs.
Mhsura acésta nu a fost Inch pe deplin execu-
tata; numérul elevilor dejà admisl la cursurl erh
ash de mare, 'Meta nu s'a putut phnh acum re-
duce numérul lor la cel normal decht la unele cur-
suet'. De alth parte, acésth deprindere, de a lash, con-
servatorul liber deschis tuturor celor ce volati sâ in-
tre Inteinsul, erà ash de Inrädacinath, In cat cu mare
greutate am putut Infrange resistenta celor cari
volati sä persiste in vechile deprinderi.
De vreme ce Inv6thmintul din conservatorii, prin
însâI natura WI, este individual, Inmultirea peste
mhsurii, a scolarilor aveh drept resultat evident, ch
timpul ce se puteh consacrà fie-chruia se reduceh
abià la chte-vh minute pe sèptémiinh; si de vreme
ce cu athta nicl nu puteh fi vorba de un Inv Kh-
mint care sA-§1 merite numele, se luase obiceiul ca
scolaril conservatoriilor sh iea de la profesoril lor
lectiuni particulare platite. Cu sistemul acesta,
se Incuragih înmultirea excesivâ a scolarilor, i se
face& imposibil studiul pentru cei shraci, chiar de
erail falentatl, pentru-ch el nu erail In stare sa
plâtésch lectiunile private ale profesorilor. De aceea,
In leghturd cu mArginirea numérulul elevilor, am
intergis cu totul profesorilor a mal da lectiuni pla-
tite elevilor acestor scoll.
Prin legea din 1900 (art. 102, al. II), profesorii
scolilor speciale sunt asimilatI cu profesoril secun-
darl, In ceea ce privesce datoriile. Acésta Insem-

www.digibuc.ro
 366

néza ca profesorii speciali sunt datori sh dea cate

12 ore de curs pe söpt6mAna, ca §i. cel secundari.
Obiceiul era, Insa ca fie-care sa nu dea decal ate
6 ore. Am impus ca sa se revint la lege.
Prin iinlaturarea elevilor earl nu del probt de
talent, precum qi prin Inmultirea orelor de curs ale
profesorilor, aceOia vor puté dispune de mult mai
mult timp pentru fie-care elev, aqa, ca Inv6tamin-
tul va deveni o realitate pentru dîn5i1.
*
* *

Regulamentul conservatoriilor din 7 Noemvrie 1870

prevedea ca directorul st fie ajutat In conducerea
qcolii de un comitet musical. Acésta dispositiune a
rémas lust tot-deauna Mena mórta, pant in dnul
1901, and pentru prima Ora am constituit aceste
comitete.
Printre masurile luate de dinsele, vom semnalà,
organisarea orchestrelor la fie-care conservator, cu
elevii lor prop-if, §i a productiunilor publice facute
tot cu aceqti elevi. Deja In 1901 se Infiintase In
Bucuresci corul conservatorului, in urma infiintarif
catedrei de cant coral. Catedra de armonie a fost
completata prin cursul de fuga qi contrapunct, care
pant acum nu se facea.
TOte acestea sunt indrumarI pentru viitor; con-
servatoriile a§tépta lust organisarea lor numai de
la o lege, care trebue st resolve multe puncte, ce
nu se pot hotari numai prin masuri ministeriale,
precum este, spre exemplu, cestiunea numirii per-
sonaluluf didactic §i aceea a- organistrii invétamln-
tului Ion.
*
* *

www.digibuc.ro
 367

Cu privire la InvOtamIntul musical, am ardtat

maI sus diversele mAsurl luate, ca aceea a instituiril
concursurilor de musica In §colile secundare i spe-
ciale, a InvètâmIntuluI efectiv al musiceI In §colile
primare, a instituiriI de premif pentru cele maI
bune corurI la sate, a introduceril in coll' a cân-
tecelor românesci. Nu mai revenim asupra lor.

Teatrul.
Dintre t6te institutiunile carl depind de ministe-
rul instructiuniI publice i al cultelor, aceea care
merge maI greti este fára Indoiala teatrul. .Cu tOte
acestea, nu se 'Rite qice ca Statul nu s'a interesat
de dinsul §i. nu I-a venit In ajutor In -Vote felurile.
Prin legea din 6 Aprilie 1877, s'a cautat a se da
teatrulul o organisatiune temeinica, imitatii dupâ
aceea a comedieI francese. Statul da teatrelor din
Bucuresci, Ia0 §i Craiova, subventiunl curl anI in-
tregi s'at'l mentinut la cifra de 195.000 leI pe an,
farä a socoti 46.000 lei, cheltuelile directiunif ge-
nerale a teatrelor; In anii din urmA, cu tOte redu-
cerile fácute, cifrele acestea sunt Inca respectiv de
168.000 §i 41.000 leI. Teatrele din BucurescI §i din
Ia0 ail salele gratuit, ceea ce represintá Inca o sumá
fOrte Insemnatá, care nu se 'Rite evaluà la maI putin
de 100.000 leT pe an numaI pentru teatrul din Bu-
cures& Cate trele teatrele ail incg, subventiuni de
la comune §i. judete, carI la un loc nu fac maI putin
de 90.000 lel pe an. In fine Statul a facut §i. face
continuil cheltuelI cu reparatiunea, lntretinerea si
Inavutirea teatrulul din Bucuresci; aceste cheltuelI

www.digibuc.ro
 368

s'ag ridicat de la 1875 pan6, açli la 1.715.621 lei.

Nu mai socotim deficitele insemnate pe earl. de mai
multe orI le-a plátit tot Statul. T6te acestea la un
loc represint& cel putin 500.000 lei pe an. Ce nu
s'ar putea face cu o asemenea sumrt, consacratil in
alt-fel artelor !
O asemenea subventiune din partea Statului,
oraselor si judetelor, se pare destul de insemnatri.
Cu t6te acestea, ate trele teatrele duc o viéta fórte
precard, si póte de mult s'ar fi inchis, dacrt le-ar
fi lipsit sprijinul Statului in irnprejurttrile cele mai
grele.
Causele acestei stäri de lucruri sunt numer6se.
1). Imprejurarea c un numOr relativ mare dintre
societarl nu mat sunt in stare de a face servicii In
raport cu situatiunea ce ocuprt in teatru, si nici nu
pot fi inlaturati prin trecere la pensiune sag alt-
fel, ceea ce incarcg, teatrul cu o povarà insemnatrt.
2). Sistemul societariatului, care face din socie-
tart nisce adev6rap functionari, avênd un fel de ina-
movibilitate prea timpurie, incompatibila pentru unif
cu munca intensivä ce reclamrt arta teatralä.
3). Dificultatea ca, cu o singurrt truph, sà, se Lc&
fat& tuturor exigentelor repertoriului variat ce tre-
bue sa aiba unicul teatru al orasului, ostenéla peste
milsurrt ce impune artistilor i greutatea de a se
preparà bine piesele in asemenea conditiuni.
4). SlAbiciunea studiilor dramatice in conserva-
torii, care nu produce destule talente bine prepa-
rate, pentru a improsprità, personalul.
5). Iaräsi sistemul societariatului, care, imobilis'and
personalul vechig, face grea, dacri, nu imposibilrt, pre-

www.digibuc.ro
 369

Inoirea lui, chiar dacä conservatoriile ar produce

tineri de valóre.
6). Diseminarea ajutórelor oficiale la -UT! teatre,
In loc de a avé numai unul bine organisat, care
ar puté atunci s satisfaca el singur trebuintele pe
earl nu le pot satisface cele trei de acji. (Francia
are o singurA comedie francesd,, noi avem trei!).
7). Organisarea costisitóre pe care o face nece-
salt, acésta multiplicitate de teatre subventionate.
8). Lipsa repertoriil destul de complet, scris
Intrio limbd curatil i alésà, §i potrivit gustului di-
verselor categoriT de public.
9). Lipsa unei administratiuni energice, care este
necompatibilä cu organisatiunea actuala, In care
autoritatea directorulul se reduce la a executà de-
cisiuni luate de comitet, i de earl directorul nu
este responsabil.
10). Concurenta cafenelelor-concerte i a trupe-
lor straine, de cele mai multe ori cu totul inferhire,
car!, nefiind supuse la nici o taxil pentru saraci ca
pe aiurea, i la nici o limit& de preturi, absorb cea
mai mare parte din clientela, care alt-fel ar putO
fi a teatrului national.
Ne multumim cu enumerarea acestor cate-va
cause, car! ni se par a fi printre acele ce ail adus
actuala stare a teatrelor nostre ; ne abtinem Insa
de a insist& 0 de a discutà, cad avem trebuinta
sa mai studiem cestiunea, Inainte de a ne puté pro-
nuntà, cu siguranta asupra ei.

Raport adresat M. S. Regelui.Spiru Haret. 24

www.digibuc.ro
 BISERICA SI CLERUL.

Legea din 1893.

Legea asupra clerului mirean si a seminariilor din
1 Iunie 1893 este acea care reguléza in momentul
de fatA afacerile bisericescl; cat pentru seminaril,
organisarea lor a fost schimbata, din cea facutä la
1893, prin legea modificatóre din 1901, despre care
am vorbit Op,.
In ceea ce privesce biserica si clerul, legea din
1893 cuprindeA In esentA urmAtórele dispositiunl :
10. Se limitéza num6ru1 parochiilor la 297 pentru
orase si 2.734 pentru sate; ca consecinta se Iran-
tin 297+2.734=3.031 preop ca parochi, se reduc
treptat toti ceI-laltI, numitl supra-numerari, si se
opresce In principiii de a se maI marl numérul bise-
ricilor peste cel existent la 1893.
2°. Se fixéza salariile personalului bisericesc.
3°. Se pune In sarcina comunelor urbane plata
personalului parochiilor urbane, si in a Statulul plata
celor rurale; pentru acésta, se puneh o dare de 4
lel pe an pe fie-care cap de familie ortodox In co-
munele rurale, si se prevedeà In budget o sum&

www.digibuc.ro
 371

de 500.000 lel pe an, ca ajutor din partea Statului

pentru comunele urbane.
4°. Se defer& tóta puterea disciplinara asupra pre-
otilor In fie-care eparchie unui consistoriti de trel
cleric!, numit pe trei an!.
Dupa 10 ani de experienta, atat avantagiile, cat
si inconvenientele legii clerulul se pot judeca In
destula cunoscinta de causa.
*
* *

De la prima vedere se observa ca numörul pa-

rochiilor este prea mic. In orase, numörul de 400
de familii, pe care legea II fixéza pentru un paroch,
este admisibil, din causa ca' populatiunea este strInsa
la un loc, si cestiunea distantelor nu are mare im-
portanta. Nu este insa tot asa la Ora. Acolo in-
tinderea mijlocie a unei parochii, asà, cum o fixéza
legea, este de peste 4.700 hectare, ceea ce presu-
pune distante mijlocil de 7 kilometri de strébatut.
In lung si In lat. In realitate, sunt fOrte multe pa-
rochil a caror Intindere este si ma! mare, si ace-
stea de ordinar sunt tocmaT parochiile de munte,
unde locurile sunt rele si catunele reslete de tot.
Nu sunt rari parochiile unde preotul trebue sa, alerge
ate 20 de kilometri si mai mult, pentru ca sa vi-
siteze pe parochienii sé1. i acéstä enormä greutate
a distantelor nu este cel putin compensata prin nu-
mérul mai mic al poporanilor; cad' numérul mij-
lociii de familii care revine unel parochil rurale este
de peste 360.
Este usor de Inteles ca In asemenea conditiuni este
imposibil unui paroch rural sa-si fad', cum trebue

www.digibuc.ro
 372

datoria lui, care este, nu nurnai de a servi litur-

gia In bisericä, dar 0 de a visith intr'una pe pa-
rochienii sei, pentru a-I sfätui i a-I consolà, in
nevoile lor.
Dar cestiunea se complica si mai mult, daca se
consideräN numerul bisericilor existente. Acest nu-
mör este cu mult mai mare cleat acela al paro-
chiilor, aci sunt 3.348 biserici filiale pe lângii cele
2.734 parochiale. Dupit lege, preotul paroch este
&tor sä facä serviciul religios pe rind la tOte bise-
'idle din parochia sa. Pretutindeni dar, unde sunt
mai multe biserici inteo parochie, credincio0f nu
pot ascultà serviciul religios cleat la douö sail trei
septemâni odath ; cad rare-ori distantele sunt destul
de micl, ca sil le permitä sh se adune totf la bise-
rica unde se servesce. Se Intelege lesne röul cel mare
ce decurge de aci, mai ales la sörbätorile cele mari,
la Pasci 0 la Craciun, and biserica din sat stä In-
chisä. Sunt sate unde de la 1893 nu s'a mai fäcut
serviciul in diva de Pasci §i de Cräciun, singurul
preot find ocupat la biserica parochiald.
Inconvenientele acestea merg crescênd 0 Inmul-
tindu-se cu cat numörul preotilor supra-numerarl
merge scAlênd ; 0 de aceea se_ intelege pentru ce
mitropolitii 0 episcopii cauta prin tOte mijIlicele sit
impedice reducerea acestor supra-numerari. Mini-
sterul Insä este silit sit urmarésca acéstä reducere,
obligat fiind la acésta prin prescrierile exprese ale
legii.
Inconvenientele acestea ale legii ail fost visibile
chiar de la punerea ei In aplicare, 0 de aceea chiar
de atunci a Inceput sä, se agite cestiunea Inmul-

www.digibuc.ro
 373

tirii parochiilor. Sinodul s'a ocupat de dinsa in mai

multe rinduri, i s'a fä'cut tabele de nouele parochil
ce se mai gAsesc necesare. Numörul lor se urc& la
aprópe 500. Nu a fost Ins& posibil On& acum a se
da satisfacere cererilor repetate ale sinodului, pen-
tru-c& nu a fost posibil a se marl budgetul cu vre-o
500.000 lei pe an pentru acest scop.
In schimb Ins& numörul parochiilor urbane este
prea mare In cele mai multe orase. In unele phrtT,
numörul lor s'ar puté reduce usor la a treia parte
din cel de alp, ceea ce ar Insemnä o usurare con-
pentru budgetele comunelor respective.
* *

Faptul de a se hotArI In principiù ca preotii s&

fie pliitip de Stat, sail de comund, este punctul ca-
pital In legea din 1893, cAci a asigurat situatiunea
clerului, fat& de positiunea lui cea precara din tre-
cut. Ceea ce se póte imputà acestei 041 din lege,
este ca a creat pentru Stat o povara fórte grea,
destinat& a deveni cu mult mai grea In viitor, Mr&
a creä i resurse sigure pentru a o acoperi.
In adevör, legea clerului a impus Statului chiar
de la inceput o crescere de cheltuell de 4.513.870
lei pe an, care este destinata, sä mai créscA Inc&
cu aprópe 3.000.000, prin adilogarea gradatiunii
preotilor, si prin Inlocuirea treptatá a preotilor cu
titluri nesuficiente prin altii cu seminarul complet,
cari se plätesc mai scump. Este dar In total o sar-
cina nouä, present& sail viitóre, de mal bine de 7
miliOne care s'a impus Statului In 1893. Pentru a-
coperirea ei, se prevedea un imposit de 4 lei pe

www.digibuc.ro
 374

cap de familie ruralh, care puteâ sä, dea cel mult

4.000.000 lel pe an. Dar nicl. acest imposit nu s'a
putut mentiné, i se scie pentru ce.
Cestiunea acésta este fOrte seriósh i nu trebue
push la o parte ; ea interesézh budgetele viitóre
inteun grad fOrte insemnat, fiind vorba de o cre-
scere viitóre a0t de mare.
4-
* *

Dack la inconvenientele acestea vom mai adhogâ

0 pe acela ch disciplina preotilor a fost slAbith mult
prin anularea autorithtii mitropolitilor 0 episcopilor,
care s'a inlocuit cu acea a consistoriilor, vedem ch
sunt destule motive carl impun o revisuire a legil
din 1893. Acésta nu s'a putut inch face, din causa
numeróselor lucrhri din anii din um-a, 0 din causa
ch momentul era règ potrivit, Ill timpul crisel care
ne-a bântuit ; dar se va face in curând.
Crisa a flicut ins& ca sh se modifice dejh cifrele
fixate de legea din 1893, duph cum s'ail modificat
tóte legile earl cuprindeail dispositiunl de natura
financiarh. Intre altele , s'a suprimat alocatiunea
anualh de 500.000 lei pentru subventionarea co-
munelor urbane.
Dispositiunea acésta a creat Ore-cari dificulthti cu
primhriile, dintre carl unele s'ag socotit in drept a
reduce, sag chiar a suprimâ cu totul alocatiunile
pentru cler, earl le priviati, in virtutea legil. Drep-
tul acesta nu-1 ag. Votul camerelor din 1901 a su-
spendat bite legile anteriáre numai intru eat nu eraii
de acord cu budgetul votat pentru 1901-1902, dar
nu mal mult. El nu modifich intru nimic cele-lalte obli-

www.digibuc.ro
 375

gatiunl reciproce ale Statului si comunelor. i de

alt-fel, aceste din urma primiserä avantagii call se
calculézä cA, sunt de mai bine de trel ori si jumätate
mal mail deck subventia ce li se suprimase, prin
adaosul de venituri ce le-a adus crescerea imposi-
tuluI funciar si reducerea progresivä a salariilor.

Casa Bisericil
Prin legea din 21 Ianuarie 1902 si prin regula-
mentul ei din 31 Martie 1902, s'a Infiintat si s'a
organisat o institutiune, care speräm ca va aduce
bisericii servicii cel putin tot atât de marl ca si
acelea pe cari Casa So5lelor le aduce lnvètilmintului.
Casa Bisericii are Insärcinarea de a administrà, sub
controlul si autoritatea ministrului, töte afacerile
bisericescl si religiOse, cari cad In atributiunile lui ;
da.,r In acelasi timp ea este declaratä persónil ju-
ridicä, si ca atare i se dä dreptul de a controlà ad-
ministratiunea averilor bisericesci, ori-care ar fi pro-
venienta lor, si de a face sä se respecte si sä se
execute Intocmai testamentele si actele de dona-
tiune filcute In favórea stabilimentelor religiöse.
Importanta acestei din urma, dispositiuni este Inca'
mai mare pentru biserici cleat pentru scoli, cad
bisericile posed& averi liisate prin testamente, do-
natiuni sail alt-fel, mai marl decât ale scolilor, si
cu töte acestea mai nici un control nu se exercità
asupra lor. Socotelile bisericilor cari, dupä lege, tre-
buiaa verificate de cátre primäril, de cele mai multe
ori nu erail luate cu anii; am avut ocasiune sä vedem
socoteli neverificate de 15 ant Cât pentru averile

www.digibuc.ro
 376

lasate prin testamente, neregulele ce se petrecead

cu ele craft de neinchipuit. Biserici cari aveat qecimt
de mii de lei venit pe an cadeau In ruina, pe and
veniturile serviail pentru a intretiné armate intregI
de functionarl.
Casa Bisericif este chemata sa puna regula In
acésta desordine, i ea s'a pus pe lucru cu ener-
gie 0 staruinta. In 18 lunT de când exista, ea a
descoperit deyt o multime de neregularitati, i luptä
ca sa le puna capét. Dep, socotelile pe trecut sunt
aprópe sa fie lamurite la cele mai multe biserici,
§i sunt multe avert din cele cari erat in pericol de
a se perde, pe cari Casa Bisericii le-a recapetat
sat este pe cale a le real:16-a. Dar lucrarea acésta
este neinchipuit de grea, pentru-ca sunt fOrte multi
aceia cari, intr'un fel sat In altul, se folosiat pe
nedrept de averile bisericesci, i va trebui o lupta
indelungata i inver0mata pentru a li se scóte din
mâna. Atunci Ins& and se va fi facut lucrul acesta,
and biserica va fi readusa in stapinirea tuturor
averilor cari sunt ale ei §i cari se risipesc, ea va
fi scutita, In mare parte de tutela Statului §i va
putO sa-0" regaséscavechea splen dáre numai prin
propriile el mijlóce.
De o cam data Insa situatiunea Casei Bisericii
este destul de grea. Infiintata tocmai In momentul
maximului crisei, sunt fOrte restrânse mijkicele ce
i s'at pus la dispositiune, i prin urmare 0 puterea
ei de lupta.
"'Ana acum, singurul venit proprit. al Casei Bi-
sericii este acel care provine din arendarea pamin-
turilor date bisericilor prin diversele legl de impro-

www.digibuc.ro
 377

prietarire, conform art. 7 din legea el constitutiva.

Acest venit, pentru 1903-1904, este de 180.000 lei.
Cu -bite acestea, Casa Bisericii a putut chiar din
primul an al Infiintarii sale sa Incépa a-0 Impuni
obligatiunile ce i se impun prin art. 8 din legea sa.
In anul 1902, ea a lntreprins cu propriile sale mij-
Mee recladirea palatului mitropoliel din Ia0, resta-
urarea i completarea locuintelor de la biserica An-
tim din Bucuresci, 0 a Inscris pentru prima Ora In
budgetul sèü o sun* modesta de o cam data, pen-
tru a ajut& la reparatiunea §i constructiunea de bi-
serici rurale lipsite de mijlóce.
Actiunea Casel Bisericii se va simti din ce In ce
mai mult, cu cât mijlócele sale vor cresce. Pentru
a i le marl, 0 In acela0 timp pentru a aduce bi-
sericii un servicift pe care de mult II reclama,
ne-am propus s regulamentam fabricarea i Intre-
buintarea In biserici a lurnInarilor de céra.
Alta data in biserici nu se tolerà Intrebuintarea
nici unui alt fel de lumlnari deckt de céra curata,
de albine. Acésta erà un bine, §i pentru igiena cre-
dincio0lor, i pentru conservarea picturilor, i pentru-
ca aliment& o industrie infloritöre, aceea a albinä-
ritului, care Imbogatià regiuni Intregi. Cu timpul
Insa fabricatiunea luminarilor a lnceput a se falsi-
fich prin amestecul a tot felul de ingrediente,
mai cu séma a parafinei. Ai luminarile intrebuin-
tate In biserici mal cA, nu mai contin cérä curata.
Din acésta causa, aerul se umple de un fum negru
gros, care pe de o parte este un pericol pentru
sanatate, iar pe de alta acoper i distruge In chti-v&
ani picturile, cari alta data se conserve' curate 0

www.digibuc.ro
 378

frumóse secole intregl. Cat pentru albinarit, el a

disparut mai peste tot si incercarile ce se fac pen-
tru a-1 reinvià nu vor reuì, daca nu se va reasigura
acestei industrii intrebuintarea pe care o aye& alta
data pentru prod uctele ei.
De demult deja sinodul a cerut cu stäruinta ca
sa se interçlica fabricarea luminarilor falsificate,
precum si introducerea lor in biserica. facut chiar
si proiecte de leg] pentru acésta, farä Ins& sa ajunga,
a se vota.
In támna anului 1902, noi am afectat o suma
de 50.000 lei din veniturile proprii ale Casei Bise
ricii, pentru infiintare Inteo manastirea a unei fabrici
de luminari de céra curata. Proiectul acesta lush nu
a fost adus la indeplinire, pentru-ca da loc la greu-
tati practice si din causa ca se parea cä ar face
grea situatiunea fabricantilor de lurninari. In urma
consfatuirilor ce am avut, atât cu camerele de co-
mercia, cat i cu fabricantii, am alcatuit un proiect
de lege pentru fabricarea luminarilor si pentru oprirea
falsificarii lor. Acest proiect Il vom aduce In des-
baterea corpurilor legiuitóre.
* *

Restaurarea monumentelor religiöse vechi si con-

struirea altora din Doll a fost tot-deauna constanta
grija a Maiestatii VOstre. Numai in intervalul de la
1880 pana la 1898, s'an cheltuit pentru acest scop
9.108.791 lei. In anil din urma, nevoile facut
sä mai incetam cu aceste lucearl. De la 1901 in
cóce, ele nu se mai continua decat gratie sumei
de 237.037 lei pe an, pe care Maiestatea Vóstra

www.digibuc.ro
 379

bine-voesce a o consacrà pentru acest scop din

lista Sa civilä,. Cu töte acestea, din excedentul anulul
1901-2, s'a acordat ministerului cultelor o sumk
de 200.000 lei, din care s'ag putut restaurà mitro-
polia i palatul mitropolitan din Bucuresci, bisericile
Cotroceni, Antim, Popkutl, St. Nicolae din Dorohoig,
St. Gheorghe din Hârldg, Golia, Barnovschi §i Mihaig-
Vodk, i mânkstirile Viforlta, Govora, Arnota, luiu
Cetatuia. Nu am voit a face o restaurare corn-
pletk, a§à, cum ar cere-o töte regulele artel: nu se
puteä, face acésta cu o suma a0, de mica; dar am
voit numal sh asiguram contra unel ruine complete
nisce monumente de un interes istoric de prima
ordine, pânk ce timpurl mal bune vor permite a se
consacrà sumele cuvenite pentru o restaurare corn-
pletk.
Se observä, Insk o imbucuratóre nhzuintä, din
partea credincio§ilor îniI pentru repararea sag re-
inoirea bisericilor. Este destul de mare numérul lu-
crärilor de acest fel, cari se fac numai cu subscrierl
ajutóre particulare: sunt sate earl cheltuesc ge-
ciml de mil de lei pentru a-1" face biserick. Este
chiar o trebuinp a se luà mksuri pentru ca acésta
bunk pornire sä, nu fie o ocasiune pentru speculantl
de a abusa de nesciinta ömenilor, fAcêndu-le lucrarl
rele i scumpe, dupa cum s'a IntImplat dep, In mai
multe locurl.
* *

0 cestiune care preocupa, atAt pe P. S. L. mitro-

politi i episcopi, cat i pe noi, este prepararea
cantaretilor necesari bisericilor. Pentru acésta nu

www.digibuc.ro
 380

exists nici o institutiune regulatS, 0 din acéstä" causa

aria cântArilor bisericesci nu se mai ghsesce de
cat rare-off cultivata prin biserici, mal ales prin
cele departate. P. S. L. eparchiotil ail Infiintat, pe
langli mitropolii §i episcopii ckte o c(516, special&
de cântäreti, earl' cost& putin ,i fac bune servicil.
Ministerul ajutä cu mid sume pe unele din acele
§colf. Va trebul Insä a se da ajutóre ce-va, mai in-
semnate pentru a se face lucru temeinic.
*
* *

Pentru a termina cele ce aveam de 4is asupra

afacerilor religiöse i bisericesci, vom adäogh cä,
spre a inlesni preotilor putinta de a vorbl ascul-
tätorilor lor 0 a le da sfaturile de cari ail trebuintä,
am luat mäsuri pentru a se alcAtui o colectiune de
predict' apropriate diverselor sèrbatori i diverselor
imprejurari. De asemenea ne silim a atrage 0 pe
preoti in miFarea culturalä, care insufletesce inteun
mod a0, de imbucurätor pe inv6tätori. Dar despre
acésta am vorbit dejà mai sus.

www.digibuc.ro
 ADMINISTRATIUNEA CENTRALA. .

Administratiunea ministerului a fost organisatit

prin legea din 31 August 1892. In 1901 i s'ati fa"-
cut Insemnate reduceri, impuse de greutAtile de
atunci ; intre altele, serviciul constructiunilor s'a unit
cu acela al comptabilitatii. Aceste reducerl ati fost
consacrate prin legea modificWre din 9 Iulie 1901.
0 noua modificare s'a mai adus prin legea Casei
Bisericii din 21 Ianuarie 1902, care a suprimat din
minister serviciul cultelor, trecêndu-1 la Casa Bi-
sericii.
In momentul acesta dar serviciile ministerului
sunt Impartite intre el, Casa Bisericii, care a luat
tote afacerile relative la der si la biseria, si Casa
cólelor, careia i s'aii trecut cele privitóre la do-
tatiunea scolilor, la constructiunea scolilor primare
si la averile propril ale lor, si la pämInturile scolare.
Am vorbit despre aceste doué case, si am aratat
eminentele servicii ce fac ele. Doar prin Infiintarea
lor s'a introdus In administratiunea averilor proprii
ale bisericilor si ale scolilor era ordinei si a eco-
nomiel. De aceea este de dorit s'a se mAréscA re-

www.digibuc.ro
 382

sursele de earl dispun, pentru a se mä"r1 §i puterea

lor de actiune.
Pentru Casa Bisericii, am arätat In ce mod cre-
dem cA, vom puté sä märim intru cat-vit veniturile
el propril.
at pentru Casa cólelor lnsä, este de temut a
veniturile ei vor ajunge In curând a nu-T mai fi de
ajuus pentru implinirea chemärii sale, cad aceste
venituri, departe de a merge crescênd, s'ati micp-
rat fórte mult In anii din urmä. Iatä cele mal In-
semnate din causele acestei scAderi :
S'a micprat, i este destinatä, sä disparä cu totul,
retinerea de 2013/0 de la suplinitorii colilor secun-
dare, profesionale i comerciale, care se varsä la
Casa Scólelor : acésta din causä ea, numèrul acestor
suplinitori s'a micorat fórte mult In urma exame-
nelor de capacitate din anul trecut, i ei vor dis-
pare eu totul dupit cele cari se vor mal face In
anii viitori.
De altá parte, retinerile pentru absente din léfa
profesorilor, In urma nouel legi a pensiunilor, se
varsä la casa pensiunilor, In loc de a se mal da Casel
Scólelor.
Fiânä acum, Casa Scólelor nu a avut incä, sä su-
fere mult de acéstä situatiune , ba Inca, In ultimii
doi aril', grape unel severe economil, a putut sä dea
O. un insemnat excedent, cu t6te cä a avut sä a-
chite sume insemnate pentru o parte din dotatiunea
§colilor primare, contractatä in anii precedentf. Tre-
bue Insä sä ne Ingrijim pentru viitor, i pentru
acésta credem di, este drept ,i logic ca veniturile
create prin legf anume In vederea unor trebuinte

www.digibuc.ro
 383

§colare, sä fie cedate Casel Scólelor, pentru a le in-

trebuintä ea la destinatiunea lor.
Printre acestea, cele mal Insemnate sunt doue :
sumele cu cart comunele i judetele contribuesc la
intretinerea Invötämintului profesional, conform legil,
taxele plätite de §colarii secundan i superiori.
Pentru cele dintâl, lucrul este clar. Legea invètä-
mintulul profesional (art. 2, 8, 16, 23 si 42) preyed&
c co1ile profesionale vor fi Intretinute in comun
de Stat, de judete 0 de comune, In conditiunT pe cari
ea le determinii. Judetele §i cornunele varsä adf Sta-
tulul partea lor contributiva, dar colile se Intretin
numai din budgetul ministerulul.
Cät pentru taxele co1arilor, scopul lnfiintäriI lor
a fast de a se acoperi cheltuelile fácute cu mate-
rialul didactic, cu biblioteca có1ei, cu materialul de
laboratorii, cu repararea stricáciunilor aduse loca-
lulul i mobilierulul" (art. 16 0 54 din legea in-
v6tárnintulu1 secundar 0 superior). Cu -bite acestea,
de la Infiintarea aeestor taxe In 1901, niel un adaos
nu s'a adus cifrelor corespundOtOre din budgetul
ministerulul, iar produsul taxelor se face venit la
Stat.
Venitul acestor taxe ar fi cu ant mai necesar
sa se verse la Casa c4:51e1or, en cat este de Ingri-
jit ceea ce se petrece cu cládirile dependente de
ministerul instuctiunil publice. Ca sä nu vorbim cle-
at de cele colare, s'a cheltuit numai de la 1880
pâná agh vre-o 40 de miliOne de lel cu construe-
tiunile sail restaurarea lor. Dacá la acéstá suma se
adaoga valórea chldirilor colare cari eraii proprieta-
tea Statului din nainte de 1880, precum i a celor luate

www.digibuc.ro
 384

cu chirie, dar a chror intretinere cade tot In sar-

cina Statului, ajungem lesne la un total de cel pu-
-tin 60 de miliOne. Pentru reparatiunile i intreti-
nerea lor In bunk stare, budgetul nu cuprinde de-
cat 70.000 lei pe an, din cari trebue sa se procure
mobilierul i dotatia scolara. Ar trebul o sumft
e el putin de patru ori mai mare, avênd in vedere
multe din localurile vechi sunt In rea stare, si ci
nisce localuri, in cart tritiesc copiii cu sutele, sunt
expuse la stricAciuni mai mari cleat altele.
De all& parte, laboratoriile universitare sunt fre-
cuentate de un nunlêr de studenti din ce In ce mai
mare, si trebuintele lor merg crescênd pe fie-care
i. Acum c1 studentii plätesc taxe pentru labora-
tor, este cu deosebire necesar a li se pune la di-
spositie locuri si material suficient.
Acestea dovedesc indeajuns cd, venitul, creat In
scopul determinat de a face fatä acestor nevol,
trebue sä mérga la destinatiunea sa, si pentru acésta
Casa c(5le1or este indicatä de sine.
Cele ce am spus pentru dlitdirile colare se po-
trivesc inch' i mai mult pentru cele religi6se. Téra
este acoperitä de sute de mânastiri si de mii de
biserici, dintre earl' multe sunt monumente istorice
artistice de cea mai mare insemnritate. Töte
aceste monumente se cuvine sä fie intretinute, unele
pentru-ca Statul se folosesce de clAdirile lor, altele
in virtutea legif de conservare i restaurare a mo-
numentelor publice, tOte, pentru-cä fac parte din
patrimonial têrii, i pentru-ca sunt aprópe singuril
martori ai trecutulul nostru de suferinte si de vi-

www.digibuc.ro
 385

tejie. Dar pentru acésta se da 45.000 lei pe an.

Niel nu e nevoe sa mai insistam.
Este o socotéla gresita aceea de a nu se Intre-
tiné cum trebue ceea ce este. 0 reparatiune care
nu se face la vremea ei insemnéza o cheltuiala mult
mat mare care se va face mai târciiii.
Este indispensabil ca, pentru reparatiunea si In-
tretinerea cladirilor, sa se puna la dispositiunea mi-
nisterului sume Indestulatáre, pe cari le evaluam
la cel putin 500.000 lei pe an.
*
* *

Este anevoe, si nici nu ar fi necesar a enumera

masurile ce s'ati luat In minister pentru a asigurà
o administratiune cat mal buna, mai exacta si mai
economica. E destul sa mentionam vre-o câte-vii.
Lucrarea cea mal grea a ministerului In anii
din urma a fost punerea In aplicare a nouelor legi
ale Invétamintului, cu tail multimea de regulamente,
de programe, de circulare, de ordine, de lamuriri,
de statistice, ce ea a comportat. Pentru a avé o
idee, este destul a se considerit lista legilor, regu-
lamentelor, programelor si principalelor decisiuni si
circulari emise de la 1897 pana ac,II (anexa No. 93).
Ne-am silit sa facem ca diversele regulamente sa
fie pe cat se "Ate concordante, desi se raporta la
scoli de naturi diferite. Le vom supune In curând
la o noua cercetare, pentru a face Sa dispara ne-
potrivirile earl* ar mai fi.
Este un lucru destul de neexplicabil ca mi-
nisterul instructiunii publice, administrând un per-
sonal didactic ash, de numeros, la care conditiunile
Rapurt adresat M. S. Regelul.Spiru Haret. 23

www.digibuc.ro
 386

de bun& purtare sunt esentiale, sa nu fi avut Uil

servichl de state personale, cuprinc,lênd tot ce pri-
vesce titlurile, serviciile, meritele i demeritele fie-
carui membru al corpului didactic. Un asemenea
serviciù exist& In töte administratiunile bine orga-
nisate, chiar In acelea unde valórea moral& a fie-
carui functionar are mai putina important& cleat
in InvötamInt.
Pentru a implini acésta lipsa, prin regularnentul
din 30 Maiii 1898 am organisat un servicia al sta-
telor personale (anexa No. 94), care a 0. inceput a
function& de la 1 Iunie 1898, i care In 10 luni a
reu0t sa formeze statele personale pentru Intregul
personal al InvétamIntului primar.
Este regretabil ca acest serviciii a fost desfiin-
tat In Aprilie 1899. L'am reInaintat de la 1901;
Ins& imprejurarile de atunci nu ne-ail permis a o
face dealt numai pentru personalul InvetamIntului
primar. Este indispensabil sti se completeze pentru
intregul Invétamint.
Sistemul dupa care sunt organisate archivele
ministerului este din cele mai primitive, i d loc
In tóte qilele la perdere de timp 0 la ratacirI de
hârtii. Prin regulamentul din 3 Julie 1S97, am in-
trodus un sistem cu mult mai bun, care Inliiturà
töte inconvenientele, Inlesnià serviciul inteo masura
fOrte mare 0 asigurà un control riguros. In 1899 insrt
s'a revenit iar41 la vechiul sistem. Astagi serviciul
lasa de dorit Inca mai mult dealt Inainte de 1897,
ciici schimbilrile din 1897 i 1899 Pati incurcat
mai röfr. Este indispensabil sa restabilim sistemul
abrogat In 1899, pentru a pune capöt desordinei.

www.digibuc.ro
 387

In mai multe din nouele cladirI scolare din cele

mal marl se introdusese lumina electrica si Incal-
Oirea centrala cu cArbuni de pamInt. Acésta a com-
plicat si a scumpit fOrte mult serviciul, cad a re-
clamat un personal intreg de mecanicl i fochisti
un combustibil costisitor. A trebuit dar sit facern
marl simplificari.
La liceele din Craiova si Ploestl se introdusese lu-
mina electrica. Acest din urma liceü era externat
prin urmare nu aveà, servicia de séra. Am supri-
mat dar lumina electrica, ca inutila.
Acelasi. lucru am facut la liceul din Craiova, dupa
ce internatul lui a fost trecut la liceul St. Sava.
La scOla normalit din Campu-Lung, era introdusa
Incalgirea centrala cu carbuni de pamInt. De vreme
ce In partea aceea lemnele sunt abundente i eftene,
In 1898 s'a transformat sisternul de Incalçlire, pen-
tru a se intrebuintà lemne.
Caloriferele de la Asilul Elena Dómna, carT erail
facute pentru a se Inc5101 tot cu carbunl, s'att pre-
facut pentru a fi Incalclite cu petrol, ceea ce va da
o economie de la combustibil asa de mare, In cat
pretul transformaril se va recastigh in mai putin
de doi anT. Tot ash transformat, pentru a arde
pacurti, saü lemne, caloriferele de la liceul internat
din Iasi', la institutul de anatomie si la universitatea
din Iasi, la institutul de bacteriologie din Bucuresci;
tot ash se va face si pentru institutul botanic din
Bucuresci i pentru liceele din PloestI si Craiova.
Cu -kite aceste Imbunatatiri i transformari, in-
calc,lirea prin calorifere da loc la o risipa de com-
bustibil asà de mare, in cat creditele acordate pen-

www.digibuc.ro
 388

tru combustibil erati In fie-care an depäsite cu sume

earl variail intre 80 si 120 mii de lei.
Pentru a pune capöt acestel risipe, a carei causa
era numai negligenta sail réua vointa a personalului
insarcinat cu conducerea si privegherea instalatiuni-
lor mecanice, am convenit cu un inginer specialist,
ca sa se insarcineze cu privegherea instalatiunilor
si a personalului technic, cu conditiune ca d-sa sa
primésca drept plata o parte din economia ce va
realisà, de la combustibil In raport cu cheltuiala ce
se facuse In iarna 1900 1901, iar restul sa römana
ministerului. Ceea ce s'a cuvenit inginerului din
aceste economii a fost de a doua parte In érna
1901-1902 si de a treia parte In érna 1902 1903.
Resultatul acestel combinatiuni a fost ca in prima
erna s'a realisat o economie de 15.000 lei, iar In
a doua de peste 69.000. Cu transformarea facuta
anul acesta la unele instalatiuni, pentru a se in-
trebuinta petroleul, economia va fi si mai mare.
De la 1864, scolile ail mers inmultindu-se cu o
repegiciune fOrte mare, iar serviciile lor reclama din
ce in ce mai multa competintä speciala. Personalul
didactic fiind multi vreme format dupa regule nu
destul de severe, multi din membril 1111 ar fi avut
trebuinta de Ore-care indrumare si sa nu fie lasati
numai cu conducerea fOrte nelndestulatére pe care
puteati sä o aibä prin ordinele si circularele mini-
steriale. Ar fi trebuit ca chiar de la inceput sä se
dispuna de un corp numeros si capabil de revisorl
si inspectori, a cäror sarcina sä nu fi fost nurnal
administrativa; el trebuiaii, din contra, sa fi fost
consilierif car! sa introduca metodele cele bune, sä

www.digibuc.ro
 389

privegheze de apröpe mersul $colilor §i aplicarea

programelor, sib lamuréscil punctele obscure sail in-
doióse, sa previna erorile, sA, le indrepteze când se
produceail.
In anii din urma, reforma intreprinsil, care atin-
ge i Uncle sa schimbe tOte deprinderile i tendin-
tele din trecut, face ca acéstri, trebuinta sà, fie sim-
titl" maI mult cleat ori când. Introducerea nouelor
programe ale InvötAmintulul secundar, ale §colilor
comerciale, ale celor profesionale, modificarea celor
primare, pâtrunderea peste tot a tendintei de a da
invötamintulul caracter mai practic in locul celul
exlusiv teoretic, nu se pOte face bine i u.rr cleat
cu consiliile §i sub privegherea de tot momentul a
unor ómenI carI sâ cunósch bine noua directiune,
scie sa, o facA intelésa pentru numerosul no-
stru corp didactic.
In partea acésta insâ, invethmintul nostru a dus
tot-deauna MA la 1886, Invötilmintul primar
abilt dispuneA de 16 revisorl co1arT pentru tótà
-Ora. Cel secundar, 'Anil la 1882, nu aveit nicI un
inspector; de atuncl a avut une-orl unul, alte-ori dol.
Numörul acesta cu mare greutate a crescut, asa Cà
s'a ajuns a se avé 33 revisorI, 4 inspectori primari
0 4 inspectori secundarl; dar prin reducerile din aniI
trecuti, numörul inspectorilor primari a scOut la
2, 0 al celor secundari asemenea. S'ail mai adào-
gat 2 inspectori pentru invOtilmintul profesional,
când acest invètrtmint s'a alipit la ministerul in-
structiunil publice.
Acest personal de control este departe de a fi
suficient. Tot timpul luI este abi de ajuns pentru a

www.digibuc.ro
 390

face fata numai partil curat administrative a Insarci-

narilor lui; dar partea didactica r6mâne In parasire.
Se impune dar ca, cat mai curand, sa se marésca
num6rul inspectorilor primari, secundarl ,i speciall,
0 sa se Infiirrteze sub-revisoril colarl, car.' se cer de
20 de ani, ar costa fOrte putin i ar fi de a,O, mare
ajutor revisorilor, In multiplele. Insarcinari ce le im-
pune noul fel de activitate al corpului didactic primar.
Printre masurile de ordine generala luate de mi-
nister, credem necesar a amintl pe aceea care a
impus ortografia Academiei Romane ca obligatóre
pentru -bite colile 0 autoritatile dependente de
minister. De0 acésta ortografie pOte sa mai sufere
in viitor Ore-cari schimbrtri, astaqi ea este admisa
de cel mai inalt institut cultural al törii, i prin
urmare singura pe care o puteam impune. Masura
nóstra va contribul, credem, la stabilirea definitiva
a unel ortografii regulate, a carel lipsa este a01, de
prejuditiabila progresului limbii Inse0".
Cu tOte ca in .colile secundare am Inlocuit, in
1901, distribuirea de carp' de premii prin distribu-
irea de medalii, cestiunea cartilor de premii este
Inca de actualitate, cad In colile primare prima-
riile continua Inca a distribul carp, 0 este de ne-
Inchipuit ce fel de carp aleg ele de multe ori pen-
tru acésta ocasiune. Ne propunem sa lncercam a for-
ma o biblioteca speciala In acest scop ; iar pana
atunci, a proscrie cu totul ori-ce carti, earl' nu ar
Indeplinl anumite conditiuni.

www.digibuc.ro
 CONCLUSIUNE SI RESUMAT.

Expunerea pe care o termingm ad, speram ca va

fi utilä, pentru a liimuri pe deplin spiritul In care
conducem lucrarea de reforrna a Inv6t6mIntu1uï. Am
facut-o In mod destul de amanuntit, pentru-cA o
intreprindere de asemenea natura nu se pOte ju-
dech numal dupä principiile el generale, ci i duptt
mäsurile de detaliil ce se ieail pentru realisarea el.
Am milrginit Irish expunerea nósträ apröpe exlusiv
la perióda trecutä de la 1896 prma 41, pentru-cä
Intr'Insa s'ail votat legile i s'ati luat principalele
dispositiunl al cAror complex forméza reforma, In
injghebarea eI actualä. Dadi, Insh timpul ,i spatiul
ne-ar fi permis, ar fi fost bine ca expunerea s5, fi
cuprins OL o parte istorica, care sA IncépA de la
1864; cäcl ar fi fost util a se urm'ari filiatiunea prin-

www.digibuc.ro
 392

cipalelor idei cari s'aii vinturat de atunci, si dintre

cari unele Isl ghsesc realisarea tocmal aq1I; ar fi
fost si drept a se cunósce partea de munch adustt
de fie-care din predecesoril nostri in serviciul re-
formel ce urmhrim.
Cht p'entru lucrarea nOstra inshs1, ea va putO fi
judecath in diverse feluri ; credem Insh ch. va fi greil
a se formula o judecath drépth si definitivá Inainte
de chti-vh anI. Pant', acum, mttsurile nOstre nu aft
primit cleat inceputuri de executiune ; resultatele
nu se vor vedé decht mal thrditi. Nu ne facem ilu-
siune ch ele vor fi perfecte din tOte punctele de
vedere. Lucrarea nósträ va putO sh presinte párti
susceptibile de a fi perfectionate, ca ori-ce lucrare
omenésch, mai ales child este ash de vast& si de
complicath. Am facut Ins& ce am putut pentru ca
lucrarea sh fie bunh, si pentru ca sarcina urmasilor
nostri sh fie cat mai usárh.
*
* *

Inainte de a terminh, pentru ca sil se pótä da o

privire generalh asupra planului intregil intreprin-
deff, resumám aci, de o parte principalele lucrári
dejh Mcute, iar de alta acele cari mai trebuesc sh
se fach.
Ca lucrhri dejà fácute saü pe cale de a se face,
citám pe cele urmátóre :
In invgamintul primar. Legea invöthmintului
primar si normal primar din 1896, care fusese abro-
gath in 1900, a fost restabilith, cu áre-carl adaose,
in 1901 ;
Numérul Invëthtorilor ne fiind suficient, s'a intro-

www.digibuc.ro
 393

dus In scolile rurale un orar care permite a se face

o mare economie de personal si de localurT; din con-
trg, institutorif fiind maI numerosl decât trebue, se
reduce numërul lor prin suprimarea locurilor ce re-
mrin vacante ;
luat mAsurI energice pentru completarea
localurilor scolare primare, usurat conditiunile
Mr de constructiune si s'a putut face ea In dol anl
sh se construiascA 439 scolI rurale, cu 718 shll de
clase si 172 locuinte pentru dirigentT, iar altele se
Incep, sail se vor Incepe In curând ; de asernenea,
construit In ultimil sépte ani 61 scoll urbane
cu 245 &Ili de clase ;
S'a Intreprins regularea cireumscriptdunilor sco-.
lare primare ;
Sthruim pentru ImbunAtAtirea mobilieruluT scolar ;
S'a urmArit dotarea scolilor primare cu material
didactic, In special cu harp si tablourT istorice ;
S'a Inceput seria publicatiunilor antialcoolice ale
CaseT c(5lelor;
S'a cAutat a se usurà si a se ImbunititAtl dispo-
sitiunile relative la amenpe scolare, asigurând In
acelasT timp incassarea lor regulatA;
S'ati eftenit cártile scolare primare si s'a asigurat
uniformitatea lor ;
S'atl infiintat cantinele scolare;
creat fondurl pentru ajutarea cu carp' a co-
piilor sèracT ;
S'a ficut sä" crésca proportiunea frecuentäril scolii
primare Intr'o mäsurA, fOrte InsemnatA, In unele
judge cu 50°/e, de la un an la altul;
S'a simplificat programa scoliT primare ;

www.digibuc.ro
 394

S'ati modificat si s'ati completat regulamentele,

in vederea legil actuale ;
S'a usurat Intr'o mare mäsurii munca In clase a
invétatorului, prin Impärtirea claselor rurale in trel
divisiuni si prin noul orar;
S'aü regulat vacantele regionale in colile rurale;
S'ati regulat examenele de absolvire a cursului
primar In ash fel, ca sa se asigure un control serios
al lor;
S'a introdus invétämintul practic agricol In scolile
primare rurale ;
S'ati infiintat Invétatoril ambulantI, in vederea
acestuI invétämint ;
Se fac silinte pentru a propagh prin Foi api-
cultura si sericicultura;
S'aü Infiintat si organisat grä' dinile scolare;
S'air infiintat prernii pentru invötätoril met v or
avé bune gradinI scolare si earl vor contribui la
lätirea culturti cartofuluT;
S'a infiiMat serbarea sMiril pomilor;
S'ail luat dispositiunl pentru a se distribui pe la
scolf seminte de arbori fructiferi, pentru formarea
de mid pepiniere ;
Casa ,c(51e1or a luat masurI pentru a inlesnl in-
vétAtorilor formarea de gospodarit agricole;
S'ati luat dispositiuni pentru organisarea i incu-
ragiarea lucruldi manual in scolile rurale si pentru
introducerea lui si in cele urbane;
S'a inceput introducerea Invétä"mintuluI simultaneti
pentru lucrul de mana in scolile de fete;
S'ati luat mäsuri pentru desvoltarea invÇmîn-
tuiui desemnului si musicei;

www.digibuc.ro
 395

S'a inaugurat pentru InvötatorI un intreg program

de activitate culturala si economica, pentru a ajuth
la Imbunatatirea stärif paturil töranescI;
S'a Inceput cu eI lupta contra alcoolismului ;
S'ail Infiintat In 22 de lunI 700 bAncI populare
cu 59.844 membri si 4.250.600 lei capital;
S'ail organisat cercurile culturale ale Invötätori-
lor, cautând a atrage In sfera lor de activitate si
pe preql;
S'ail Infiintat septorile sätescl, tinute de Invötä-
Ore pentru ferneile si fetele din sate;
S'ati Infiintat 995 scolI de adultI;
S'ati luat masurl pentru Infiintarea cursurilor com-
plementare, prevOute prin art. 32 din lege;
S'att infiintat 640 bibliotecI rurale si revista popu-
lara Alb ina;
S'ati luat mrtsurl pentru publicarea de scrierl popu-
lare, dintre carI un numör de lucrarl aft si aparut ;
S'ail luat milsurf pentru a se vulgarisä regulele
cele maI elementare de igiena;
S'ati incuragiat serbärile scolare cu caracter mo-
ral si patriotic;
S'a Inceput publicarea uneI biblioteci pedagogice
In limba românrt, pentru InvötätorI si institutori;
S'a infiintat examenul de Inaintare pe loc a In-
vetätorilor ;
S'a infiintat medalia Rösplata muncil pentru In-
vetamIntul primar" ;
In fine s'a flicut tot posibilul pentru a ridica pre-
stigiul invetatorulul In satul lul, si pentru a face
din el un agent de actiune de prima ordine pentru
ridicarea sitténulul.

www.digibuc.ro
 396

Pentru scolile norynale primare. S'a Infiintat cála

normalil din Buz 6ii;
S'ag &Wit localurile celor din Galati, Craiova
§i Mr lad, 0 s'a milrit acel al colil Vasile-Lupu" ;
S'a introdus InvétämIntul practic agricol In pro-
grama lor, care in cele-lalte parti ale sale a fost
simplificata, de0 nurnèrul anilor de curs s'a miirit
de la 5 la 6;
S'a infiintat pe liinga fie-care din ele ate o fermrt,
0 li s'a dat ate un agronom, cu InsArcinarea spe-
ciala de a conduce lucrárile practice ale colarilor

In invetamintta secundar. S'a Mcut legea din 23

Martie 1898, abrogatá In 1900, dar restabilitá In
1901, 0 s'ail organisat dejà, dupá prescriptiunile el,
-bite §colile secundare ;
S'ail Mcut programele analitice ale liceelor, girn-
nasiilor §i §colilor secundare de fete, in conformi-
tate cu noua lege, §i In vederea unor metode mad'
perfectionate cleat In trecut ;
S'a dat mai multA atentiune dexteriatilor (desem-
nul, musica, gimnastica); s'a organisat antul coral;
s'a introdus concursurile de oini-i ;
S'a introdus un curs de agriculturá la douè licee;
S'ail luat másuri pentru a se scrie cârti didactice
anume In vederea nouelor programe §i pentru a se
opri introducerea In §coli a acelora cari nu li se po-
trivesc ;
S'afi luat másuri pentru ca colarif sd, nu fie in-
arcati cu cheltuell inutile de 041 §i rechisite ;
S'a Mcut un noil regulament complet pentru co-
file secundare ;

www.digibuc.ro
 397

S'ati introdus taxele scolare ;

S'ail introdus regule severe disciplinare ; s'a im-
pus uniforma pentru top .colariT secundari de am-
bele sexe ;
S'aii regulementat examenele de absolvire de scoll
secundare ;
S'a Infiintat colonia de vara a Asilulul Elena-
Dómna, de la Cozia, pe Fang& cea dejit existentA la
Predél si pe langa cea care se va organish la Boboci;
S'a Mcut Inceput excursiunilor scolarilor secun-
dari In timpul veril ;
S'a alcatuit planul pentru dotarea scolilor secun-
dare cu material didactic ;
S'a pus In studift infiintarea bibliotecilor scolilor
secundare si speciale ;
S'ail tinut examene de capacitate pentru ocupa-
rea catedrelor vacante In InvetArifintul secundar, In
urma chrora s'ail numit 117 profesori titular, si se
va mai 016 Inca o sesiune suplementara In anul
1903-4 ;
S'ail Infiintat conferintele profesorilor secundari;
S'a Mcut regulamentul pentru comisiunea de ju-
decata, a profesorilor secundarl si superiori;
S'a convocat prima conferinta a directorilor sco-
lilor secundare, pentru desbaterea cestiunilor de or-
ganisare si administrare;
S'a miirginit numèrul efectivului claselor secun-
dare inferiOre la cel legal, rèmânênd a se continua,
masura si pentru cele-lalte clase In anil urn-IA-toff;
prin acésta, si prin alte mäsuri, proportiunea pro-
movatilor a crescut In mod simtitor;

www.digibuc.ro
 398

S'ag imputinat gimnasiile si clasele divisionare de

la licee 0 gimnasii.

Pentru seminar& S'a format done seminaril com-

plete de câte 7 clase la Bucuresci si Iasi', In loc de
5 seminaril necomplete, cu un curs de 8 anI, cum
erati Omit la 1901;
S'ail filcut programele analitice, In conformitate
cu acéstä noua organisare;
S'a alcätuit un nog regulament;
S'ag luat mäsurI ca chrtile didactice pentru se-
minaril sä fie editate cu cheltuiala Casef cdlelor;
S'a clädit local nog pentru seminarul din Bucu-
reset'.

InOteimintul profesional $ i comercial. S'a fiicut

legea inv6tdmintulut profesional din 31 Martie 1899,
abrogata In 1900 si restabilitä In 1901;
S'aii Infiintat din nog. 8 scoff de agriculturä', 27
scolI de meserii, 2 clase a V-a comerciale pe lfing4
licee de bäetl, 3 clase comerciale de fete, 3 scoff de
menagig pentru fete; s'ag infiintat din nog si s'ag luat
pe séma StatuluI 3 scoff profesionale de fete; s'ati
subventionat 2 scolI comerciale infiintate de judete
sag comune; se transformä in scoff profesionale 3
scoll secundare de fete;
S'ail infiintat cantine pe liingil scolile elementare
i unele scolI inferiOre de agriculturä 0 de meseril;
S'a Inceput, in Septernvrie 1903, seria expositi-
unilor anuale ale scolilor de agricultura si de meseril;
S'a infiintat ferma de la Rimnicul-Shrat, pentru
trebuintele InvOtä'anintulul profesional;

www.digibuc.ro
 399

S'aü trimis doi invOtAtorl in Boemia si dol In

Bosnia, pentru a Invötà prepararea suncei si usca-
rea fructelor ;
S'ati luat masurl pentru ca chnepa necesarA sco-
lilor de meseril s6.. se cultive In téra;
S'a alcâtuit regulamentul scolilor de agriculturii
si proiectul de regulament pentru cele de meserii;
S'a modificat programa scolilor profesionale de
fete In vederea legif din 1899, organisându-se pe
7 anl;
S'a infiintat un atelier pentru facerea covórelor
si se prepard infiintarea altuia pentru vg,psirea bi-
nurilor ;
S'a pus inceputul musöului de arte nationale;
S'a infiintat scóla profesionala de fete de gradul II
din Bucuresci, chreia i s'a mrtrit localul, si s'a
unificat InvqamIntul celor de gradul I;
S'a tinut examenul de capacitate pentru maies-
trele suplinitáre ale scolilor profesionale prevöllut
de art. 80 din legea invetamIntuluf profesional ;
S'ati instituit comisiunile de patronagitt, compuse
din dómne, pentru scolile profesionale de fete din
Bucuresci si Ia§I si pentru acele de menagitt din
BucurescI ;
S'ati regulamentat ajutörele ce se dati absolven-
telor scolilor profesionale, pentru deschidere de
ateliere ;
Legea din 1901 prescrie Infiintarea biurourilor co-
merciale pe lângil scolile de comerciti;
S'ail facut programe si regulamente none pentru
aceste scoli;

www.digibuc.ro
 400

S'a facut programa chisel V comerciale de pe

langa licee ,i gimnasil;
S'ati lnfiintat cate-va clase comerciale pe langa
colile secundare de fete, i s'a facut ,i progra-
ma lor.

In invèteimintul superior. Prin legea din 1898,

s'a largit mult autonomia universitatilor In aface-
rile cari le privesc ;
S'aii abilitat 15 docenti la ambele universitatI i
la diversele facultap;
S'a Infiintat o catedra de chimie agricola la Uni-
versitatea din BucurescI;
S'a cumpèrat un teren vast pentru cladirea la-
boratoriilor facultatii de sciinte din Bucurescl;
S'air reunit -bite serviciile facultatii de medicina
din BucurescI In cladirea care se ridicase pentru
dInsa;
S'att facut regularnente noue, puse In acord cu le-
gea nouä, pentru töte faculatile, afara de cea de
drept, al caruI regulament este Inca In desbaterea
consiliuluI permanent;
S'a facut un regulament de desciplina pentru stu-
dentiI universitari;
S'a obtinut admiterea unuI thrèr roman la ctlila
germana de archeologie de la Atena;
S'a infiintat ate o cantina universitara la Bu-
curesci i la Ial.
In ceea ce privesce corpul didactic in genere. S'a
Infiintat Cassa de economie, credit si ajutor a cor-
pului didactic;

www.digibuc.ro
 401

S'a fundat Orfelinatul corpului didactic de la ma-

nAstirea Bistrita (jud. Válcea);
S'a cautat a se restrange cat mai mult congediile,
si se vor mai restrânge Incâ.

Din punctul de vedere general al educatiunii in

<cólei. S'aft organisat serbârile patriotice scolare de
la 10 Maiti si 24 Ianuarie, precum si acelea de la
Rhsboeni si de la Calughreni ;
S'ail asezat In scolI si In biserici tabloul come-
morativ al celor cOuti In räsboiul pentru indepen-
dentA; cu acésta ocasiune, s'a publicat intr'un vo-
lum lista completa a lor, In urma unei anchete
fâcute In -WO, Ora, prin primari, Invötatori si preoti,
S'a dat atentiune Infiinthrii casselor de economie
scolarâ, si s'ail indemnat Inv6t1itorii a se ocupà, cu
scolarii lor, cu adunarea plantelor medicinale;
S'a recomandat ca Invètâtorii s6, adopte costumul,
românesc ;
S'a proscris Intrebuintarea corsetului de catre
eleve ;
S'a impus Intrebuintarea !In scoll a produselor
industrief tërii.

In privinta artelor si a invëteintintului artistic.

S'a facut inventarul monumentelor istorice si nati-
onale;
S'a Infiintat scóla de architectura din Bucuresci;
S'a format comisiuni cu Insarcinarea de a studià
cestiunile si a aduna materialul pentru alchtuirea
legilor respective;
S'ali impus studentilor de la scolile de bele-arte
Raport adresat M. S. RegeluT.Spirte Haret. 26

www.digibuc.ro
 402

ca, printre cele-lalte lucrari ale lor, sa faca 0 lu-

crari de copiere sag de reproduceri de pe monu-
mentele vechi nationale;
S'ag introdus taxe 0 examene de admitere In con-
servatoriile de musica 0 declamatiune;
S'a introdus diapasonul normal;
S'a dat fiinta comitetelor musicale de pe langa
conservatoril, prev6dute dejh prin regulamentul lor
din 7 Noemvie 1870;
S'a organisat câte un cor 0 câte o orchestra, for-
mate din elevi.

Pentru biseriet 0 der. S'a Infiintat prin lege

Casa Bisericii, si s'a facut 0 regulamentul ei;
S'a inceput regularea socotelilor bisericilor r6mase
Inca nehotarite pe anfi trecuti;
Se urmaresce revendicarea averilor bisericesci per-
dute, risipite sag cotropite In decursul timpurilor;
Se reconstruesce palatul mitropolitan din Ia0';
S'ati restaurat biserica 0 palatul mitropoliel din Bu-
curesci 0 mal multe biserici 0 mânastiri istorice;
S'a dispus facerea unei colectiuni de predici apro-
priate mai ales trebuintelor populatiunii satesci,
pentru a fi cetite In biserica In dilele de Dumineci
0 s6rbatorI.

In ceea ce privesce administratiunea generale&

S'a infiintat serviciul statelor personale ;
S'ati organisat archivele ministerului dupa un si-
stem practic 0 rational, care insa a fost desfiintat
in 1899, 0 va trebui introdus din nog;
S'a transformat sistemul de incaldire centrala de

www.digibuc.ro
 403

la maI multe din scolile clhdite In anil din urmA,

pentru a se Intrebuintà petrolul sail lemnele, In lo-
cul chrbunilor de phmInt;
S'a introdus un sistem de supraveghere pentru
instalatiunile de Inch Wire centralA, care dA o 'in-
semnatA economie de combustibil;
Ortografia Academiei a fost fAcutA obligatóre pen-
tru -bite scolile si autoritAtile dependente de mi-
nister.
*
* *

Din acestea se vede at de vast& si de variatA

este lucrarea Intreprinsh, si cat de mult este Inc&
de fAcut ptinh sA se ajungh la resultate definitive.
Vor trebul Inch anI de munch si multe rIndur1 de
m uncit oft
De o cam data, printre lucrArile carl sunt In curs
de executare sail cari sunt a se face In curând, vom
mention& pe cele urmAtóre :
In invgeimintal primar. SA se Inmultésch grd-
dinile de copiI, mal ales prin localitAtile unde se
afla si populatiune eteroglotA;
SA se urmArésch completarea localurilor de scoll
primare;
SA se perfectioneze sistemul de percepere a amen-
lilor scolare;
SA se simplifice lucrArile de cancelarie ale 111\76-
thtorilor, institutorilor si revisorilor scolari ;
SA se creeze cel putin 2.000 de posturI none de In-
vötAtorI In cel mult 10 ani ;
SA se mArésch nurnérul revisorilor scolarl si sA
se Infiinteze sub-revisorl ;

www.digibuc.ro
 404

SA se introducA examenele de absolvire a cur-

sulul primar 0 In scolile urbane;
SA se Incerce a se organisa excursiunile de InvO-
tátorI, pentru cunóscerea Orb' i visitarea coliIor
celor maI bune;
SA se doteze cu terenuri de grAdinA §i de culturA
colile rurale cad IncA nu ag;
SA se mAréscA numérul InvétAtorilor ambulanti
0 sit se trécA In budgetul ministeruluI;
SA se iea mAsuri pentru ca sa devinA o realitate
InvotAmintul lucrului de mAJIA pentru fete In co
lue rurale, unde sunt numai InvétAtorI bArbatl;
SA se urmAréscA lupta contra alcoolismulul, prin
§c15lA i prin InvétAtorI;
SA se formeze o colectiune de desemnurl colorate
pentru proiectiunI luminOse, necesare cercurilor cul-
turale;
SA se InmultéscA cursurile de adulti la orae
la sate;
SA se facA o lege pentru Inlesnirea colportagiului
publicatiunilor oficiale;
SA se mAréscA numérul InvétAtorilor call pot fi
InaintatI pe loc;
SA se Infiinteze o c(5lA de notarl, pentru care sA.
se utiliseze normali§tiI i seminari0iI call: ail dejà .
filcute treI sag patru clase normale sag seminariale.

In linvqämintul secundar. SA se mAréscA numO-

rul inspectorilor, i sh se fad, câte unul pentru di-
versele dexteritAti;
SA se mentinA deprinderea de a se trimite pe fie-

www.digibuc.ro
 405

care an In strAinAtate, In misiunI colare, câte un

numër de profesorI secundarI §i speciall;
SA se completeze localurile ce ma! lipsesc pentru
§colile secundare;
SA se relnoiascA mobilierul vechig, Inlocuindu-se
cu mobilier sistematic i perfectionat;
SA se Meg, dotatiunea completa cu material di-
dactic;
SA se infiinteze biblioted pe IângA fie-care §c6lA;
SA se continue conferintele profesorilor secundarl;
SA se fundeze o revistA a InvetAmIntuluI secun-
dar, special 0 profesional.
SA se perpetueze conferintele directorilor, tinute
la dof sag trei anl.

Pentru seminarit. SA se completeze i sa se Im-

bunAtAtéscA localul seminaruluI din Ia0;
SA se doteze ambele seminaril cu tot mobilierul
0 materialul didactic necesar ;
SA se iea mäsurI pentru introducerea In seminaril
a inv64dmIntuluI practic agricol.

In inv'estämintul profesional si, comercial. Una din

§colile profesionale din BucurescI sa se prefacA In
scellg, pentru arta romitnéscA a lucrArilor femeesci;
Specialitatea hainelor de copil sA se introducA In
$colile profesionale de fete;
SA se Infiinteze un post de inspectóre a §colilor
profesionale de fete;
SA se provóce infiintarea unel societAti §i a unor
institutiunI de patronagig pentru
,
absolventif 0 ab-
solventele §colilor profesionale 0 comerciale;

www.digibuc.ro
 406

SA se Infiinteze cursurile comerciale de séra si

de Dumineca pentru adulti;
SA se infiinteze burse In strAinAtate pentru co-
mercid, cum cere legea;
SA se Infiinteze scolile comerciale pentru fete.

In invèleimintul superior. SA se adaoge catedrele

strict necesare earl' maI lipsesc;
SA se Infiinteze sectiunea de sciinte de stat la
facultAtile de drept;
SA se înfiinteze doctoratul la facult4ile la earl
lipsesce;
SA se clAdéscA localurI anume pentru facultatea de
sciinte din BucurescI si pentru laboratoriile sale;
SA se reorganiseze laboratoriile universitAtilor,
reunindu-se Intr'un numér maI mic de institute, pen-
tru a reduce cheltuelile lor de personal si material;
SA se Infiinteze o gradinA zoologica in Bucurescl.

In ceea ce privesce corpul didactic in genere. SA

se creeze ajutóre pentru vöduve si orfanI, cum si
pentru infirmil corpulul didactic, earl nu ad drept
la pensiune;
SA se facA un cod disciplinar al corpului didactic;
SA se fach posibilA radiarea deplinä a pedepselor
pentru eel pedepsiti, carI dad dovecp netAgAduite
cA s'ail Indreptat;
SA se IndulcéscA prescriptiunile legil de recrutare
fa-0, de membril corpului didactic.

In invêteimintul privat. SA se Lc& o lege specialA

pentru acest Invötämlnt.

www.digibuc.ro
 407

Din punctul de vedere general al educatiunii in

guild. S. se infiinteze casse de economie scolarA si
la scolile secundare si speciale;
SA' se creeze o biblioteca specialA pentru cArti de
premif.

In privinfa artelor qi a invqdmintului artistic.

SA se faca cAte o lege pentru scolile de bele-arte,
pentru cele de music& 0 declamatiune si pentru
teatre;
SA se Infiinteze in minister un biuroil special pen-
tru afacerile privitöre la arte si la inv6tAmintu1 ar-
tistic;
SA se infiinteze un mus6ii special de arte reli-
gióse, luiindu-se, p6te, pentru acest scop biserica
Stavropoleos;
SA se afecteze in mod regulat, prin budget, un
fond suficient pentru restaurarea monurnentelor
istorice.

Pentru bisericd fi cler. SA se mArésch num6ru1

parochiilor;
SA se asigure o maT bung, disciplina a preotilor;
SA se reguleze prin lege fabricatiunea luminAri-
lor de cérA;
SA se mAréscA veniturile propriI ale CaseI Bise-
riciT;
SA' se regulamenteze conditiunile de constructiune
a bisericilor ;
SA' se organiseze maT bine scolile de cantAreti si
sA li se dea mijlóce.

www.digibuc.ro
 408

In ceea ce privesce administratiunea generalet.

SA se completeze serviciul statelor personale;
SA se schimbe sistemul actual al archivelor.

* * *

Zire,

In lucrarea de fatA, ne-am silit sA expunem pro-

blema Inv6tArnintului nostru, ash cum se presintA
ea astali, in modul cel mai complet si mai obiectiv.
Cestiunea este vast& si grea si nu ne permitem
a crede cA modul nostru de a o privi si solutiunile
ce propunem vor fi tot-deauna cele mai bune. Vom
fi InsA fericiti, daca Maiestatea VóstrA va bine-vol
s& crédA O. lucrarea de fatA va puté contribui In-
tru cat-v& la resolvarea uneia din cele mai insem-
nate din problemele earl 0 preocupa.
Sunt cu cel maI profund respect,
SIRE,
al MaiestAff VOstre
prea plecat si prea supus servitor,
ministrul instructiuni1 publice si al cultelor,
SPIRU C. HARET.

www.digibuc.ro
 ANEXE

Raport adresat M. S. Regelut.--Anexe.Spiru Haret. 1

www.digibuc.ro
 Anexa No. 1.
Situatiunea cladirilor scolare rurale. efec- tuate din imprumuturf fäcute comunelor de
Anexe. Anexe.
cätre Casa ScOlelor, din fon- dul de 30.000.000 le (pag. 21).
a)
pup (Actuate putt% acid- PLATi DE EFEC- Costul te- Imprumu-
VALÓREA CONSTRUCTIUNILOR turi realisate
I. U rea coustructiullilor TUAT renuri-
de comune
JUDETUL Dupa proiect Duprt contract
Antra- Inginerilur di- Antrepre- Inginerilor lor cum- din creditul
)7a.
u Dup/i situatie prenorilor -
perate
rigintI norilor de 30.000,000
6
Le1 B. Lel B. Lel B LeI B. Le1 B. L e i B. L e I B. Lei B. Le1 B.

Arges .
Beall .
. .
. .
.
.
11
11
23
20
183.696
198.655
90
09
206.164
212.258
61
28
216.555
222.707
30
62
216.555 30/
222.223 211
2.062 16
6.078 83
_l__
- - -- ---
483 41 -- ---
2.300 203.765 79
139.567 64
Botosanl .
Braila . . .
. 5 12
13
106.723
118.377
64
3
123.639
141.810
77
2.
126.221
144.072
07
55
126.221 07
135.095 61
3.780 07
4.322 16 8.976 94 - -- 121.231 52
126.700 -
-- -- --_ _--
.
Buz6& . . . 12 122.425 '131.857 134.773 131.816 94

-- ---
. 7 2 17 82 134.725 07 4.043 06 48 75
Constanta . . 12 23 234.161 7 251.425 23 252.608 38 252.608 38 7.027 20 211.700 -
Covurluin . . 3 33.604 18 32.024 0 32.748 32.748 71 982 46 13.500 -
Dambovita
Dolj
. 9
13
1
19
38
181.006
333.523
45
13
196.612
360.682
9
89
194.861
368.691
71
78
39
194 861 78
368.651 70
4.840 60
9.216 20
-- --
39 69 - -- --- 191.310 63
325.163 93
Dorohoid .
Ffilcia .
Gorj
. .
.
4
6

6
15
10
15
136.397
79.799
426.500
7
9
5
154.883
91.771
141.048
8
9
14
153 602
92.608
141.155
13
23
66
153.163 30
90.840 -
141.133 42
4.608 06
1.659 18
3.528 90
438 8
1.768 23
22 24
-- -- 143.376 21
67.270 35
140.602 28
Ialomita . . 8 21 193.307 211.506 89 212.267 72 212 267 28 6 373 51 04 -- -- - 175.809 72
Mehedintl .
Muscel . .
Neamtu . .
.
.
.
11
5
4
30
7
6
255.256
72.497
59.751
09
69
6
285.236
75 537
61.544
51
62
286.984
75.351
61.890
38
15
286 239 05
76 351 38
68.541 70
7.174 56
1.936 95
2.107 19
- --- ---
744 95

3.384 45 - --
294.287 89
76.133 60
60.798 22
Prahova . 14 26 248.455 24 282.868 56 285.376 22 9.422 80 3.870 - .333 14 276.952 03
Putna . .
R. Sarat
.
.
.
.
.
.
9
9
15
21
143.887
194.016
97
32
160.836
201.822
5
44
169.270
200.552
66
91
281 506 22
160.845 03
200 512 31
5.077 78
6.008 01
8.425 67
40 6
-- -- --
2.245 50 160.176 74
189.467 53
Roman. .
Romanat1 .
Suceava . .
. .
.
9
5
5
17
17
17
169.090
160.527
123.990
07
18
69
184.666
168.629
141.529
32
09
1
184.783
157.966
143.519
91
09
28
183 913 57
157.787 46
142.408 63
6.467 44
4.738 97
5 023 17
870 34
178 63
1.110 66
--- --- --
160.558 76
162 383 86
125.509 09
.
-- --
--
TecuciA . . 10 30 243 365 28 264.856 277.561 72 .277 074 82 7.213 19 486 9 2.593 96 242.068 93
Teleorman . 5 14 126.535 95 132.861 19 132.996 12 132.160 70 3.956 93 835 42 125.499 40
--
Tulcea .
Tu tova.
Vasluifi .
7
5
14
13
141.735
115 614
58
9
161,578
135.222 91
163.186
142.344
72
85
162.612 30
142.244 85
4.899 42
3.730
674 42
1001- - 158 693 98
125.268 02

V&Icea .
8
4
19 170.793
64.061
7
99
174.917
63.763
21
11
180.868
67.024
73
22
179.890 34
65.783 06
3.959 83
1.20432
978 3
1 241116 -
874 97
--
149 01 168.132 19
67.335 35

Total . 208 476 4.343.639 88 4.740.244 871 4.822.550 26 4.787.866 25 131.342 95 34.684 01 1.208 11 7.288 47 4.385.079148

Valórea constructiunilor chip& situa- tiunile definitive 4.822.550,26

Se adaugit:
a) tantiema inginerilor diriginT plMitT 131.342,95
tde plat& 1.208,11
132 551,b75
b) costul terenurilor cumpèrate 7.288,47 139.839,53
Valórea total& a constructiunilor lei 4 . 962.389,79
platit& din:
11) Imprumutul acordat din creditul de lei 5.000.000, lel 4.385 C79,48
b) fondul comunelor ( donatiunl, veniturl ordinare, etc.) » 677.310.31
-71.WW-9/

www.digibuc.ro
 4

Auexa No. 2.
Circulara No. 4.194 din 24 Mail!' 1901 catre d-nif
prefectI de judete, relativä la modul de construire
a localurilor de scòle primare (pag. 26).

Domnule Prefect,
Anexe. Av And In vedere conditiunile grele In carI s'ag construit
pang acum localurile de §cOlg, conditiunI cad apasg mult
asupra comunelor din causa anuitgtil de plg,tit la sumele
Imprumutate de la Casa Scedelor ;
Avênd In vedere crisa financiarg prin care trece Statul
§i care face deocamdata imposibilg executarea art. 10
din legea constitutiva a Case! Scólelor, §i considerand cg,
aplicarea obligatiyitiltiI In Inv6t1mIntu1 rural nu pOte fi
adusg, la indeplinire numaT din causa lipseT de localurl §colare;
Subsemnatul, In referire i ca completare a circulgrif
No. 1.835 din 2 Martie 1900, are onOre a vg aduce la cu-
noscintg cg, pentru a se Inzestrà cat maI curänd tOte co-
munele rurale cu localuri de §cOlg, a luat dispositiunea ca
serviciul architectonic al administratiunii Case! Sadelor sg
studieze i sa-mI presinte, cel maI mult In 20 Ole, planuri
de clAdirl §colare cu 1, 2, 3 §i 4 WI, alatuite In a§b, chip
ca sg pÓtä fi In proportiune cu mijlócele de cari dispun
comunele §i cu starea actualg.
Aceste planurl vor fi obligatoriT numaT In ceea ce pri-
vesce dimensiunile; iar ca materiale voin aproba, ori de
ate orT mi se va cere ca s. so Intrebuiqeze, fie bgrne sauí
vglätucl, fie gard, fie piatrg sag cárgmidg, convenind chiar
a se face §i In paiantg; In fine, sunt dispus a admite orI-ce
combinatiune posibila §i care este reclamatg de nevoile eco-
nomice ale diferitelor locatiatT In earl se vor construl
Cu aceste InlesnirT §i stgruind d-vóstrg ca primarul, In-
vgtätorul, preotul §i fruntmil din comung, sg caute a con-
vinge pe totl sgteniT §i 6meniI de bine ca sg contribue,
care cu banT, care cu meteriale, care cu cgratul materia-
lelor, sag cu lucrgri de zidgrie, dulgherie, etc., sunt convins,

www.digibuc.ro
 5

Domnule Prefect, a se va putd ajunge repede §i pe o seal% Anexe.

cu mult mai Intinsä ca pang 01 la tinta ce cu totii urmä-
rim, de a vede, In lie-care comuna, §c61 ä 1nap 6tóre, igie-
nich si putin costisitóre.
Casa ,c61e1or va Ingriji ca sä dea fie- cArel comune pla-
nurile necesare constructiunii de flcut §i potrivit nunA-
rului copiilor In vIrstä de §c6lä ; va fixh, amplasamentul
§c61ei, va ordonantà, prin prefecturä §i din fondul ce comuna
va ave, plata materialelor §f1ucräri1or, pentru care s'a con-
venit a se pläti, §i, In. fine, va face receptiunea lucrärilor.
Prin urmare, controlul Casei csälelor §i amestecul el r6-
mane In vig6re ca §i pAnä acum, färä ca prin acdsta ser-
viciul technic judetón sä, fie dispensat de obligatjunea im-
pusä prin art. 4, alin. II, din legea Casei $c6le1or, obliga-
tiunea amintitä d-vóstre cu circulara No. 4.151 din 30 Main
1900, a§A, a orI de ate ori Casa $c6lelor va gäsi de cu-
viintä a se adresà, serviciului technic judetén, el sä fie pre-
OAR de d-v6strä ca sä execute ori-ce i s'ar core In into-
resul constructiunilor cládirilor §colare.
In viitor dect dupä ce vetI stabill materialele din earl
se p6te, dupä localitäti, construi o §c6lä, dupä ce v6 yeti
asigurà. de cantitätile ce vi se vor oferi gratuit §i de lu-
crAtori Mr% platä, yeti dispune ca serviciul technic al ju-
detului sä, alcAtuiascä un devis pentru materialele ce malt'
trebuesc, precum §i pentru plata lucrätorilor de angajat,
devis pe care II yeti trimite Casei Scedelor spre aprobare,
invitând In acela§1 timp autoritatea comunalä ca In casul
când are sumele pästrate In altá parte dead la Casa có-
lelor, O. le pue imediat ila dispositiunea acestei admini-
stratiunt ca sä aibá din ce sä, facá plata sumelor angajate
pentru terminarea constructiunii.
Inainte de a Incheih, tin sä v6 incunosciintez Incá, Domnule
Prefect, cá am scris tot acil d-lor revisori §colari, Invitân-
du-I ca sä lupte aläturi cu d-vósträ In atingerea acestui
scop, dandu-v6 tot ajutorul ce yeti gäsi cu cale a-T. cere, §i
asigurându-v6 tot-deauna când va gäsi vre-o Imprejurare
prielnicá pentru vre-o constructiune de flcut.

www.digibuc.ro
 6

Anexa No. 3
Circulara No. 3.764 din 2 Aprilie 1902 catre d-niI
prefect! de judete, dandu-le instructiI In privinta mo-
duluI cum sa-§I formeze comunele fondul pentru
constructia localurilor lor §colare si asupra alegeril
terenurilor pentru ccf)la (pag. 26).

Domnule Prefect,

Anexe. In conformitate cu circulärile date de administratiunea

Case! cólelor, cu adresele No. 4.194 din 24 Maiil anul trecut
si No. 1.426 din 11 Februarie a. c., relativ la construirea
localurilor de scOle In comunele rurale si procedura de
urmat In acdstä privintä, atht de autoritAile comunale si
judetene, cat si de Casa cólelor, am onóre a v6 enuinerh,
pe contra-pagina acestei adrese, comunele din acel judet,
call, avênd consemnate la dispositiunea nóstrá si pentru
construirea scólelor capitalurile notate in dreptul lor, ar
putó executh In anul curent lucrärile acelor constructiuni
Dupä cum se vede din acest tabloil, multe din aceste
sume sunt suficiente pentru acoperirea costuldi construe-
tiunilor, clack executarea se va face cht mai simplu posibil,
urrahnd de preferintä tipul admis de administratiunea Ca-
se! cólelor, färä ornamente si TAM pretentiunT, si din ma-
teriale ce se vor gäsi eftine In localitate, Insä cu conditiunea
inevitabilä, ca sillile de clasä O. aib5, dimensiunile arätate
In planurile Intocmite de serviciul technic al administra-
tiunii Case! cofolelor.
Cu privire la mijlócele disponibile ale comunelor, v6 re-
amintim si ea acdstä ocasiune, cä, prin circulärile nOstre
de mai sus, am admis ca, pentru sporirea fondurilor lor
de constructiune, comunele sä pótä face apel, and vor avd
nevoie, la concursul locuitorilor, fie prin contributiuni be-
nevole de bani, donatiuni de terenuri saü materiale, fie prin
lucräri cu mânile sail caräturI, ceea ce credem 0, se va

www.digibuc.ro
 7

putd realisd färd, multd, clificultate In fie-care comund din Anexe.

WA, unde poporatiunea va fi pätrunsä de shutul progre-
suliff §i al instructiuniï, prin urmare vg rugdm din noil,
Domnnle Prefect, a depune tOta stdruinta, pentru ca co-
munele din acel judet s5 caute a obtind cdt mai mult po-
sibil aceste avantagii.
De asemenea vd facem cunoscut cd administratiunea ea-
sel Sedlelor ye face töte Inlesnirile pentru liberarea sumo-
lor necesare la plata lucrdrilor, fie cd aceste lucrdri se vor
face prin licitatiune de Intreprindere, In care cas pentru
ordonantarea sumel cuvenite antreprenorulul ni se va Ina-
inta mai Intdig situatiunea de lucrdri executate, fie ed ele se
vor face In regie sag prin bun/ Invoiald de comune, dupd
cum ne veti propune, In casul cand la licitatiune nu se va
fi obtinut un resultat satisfdcetor, cunoscênd Insd, el, pen-
tru acompturile cerute cu anticipatiune, comunele vor trebui
ca garantie, a banil nu se vor Intrebuinth la alt scop de-
cât pentru constructiunea §coilei, sd aibd obligatiunea de a
justified ulterior pldtile fleute prin Inaintarea la admini-
stratiunea Casei ScOlelor a compturilor §i chitantelor luate
de la maiestril ce ag lucrat §i de la furnisorii de materiale.
Vd mai Incunosciintez cu acdstd ocasiune cd, In budgetul
Casei SeGlelor, din care ve trimitem §i d-vástre un exem-
plar, am prevNut la art. 10, partea cheltuelilor, un fond
de 50.000 lei din care sä acorddm comunelor, cari ag dejd
un capital de cel putin 5.000 lei, cu Imprumut, midi sume
cu earl' sdil construiased localurile necesare.
Acest Imprumut comunele, cari II vor cere §i obtind, Il
vor achith prin anuitätl calculate pe timpul ce le va con-
veni §i cu procente de 50/0- pe an.
Venind la cestiunea terenului, ye rugdm ca, pentru co-
munele cari nu ag terenul necesar, sd procedati conform
dispositiunilor ardtate prin' circulara ni5strä ultimd la al.
A, de sub litera B, fáctmdu-ne propunerea de admitere,
dacd terenul este al comuneï, sail ardtandu-ne conditiunile
ce se cer pentru a-1 obtind, cand el ar fi al Statului sag
proprietate particulard.

www.digibuc.ro
 8

A exe. Anexa No. 4. TABLOCI

de nurnèrul i felul constructiunilor colare aprobate a se
executà in aniI 1902 si 1903 (pag. 271.
IN ANUL 1902 IN ANIJI., 1903
Numarul Tipul Numarul Tipul
. localurilor
'Mee-
tuft.' .
44
localurilor Pnter-
?, Judetul .. 0 tj Judetul ---v-
s 4
6 31 V '3 7 5' .",, i `,7, :: 5 g
...
11
g
.ii
38 38' .5. ''' 4 8 8 88
1 Arges . . 7 3 10 1 10 1 Arges . . 5 8 13 12 1 12
2 Baciifi . 2 Bacifi . 4
1 1 6 6 4 2
3 Botosani . 1 1 2 1 2 3 Botosani . 8 4 1 13 2 13
4 Braila . . 2 2 2 6 5 6 4 Braila . . 7 6 13 12 12 1
b Buz611 . . 13 6 49 3 1 18 6 Buzba . . 11 1 12 1 7 5
6 Constanta . 2 1 03 2 1 2 6 Constanta . 4 2 6 1 6
7 Covurluiü . 1 3 2 1 7 3 7 7 Covurluiü . 9 9 1 9
8 Dambovita. 1 1 2 2 8 Dambovita 3 3 3
9 Dolj . . 13 2 3 9 Dolj
18 18 18. . 4 4 4 4
10 Dorohoiü . 1 1 1 10 Dorohoia . 10 1 1 12 9 1 11
11 Falcia . . 11 Palcia . . 6 5 3 3 2
12 Gorj . . . - 2 2 2 2 12 Gorj . . . --
13 lalomita 5 2 3 10 10 13 Ialomita . 6 4 1 11 1 11
14 Ias1 . . . .
.
--_ _14 Ias1 . . . 5 3 8 6 3 5
15 Ilfov . . . _ _ __
16 Ilfov . .
16 Mehedintl . 8 1 9 1 9 16 Mehedint12)
17 Muscel . . 2 5 7 4 4 3 17 Muscel . . 6 1 7 6 6 1
18 Némtu . . 2 2 1 2 18 Némtu . . 12 4 1 2 19 12 2 17
19 Olt . . . . 2 2 4 4 19 Olt . . . .
20 Prahova . 1 3 1 5 6 20 Prahova . 7 14 2 23 12 11
21 Putna . . 8 13 4 25 6 1 24 21 Putna . 19 6 26 2 1 24
22 R.-Sarat . 22 R.-Sarat . 4 5 9 8 9
23 Roman . . 1 1 1 23 Roman . . 1 6 7 3 7
24 RomanatI . 1 1 1 3 2 1 24 Romanag . 11 44 4 23 1 23
25 Sucéva . . - 25 Sucéva . . 9 1 10 10 1 9
26 Tecucia . . 1 1 1 3 3 26 TecuciA . 2 1 3 1 3
27 Teleorman . 2 2 1 2 27 Teleorman 5 6 1 3 15 8 1 14
28 Tulcea . . 1 1 1 1 28 Tulcea . . 4 4 4
29 Tutova . . 29 Tutova . .
30 Vasluia . . - 30 Vasluiü . .
- 2 1 3 3
31 Valcea . . 2 3 1 6 31 Valcea . . 14 3
6 1 2 3)19 4 8 11
32 Vlasca . . 5 1 6 32 Vlasca . .
6 2 1 3 3 --1
TotalurI . 75 55 13 11 154 54161 93 TotalurI . 162 99 6 18 285 1111147 1381

1) Localul constituit dupa tip urban, cu etaj, cu 8 sali de clasa, 2 cancalaril, 2

sbJl pentru lucrul manual si biblioteca, 2 cam, servitor, direct.
2) Nu a sosit la timp relatiunea necesara.
3) Unul d n localuri e cu 4 all, pentru Pietraril-de-sus, de-jos si BärzescI
altul e ou 6 pentru Ocnele-Mari.

www.digibuc.ro
 9

Anexa No. 5.

Decisiunea ministerialä No. 1.729 din 29 Ianuarie

1903, prin care se fixéza dimensiunile sálilor de clase
In scolile rurale In vederea noului orar (pag. 30).
Noi, ministru secretar de Stat la departamentnl culte- Anexe.
lor si instructiunil publice, avênd In vedere decisiunea
nóstra No. 37.900 din 17 Julie 1902, prin care se fixéza
orarul scolilor primare rurale;
Avênd In vedere ca prin acest orar se face posibill frecu-
entarea scolil rurale de un maI mare numOr de copii, pen-
tru un local de o capacitate data ;
Avênd In vedere trebuinta de a se modifich In acest sens
decisiunile anteriOre call fixati capacitatea salilor de clase
in scolile rurale;
DECIDEM :

ART. 1. Dimensiunile unel sale de clase de scóla ru-

rala se fixéza la minimum 3 metri cubici de capacitate si
la minimum 80 decimetri patratl de suprafata orizontalä
pentru fie-care copil.
ART. 2. Inaltimea tavanulul deasupra dusumeleI In sa-
lele de clase nu va fi In nicl un cas maI mica de 3.80.
ART. 3.Dimensiunile maximum suficiente pentru o sala
de clash' sunt acele necesare pentru 80 de copii, ori-care
ar fi num6rul copiilor In etate de scóla din eomuna.
Prin urmare, va fi de ajuns ea cele mg marI sari de clase
sa aibá 240 metri cubici de capacitate si de 64 metri pa-
tratI de suprafata orizontala.
ART. 4. Pentru a se tint; s6ma de crescerea viitóre
a populatiuniI scolare, la construirea viitOrelor localurI de
scoff primare rurale, se va lua ca base actuala populatiune
scolara pe care are sa o deservésca scóla, marita cu 500 0.
ART. 5. Avênd In vedere ca, dupa noul orar In scolile
cu un singur Invètator, scolarff nu vin tog de odata la
scOla, sala de clase In aceste scoff se va considera ca pu-

www.digibuc.ro
 10

Anexe. tênd servi pentru un num6r de copiI odatä §i jumätate maI

mare decat acela pentru care ea a fost construitä.
Pentru §colile eu doi sag mai multi' InvinAtori, dimen-
siunile ce vor trebul date sälilor de clase se vor fixa In fie-
care cas particular de care Casa cÓlelor, dupä num6ru1
copiilor In etate de §cólä §i dupä repartisarea lor pe clase.

Anexa No. 6.
Circulara No. 1.073 din 31 Ianuarie 1903 cátre
d-niI prefectI de judete prin care li se atrage aten-
tiunea asupra usurariI aduse constructieI localurilor
scolare rurale prin noul oral (pag. 30).

Doinnule Prefect,

Una din cele maI Insemnate cause, pentru earl' InvOtä-

mIntul primar rural nu s'a desvotat In deajuns, a fost lipsa
localurilor de §c(511.
Este evident cg, era de prisos ca legea sä prevadä obli-
gavitatea Inv6tdmIntulu1 primar, i sä nrevadä sanctiuni
pentru a o asigura, dad, nu era loc unde sä primim pe
copiii pe care-I chemam §i-I siliam A. vinä la §cólä.
Atat legea instructiunil publice din 1864, cat §i cele urmä-
tOre, ag impus comunelor datoria de all construi localu-
rile de §c6lä necesare. Dar In cea mai mare parte cornu-
nele, mai ales cele rurale, nu 0-ail Indeplinit acéstä Inda-
torire. Lipsa de mijlóce nu pdte sä explice deal In parte
acest fapt, câci e greil de admis ca, In 40 de aril, o co-
munä eat de säracä sä nu fi putut rimmi cele cate-va mii
de lei, cari ar fi fost strict necesare. De alt-fel, ceeea ce
s'a flicut In campania anului 1902, când s'at pus In lucrare
peste 200 de localuri de §coll, chiar In comunele cele mai
särace, a arätat ca, sunt multe mijlóce la earl' se We re-
curge, In afar% de cele budgetare.

www.digibuc.ro
 11

Nu me Indoesc, Domnule Prefect, cg, si In campania care Anexe.

se apropie, activitatea ce vetI desvoltà In acest scop va fi tot
asa, de rodnicg ca si In cea trecutg ; ba Incg sper cg ex-
perienta doblnditg si curentul dejà format In sensul cel
bun ne vor permite anul acesta a merge si mai departe
dealt anul trecut.
Cftt pentru noi, preocupati de grija de a completa cat
mai curând posibil clädirile scolare, si de a InlAturà cilt
mai mult tOte pedecile cari puteag Intardia realisarea
acestei dorinte, Inca de acum doi ant prin circulara n6strg
din 24 liaitt 1901, am usurat Inteo fOrte Insemnatg mg-
surd conditiunile impuse pentru clgdirile scolare si am lesat
cea mai large, latitudine initiativei d-vóstre personale, atât
Intru co privesce alegerea materialelor dupg localitgt1 si
Imprejurgri, at si pentru reunirea fondurilor necesare.
Anul acesta aducem o noug si Insemnatg inlesnire, mai
ales pentru satele cele mai putin populate.
La 1 Septemvrie 1902, s'a introdus In scolile rurale un
nog orar, care permite ca scolariT din diversele clase sg
vie la sc011 cu rIndul : unele clase dimineta si altele dupg
am i az T.
Acestg dispositiune permite ca o sale, de clase sg serve
pentru un numer de copii cu mult mai mare, apr6pe In-
doit, cleat cu vechiul orar, ash cg vor li multe sate cari,
dui:a vechiul orar, ar fi avut trebuintä de dol Invetätori
si prin urmare de un local de sc011 cu doue WI de clase,
si cgrora dupg noul orar le va fi deajuns un singur Inve-
tätor si o singurg salg de clasg.
Vor fi Inch sate mid, cgrora si cu vechiul orar le ar fi
fost de ajuns o singurg salg; dar In noul orar acéstg salg
va pute sg fie mult maI micg.
Vedeti bine Insemnata reducere de cheltuell care va re-
sulth de acl, si prin urmare usurarea cea mare ce yeti
aye si d-vóstrg pentru a ggsi fondurile necesare.
Decisiunea nestre, cu data de 29 Ianuarie 1903, publi-
catä In Monitorul Oficial" No. 242/1903, lgmuresce si re-

www.digibuc.ro
 12

Anexe. gulézA nouele conditiun1 In earl' se pot construl de ad.T. Ina-

inte localurile de scoli primare rurale.
Comptand i pe viitor pe stgruinta d-vóstre pentru adu-
cerea la Indeplinire a until desiderat asa de Insemnat rti-
mas pang acum In suferintl, v rog s6 primii asigurarea
distinseI mele consideratiunT.

Anexa No. 7.
Circulara din 25 August 1898 adresatä d-lor pri-
marl aI comunelor urbane pentru a le cere ca co-
munele sá iea másuri energice pentru clädirea lo-
calurilor lor de scblä (pag. 34).

Domnule Primar,
Comunele an datoria de a procura scolilor primare lo-
calul i mobilierul. Acéstd datorie a lor este stabilita prin
art. 79 din legea asupra InwlitAmIntuluI primar si normal-
primar; dar ea le era impusk Inca de acum 34 de aril, prin
art. 42 al legiT InvëtkmintuluI din 5 Decemvrie 1864. Cat
pentru plata personaluluI didactic, ea este In sarcina Sta-
tuluI.
In ceea ce privesce comunele urbane, Statul im-
plinit datoria sa : el a pllitit num6rul de institutori ce i
s'a cerut ; i clack sacrificiile fiicute de dInsul nu an dat
tot-deauna Intregile resultate ce trebuia sk dea, este ck
de multe ori comunele nu an r6spuns Ihdatoririlor lor In
aceeasI rnäsurk ca i Statul ; sail, cand aü fäcut sacrificii,
nu le-ail fricut In modul cel maI practic.
lack anume Imprejurkrile :
MaI Intain, nu este maI nid una din comunele urbane
care sk fi completat clädirile sale scolare, dup5, trebuin-
tele populatiuniI sale. Mal pretutindeni, comunele urbane
an majoritatea scolilor lor instalate In localuri Inchiriate,

www.digibuc.ro
 13

call niel odatA nu sunt nicT suficiente, nicI potrivite pen- Anexe.
tru trebuintele scat In adev6r, dupa art. 31 din lege, un
institutor póte fl InsArcinat cu un num& de scolarT call
sä mórgA panä la 80. Care este Insl localul de sc6lA In-
chiriat, care sI continA patru sale de clase, In stare de a
contin6 fie-care ate 80 scolari? Acósta nu se IntImplA
nicI odatA. Sale le de clase de cele maI multe ori nu tree
peste 40 metri pAtratl; In fOrte multe casurT, ele se sec-
WA panA la 20 m. p. si mal jos ; avem exemple de sale
de clase de 9 sail 10 m. p. InAltimea tavanelor variózAIntre
2 m. 60 si 4 metri; dar acéstA din urmA cifrA este o mare
raritate. Cu modul acesta, sala de clase abiA contine 15-40
de scolarI, si aceia grAmAditi unfl poste altiI, Inteun aer
stricat, In sAll Ail luminate si de loc ventilate. Mai cA nu
este exemplu de o salA de clase InchiriatI, care sA pótA
contin6 ceI 80 de scolarI legall, In conditiunI acceptabile
de igienA.
Acesta este primul Mil, si eel mai mare.
Al cloilea este cA, ehiar cAnd comunele art fAcut con-
structiuni scolare, nu le-ail fAcut In modul cel mal ne-
merit.
Mai' IntAhl, de multe ori distributIunea clAdirilor In oras
este fAcutA fArA nicI un discernAmInt. Sunt orase, si oraso
mail, earl ail grAmAdit clAdirile lor scolare una lângA alta
In centrul orasuluI, lAsând Mr% nicI o scólá cartiere In-
tinse, din cele mai populate. A urmat de ad O. fie-care
din soolile din centru ail rOmas cu cate un numer neIn-
semnat de copiI, perdutl In nisce vaste sale carI AmAneail
neocupate, pe când sute si mil de copil de prin alte car-
tiere nu pot urmA la seal, pentru cA nu li s'ail flcut nicI
una. Iar and a venit vorba a se face o ImpArtire ratio-
man, a orasului In circumscriptiunI scolare, unele din lo-
calurile de scólA, abia clAdite, art trebuit sA fie pArAsite,
ca inutile.
Trecem peste Imprejurarea cA aceste localuri sunt de f6rte
multe oft' ridicate pe terenuri cu totul nesuficiente ca In-

www.digibuc.ro
 14

Anexe. tindere, orI nesánátóse, ori Oil situate din punctul de ve-
dere al trebuintelor pedagogice.
0 a treia causI pentru care se v6d de multe ori clase
cu un num6r nelnsemnat de §colari, este cg. comunele 1,n
genere nu adopta, pentru cradirile lor §colare, tipul cu §ése
sale de clase, singurul care convine mal bine ora§elor. In
adev6r, e$e sciut c5, num6rul §colarilor In clasa I §i II
primara este mai mare decât In clasele III i IV, a§h a
trebue In genere contigentul a ate doue clase inferiOre
pentru a formA contigentul suficient al unei clase supe-
riOre.
De aceea, dacá comunele §1-ar construi tOte localurile lor
cu câte patru sale de clase, ar urm'a cá, In mod necesar,
clasele III §i IV sg, nu fie In destul populate.
*
* *

Consecinta acestel stárI de lucruel este cá copiiI supu§t

obligativitatiT Inv6támintuluI nu Incap In localurile pe earl
le procurá comunele ; §i fiind-ca curentul spre §cOl'a iea
un avênt din ce In ce mai mare, in fie-care an un numgr
Insemnat de copiT nu gasesc loc In §cólá, sail II gasesc In
cele mai rele conditiuni. Din acést5, caus6, obligativitatea
Inv6tAmIntuluT primar r6mâne o fictiune ; cáci cum putem
vorbi de obligativitate, cand nu putem primi In §colile ru5s-
tre nici pe copiiI cari de buná voia lor cer s'a" fie admi§l,
necum sa mai urmarim pe aceia earl cautá s5, se sustragá ?
Este Insa un lucru care se Intimplá In mod constant :
la inceputul fie-cgruI an §colar, comunele nu lipsesc a cere
de la minister sà. mai Infiinteze locuri none de institutori,
sub cuvInt cg, copiii nu ati loc in §colile existente.
Dar, din cele expuse pang ad, se vede bine cl, daa nu
e loc, vina nu este a ministeruldf, ci a lipseI de localuri
suficiente, §i acésta intra In datoria comunelor, iar nu a
ministerulul. Acesta, din contrá, 0.-a implinit datoria cu
mare prisos. Pe fie-care an, el a tot märit numOrul insti-
tutorilor, impunêndull prin acésta o sarciná mult mai grea
decAt era dator sá porte, dupg. lege. In adev6r, el plätesce

www.digibuc.ro
 15

astA-0 1.370 de institutor! §i institutóre, pe and num6rul Anexe.

copiilor rnmani In etate de §c6la, din tOte comunele ur-
bane este numai de 77.380 ; revin adica numal 56 de copiT
de fie-care institutor, In loc de 80, cat ar trebui, dupa, lege.
Prin urmare, Statul platesce, nu numai num6ru1 de insti-
tutor! cad ar fi necesarl pentru a da instruqiunea la toti co-
pill roman! din orw, dar Inca, cu mult maT mult ; cacl,
dupa lege, pentru cel 77.380 de copiI ar trebul numai 967
de institutor!, adica cu 403 maT puVn de cat platesce Statul.
In fapt insä, nepotrivirea este §i maT mare; caci, din causa
nesuflcientei localurilor, numOrul de copiT ce frecuent6zA
§colile urbane este numaT de 42.367, a0, ca revine de fie-
care institutor numai ale 31 copiT, In loc de 80. Resulta-
tul acesta este cu totul dezastros.
In calculele de ma! sus, nu s'a tinut s6ma, de copiii de
straini, can', dupl lege, se admit In §coll numai dupa, ce
se Indestuléza, tOte c4rerile fiilor de Romani. In starea ac-
tuala a lucrurilor, nic! nu Vote fi vorba despre copii! strain!,
pe cata, vreme localurile nu pot contin6 &cat jumAtate din
copiii de Romani. Dar nu este farä interes a constata ca.
institutoril plAtitl de Stat sunt mai multi de cat trebue,
chiar dad, intra, In socotéla. §i copiii de strain!. In adev6r,
num6rul total de copil romani §i strain! la un loc, In co-
munele urbane, se ridica la 106.826; pentru el ar fi nece-
sari 1.335 institutor!, adica. cu 35 mai putin cleat platesce
Statul.
Nu este Insa locul a ne preocupà de copiii strain!, pe
cat/ vreme a! no§tri nu bunt Inca, pu§I In positiune a primi
instructiunea la care ag drept. Tinênd séma, numaI de ei,
Statul platesce 403 institutor! mai mult cleat e dator dupa
lege. Acésta represintA pentru dinsul o cheltuiala anualA
aproximativA de 1.350.000 lei, pe care o face, nu pentru
ca, e dator, ci numal pentru-cA comunele nu-I pun la dis-
pospositiune localurile pe earl* sunt datOre sA le procure
dupg, lege.
*
* *

www.digibuc.ro
 16

Anexe. Este cert eg, sistemul acesta nu 'Ate sg continue mal

departe. Sarcinile pe carI legea le impune StatUlul pentru
InvgtAmInt sunt fórte marl; cu mult maI mall decat In
ori-care alta Ora. El trebue sg, p6rte pe acele pe cari e
dator; dar nu este drept a i se impune si alte noue, cari
provin numal din causg, ea comunele nu s'a,A pus Inca In
regulg cu legea.
Fgrg Indoialg, nu éste vorba de a se reduce num6ru1
institutorilor din ceea ce este astgc,II; lucrul acesta ar fi
imposibil din multe puncte de vedere. Dar trebue cel pu-
tin ca acest num6r sg nu maI créseg, si ea institutorii exis-
tentI sg, Oa fi utilisati In ash f el, In cat sa pótg da cu
folos instructiunea la toti copiiI cgrora o pot da, dacg li
se vor pune la dispositiune localurile cuvenite.
In prima linie dar nu se vor mai creh posturi now) de
institutori; In a doua linie, posturile existente se vor re-
partish In ash, mod, ca sg, satisfacg tóte trebuintele. Acéstg,
repartisare o va put6 face ministerul cu destulg Inlesnire,
nu Insg mai Inainte de ce comunele nu vor fi completat
elädirile lor scolare, In mod rational.
Pentru a se ajunge acolo, este indispensabil mai MUM'
ea comunele sg, se decidg a face aceste clädiri. Dupg cum
am spus, acOstg, obligatiune le este impusa prin art. 79
din legea InvOtgmintului primar si normal primar.
Dar acea dispositiune este coroboratg si prin art. 9 din
legea CaseI cólelor, care dg drept si putintg ministeruluI
a sili pe comune la Indeplinirea acestei obligatiunt
De sigur, ministerul e departe de a se gândi O. useze
de acOstg arrnd fatg, cu comunele urbane, earl pot sg. In-
telOgg destul de bine situatiunea si propriul lor interes, ca
sg, nu fie nevoe, fata de ele, de nici un fel de mgsurg co-
ercitivg;
Dar, toemai pentru a le Indemnh sa nu lase lucrul In
pgrgsire, a crequt de datoria sa a le expune pe larg situ-
atia, sigur fiind, ca mgsurile de lndreptare nu vor Intarcjià
de a veni.
Lucrul este cu atat mai lesne, eu cat legea Casel c4:5-

www.digibuc.ro
 17

lelor pune la dispositiunea comunelor, urbane si rurale, un Anexe.

mijloc excelent de a se achith de Indatoririle lor In modul
cel maI lesnicios si maI economic. Casa Sc6le1or pune la
dispositiunea comunelor sumele necesare pentru clAdirea si
mobilarea localurilor de scoli, pl6tibi1e In anuitatT, In aceleasi
conditiunI ca si Imprumuturile flcute de Stat. Cu modul
acesta, feint niel o sarcinei nowt', comunele 41 pot face In
doItreI anI t6te cládirile lor scolare. Dicem Intr'adins fatrei
nici o sarcinei, cad' suntem convinsI cg, enormele chilli ce
plätesc 41 comunele, pentru nisce localuri de tot rele si ne
suficiente, vor acoperi anuitAtile earl:, phn5, In chtl-vh an!,
vor face pe comune proprietare pe nisce localuri vaste,
luminóse, igienice si corespunend pe deplin scopuluI ler.
De altá parte, tot Casa Scólelor pune la dispositiunea
comunelor planuri tip, studiate in töte amänuntele, si gata
de a fi puse 1n executare.
176 rog, dar, cu tot dinadinsul, Domnule Primar, s5, bine-
voitI a pune cht mai neIntânliat cestiunea In desbaterea
consilluluI comunal, si a luh terte mäsurile necesare pentru
ca comuna, In capul cgreI v6 afiati, sl realiseze cat ma!
curand localurile sale scolare, fie din propriile sale resurse,
fie prin Imprumut la Casa ScOlelor, fie alt-fel.
*
* *

tot cu privire la acOstA cestiune, am Ind, onóre a vti

Tune In vedere urmAtórele :
1. Este indispensabil ca ministerul sl fie consultat, si
sg, se aibri aprobarea sa pentru alegerea locului unde are
sA se construiascA o sc611._ In adev6r, cestiunea ac6sta este
intim legat5, cu aceea a circumscriptiunilor scolare car)" se
fix6z6, de minister In Intelegere cu comuna, precum si cu
aceea a num6ruldi institutorilor, care este exclusiv de re-
sortul ministerulut De aceea, am onóre a v6 ruga ca, In
mod general, chnd comuna va decide clAdirea unuI local
de sc615, pe un teren óre-care, sä se trimitl ministerultil
planul aceluI teren, precum si planul orasului, pe care sri
se indice situatiunea aceluI teren, si sri nu se cumpere te-
Raport adresat M. S. Regeltif. Anexe.Spiru lictret. 2

www.digibuc.ro
 18

Anexe. renul de cat dupg ce ministerul II va fi recunoscut proprirt

pentru acea destinatiune.
2. SI nu se Incépg, nici o lucrare scolarg, fgrg, ca pla-
nurile ei A. fi fost cercetate si aprobate de minister. Nu-
mai ast-fel se va evita constructiunea unor localuri neco-
respundgtóre scopului lor, desl destul de scumpe, dupg
cum s'a Intimplat In unele comune.
Observgm cg, dreptul ministerului In acest punct, ca si
In cel precedent, este stabilit prin art. 4-9 din legea Ca-
sei cOlelor.
3. Se recomandg cu insistentä comunelor urbane a
adopt& de preferintg, tipul cu sése sale de clase, care r6s-
punde mat bine trebuintelor scolare, si care este si mai
putin costisitor. In adevgr, dupg, acest tip, doll() localuri de
scólg, earl* reunesc 12 sale de clase, necesitdzg numai doue
locuinte de director, doue cancelarii, doue camere de ser-
vitor, doll() IngrAdiri ; pe cand In tipul cu patru sale de
clase, la acelasi numgr de 12 sale, ar corespunde trei lo-
cuinte de director, trei cancelarii, etc., fgrg, a socoti eco-
nomia de constructiune propig disg, precum si aceea care
resultg, din putinta de a face ca clasele III si IV sg fie mai
populate de cat astgdi.
4. Comunele trebue sg se preocupe si. de mobilierul sco-
lar, cAci este imposibil a se merge mai departe cu mobi-
lierul vechig, stricat, si mai ales improprig. si I'M chibzuit,
care, in prea multe din scolT, torturkg Ina pe copii, si-I
face de multe ori sg, pgrgscisca scála cu defecte fisice con-
tractate In ea.
Casa cÓlelor si In acéstg, privintg pOte Inlesni sarcina.
comunelor, punAndu-le la dispositiune tipuri rationale de
mobilier, comode si ieftine.
*
* *

Sper, Domnule Primar, cg expunerea completà si sincerg,

pe care v'am fgcut-o mai sus, vg va convinge, atat pe
d-vóstrg, cat si pe consiliul comunal pe care-1 presidati,
de Insemngtatea cestiunii si de urgenta ce este de a i se

www.digibuc.ro
 19

da o solutiune. Sper Meg, cä yeti' aprecià i usurinta cu Anexe.

care ea se póte resolvä In eel mai scurt timp. Aà find,
sunt convins cä, pain poste doitrei ani, comuna ce con-
duceti se va puté flì cu scolile sale, iar nol vom puté
avé multumirea de a vedé cA sacrillcille, ncute de Stat,
produc resultateb° pe cari suntem n drept sä le asteptäm.

Anexa No. 8.

Tabloul scólelor urbane construite de la anul 1896

Incáce (pag. 34).
No. localurilor No. salelor de
elhdite claim
Pitesti
Curtea-de-Arges
Baeäuí
Tg.-Ocna
Botosani
Harläfl
Brila 3 13
Buzi5ti (1) 2 10
Mizil
Constant°.
Cernavoda
Medgidia
Mangalia
Harsova 1 10
Cuzgun 1 1
Ostrov
Galali 4 22
Targoviste It
Glesci
11 56

(1) S'a mal adhogat o salä de elasa la &e6la No. 3 de biietl.

www.digibuc.ro
 20

No. localurilor No. salelor de

clitclite clase
Anexe. 11 56
Craiova
Calafat
Dorohoirt
Berta
. ..... 1 4

Miligileni
HusT 3 13
T.-Jiil .
CAlgrasi 1 6
Urziceril
Iasi 15 60
Tg.-Frumos 2 9
Bucurescl 5 26
Oltenita
Turnu-Severin
Baia-de-Araml
Câmpu-Lung
P.-N6mtu 1 4
Tg.-N6mtu
Slatina 1 4
Ploesti 5 20
Filipesca-Tirg 1 2
ampina
Sinaia 1 4
Slänic
VMeni 1 4
UrlatI 1 4
Focsani _
Odobescï
Panciu
R.-Sárat
Roman . v
Caracal 1 4
Corabia
Fálticenì 2 8
Tecuciti
52 228

www.digibuc.ro
 21

No. localurilor No. a Odor de Anexe.

ellidite chase
52 228
Turnu-Mägurele . .. .
Alexandria 4 16
Zimnicea
Rosioril-de-Vede.
Tulcea
1
--
2

Mahmudia
Babadag .
Isaccea
. --
..--
--
Mein (1) . . .

Chilia-Veche
Sulina
Blrlad
. -3 12
-
Vasluirt
R.-Valcel .
DrAggsanI (2) 1 4
Ocna
Giurgiu ... .. . .
SälI ad/ogate 3
Total. . . ., . 61 265

..
Anexa No. 9.
Circulara No. 6.288 din 16 Maiti 1903, catre
primariI comunelor urbane, pentru a le cere sä iea
másurl energice pentru construirea
localurilor de scólä (pag. 36).

Domnule Primar,
Din nog revenim cu insistent,/ si vIi rugAm sä bine-
voiV a da atentiunea ce merit/ cestiuniI localurilor de
scull primare.
(1) S'ail adiogat 2 sale la póla de fete.
(2) C16.dith de d-na Laura Simulescu.

www.digibuc.ro
 22

Anexe. D-vósträ sciti cA, prin lege, comunele sunt obligate sä,
procure §i sä, IntretinA localurile §colilor primare. Dad, co-
munele ar fi Inceput a lub. mäsuri In acest sens Inca de
la 1864, este sigur cA fArA nici o greutate ar fi ajuns sä
aibI astätli töte localurile de carI ag trebuintA. Ar fi putut
sä, facA mid economii pe fie-care an, earl' cu timpul ar fl
format capitalul necesar, sag sA, contracteze Imprumuturi
cu termin lung.
In loc Insä, de a se face a§h, comunele s'ag multumit
sA iea case cu chirie, cari tot-deauna ag fost mid. §i ne-
IncApetOre. Din mesa causA, când copiii din ora§ nu Inch-
peag In §coli, comuna cereä Statului sA Infiinteze §colT
noue, ceea ce impuneä sarcini noue §i nedrepte Statului §i
chiar comunei, pe care o sill& sä, plAtöscA now) chiriI.
Cu timpul, sistema acesta a ajuns la resultatul cA, Sta-
tul s'a gAsit cA plAtesce 1.350 institutori, pe and popula-
tiunea §colarl a ormelor ar aye trebuintA numal de 11)00.
Acesta InsemnezA pentru Stat o sarcinA anualA de 1.250.000
lei, pe care o pOrtA, numai din causA cA comunele nu §i-ail
Implinit obligatiunea lor legalA.
Acum cAutAm sA readucem lucrurile in stare normalä,
suprimänd posturile vacante de institutori Ong, ce nume-
rul lor se va reduce la cel care trebue sA fie. Dach chiar
In acestä operatiune suntem impedicati din causA eh loca-
lurile fiind neincApetOre, institutorii pe carl-I vom conservä
nu vor puté sä, dea InvetAmintul until numer destul de
mare de copit
VetI recum5sce, Domnule Primar, cA situatiunea acösta
nu mai 'Ate dura, cAci este imposibil ca Statul sA conti-
nue a suporta o greutate a§ä, de mare, fArA sh fie Intru
nimic vinovat §i fArl ca sacrificiul acesta sä, aduch vre-
un folos cui-vh, fie comunei, fie copiilor.
Din contrA, dupA cum am spus, chiar pentru comune
este o povarA situatiunea actualA, prin chiriile cele marl
ce plAtesc ele pentru nisce case nesuficiente, rele §i nesä-
nAtóse; iar cat pentru copii, cine nu scie cum li se rui-
nezA sAnAtatea §i cum sunt secerati cu sutele §i cu miile

www.digibuc.ro
 23

In fie-care an, din causa epidemiilor earl' se Incuibéz5, cu Anexe.

cea mai mare Inlesnire In asemeni locuinte, precum i din
a Inghesuelii, a lipsei de aer, de luming §i de curfitenie.
Mai presus de datoria de natura curat administrativa
pe care comunele o ail fatfi cu ministerul, este dar §i da-
toria, mult mai Insemnaa, ce ail ele de a se Ingriji de s'A-
nfitatea populatiunii lor, care este lh'sath In pAr6sire, prin
actuala stare de lucrurt
De alta parte ministerul, pe lhng5, aceste datorii, cari-I
privesc §i pe dInsul, mai are §i pe aceea de a trebul sh
lea m'Asuri pentru ca toti copiii In vIrstI de §cól5, sh aib5,
Joe In §coli, alt-fel, obligativitatea Inv6tfimintului primar
va continua s5, fie Merl mórt5,, cum a fost §i phnA, acum.
Pentru tOte aceste motive, v6 rog cu bit/ insitenta,
Domnule Primar, sá bine-voiti a sesish consiliul comunal,
la prima sa Intrunire, de cestiunea cládirii §colilor ce mai
lipsesc In acel ora§, §i sh facetI a se ha másurile nece-
sare In acdstá privintl II \Teti pune In vedere c5, ministerul
are dreptul prin lege (art. 76) de a lua másuri earl' sa, si-
léscá pe comune ali Implinl acéstá datorie. Paná acum
el a evitat a recurge la acest mijloc, dar cestiunea este
a0, de seriósá §l sarcina impusfi Statatului pe nedrept este
a§h, de grea, In en In cele din urmá ministerul va fi si-
lit s5, useze färä voia lui de dreptul ce-I dg, legea.
Momentul este cu deosebire favorabil pentru comune
acum, cand prin noua lege asupra Infiinthrii fondului co-
munal, multe din ele vor av6 un adaos de venituri. Acest
adaos ar puté servi pentru plata anuiatii Imprumutului
ce s'ar face pentru cládirea §colilor, §i In schimb comuna
ar saph de la anul de plata chiriilor, a§a, ch ea tot In
folos va fi.
Va fi necesar ca nouele cládifi s5, fie studiate In a§h fel,
ca sl u§ureze cht mai mult posibil §i sarcinile comunel
§i ale Statulut Pentru ac6sta, primul lucru ce trebue tinut
In &Sing este alcnuirea bine chibzuith a circumscriptiuni-
lor §colare. Unele comune ail clAdit parte din localurile lor
§colare, dar le-ail distribuit a§h, de rtia In ora, In cat In

www.digibuc.ro
 24

Anexe. unele 041 sunt §coll prea multe, a§i cg, stag Ole In parte,
iar In alte 041 ele sunt prea rare, a§6. cä o multime de
copiI nu gAsesc ice In ele.
De aceea, legea prevede formarea de circumscriptiI §co-
lare, cuprinend fie-care numtirul de copiI necesarl pentru
a popula o §c(folg §i fie-care circumscrigtie trebue s6 aibg.
o §c(514, §i numaI una. Fixarea acestor circumscriptiI, cu
care ministerul se ocupa de mai multl aril, maI ales In
oralele marl, va fi dar de un nepretuit folos pentru co-
mune, §i de aceea v6 ruglm ca nicI un local de §cáll sg.
nu se Inc 46 pang. ce nu yeti luà Intelegere cu ministerul
In privinta loculuI unde trebue construit.
Se páte face Insemnath economie, maI ales In ora§ele
mar% construind localurI cu 5 sag 6 WI de clase. Clasele
I §i II sunt tot-deauna mai populate decat clasele III 01
IV, §i In loc de a construi localurI deosebite numai cu cla-
sele I §i II, e maI bine a se face un singur local care sg,
aib6, dou6 clase I, §i chiar doue clase IL Cu acOsta se face
economic de o locuint/ de director, fail a maI vorbl de
altele.
In fine, atrag atentiunea d-vóstre, Domnule Primar, §i
asupra cestiunil mobilieruluI §colar, care In multe ora§e
este Inert de tot primitiv. Vechile bAncI de ate 6-12 lo-
curl, construite fära nicI o grip, de sAnatatea copiilor, cari
produc rahitismul, deviatia colOneI verticale, miopia §i o
multime de alte infirmitäti, trebue sä fie gonite din coll
cu totul. Trebue Ilcute pupitre sistematice, dupä modelele
ce posedä ministerul, bine studiate din punctul de vedere
igienic. Nu vom mai admite cu nicI un chip a se maI face
bäncl de model vechig. Sgmätatea generatiunilor viitóre me-
rith, credem, neinsemnatul sacrificig pe care-1 represintä
deosebirea de pret ce ar resultà din adoptarea peste tot
a pupitrelor.
Nu m6 Indoiesc, Domnule Primar, cg, sunteti §i d-v6strä
convins ca §i noi, cl starea de lucrurI de panä acum nu
maT 'Ate sä dureze cu nicI un chip, §i c5, nu vetl lipsi de

www.digibuc.ro
 25

a luà cele mal energice m/surI pentru ca comuna, In capul Anexe

cAreia vg, aflati, sä se achite de o Indatorire de prima or-
dine, care nu mai pOte a§tepta.

Anexa No. 10.

Lista subiectelor tablourilor murale din Istoria

Patriei (pag. 45).
Execu- Neexe-
fate cutate
1. Traian inaintea poduluI de pdtrl de la
T.- Severin, sacrificând In mijocul legionarilor s6I
§i a deputatiunilor de barbarI acolo venite . . 1
2. 0 mare bat5.1ie Intre Dad §i Romani . . 1
3. Luarea cu asalt a SarmisegetuzeI . . . 1
4. Intrarea triumfalA a lui Traian in Roma. 1
5. Paza granitel romane, cu cetatea Tropaeum
§i monumentul triumfal de la Adam-Klissi . 1
6. Roma cu forum §i columna Traian . 1
7. NAvIlirea barbarilor In Dacia. 1
8. FratiI Petru §i Asan ridicg stógul pentru
liberarea Româno-Bulgarilor de jugul Bizantin. 1
9. A doua descAlecAtóre a prii-RomânescT
sub Radu-Negru . . . 1
10'. Drago§Noda Marmure§ianul, descoperind
la vInAtOre téra Moldovei 1
11. Nicolae Alexandru Basarab bate pe Ca-
rol Robert, regele UngarleI 1
12. Mircea-cel-Bëtrân bate pe Bajazet Ilde-
rim, la Ro vine lang/ Craiova 1
13. Mircea-cel-BUran bate pe regele Sigis-
mund al Ungariei la muntele Pas6rea . . . . 1
14. Alexandru-cel-Bun, Domnul Moldovel, In
7 6

www.digibuc.ro
 26

Execu- Neexe-
tate cutate
7 6
Anexe, sala tronului, primind solil ImpiSratulul din Bizant. 1
15. Vlad-Tepe§ atacA, In timpul noptiI lagA-
rul turcesc al luT Mohamed II. 1
16. Intrarea lul Stefan- cel-Mare, ca Domn _
In Suava 1
17. BAtAlia de la Baia §i fuga MI Matia§
Corvin 1
18. Stefan-cel-Mare §i Aprodul Purice . . . 1
19. Stefan bate pe 'Marl la Nistru . . . . 1
20. Stefan bate pe Turd la Podul Inalt . . 1
21. Stefan si mama sa la Cetatea NémtuluI 1
22. Stefan cere sfat de la Sihastrul din Vo-
ronet 1
23. PoloniI pu§I la jug, arA Dumbrava Ro§ie 1
24. Intemeiarea mänästireI Putna 1
25. Stefan pe patul mortiI, (land sfat fiului
si51-1 §i boerilor 1
26. BAtAlia luI Petru-Rare§ la Obertin In
Polonia 1
27. Tirnosirea bisericeT M-rei Curtei-de-Arge§
de cAtre N6goe Basarab 1
28. Radu-de-la-Afumat,I bate pe Turd la Ni-
copole 1
29. Mihahl la slat cu boerii, ca sä ridice
st6gul de independenti contra Turcilor. . . . 1
30. BAtAlia de la CAlugAreni . . 1
31. BAtAlia cu Sinan-Pa§a, la podul de la
Giurgiu 1
32. BAtAlia WI MihaM §i Andreiil BatoH la
Selimberg 1
33. Capul lui Batori adus .Inaintea lui Mihaitl. 1
34. Intraredtriumfalä a lul Mihaiil In Alba-Iulia. 1
35. OmorIrea lui Mihaii.1-VodA 1
36. Sinodul de la Ia§I contra calvinismulut 1
19 17

www.digibuc.ro
 27

Execu- Neexe-
tate cutate
19 17
37. Imprwarea luI Mateirt Basarab cu Vasile Lupu. 1 Anexe.
38. PlAesil de la Cetatea Némtulul si regele
polon Sobieski 1
39. ScrlitoriI eel marl' ail Moldovel si TOrff-
Românesci, de la jumätatea secolulul XVII si
pAnA la finele secolulta urmnor 1
40. Tudor Vladimirescu, la Cotroceni, primesce
jurAmIntul de credintä al boerilor 1
41. Tudor Vladimirescu trädat si prins la
Golesci de Bimbasa Sava 1
42. Lupta din DOW SpireI 1
43. Divanul ad-hoc al priI-RomânescI 1
44. Divanul ad-hoc al Moldovel 1
45. piva de 5 Ianuarie 1859 1
46. piva de 24 Ianuarie 1859 1
47. Improprietrtrirea Oranilor In 1864 . . 1
48. Intrarea DomnitoruluI Carol I In Bucu-
resel la 10 Mai 1866 1
49. Domnitorul Carol lea sfatul bärbatilor de
cäpetenie pentru rásbolul de independentá . . 1
50. Bombardarea din Calafat a VidinuluI . . 1
51. Trecerea Dunärfl de cAtre armata romang,
pe la Corabia 1
52. Luarea GriviteT 1
53. Lupta de la Rahova 1
54. Atacul Opanezulul . 1
55. Lupta de la Smardan 1
56. Ocuparea Vidinulul . . . - 1
57. Dómna Elisabeta Ingrijind. de 1%1141 . . 1
58 aderea Plevnei. 1
59. Deillarea prisonierilor de rásboiù pe dinain-
tea Domnitorula Carol I.. 1
60. Presentarea drapeluluI luat de la Gri-
vita de batalionul II vInátorI. 1
27 33

www.digibuc.ro
 28

Execu- Neexe-
tate cutate
27 33
Anexe. 61. Intrarea triumtala, a DomnitoruluI Carol I
In Bucuresci 1
62. Incoronarea M. M. S. S. Regelul si Re-
gina 1
63. Jubileul de 25 an! al Academie! Romano 1
64. Inaugurarea poduluI de la Cernavoda . . 1
65. Defflarea armateI române pe dinaintea
ImparatuluI Francisc Iosef. 1
66. erban Cantacuzino Inaintea Arlene! . 1
67. In amintirea vitejilor morti pentru tail ln
1877-78 1
68. Asaltul GriviteI 1
69. BAtália de la Marienburg. 1
Total . . 31 38

Anexa No. 11.

Raportul No. 190 din 28 Ianuarie 1902 al d-lui in-
spector S. Halita care d-1 ministru al cultelor si in-
structiunil publice In cestiunea cartilor si rechisi-
telor scolare (pag. 57).

Domnute Ministru,
Prin resolutiunea pusA pe alturatul raport, Inregistrat
la No. 53.906 din 1901 al d-lu! revisor scolar de Mehedinti,
at! binevoit a ma Insarcina cu studiarea mijlócelor pen-
tra reducerea la minimul posibil a pretuldi artilor si re-
chisitelor scolare din cursul primar.
Decisiunea ce atI luat, publicând un noti concurs pen-
tru abecedar si cartea de cetire, va resolvh si cestiunea
reduceril pretulu! celor doua indispensabile arti pentru
fie-care scolar din cursul primar. Ministerul, devenind pro-
prietarul acestor cgrti, va fixa preturile cele mal. reduse
posibil.

www.digibuc.ro
 29

Mäsura acSsta a fost aprobatä, Mr/ reservä, de Intréga Anexe.

presä nepärtinitóre si doritóre de a face InvStämintul pri-
mar, dupa constitutdune obligator, posibil si celor mal sä-
rad; ea a fost salutatit cu bucurie de top* institutoril si
InvStAtorii, si bine cuvIntatä de pArinti.
Protestärile si criticele interesate ale chtor-vh anonimi
autori ahtiatl dupä chstigul ce vedead cg, le scapä, ad
rèmas isolate si färä nicI un Asunet.
Erh atat de mult asteptatä acéstä mäsurá si r6spundea
atât de bine sentimentuluI tuturora, In cht marea majori-
tate a däscIlimei a mers mai departe : a cerut ca ea sä se
extindä si asupra celor-lalte manuale din scdla primarà.
In ce privesce studiul limbil române, pe lângá eftenirea
manualelor, s'ar puts realish cu chipul acesta un alt efts-
tig, cu mult mal mare si de un ordin maI Inalt.
Avem gramatici aprobate si introduse In saila primara,
cali se bat cap In cap ca ortografie, declinäri, conjugärI,
definitfl, regule sintactice, etc.
Acéstä stare de lucruri e fOrte prejudich5s6, nenorociti-
lor de elevi, earl' se strämutä de la o scOlä la alta, unde
e altä gramaticl introdusä, sad call .urméz5, mai departe
In cursul secundar, si dad peste un profesor de românesce,
cari are alte vederl dealt acele ale autorulul gramnaticeI
dupa care a InvStat noul sal scolar. CAI dintre absolventiI
bunI al cursuluI primar nu cad la concursurile pentru burse
la scólele normale sail la examenele de admisiune In licee
si gimnasiI, gratie gramaticei dupá care a InvStat ?
Socot decI cA, In afarl de alte considerante, destul de
Insemnate din punct de vedere al sciintel In sine, singura
adstä Imprejurare e suficientá pentru adoptarea aceleeasi
gramatici In cursul primar; si prin aceeasi gramatia, nu
trebue de Inteles un singur manual de un singur autor,
cu un singur fel de exercitii, tipice si obligatoriI pentru
tôtä däscMimea, care negresit ar duce la mecanisarea acestul
studiit E vorba de a nu se admite In cursul primar gra-
maticI cari, asupra acelorasi cestiuni, se deosebesc fundamen-
tal, dand alte regull, alte definitiuni, alte clasifiari, etc ; mil

www.digibuc.ro
 30

Anexe. cuprind teorii si inovatiuni discutabile asupra arora sci-

inta nu sl-a spus ultimul cuvint. i nu cred cä se va gäsi
un singur profesor serios, care sa sustinä cá se pune sta-
vilit progresului prin adoptarea aceleiasi gramatici In scóla
primarä. Ipotesele si teoriile discutabile si contestabile, din
ori-care object de InvdtamInt, si cu atat mai ales din gra-
.maticA null' pot av6 locul In cursul primar.
PrivitA cestiunea si din acest punct de vedere, sunt de
p6rere, Domnule Ministru, ca misura ce ati luat, cu privire
la abecedar si la cgrtile de cetire, sa nu se oprésca ad; ea
trebue aplicata treptat tutulor manualelor, dupa aceeasI
norma pe care 41 hotärit-o pentru aceste douti carp'. Cu
chipul acesta, nu se va pune nici o stavila Imbunatatirilor
pe cari progresul le va reclama In materie de metoda sad
de fond, de Ore-ce, dup6 o serie de cati-va aril', se vor tiné
din nod concursuri si se vor premia si adopta lucr6rile ce
se vor gAsi mai bune; pe de altä parte, se vor impedica.
schimb6ri1e farg de nici un rost al manualelor, se va pune
stavila numer6selor editiunT In cari numai paginatura se
schimba si odatä cu acéstä stabilitate, limitata pe cati-va
ani, se vor put6 face si reduceri Insemnate In pretul artilor.
De Ore-ce acum ne aflam In cursul anultg, cand scolaril
si-ad procurat deja tOte cartile, ori.ce mdsura pentru re-
ducerea pretului exagerat al unora din cdrti are ratiunea
de a se lua cu Inceperea anului scolar viitor. In privinta
aasta, void avO onOrea a vd face un referat, Indata ce
void avO la Indeman5. tOte sciintele necesare, si a vd pro-
pune fixarea unui pret maxim pentru fie-care manual, dupI
obiectele de studid si dupa clase, care va trebui impus ca
obligator pentru tog autorii sad editorii, cu Incepere de
la August viitor. De la acel pret maxim, care nu va fi per-
mis a fi depasit, se va rasa libera concurenta ln minus.
*
* *

Data pretul exagerat al acelor mai multe 64 a starnit

legitime protestäri, rechisitele scolare ad ajuns, In timpul

www.digibuc.ro
 31

din urmä, o adevdratA pacoste pentru pungile pärintilor. Anexe.

Mal cu s6m 5. caietele, sub fel de fel de numiri : speciale
nespeciale, de dictando, de dictando ortografic, d gra-
maticA, de compunerI, de aritmeticA, de geografie, de de-
semn geografic, de desemn liniar, obicinuit, de lnsemnarea
lectiunilor, jurnal de clasä, de caligrafie, etc., s'ad Inmultit
s'ad Intins ca o adevdratá epidemie. Pretu1 celor maI
multe e fabulos, Ltá de costul real al hartiet Atrasi de câs-
tigul eftin, färá muncg, ce se realiskä din desfacerea mare
a acesteI multitudini de caiete, aü rdsárit autorI cu duiu-
mill din bite pártile. Aprópe nu e oras In tOrá, In care
se afiá o tipografie, fárá sá nu se fi gásit i autorul care
sd-si pue numele pe coperta unui caiet óre-care, liniat dup/
u n nod sistem", care, de sigur, este cel mai nod", cel
mai bun" si singurul mântuitor".
Spre a-mi da sdiná, cu óre-care aproximatiune, de chel-
tuOla la care sunt expusl ast441 p6rintii cu. procurarea re-
chisitelor scolare si In special a caietelor, am cerut d-lor
revisori scolarI din centrele ca mai multe sá-mi
trimM listá de Vote caietele introduse In sc6lele din ju-
detele lor. Am cercetat aceste liste si am Intocmit tabloul
de maI jos. Departe de a fi complet, de óre-ce nu se enu-
merá tóte caietele diversilor autori, anonime, sad ale
cutáreI libräril, ele ne aratá Insá numdrul de file si pre-
turile cu earl' se vind In comercid majoritatea caietelor in-
trocluse maI In t6te
. Caiete introduse In clasa I-id primarg :
-

Costul uneI colectiuni zomplecte, din cele mai eftine, ar

fi lei 3 banI 70 ; din cele mai scumpe lei 4 bani 60, sad
In medie lei 4 bani 15.
Caiete introduse In clasa II:

Costul unel colectiunt din cele eftine, ar fl lel 9 banl

10 i, cele mal scumpe, lei 12 lama 20, sad In medie lei 10
bani 65.

www.digibuc.ro
 32

Animal Caiete introduse In clasa III:

Costul uneI colectiuni complete, din cele eftine, ar II

aproximativ lei 7 ; iar cele mai scumpe lei 11 bani 30,In
medie lei 9 bani 15
Caiete introduse In clasa IV:

Costul unei colectiuni complete, din cele eftine, ar fi

lei 6 banT 80, iar din cele mai scumpe lei 14 bani 50, sad
in medie lei. 10 bani 65.
In lista de mai sus n'am trecut deck caietele cari sunt
Intrebuintate In mai multe scoll. NumOrul real al tuturor
caietelor, earl' inundézg librgriile, este cu mult mai mare.
Acdsta ne dovedesce c5, meseria, de all tipgri cine-vh nu-
mele pe o coperth, este fOrte lucrativg.
Caracterul de speculg al celor mai multe, mai su s6ing
a ash gisuldi caiet special, reese si din faptul el acelasl
autor are diferite caiete speciale, pentru aceeasi clash, cu
preturl iórte diferite si cu un fOrte variabil numlir de file.
Dacg acest caiet s'a introdus In scGlä pentru un num6r
determinat de lucrgri lunare, ate 5 pe lung, fie-care de
chte o paging, pe 9 luni, 45 de pagini; si dacg nunalrul
de pagini trebuit6re r6mâne aprópe constant si mai dina-
inte sciut, pentru ce atatea feluri de caiete pentru aceeasT
clasg si chiar de acelasi autor ? E lucru vNut cg nu se
cauta interesul Inv6t6mIntului, nici scutirea pgrintilor de
cheltueli cari ar putO fi InIgturatg, ci desfacerea mallet
Scopul, pentru care s'a introdus In sc615, caietul special
a fost de a se consernnh din lung In lung, Intr'un caiet
anume, progresele treptate pe call le face scolarul. Caietul
acesta ar trebul sä, fie oglinda progresului realisat de sco-
larl din clasa I IV ; prin urmare, ar trebui sg fie unul
singur. Experienta a dovedit Insä, ch, din diverse motive,
e mai practic sh fie doua, unul pentru clasa I si II, si altul
pentru clasa III si IV. In dorinta lor de chstig, ash çlisil
autori ad compus Insg ash fel majoritatea acestor caiete,
cg pentru doue clase ad prea putine file, iar pentru una

www.digibuc.ro
 33

prea multe. E adevürat ca sunt i caiete chte pentru doue Anexe.

clase, lnsa mai usitate sunt cele-lalte.
Nu mal staruesc asupra pretului fabulos al acelor mai
multe din caiete, cum sunt de pilda cele de dictando or-
tografic, de desemn, de exercitii gramaticale, etc., earl' pot
fi Inlaturate farä, absolut o paguba pentru InvütamInt
Inlocuite cu caiete de hartie sirnpla, facute de elevi. Am
ce e drept, i dascali, cari nu introdus, iar
scolarii 41 fac caiete din 12 file, earl' nu costa decht 5
bani; dar acestea stint exceptiuni.
In regula generala, am observat cá cele mai scumpe stint
caietele cu autor; vin apoi anonimele i, In fine, cele edi-
tate de librärii, cari sunt relativ cele mai eftine.
Caietele speciale si parte din caietele mai costisit6re, cum
sunt cele de dictando ortografic, desemn geografic si de-
semn liniar, sunt introduse si In scólele rurale.
Aral% de caiete mai avem hârtile, libretele de note; In
unele sc6le, compasurile i ash anumitele Waite metodice".
Despre aceste din urmä', tratéza alaturatul raport al revi-
sorului de Iasi, Inregistrat la No. 2.683 din 12 Ianuarie a. c.
* *

Specula cu rechisitele scolare a luat proportiuni mar!

e In crescere. Trebue deci luate mäsuri energice pentru
stlrpirea ei, pentru binele scólei si al pärintilor.
Dintre töte caietele introduse, cu saü färä autori, ne-
cesare, desi nu absolut indispensabile, stint: caietul de ca-
ligrafie i caietul special.
Conform programei de caligrafie, scolarii sunt tinutI a
scrie treptat pe o scara din ce In ce mai mica. Incep In
clasa I cu scriere mai mare si merg treptat, micsoränd
corpul scrieril pe intervale din ce In ce mai mid, pang,
child In clasa IV ajung la intervale de cel putin 2 m.m. E
nevoe, prin urmare, de un caiet cu o liniatura potrivitä
cerintelor programei.
colaril' nu vor put6 pästrà aceste proportiuni data-0
vor linih
Raport adresat M. S. RegelaT. Anexe.Spiru Haret. 8

www.digibuc.ro
 34

Anexe. Caietul special e necesar pentru motivele aratate mai sus.

Pentru aceste doui5 caiete se pot pune anumite condi-
tiuni, spre exemplu: caietul de caligrafie va trebul sa cu-
prindd cel pdtin 10 file hârtie buna, plus copertele, §i nu
va put6 fi mai scump de 10 bani; caietele speciale sa fie
dou6: unul de 30 file pentru clasa I si II, cartonat, hârtie
bung, cu pretul maxim de 30 bani; al douilea, de 50 file,
cartonat, hârtie buna, cu pret maxim de 50 bani pentru
clasa III IV.
TOte cele-lalte caiete pot fi Inlaturate, fárá absolut nici
cea mai mica pagubil pentru §cOla, lásand libertate §cola-
rilor de a §i le face din hartie simpla, dupá un anumit
model dat de Inv6tator sail institutor, pentru pastrarea
uniformitatii.
In ce privesce cele-lalte rechisite ca: harta ora§ului §i
judet,uluT, compasuri, tablite metodice, etc., sunt de parere
0, fie interçlise, fiind de prisos. Lectiunile nu voi. perde
nimic din valórea lor; din contra vor ca§tiga, du/ dascá-
lul va desemna pe tabla §i daca figura sail harta de pe
tabla vor servi de model elevului, iar nu cele din caiet,
pe cari de cele mai multe ori le copiaza. mecanicesce.

Anexa No. 12.

Resolutiunea pus& de d-1 Ministru pe raportul d-lui

inspector al invétamintului primar si normal cu
No, 190 din 28 lanuarie 1902, In cestiunea car-
tilor si rechisitelor scolare (pag. 58).
Se aproba propunerile din raport, adica se Inter( lice in
mod absolut, de la Septemvrie 1902, introducerea In §c(5-
lele publice primare urbane §i rurale a orl-caror caiete, sub
ori-ce denumire, librete, placi riglate, harp', compasuri, etc..
Singurele rechisite, car)" vor B. obligatorii pentru copii, vor
fi caietele de caligrafie, call vor trebui sd cuprinda cel
putin alb 10 file fie-care, plus copertele; sa fie dP hârtie

www.digibuc.ro
 35

bun i coste cel mult 10 ban! unul; relnoirea acestora Anexe.

nu se va putt§ impune scolarilor cleat potrivit trebuin-
telor, adia nu se va puté impune cumpOrarea unuI calet
noa, pan6 ce nu se umple aprópe de tot cel vechill.
Afaa de acdsta, fie-care scolar va trebul s aib6 un sin-
gur caiet special, care s'a cuprind5, 30 file, cartonat, de hAr-
tie bunl, de un pret maximum de 30 ban!, care-I va servi
pentru tot timpul cAt va fi In clasa I si 11, i un al doilea
caiet special de 50 file, cartonat, de hartie bunA, de un
pret maximum de 50 ban!, care serve pentru clasa III
si IV; In total, dar, pentru intregul curs primar, doue
caiete speciale (douò bucgt,I), i ate caiete de caligrafie vor
fl necesare. Se itterqice cu totul ori-ce Incercare de a se
impune scolarilor ori-ce alte rechisite de ori-ce fel, In afarà
de acestea. Se va pune In vederea revisorilor scolart a di-
rectorilor de scat primare uFbane si a dirigintilor de soon
primare rurale, cii sunt datorI s'A fie cu cea mal mare aten-
tiune, fie-care In cercul atrihutiunilor sale, ca acest ordin
sii fie phizit cu cea mai mare severitate, cAci aceI cari, din
negligentA sail din condescendentà culpabilh, ar tolera, ran
sii denunt,e abater! de la acest ordin, vor fi In lilturatl; iar
institutorfl i Inv6tAtorff, carI vor continuà a se abate, vor
fi dati judecatiI. In ceea ce privesce cArtile, mAsurile ne-
cesare se vor completà la timp.

Anexa No. 13
Decisiunea din 24 Maiil 1901, prin care se decide
introducerea until singur abecedar i uneI singure
cártI de lecturä In tOte scolile primare
publice (pag. 61).
ministrul cultelor si al instructiunii publice;
Avênd In vedere eh' autoriI schimbA prea des editiunile
abecedarelor §i airfilor de tecturet, schimbare ce se reduce
numaI la asezarea In altä ordine a bucAilor de cetire, dar
care, pentru Iniliturarea dificultrttilor ce se ivesc din ne-

www.digibuc.ro
 36

Anexe. potrivirea editiunilor, este suficient sA silésa pe institutori

§i InvOtätori a impune eleyilor sg-§1 procure tot-deauna
ultima editiune;
Avênd In vedere cii, prin trecerea de la o §c(51 6. la alta,
elevii sunt nevoitl mai tot-deauna all procura alte cArti;
Avênd In vedere pretul prea mare al acestor dou6 cArti
indispensabile pentru elevii de curs primar, ceea ce face
ca elevii s'graci sâ. nu §i le WI procurb. §i, deci, sh' fie Im-
pedecati de a mai urmh la scellá;
Decidem:
Art. 1. Cu Incepere de la 1 Septemvrie 1902, nu se va
mai permite introducerea In §cOlele primare publice decAt
a unui singur abecedar §i a unel singure cdrri de lee-
turd pentru clasele primare.
Cu alcátuirea acestuI abecedar §i acestei cdrfi de lec-
turd, ministerul va Insárcinâ, comisiuni cari le vor lucra
dupá un plan anumit, filcut In vederea programelor In fiintá.
Manuscrisele aprobate vor r6mâné proprietatea ministe-
rului, care va avé dreptul a le imprimh §i a le vinde atAt
timp cât va socoti §i In modul cum va crede de cuviintA.
Art. 11, Pretul, cu care se vor vinde abecedarul §i car-
tea de lecturd adoptate, se va fixh, ast-fel. Inat s5, resulte
numaI acoperirea chelLuelilor pentru alcAtuirea, imprima-
rea, cartonarea §i desfacerea lor, plus un exces de 10-15°A,
din care se va formà un fond pentru ajutarea copiilor
sal-ad din Inv6tAmIntu1 primar cu cárti §i rechisite necesare
§cólel.
Art. 111. Abecedarele §i cártile de lecturá, cari ail obtinut
paná agi aprobarea ministerultif, vor put6 11 Intrebuintate
In §colT pan5, la 30 Iunie 1902.
De la acea qi inainte, nu se vor mai admite In §c6lele
primare nici un alt abecedar 0 nicI o ala carte de lec-
turd, decât acele adoptate In conformitate cu Art. I din
ac6stá decisiune.

www.digibuc.ro
 37

Anexa No. 14.

Conditiunile concursului de cartI didactice de
curs primar (pag. 61).

I. Abecedarul.

1). Abecedarul, pe langa scopul ce-1 are de a Inv 6th pe Anexe.

elevI scrierea §i cetirea, trebue s'a" mai aibti §i pe acela de
a dWeptb, In ei tragere de inimá §1 interes pentru In-
vOtAturá. El va fi alcátuit In modul urmátor :
2) Un singur volum de 8-9 Ole de imprimat In for-
mat 8°, ell litera corp 13 sag 14 antiqua, cuprinpnd dou6
párti : I) exercitiI pentru Inv6tarea literilor mici §i marl
de scris s,i de tipar, §i II) exercitiI de lecturá In prosá §i
versuri.
1) Partea I, care pote fi lueratá dupá unul din meto-
dele scriptologe al cuvintelor normale, orl mixte, va cu-
prinde exercitii pregAtitóre de scriere (linil, desemne sim-
ple de obiecte s,i elementele litorilor), litere s,i cuvinte cu
Inteles real, nume §i propositiunI scurte.
a) Cuvintele §i propositiunile cu litere de sells vor fi
mal putdne cleat acelea cu litere de tipar. Amandou6 fe-
lurile de litere relative la o lectiune de scris-cetit se vor
gási pe o aceea§I paginá. Literile de scris §i exercitiile cu
acestea vor precedà pe cele cu litere de tipar ;
b) Cuvintele, call vor servl la aflarea sunetelor, vor fi
pe cat posibil monosilabe sail bisilabe, din cele mai u§or
de sells §i de cetit. Ele nu pot fi mai multe cleat sune-
tele din limbá;
c) Literile §i cuvintele se vor rindul atat dupg u§urinta
scrierii cat §i a pronuntárit Intr'o lectiune, afar% pote de
cea dintAiti, sá nu se furl elevilor cunoscut cleat un su-
net cu literile respective -de- serfs §i de tipar. Cuvintele se
vor desp6rtl. In silabe ;

www.digibuc.ro
 38

Anexe. d) Ilustratiunile vor fi alese cu chibzuinta ca sä arate fi-

inte si lucruri In actiune. Intre cuvint si figura va fi o
concordantd perfecta de inteles, ast-fel ca elevul sa ga-
s6sca din figura cuvIntul cu sunetul de predat.
2) ExerciVile de lectura din partea II vor cuprinde po-
vestiri morale cu subiecte din vléta copilului, din viéta fa-
milial* naratiuni religiOse, cantece de stea din cele mai
simple, rugaciuni, exercitil intuitive din cele prevaqute
in programa, poesióre, mid' fabule, ghicitori, sentinte si
proverbe In legatura cu istori6rele morale.
a) Pe cat va fi cu putintii, se vor alege istori6re call
sa Oa servl de pilde bune. Ele vor fi restrinse In pro-
positiuni scurte si scrise In spirit copilaresc ;
b) Bucatile de exercitii intuitive, spre a nu fi sérbede
si lipsite de interes pentru copii, vor avé o forma cat mai
atrag6t6re;
c) Autorti vor scrie In limba curat literara, ferindu-se
de neologisme si de formele dialectale, Intrebuintate nu-
mai In unele parti ale tOrilor locuite de Romani;
cl) Buchtile reproduse vor purta numele autorului sail
al cartii de unde an fost luate, In ,tabla de materii ;
e) Se vor pune numai ilustratiuni de acelea cari ser-
vesc a lamuri o notiune, ori a face cartea mat atrag6tóre.
Modelele date vor fi cat mai clare si bine executate, ca
sa slujésca si la desvoltarea gustului estetic. Se vor utilisa
si cate-va imagini, aratând actiuni pe cart elevii le vor po-
vesti din simpla privire ;
f) Ortografia va fl cea academica.

II. Cartile de cetire.

1) Continutul cartilor de cetire pentru terte clasele va
fi aprópe enciclopedic. Pe langa buchti de cetire eu fond
instructiv si etic, ele vor mai cuprinde si urmatórele ma-
teal prev6dute In programa analitica: religiunea, limba ro-
rnâna, istoria, sciintele naturale si bucati referit6re la geo-
grafie.

www.digibuc.ro
 39

2) Subiectele cu cuprins moral trebue sä Undá a cul- Anexe

tiva sentimentele morale §i a desvolta In copil acele In-
su§iri, earl asigurg omului succesul In viétg, precum: spi-
ritul de observatiune, atentiunea, pretuirea timpului, a
muncii i a economiei, rgbdarea, stgruinta, statornicia, spi-
ritul de initiativg, energia, etc. Mai presus de tOte sg pre-
domnéscg ideea de patrie.
3) Subiectele diferitelor materii din cartea de cetire se
vor succeda In ordinea indicat5, de programg §i vor al-
tern& Intro ele. Ac6stg alternare se va face, pe cat va fi
posibil, Inteo ordine statornicg. Autorii vor tin6 sómg Insg
mai mult de leatura In care se pot aduce cunoscintele,
pentru ca Inv6tgmlntul sg constitue un tot cat mai armo-
nic §i mai bine Inchegat.
4) Cgrtile de cetire, fiind destinate pentru copii de am-
bele sexe, atat din orw cat §i din sate, vor contIn6 bu-
cilti potrivite pentru fie-care din aceste categorii de copit
5) Limba Intrebuintatg va fi cea literara, stilul cat se
p6te de u§or §i mai putIn figurat; iar ortografia va fi cea
academicg.
6) Bucgtile cu continut moral, luate din autorii strgini,
trebuesc ast-fel lucrate In cat sg presinte scene din in-
sql felul de vi6tg a poporului nostru.
7) Ilustratiuni se vor pune In manuscrise numal ate
vor fi necesare §i posibil de ggsit §i de executat.

1. Cartea de cetire pentru clasa II urband ?i divi-

sia II rurald.
a) Bucgtile de cetire vor fi pe cat se póte de scurte (cel
mult pang la o paging de tipar, litera No. 10 sail 11) ;
b) Lectiunile de gramatica se vor alcgtul pe basa exem-
plelor scóse din cetire;
c) Poesiile se vor alege din operile poetilor color mai
Insemnati. Cele destinate pentru memorisare vor fi scurte
§i In num6r pang la 20, afarg de legendele In versuri ;

www.digibuc.ro
 40

An exe. d) Subiectele de religiune vor fi scurte si scrise In sti-

lul admis de S-tul Sinod;
e) Legendele se vor alege conform instructiunilor din
program a;
f) Proverbele, ghicitorile, sentintele morale si maximele
se vor alege din cele cu Inteles usor. Deslegarile ghicito-
rilor vor fi puse la tabla de materiT;
g) Intregul cuprins al cartiI de cetire pentru acésta clasa
si divisiune va forma un volum de la 14-16 Ole de tipar
pentru clasa II, si de la 16-18 c6le pentru divisiunea II;
h) Pentru amandoi anil divisiuniI a II-a rurale, se va
Intocmi o singura carte. Bucatile de cetire si de memo-
risare si materia de religiune si de istorie, prevülute de pro-
grama a se predà In anul I, vor figura In cartea impri-
mata, In jumatatea Intilia. Materia din studiile de mai sus,
prevOclute a se preda In anul al II-lea, va figura In a doua
jumatate a cartit Subiectele de gramatica si de exemple in-
tuitive, fiind comune ambilor anI, se vor asezà ate o juma-
tate din fie-care In partea anului I, iar restul In partea anu-
luI al II-lea, printre subiectele din celelalte studil. AutoriI
nu sunt tinup a presinta manuscrise deosebite pentru
scólele rurale. Manuscrisele cartilor de cetire pentru clasa
Il urbana vor avO la urma, ca suplement, adaosul de ma-
terie ceruta de program pentru divisiunea a II rurala ;
iar, dupa tabla de materie a claseI a II-a urbane, se va
Intocml o tabla de materie pentru divisiunea II ruralä,
In care sa se vadá subiectele din diferitele studii, rinduite
ash cum vor trebul sa fie In cartea imprimata.

2. Ceirfile de cetire pentru clasa III si a IV urbanei si

divisia III ruralei.
a) Bucatile de cetire alese, prelucrate saü compuse,
vor ficonform programeI mai variate ; cele maI lungi
vor av6 o Intindere mai mare de 3 paginI de tipar pentru
clasa III si de 4 pentru clasa IV si divisiunea III;
b) Poesiile vor fi alese dupg, instructiunile date de pro-

www.digibuc.ro
 41

gramä si vor fi maI lungI cleat cele pentru clasa II. Nu- Anexe .
m6rul lor se limitdza la cel mult 30 pentru fie-care clasä;
c) Biografiile vor fi scurte si numaI ale acelor scriitorI
romadf, din ale cgror opere s'ag ales bucAT pentru cartea
de cetire respectivä ;
d) Subiectele de istorie vor cuprinde numaI faptele de
cApetenie si vor tinde la cultivarea sentimentelor patrio-
tice. Cronologia va fi redusä la strictul necesar
In legAturá cu subiectele de istorie se vor tratà, pe cat
va fi posibil, si cestiunile de Inv6tdmInt civic si organisarea
Statuldf, conform programeI, cäutându-se a se da desvol-
tare maT mult organisäriI actuale.
e) Subiectele de sciinte naturale vor fi expuse In mod
clar si precis, si cu cat mai putinI termeni technicI;
f) Proverbele, ghicitorile, sentintele morale, maximele,
etc. vor Indeplinl aceleasI conditiuni ca si cele pentru
clasa II ;
g) Intregul cuprins al ciirtil de cetire pentru clasa III
va fi de 15 20 cOle de tipar, iar pentru IV de 25-50
We;
h) La divisiunea III ruralä se va imprima cate o carte
deosebitä pentru fie-care an. De aceea, manuscrisele de
cetire pentru clasa III urbana v or fi Insotite de adaosul
de materie a anuluI 'MUM si de o tablä de materie pentru
acest an ; iar cele pentru clasa IV vor fi provNute cu
o tablä de materie pentru anul al douilea al divisiuniI III,
In felul arätat la cetirea pentru divisia II.

III. DisposiOnl generale.

1) Terminul presintäril abecedarelor si cärtilor de cetire
pentru clasa II urbanä si divisia II rurall este panä la
15 Aprilie 1902 ; iar al cärtilor de cetire, pentru clasele
III si IV urbaná si divisia III ruralä, On5, la 15 lanuarie
1903. Lucrärile se vor Inainth ministeruluT, In manuscris,
purtând un motto. Numele autorilor va fi Inchis Intr'un
plic, lipit pe a doua MI a manuscrisuldl ;

www.digibuc.ro
 42

Anexe. 2) Autoril, cari se bucurA adi de aprobarea unor ase-

menea cexti, pot presinth lucrgrile lor modificate, conform
cerintelor de fatA, In manuscris si sub motto.
3) Concurentil vor indich, MI vre-o motivare, chiar la
inceputul manuscrisului, In doue pagine cel mult, planul
dup6 care este conceputg lucrarea.
4) Manuscrisele se vor cercetà de comisiunea instituità
de minister si se vor premih, de fie-care clasà, ate 3 din
cele mal bune lucrAri, cu sumele urmhtere:
a) Pentru abecedar:
Prerniul MUM de 1.500 lei, dat la aprobarea dirtii, si
participarea la un beneficiii de 3.000 lei anual, cat timp
cartea se va ge,s1 In posesiunea ministerului. ,
Premiul al douilea de 1.500 lei, si premiul al treilea de
1.000 lel, acordat o singurà date, la aprobare;
b) Pentru cartea de cetire de clasa II si divisiunea II:
Premiul Intaiil de 2.000 lei, dat la aprobare, si un be-
neficiil de 3.500 lei anual.
Premiul al doilea de 2.000 lei, si premiul al treilea de
1.500 lel, acordat o singurà datà la aprobare ;
e) Pentru cartea de cetire de clasa III si divisiunea III
anul Inttiiii:
Premiul Intaiti de 2.500 lei, dat la aprobare, si un bene-
ficie de 4.000 lel anual.
Premiul al doilea de 2.500 leI, si premiul al treilea de
2.000 leI, acordat o singuril date, la aprobare ;
(1) Pentru cartea de cetire de clasa IV, si divisiunea III
anul al doilea:
Premiul Intalil de 3.000 lei, dat la aprobare, si un bene-
ficiti de 4.500 lei anual.
Prerniul al douilea de 3.000 lei, si premiul al treilea de
2.500 lei, acordat o singurá datá la aprobare.
5) Manuscrisele premlate remân In posesiunea ministe-
rului timp de 3 ant
Ministerul imprimd pentru fie-care clasá, pe IntAiul pre-
miat, reservandull dreptul de a introduce modificArile ce

www.digibuc.ro
 43

va crede necesare j utilisand material din lucrlrile carT Anexe.

aü obtinut premiile al doilea si al treilea ;
6) Corectura tipografica cade In sarcina autorului i in
supravegherea until membru din comisiunea care a cer-
cetat

Anexa No. 15.

Circulara No. 21.287 din 14 Ianuarie 1898, catre

revisorri scolari, pentru infiintarea cantinelor
scolare (pag. 66)

Domnule Revisor,
Frecuentarea regulat6 a scolii din partea elevilor este
una din conditiunile esentiale pentru asigurarea mersuluI
normal al lectiunilor i pentru realisarea resultatelor, ce
suntem In drept a le astepth de la scÓla primarä, In schim-
bul sacrificillor enorme pe cari le face Statul pentru acest
Inv6t6mInt.
E destul ca In fie-care qi sg. avem cätI-vh, scolarl absentl
dintre aceI care figurézA In catalóge ea regulatI fAcOnd
abstractie de eel ce lipsesc de la Inceputul anuluIpentru
ca Intreg Inv6t6mIntul s'a se resimtl. Inv6tAtorul e silit
sh' révinI neconte-nit asuprä lectiunilor dejh fdcute, daca
voesce ca materia noua, ce are de tratat, s6 fie Intelés5,
si A, se WA legh cu cea precedentI Cu deosebire In scOla
ruralg, unde Inv6tAtorul are maI multe clase, unde timpul
reservat a se ocuph cu fie-care clash' este redus In raport
cu num6ru1 claselor, i uncle posibilitatea de a reveni asu-
pra lectiunilor precedente este si mal micA, din causa lipseI
de timp, absentele acestea intermitente ail un efect desa-
stros asupra Inv6t5,m1ntulul.

www.digibuc.ro
 44

Anexe. Dispositiunile din lege privitóre la obligativitate nu sunt

de ajuns pentru asigurarea regulateI frecuentgrI.
Daca suntem In drept sg aplicgm aceste dispositiunï
pentru a Infrânge ignoranta sag Indgrgtnicia unor pgrintI,
earl nu Inteleg folósele Inv6tAturil, sag nu vor sg le Into-
sg-I constringem sg-s1 trimitä copiil la scólg, atuncI
cand ati sciila la Indemâng, când, cu alte cuvinte, frecuen-
tarea el e posibith, nu vom putó face us de aceste di-
spositiunï, când ImprejurgrI de forts/ majorg vor zgdgrnicl
bunä-vointa pgrintilor de ail trirnite coplii la cól i vor
face aprópe imposibilg frecuentarea eI.
0 ast-fel de lmprejurare, care constitue cas de fortA
majorg, este asezarea topograflcit a celor mai multe din
comunelle nOstre rurale.
Mare parte din aceste comune, desi formate din o sin-
gurg caung, sunt Asfirate pe Intinderi marl, a$ a cg sco-
trebue sg strëbatg distante destul de lnsemnate pâng
la scálg.
In comunele, cari sunt formate din mai multe cgtune,
nu In fie-care cgtung se air/ scOlg. Distal-4(31e marl carl le
separg de cgtunul cu scóla stint, mai ales pe timp de idrng,
chiar i pentru adult4, greil de strgbgtut ; pentru copiI
sunt Insg fOrte obositóre si de multe ori nu Mil pericol.
In ast-fel de Imprejurgri, mu1i pgrinti prefer% a null mai
trimite copiiI la scólg.
Spre Inlgturarea acestuI neajuns, subsemnatul ve rOgg
Incercatl a pune In practicg pe acele din mrtsurile ce
propunem maI jos, earl' yeti crede cg sunt aplicabile, dupg
localitate.
colariI din cgtuna cu scOla, cari locuesc departe de
scOlg, sg nu mal mérgg la amiazi acasg, ci sg iea masa
la scólg, aducêndu-si inâncare de acasg.
In localitgtile unde pgrintii se vor Invol, sg se Infiinteze
cantine scolare, In eari scolaril ar putr5 cgpëtà, pentru
5-10 banl, o mâncare calda. Sala de mâncare sg se aran-
jeze la scedg, dacg localul permite, sag In o casä particular/
din apropiere de scólg. In vedere cg tOranul nostru castigg

www.digibuc.ro
 45

greil banul, mai bucuros cred ca ar da In naturg cele Anexe.

trebuincióse pentru mancare. Cantinierg ar puté fi satt
sotia Invqatorului, saa o femeie din sat, angajata In acest
scop, sail, In fine, masa comung a elevilor s'ar put6 pre-
gati cu rIndul de Insesl. mamele elevilor. Ar fi o emula-
tiune In casul acesta, de a servi fie-care cat se pOte maI
bine si mai curat.
Chiria caseiIn cas cand localul cÓlei n'ar dispune de
Incaperi pentru canting si bucgtgriesi alte mid cheltuell
s'ar puté acoperi din budgetul comunel saù prin contri-
buirI benevole. Se vor ggsi de sigur proprietarI cu dor
de Inaintarea scólei sgtesci, earl' Intr'un fel satt in altul
vor veni In ajutor acestor cantine scolare.
Pentru scolarff din cgtune, aceste cantine vor fi o
mai mare binefacere.
Frecuentarea regulatá a scólei din partea acestor copiI
nu va fi posibild cleat atunci, and eI vor fi scutiti de
neajunsurile ce IntImping, strgbiltênd distantele mall din-
tre catunul In care locuesc parintii lor i &annul cu scÓla.
AcOsta nu se pote realish cleat In dou6 moduri: satt
transportand cu carul pe acesti copil In fie-care di, dimi-
nOta i séra, la sc(Slg si de la scóla; sail Infiintand un fel
de internato salg de dormire dad, e loc, la sc(51g, sail
In o casg Inchiriata In acest scop. Acesti scolarl, trans-
portatI LunI diminéta cu carul, aprovisionati fie-care pen-
tru o s6ptémang cu cele trebuincióse mancariï, care se va
prepara la canting, vor r6mané tótg. sOpt(nnana In cgtunul
cu cÓ1a i vor fi transportatI iaräsi In acelasI fel Sam-
bgta séra la parintii lor, spre a fi premenitI si a li se da
alte IngrijirI necesare.
In casul Intaitt, transportul va fi mai grett de facut, fiind
cg e maI frecuent. Casul al douilea mi se pare mai avan-
tagios din mai multe puncte de vedere. Serviciul de trans-
port II vor face parintil elevilor cu rîndul, prin bung In-

Chiar In cgtunele earl ail sc616, carI sunt Insg résfirate

pe Intinderi de 2-3 km., iar scOla, din Intamplare, se allg

www.digibuc.ro
 46

Anexe. la o extremitate a satuluI, ar fi nemerit ca copiiI sh fie

transportatI cu canil la §c615,, maI ales pe vremea rea, an-
gajAndu-se phrinti1 a face acésta cu rIndul.
Administrarea 0 privegherea, atilt, a canttnelor §colare
cht i a dormitórelor, va fi de atributiunea Inv61Atoru1til.
Inteleget1 fOrte bine, Domnule Revisor, ch, nu e posibil
a se luh o mhsuril, uniformh, §i generala, aplicabill pentru
tae comunele. Las la chibzuinta d-vóstre, care cunóscet1
judetul, sh luati initiativa §i sh punet1 In practich ceea ce
. credeti cá se póte face, duph' Imprejurärile din fie-care lo-
calit at e.
NichierI decht. aid nu se potrivesce me bine proverbul:
Tot Inceputul este greg !" Am MA, convingerea crt, dacl
acest Inceput se va face cu chibzuintä, cestiunea ce ne
preocuph va intrà In deprinderile shtenilor no0ri cu atht
mai mult, cu cat folósele ce vor resulth vor fi ma:1 evi-
den te.
VÈS vetI adresh dar sag prin circulhri chtre acel Inv74-
tätorl', ale chror §n5le se gäsesc In conditiuni identice, sag
prin adrese deosebite chtre altil, ale chror §cóle functionkä
In conditiuni deosebite, ca sh incerce tot ce se póte face.
In inspectiunile pe carI le yeti face, profitând de allarea
d-vóstre In comunä, In intelegere cu autoritatea comunalä,
vetI convoch pe locuitorl, §i, duph ce le \rep explich foló-
sele uneia sag alteia din mäsurile ce le vetI crede reali-
sabile, duph, localitate, 11 vet1 sfatui sh se asocieze §i sh,
via. In ajutorul eopillor lor, athA spre a le Inlesni §i asi-
gurh regulata frecuentare a §cOleI, cht §i spre a fi mai
bine Ingrijiti. din punctul de vedere a hranel. Uncle co-
muna va dispune de mijlóce, vetI face apel la consiliul co-
munal ca sh contribue cu o sumh óre-care.
Despre resultatele ce vetI realish, ne yeti face raport
amAnuntit.

www.digibuc.ro
SITUATIUNEA CANTINELOR SCOLARE

www.digibuc.ro
 48 49

Anexe. Anexa No.16. Anexe.

Situatiunea cantinelor scolare In anul 1901-1902 (pag. 69).
FELUL et
ANUL c' :5 FONDUL
+. .., CAN- COSTUL UNIfi ELEY
= iNFIINTARI1 "Z:
... TINELOR 'r, I CANTINELOR
LE) NUMELE =
JUDETUL .
E REVISORILOR §COLARI g; ?) ;-<?: sci zi
-G
.-:.4
F. f,, :-E.
OBSERVATIUNI
ti;ama
i
o 13 1902 3 cc cn o "re e 1;111nic Anual Lel B.
Z at
co
at ct)
a) cn
25
= ó 'a A- c Z
E-, O .9
c)

Cele dial! cantina din Arges aa

lost Inflintate In 1898-99 din fondul
dat de Casa cifdelor. In ttrmít, prin ser-
bail' scolare si subventiile comunelor,
fondul s'a mfirit. In 1901-902 s'a in-
fiintat In Pitestl o societate a cantina-
1 Arges . . . D. I Pomponiu . . 3 1 4 2 2 24: 1.0,07 1.0,10 3-5 leI lor. In judet mal este nevoe de cel pu-
tin 5 cantine. Popnlatiunea scalar& si
frecuentarea s'a mArtt simtitor de la
infiintarea cantinelor. Ex. scála din HA-
restI-Vlascuta Inainte de cantine avek
180 elevi; clupit infiintarea cantinelor,
1populatia a fost tle 280 elevl.
Cantina le scolare Infiintate In 1898
99 nu aft functionat OW regulat In anul
1900-901, de öre-ce unora li se redu-
sese subventiile de la comune 'si ail
fost negligiate. In 1902 s'a fnfiintat fn
2 Bac5.0 . . . Petru Stoica . . . 6 1 2 9 1 8 32f 1.0,08-1.0,15 16-40 Bacail o societate a cantinelor, care
strangand fondurile recesare a facut
sit functioneze tóte cantinele regulat.
Populatiunea tscolarlt a crescut In tint-
pul function/4.ra cantinelor.
Cantinele din lifotosanT se Intretin de
societatea cantinelor, care are un fond
3 BotosanI . . Const. V. ricsinescu 5 5 6 16 2 14 341 - de 2.500 let adunatf din subventiile co-
_ _ Irilor
munale, donatiunt si produsul serbit,
scolare. La sc6lele nude sunt can-
tine lnainte era o populatie de 839 e-
levi, astit-dI aS 1.159. Mal este net oe
de 22.
In 1898-99 se Infiintase 6 cantine. In
anul 1899-900 a functionat una sin-
gurh; fn 1900-901 n'a functionat niel
una Sind pitr5site. In 1901-902 s'aa
4 Braila. . adus in stare de functionare 5 cantine,
. . Panait Gheorghiu 3 2 5 1 4 139 1.0 , 20 '7 20 1nfiintandu-se o societate. In tot judo-
tul mat este nevoe de 6 cantine. Fon-
dul de intretinere s'a adunat prin ser-
bad scolare, donatiunl si subventiile
comunelor.Populatiunea scolara a cre-
scut si frecnentarea este mat' regulatit.
5 Buz66. . . . M. Niculescu . . . _ Nu a avut cantine.
ln 1898-99 se infiintase S cantine. In
1900-901 s'a desfiintat Wa din lips&
de fondue. Flind trebuinci6sit s'a lust
6 Constanta P. Pcm. 3 3 3 45 1.0,60 4.666 26 in5surT a se reinflintit. S'a Infiintat o
societate a cantinelor, care a strips
un fond de 4.686 lei, 25 bani.
Pentru a se asigurit functionarea re-
gulatit a cantinelor s'a infiintat o so-
7 Covurluin . N. Nicolaescu . . 8 8 2 6 130 1.0,12-1.0,24 4-16 metate a cantinelor in scop de a stringe
fondul necesar. Populatiunea seolarlt
a crescut si frecuentarea este reoulatit.
Report adresat M. S. Regeltd.Anexe.Spiru Haret. 4

www.digibuc.ro
 50 51

Anexe. ' ,t,' FELOL $.. &,..

Anexe .
ANIIL HMI-
....
g
aL. NUMELE
..
INFIINTARIL
.7::
.e=1
CAN-
man tI
2. COSTOL MI ELEV CMITINELOH

g JUDETUL 8 ------,,crt ;12.1

OBSERVATIUNI
HEINSORILOR 3COLARI
is'
7
''
6 IN 1902-3 E z -a Di lnic Anual Lei B.
z T ER 8 1.2 4g4
..' T. cT ° z .9
_

Fondul cantinelor 9co1are s'a string

in 1898-99 de un comitet. Din acest
fond de 3.000 leT s'afi Snfiintat treptat
cantine In aniT nrmittorT. Fondul a fost
string din serbitrT scolare, donatiuni si
8 Dftmbovita . G. Cherciu . . . . 8 4 12 1 11 171 1.0061035
, . ,
subventit comunale. Sunt scóle in Dam-
bovita cart farit cantine ar avd o po-
pulatie Mile neregulatil. CAtunele sunt
imprlistiate 9i pedicT grele mal ales
iarna.
In anttl 1898-99 s'a fundat o socie-
tate a cantinelor din judet, care a
strins 7.000 let prin serbitrI 9colare si
liste de subscriptie. Din acest fond s'afi
9 Dolj . . . . C. Alexandrescu . 2 2 3 7 6 1 8( 10,05
. .
10,22 infiintat treptat in acel an, si snit ur -
matori, cantine. Mar este nevoe de 3
cantine cu dormitor. rentru orasul
Craiova este o anti societate a Dean-
nelor Craiovel numita Ospittftria 9co-
lar9.", infiintatit in 1898 99.
TreT cantine sunt la 9cólele urbane:
2 in Dorohoi3 9i 1 in Mi "'Mien!, brit-
10 Dorohoitt . . Eliseia Mavrodin . 2 3 3 8 8 221 _ find 100 elevi dilnic. Acestea se Sntre-
tin din produsul unor serate ce se da3
in fie-care an. In ¡tide% mal este nevoe
de 14 cantine.
In 1898 se inflintase 3 &mane scolare,
dintre cart 2 cu dormitor, stringtn-
du-se fondurile necesare. In 1900 fon-
durile ail fost risipite sieantinele de-
sfintate tocmat de eel chematI a le sus
11 Pfileitt . . . Gh. 5teflpescu . . _ _ Ono. In acest judet trebuesc tel putin
14 cantine 9i nevoia este atilt de sim-
titti In cit locuitorit din comnnele No-
vact si Giurcanl ail infiiutat 9i intreti-
nut el cantine in timpul erne! Bimini
1901-902.
In 1898-99 se infiintase o cantin3. cu
dormitor in comuna Stitnesci, cAtunul
12 Gorj . . . . Alex. Stefulescu . 1 1 1 12 1.0,32 Cermudia. Elevii veniail de la depar-
'tare de 3 k. pilnii la 9cólit. A fost des-
tiintatit Sn anul 1900 si nu s'a mal re-
infintat.
fDin anul 1898 99 se incepuse a se
stringe fondurT pentru a se infiintit
cantine, insfi nu s'a putut Intlint3 de
13 Ialomita .. . C. Protopopescu . 6 6 2 4 129 1.0,10-1.0,20 4.500 Ida in 1901-902. Mal este nevoe de 6
cantine. Se atilt o societate a cantine-
lor, avend un fond de 1.600 lei.
fIn aunt 1999-99 s'a infiintat o socie-
tate Cantina scolara", care a strins
6 un fond de 5 000 let. Una din cantine
14 laqi . . . . D. Sachelarescu . 5 4 1 10 4 198 7-26 lei 5.000 este Sn la9T, subventionattt eu 1.000 leT
de comunit. Fondurile se adult& din
serbdrl scolare, donatiunT 9i subventil.

www.digibuc.ro
 52 53

Anexe. r- FELUL F1 g Anexe.

ANIIL HINDU

A II
-6 INFIINTARIÏ if' ri COSTUL UNUI ELEY
g4, . DCNAENCO CANDNELOR

g.
NUMELE
-- -. T=1
g
"aE g
E JUDETUL REVISOHILOR $COLAIII
IN 1902-3 ct 7 7 7
c) c=3

''''
;,.. co -....s.-
OBSERVATIUNI
6 pi1nic Anual LeI B.
Z 52
co
T 8 84
cm
-1
E. 8 O54 ,51

Mara de societatea cantinelor sec-

lare din judet, se afla o alta, societate
a cantinelor In Bucnresci. Atat in ju-
, det eitt si in oras primele cantina s'afi
15 Ilfov . .
A. Sinisteanu cire. I
G. Stoenescu II ' 7 5 2 420 15000
.
inffintat In anul 1898-99. Fondurile au
fost strinse din serblirT scolare, liste
de subscriptie, dongiunT si snliventiile
comunelor. Comitetul cantinelor din ¡sr-
det este aleatuit din invgtatorT si cel
din Bucnresei de institutorl.
Cele dintM cantine ail. fold Inflin-
trite en ajutorul CaseT Scólelor In 1898
99. In urma s'ail strins fondurile ne-
cesare, din earl s'au intiintat treptat
si cele-lalte cantine. Fondurile aunt
16 MehedintI . D. C. Bungetianu . 11 2 1 14 1 13 276 5 10 lei strinse din produsul serbärilor scolare
si subventiile comunelor. M aT este nevoe
de 6 cantine. Populatinnea a crescut td
frecuentarea este regulatil de la inffin-
tarea lor.
In anul 1898 99 se formase nn co-
mitet care a strins 1.489 lei 20, pentru
a se inflinth cantine, Ad este abso-
lut9 nevoe. Dou6 cantine se infiintase
de Casa $eólelor. Acest fond a remas
neintrebuintat in anil urn-Mori, eacT
17 Muscel . . . Gr. Teodosiu . . . _ panit la 1902 nimenT nu s'a maT gan-
dit la cantine. Cele infiintate a incetat
de a maT functionit. Aetualmente s'a
format o societate a cantinelor, care
eu Inceputul anulul 1902-903 va inflintit
mar multe cantine. Este nevoe de 16
cantina.
Cantìnele din Némtu se Intretin de
isocietatea PropTisirea", care s'a In-
ffintat in anul 1898-99 de membriT
corpuluT didactic primar sub Indemnul
ministeruluT instructiunii publiee. Can

18 Neamtu . . G. Nicolau . . . . 4 5 9 9 315 . ,,

1 0 05-1 .0 20 4-15 ,,
tinele aii avut o mare influentli asu-
pra frecuentariT regulate a elevilor ei
9. 708 82 Mmultirif lor; ast-fel scóla din comu-
na Polana-Teiulur, inainte de Inffinta-
rea cantineT, avea 87 elevi, dupa In-
fiintare are 130. La scOla din Bubalnita,
inainte de cantina erail 68 elevi, dupli
inflintare aunt 124. Dona eantine sunt
In oras. In kidet este nevoe Inca de 9
cantine,
19 Olt . . . . . G. Tomescu . . . Nu a avut cantina.
Din anul 1898-99 s'a steins fondurT
pentrn cantine, Inffintandu-se la Inca-
20 Prahova . . T. G. Georgescu. . 1 3 4 8 8 367 1.0,07-1.020 put una si s,a, continuat In ann. urma-
torT. Mal este nevoe Inca de 8 cantine.

www.digibuc.ro
 54 55

Anexe.
Anexe. fs; FELUL t, g
AblIII. COSTUL UNUI ELEY
FONDOL
-,. . .. T.: CAN- CANTINELOR
= NFTINTARIL
.
clt
1=1 TINELOR
o
,- NUMELE ,,,,
.2
,9 JUDETUL REVISORILOR 3COLARI 2 g :.:;,-; g 23 ;,9 a OBSERVATIUNI
i is HA
1

d iN 1902 pilnic Anual LeI B.

z
3 I

g9
co
,-,
2,.'
X)
-.
8 8
CO
I

.--,
I

CT)
vI
11
E.
4O
C.)
g '
1
In 1898 Casa *calelor a inflintat
prima cantina scolara. S'a format In
acel an un comitet care sa string& fon-
durl pentru Infiintarea altor cantine.
In anul 1900-901, cantinele ail fost pa-
rasite de ai era nevoe. Comitetul n'a
mal lucrat. In 1901-902 s'a format o
21 Putna . . . G. Simionescu. . . 1 4 5 3 2 303 1.0,08L0,22. 14-20 lel 2.059 lb societate a cantinelor si numarul lor
s'a ridicat la 5. Cantinele a& adus ser-
_ vial marl scald. Frecuentarea regu-
!eta. Populatia scolark marita. Ast-fel
la seála din corn. Faurel, inainte de
cantina, erail 39 elevI , dupa infiintare
sunt 128.
fIn anul 1898 99 se formase un co-
mitet care a strins un fond In folosnl
cantinelor. Din acest fond s'a Inflintat
22 Roman . . . 1. Ciocan 1 1 2 1 1 39 1.0,30 cantina. In 1900-901, cantinele aa
fost parasite. In 1902 s'a format o so-
cretate de ajutor pentru cantine.
In 1898-99 s'a format o societate a
cantinelor, care a strins fondurile ne-
23 R.-Sarat . , G. Dianu . . . . . 2 3 2 7 2 5 - 5.000
cesare. Din acel fond, din liste de sub-
scriptie si din subventiile comunelor,
s'afi infiintat treptat cantine. Afar& de
cantinele actuate mat este nevoe Inc&
de 7. Fondul de 6.000 1. este inalienabil.
In 1898-99 s'a format un comitet
pentru a stringe fondurl sa se infiin-
teze cantine. S'a strins 1.027 Id si 20
38q banr,clin earl s'a Infiintat 2 cantine si
24 Romanatl . Petre R6du1ascu . 2 2 1 1 87 11.0,05-1. 0 , 45 5 15 '-' ajutat scala inferi6ra de rneseril din
com. Visina. In anul 1900-901 comite-
tul n'a mal lnerat. In judet esto ne-
voe de 7 cantine.
Din anul 1898-99 se formase un comi-
tet, care a Inceput sit string& fondurl
in scup de a infiinta cantine peolare.
25 Suceava . . G. T. Ionescu . . . 4 4 4 67 - 1.552
In 1900 s'a Infiintat In Falticenl o so-
cietate a cantinelor scolare si ajuto-
rarea elevilor same!. Din fondurile a-
costar societag, adunate din cotisarl si
organisarI de serbarl scolare, s'aa In-
flintat cantinele scolare existente.
EPrimele cantina s'aa infiintat in
1898-99 cu alutorttl Case! ScOlelor. In
26 Tecucid . . Ion I. Teodoru . . 3 -- 8 11 11 274 3-10 rtrma s'a format ua comitet local care
ladunit fondurI prin serbarl scolare, sub-
ventif comunale si donatiuni.
In 1901-902 s'a format o societate a
cantinelor, care a stains un fond de
?7 Teleorman . S. Spulbereanu . . 539 1er55 banl, on care se va intiintb.
icantine, cad este nevoe In unele co-
mune.

www.digibuc.ro
 56 57

Anexe. ci
Anexe.
ANUL FCEALI141. sò,

,5
1

FONDUL
... COSTUL UNU1 ELEV
o INFIINTAIIIi TA TINELOR 75.1r, 7 CANTINELOR
or-, NUMELE 1= CE g
F, JUDETUL BEVISOBILOR $COLARI g; S4 21 : i fj a -. OBSERVATIUNI
6 IN 1902 3 7 7 7
co crz o .-4
re: E 'f".4 panic Anual Lei B.
Z "o -^o o
2.... 2,- R
.-I
R .-.1
ET. 0
c)
u Z .9

In anti] 1898-99 cu ajutorul CaseT

calelor s'a Infiintat 3 cantina. Canti-
28 Tulcea . . . I. Ionescu . . . . - nele erail ajutate id de societatea Lu-
mina". In 1899-900 si 1900-90i, canti-
nela s'ail destiintat $i fondul societittiT
Lumina" s'a ispravit, ne maT intere-
sandu-se nimenT de sárta cantinelor.
In 1898-99 s'a Infiintat o cantina in
comuna MurgenT de invatatorT, care a
functionat nelntrerupt. Nevoe in ju-
29 Tutova . . . V. Diaconescu , . 1 1 1 16 1.0,06 3 lei del, este de 80 cantina; pentru acdsta
trebue infiintata o societate a canti-
nelor.
Cantinele aa functionat neregulat in
aniT 1899 900 al 1900-901, fiind aprdpe
30 Vasluig . . V. Dimitriu . . . 8 8 6 2 92 1.0,05 1.0,10 5 15 parasite. In 1901-902 s'aft string fon-
durile necesare de un cbmitet ai aa
funetionat regulat.

In 1898- 9 se Tailintase 86 cantine,

carTail functionat regulat pan& la Mar-
tie 1899. De In acésta datit ail fost de-
31 Válcea . . . D. Constantinescu 3 52 55 12 43 2.380 sfiintate 83 de catre autoritatea 9co-
lara si administra:tivit localit din ace!
timp.

( In 1898-99 se intiintase o cantina din

/fond particular. In isul,-O n s'a infiin-
32 Vlasca . . . R. Grigorcea . . . 4 4 2 2 154 1.0705 1 0,13 5 15 1.350 1 tat societatea ,,Ufranda", din fondul eft-
treia s'aa infiintat 4 cantina scolare.
Bucuresel . 8 2 10 10 1.650 1.0,15-1.0,22 43.000 VeT;11 Observalia No. 15, Ilfov.

Craiova . . 1 4 5 5 350 9 30.000 NW Obsetvatia No. 9, Dolj.

Total . . 76 43 1221241 61 1801 8.475 119.219 22

www.digibuc.ro
 58

Anexe. Anexa No. 17.

Situatiunea cantinelor colare n anul 1902 1903

(pag. 69).

Numèrul #
cantinelor g
JIIDETIJL , ...
T 7, r,
=
...
.1.
.., .-

= CC la %
C2

Arges . . .
5 7 9 f S'a dat masa la 114 copiI cu plat! si la 147
''' Igratuit.
Bacäil . . 2 1 3 S'a dat masa la 92 copiI gratuit.
Botosarff . 2 1 3 1 fk gratuit. . lo cu plat! si la 125
Brüila . . N'a avut.
Buz6ü . . 1 2 3 2 ( Cale doué cantina rurale Intretinute din
fondul L. Cazzavilan .
Constanta . 1 2 3 S'a dat masa gratuit la un numOr de 28 copii.
Covurluiü . 2 11 13 3 . . ) » 331 a
Dâmbovita. 2 2 _ 3.414 portil gratuite ei 1.743 cu plat!.
Dolj . . . 3 3
Dorohoia . 4 5 9 5 S'a dat masa gratuit la un numér de 291 copi .
F5,1cii1 . . 1 1 _ N'a avut.
. 13 a

God . . .
Ialomita . . N'a avut.
lag. . . . 2 5 7 (cospiElt, daart lauitto.la un numér de 172
Ilfov . . , 10 16 26 2 (d.aStPamilasfe logsriattud
et lcaa nu tni nneu8m00er 1d.e00700 co jipoic.I. j.ei st;a.

Mehedintf . 6 6 GrCeplriiaIt aate asderuysitonridacacraentidnee-lacasii si 11 s'a

Museel . . 2 5 7 _ S'ail servit 4.929 portil gratuit p 6.152 cu plat!.
Némtu . . 3 6 9 (la S7'0a. dat masa gratuit la 305 copil si cu plat!'
Olt . . . . _ N'a avut.
Prahova . N'a avut.
Putna . . . 13 1 14 8 S'ail dat gratuit 2.078 portit, lar cu plat! 950.
R.-Sürat . . 3 3 I SPa dat masa gratuit la un numér de 88 copil.
Roman . . 1 1 1 Copiil ail adus mAncare de acasä.
Romanati . 1 3 S'a dat masa gratuit la un numAr de 140 copiI.'
Sucéva. . . 1 1 1 . 15
Tecucia . . 3 3 2 . 128
Teleorman. N'a avut .
I

Tulcea . . 1 1 (11182'a dat masa gratuit la 38 copiI si cu plat!

Tutova . . 1 1 1 S'a0. dat masa gratult la 12 copiI.
Vasluia . . 1 1 1 Copill ail adus mAncare de-acas!.
Villcea . . 85 35 12
Vla§ca . .
1 7 8 f La patr.0 cantine rurale s'a dat masa gratult
kla 67 cop.!, tar cu plat! la 36.
Total . . 521119 1711 49

www.digibuc.ro
 59

Anexa No. 18.

Circulara No. 85.561 din Ianuarie 1899 catre d-nif

prefectI de judete si revisoril scolarI, In cestiunea
cantinelor scolare (pag. 70).

Domnule,
Cu multrt multumire, ministerul vede cäldura cu care Anexe.
a fost primal propunerea sa fAcutä, prin circulara No. 21.287
din 14 Ianuarie 1898, relativa. la infiintarea de cantine pe
langh §c6lele primare. In fOrte multe phrtl s'ail organisat
comitete, s'aü flcut ofrande insemnate, §i institutiunea
cantinelor §colare abià dupa un an a devenit dejh o rea-
litate ; In unele phrtl s'a reu§it a se forma câte un capital
pentru asigurarea existenteI eI In viitor. Binefacerile pe
earl' acésth institutiune le v& face populatiunff sArace sunt
chiar de acum fOrte Insemnate, §i acésta ne face sä pri-
vim ca bucurie viitorul, cand ea va fi pe deplin a§ezatä,
pe base solide §i intrath In obiceiuri.
Ministerul se crede dator a exprinth prin d vóstrA mul-
tumirile sale tuturor pers6nelor cad ail primit cu favóre
propunerea sa §i I-ail dat atitt de mult concursul pen-
tru a-I asigurh reu§ita.
Dorind Insä sä reunim óre-carI date asupra acestel crea-
tiuni, v6 rugh'm sh ne comunicatI sciintele ce credeg utile,
pentru a face cunoscutä, starea cestiuniI In judetul d-v6-
stre, §i pe earl' vom dispune a se publich in Buletinul mi-
nisteruluI,
Tot-deodatä ImI permit a formulh o dorinth. Este a In
unele judete vedem lucrându-se cu mare rIvnä pentru can-
tinele §colare din ora§e, nu Ins6 tht a§h §i pentru cele
din sate. Cu t6te acestea, nicgierI caritatea nu pine 11 ma
bine Intrebuintatä, cleat pe acolo. Cine nu scie cu cate

www.digibuc.ro
 60

Anexe. nevoi ag a lupth bietii copli de säteni pentru a put6 urnah

la §cólA? Depärtarea, lipsa de drumuri, violenta intempe-
riilor i lipsa de protectlune contra lor, pentru copiii carI
sunt obligati a merge pe camp pang a ajunge la cÓl, sunt
greutAti pe cari orA§enii nu le cunosc. SA mai adAogAm
pentru Multi copii lipsa de haine calde, de cArti, precum
§i sArAcia comunelor, cari nu le pot veni mai cu nimic
In ajutor. Tao acestea fac cA, pe la téril, cantinele co-
lare sunt In multe parti indispensabile. Sunt multe §coli
rurale pe earl' o cantinA le póte face sA prospereze, pe
cand lipsa el' le p6te face sA rilmanA pustit
Aà fiind, v6 rugAm ca, In limita posibilitAtii, §i fh"rA
a Impedech cat de put,in pe genero§iI donatori de a di-
spune liber de donatiunile lor, sh' atragetl atentiunea §1
asupra cantinelor de pe langA §colile rurale earl' merita
Inteun a§h de Ina lt grad solicitudinea 6menilor de bine,
pentru ca macar o micA parte din curentul de sim-
patie §i bunA vointä, care se revarsA asupra copiilor
de orA§eni, sA se Indrepteze §i asupra acelora de la sate.
De altminteri, suntem fericiti a constath cA, pe acéstA
cale, mai multe judete apucat inainte §i ail reu§it
dejh a av6 resultate strAlucite.

Anexa No. 19.

Regulamentul din 26 Februarie 1899, pentru exa-

menele de absolvire a cursulul primar (pag. 95).
ART. 1. Examenul de fine de an al §colarilor din clasa
IV a §c6lelor urbane §i a §c6lelor rurale cu tip urban,
precum §i a §colarilor din clasa V a §c6lelor 'rurale, se
vor tin6 In gilele de la 1 panä la 25 Iunie inclusiv.
ART. 2. cólele din acela§ijudet se vor clash intr'un numtir
de cercuri §colare, fie-care cerc cuprinclênd ma multe §coli

www.digibuc.ro
 61

alese In asà, fel, ca distal*, de la fie-care din ele pan5, la Anexe.

una, care sa fie In mijlocul cerculuI, 0, fie cat mai micá,
si nu greg de strabatut.
Num 6ru1 cercurilor din fie-care judet nu va fi mg mare
de 25.
ART. 3. colariI din ultima clasa primará a tuturor
dintr'un cerc scolar se reunesc la scfila centrala a
cercului, care a fost alésä mai dinainte, i In (Vila care a
fost hotarita mai dinainte de revisor.
EI vor trece examenul impreuna, In presenta delegatu-
lui ministerului.
Alegerea centrelor cercurilor scolare i fixarea
de examen pentru fie-care cerc se va face de revisor si
se va comunica Invgtatorilor i institutorilor respectivi
lnainte de 1 Mail
ART. 4. Delegatul ministerului va face examenul i va
da note de examen. El va av6 In consideratiune i notele
de peste an ale scolarilor, dupa catalágele scoMei, cari i se
vor presinta de Inv6tatorii i institutorii respectivi.
Notele date de delegatul ministerului vor fi singurele
earl' se vor trece in certificatul de absolvire al scolarilor
examinati.
ART. 5. Cercurile scolare se vor hotari odatá pentru
tot-deauna. Modificári In alcatuirea lor se vor puté face In
fie-care an, dui)/ indicatiunile revisorilor scolael, mnsa nu-
maI inainte de 1 Aprile.
ART. 6. Delegatul ministerului pentru examenele de ab-
solvire a cursului primar va fi revisorul scolar sag o alta
persóna delegatá de minister.
ART. 7. In judetele unde num6rul scolilor primare ur-
bane si rurale, precum i numOrul scolarilor din ultima
clasa primará este prea mare, se vor puté numi ate doi
sag mai multi delegatl din partea ministerului.

www.digibuc.ro
 62

Anexa No. 20.

Apelul din Februarie 1902 cAtre proprietari! ruralL

ca sA procure scolilor pamintul necesar pen-
tru practica agricolA (pag. 99).
Anew). In scopul de a face ca Inv6tämIntul rural sä corespundl
cat maT posibil la trebuintele populatiunii OránescI, mini-
sterul a luat mäsurI pentru a se organisa un Inv6tämlnt
agricol, exclusiv practic, la §colile rurale cari dispun de
pämInt de culturl.
Obiectul acestuI InvOtämInt va fl de a face ca copiiI sä-
tenilor, la e§irea lor din §c6la primarä, sä fie deprin§l In
mod practic cu óre-cari metode mai bune pentru cultura
pämlntului ; cu cunóscerea Ore-clror plante folosit6re cu
carl t6raniI notri In genere nu sunt deprin§i, precum fu-
ragele artificiale, legumele, cartofil, etc.; cu alegerea §i In-
grijirea de seminte bune §i altele.
Insa. Incercarea acOsta, a Orel' mare Insemnätate nu are
trebuintä sä mai fie do veditä, nu se p6te face cleat abia,
cu a treia parte din num6rul §colilor rurale existente, de
óre-ce numai atatea posedä pämIntul necesar, pentru ca
sä se facä pe dInsul InvOtämiontul practic agricol. Cele-lalte
dou6 treimi ale populatiunii t6ränesci ar trebul sä fie lip-
sitä de binefacerile ce speräm a realisà prin acOstä mäsurä.
Pentru ca acésta sä nu se IntImple, ministerul face apel
la bine-voitorul §i patrioticul concurs al proprietarilor ru-
rail, earl sunt mat' In mäsura, cleat orl-cine de all da
s6m1 de Insemnätatea scopului ce urrnärim, i de intere-
sul cel mare ce-1 atl chiar ei, proprietaril, ca säteniI no§-
tri sä fie agricultori cat mai bunt
De aceea ministerul rógä pe 41-niI proprietari rurall sa-T
dea ajutor In ceea cell propune sä facä, procurand el
§colilor, cari nu ag, pamIntul necesar pentru ajungerea
scopuldi nostru.
Este de ajuns o Intindere de cel putin 5 hectare (10
pog6ne saù 3,/2 Mid) §i de cel mult 10 hectare (20 po-

www.digibuc.ro
 63

pine sag 7 fälci), pentru care E ingura conditiune ce ar Anexe.

trebul Implinitä ar fi ca sä se afle cat mai apr6pe de §c011.
Ministerul ar fi recunoscaor, ori-care ar fi forma §i fe-
lul In care i s'ar veni In ajutor. Terenul pete fi däruit
colii de veci, prin act autentic, §i In acest cas numele
donatorului s'ar Inscrie In Cartea de aur a Casei c6-
lelor; sag póte fi däruit pe timp märginit, Insä nu mai
scurt de 5 ant pentru ca Inv6tämintul sä Oa da ce-va
resultate apreciabile.
Pe unde nu ar fl posibil a se veni In ajutorul colii In
acest fel, ar fi de dorit ca d-nii proprietari sh bine-voiascä
cell putin a därui numai 2 hectare, fie de veci, fie- pe timp
märginit, §i a da cu arena. Inv6tätoru1ui IncI 3 panä la
7 hectare, cu cele mai multe Inlesniri posibile, ca pret §i
ca conditiuni pentru plata arendii.
Ministerul nu se Indoesce cä apelul sgg, pornit din o
dorintä sincerä chi a face ca InvëtämIntul primar rural sä
corespundä cat mal bine nevoilor, §i ale sätenilor, §i ale
proprietarilor, va avO rësunet, §i c5, proprietarii, call In
multe ocasiuni vin In ajutorul §colii In modul cel me
bine-voitor, nu vor lipsi §i de astä datä a-i aduce con-
cursul lor.

Anexa No. 21.

Circulara din 25 Aprilie 1901 cAtre revisoril sco-

laH, prin care se regulézä modul de arendare a pä-
minturilor sco1i1or catre Invétätori (pag. 101).
Domnule Revisor,
Aprópe a treia parte din colile rurale posed/ pämln-
turi In tarhA cari le-ail fost date mai totdeauna In sco-
pul de a servi pentru instructiunea agricolä a §colarilor.
Din diverse cause, s'a ajuns a se arenda aceste terenuri,
pentru ca din venitul lor sä se realiseze scopurile pentru
earl' sunt destinate prin legi.

www.digibuc.ro
 64

Anexe. Credem ins5, cg aceste scopuri se vor realish mal bine

0 mal sigur, dad. pämlnturile §c61e1or s'ar arena, chiar
InvOtätorilor, ad prin acésta pe de o parte Casa cólelor
p6te luh Ore -cari dispositduni cari 0, permità ca acele pä-
mInturi 0, serve pentru propagarea unor metode mal bune
de culturä, iar pe de alta sä aducä §i óre-cari Imbunätä-
tiri stäriT materiale a Inv6tAtorilor, call vor put6 beneticia
de acdstä mäsura.
Pentru aceste motive, am hotärlt ca de acum lnainte
pämInturile §colilor sä se arendeze chiar Inv6tAtorilor, In
conditiunile §i In modurile urmätóre :
ART. I. PämInturile earl' se vor arendh vor fi numaT
acele din tarinh', nu Ins/ 0 acele din vatra *satului, cari
all fost date pentru clädirea, curtea §i grädina §c6lei.
ART. II. Dacä pamintul §c6lei din tarinä nu este mal
mare de 10 hectare, el se va arena. In Intregime unui
singur Inv6tAtor. Dacä el este mai mare de 10 hectare, se
vor face dintr'insul mai multe loturi earl sä difere cat se
póte mai putin de 8 hectare §i 5.000 m. p., §i call se vor
arenda separat la cat() un Inv6tAtor. In Dobrogea aceste
loturi vor fi de eke 10 hectare.
ART. III. Dacä num6rul Inv6tAtorilor de la o §c6lä
este mai mare cleat num6rul loturilor ce se pot formh
din terenul §c6lei din taring, primul lot se va arena, di-
rigintelui §c61ei, iar cele-lalte la cei-lalti Inv6tätori al
§c6lel, In ordinea vechimel numirii lor ca titularl In In-
v6tämInt.
ART. IV. Dad. num6rul Inv6tätorilor §c6lei este mai
mic cleat num6rul loturflor ce se pot forma, loturile
r6mase se vor arena Inv6tAtorilor de la §c6la cea mai
apropiatä de terenul din tarinä, cu conditiune ca acdstä
distantä, In linie drdptä, sä nu fie mai mare de 4 ki-
lometri.
In acest cas, primul lot vacant se va da dirigintelui,
iar cele-lalte celor-lalti Inv6tätori, In ordinea vechimei
numirii lor ca titularl In Inv6tAmInt.
ART. V. Dacä nu este nici o §c615, la o distantä mai

www.digibuc.ro
 65

mica de 4 kilometri de loturile rémase vacante, In casul Anexe.

prevéqut la art. 4, loturile vacante se vor arena. tot In-
v6tatorilor cÓlei careia apartin ele, si tot In ordinea ara-
tata la art. 3.
ART. VI Inv6tatorfi suplinitori i Inv6tatÓrele nu pot
lua In arenda din pamInturile sc6lelor. Daca printre In-
vétatorii dirigintI sail nu, de la sallele cuprinse Intr'o
racla de 4 kilometri Imprejurul pamIntului uneI scolT, se
afla vre-unul care sa fi facut studil regulate si complete
Intr'o scOla de agricultura, luT i se va da un lot, cu pre-
ferinta asupra tuturor celor-laltl.
ART. VII. InOtatoriT pedepsitI cu o pedépsä maT
mare cleat amenda nu vor avé dreptul a lu& In arena,
loturi din pamInturile scélei, In timp de treT ani de la
pronuntarea pedepseI.
ART. VIII. Daca un Invétator, care are dej& un lot
In arena, va fi pedepsit cu o asemenea penalitate, el
perde dreptul de a mai tiné lotul In arenda. In acest cas,
Casa c(!Plelor va decide daca, el va continua a beneficià
de dreptul WI de arendas pana va culege produc-
tele ce se vor afla pe c&mp In momentul acela, sat' daca,
va trece lotul asupra altuI Inv6tator, care va avé drop-
tal de a culege el productele i obligatiunea de a' despa-
gubl pe cel eliminat de cheltuelile ce va fi apucat a face
el In acel an, cu aratul, sem6natul, etc., lotuluI.
ART. IX. InvétatoriT permutatI dintr'o localitate In
alta, ca masura de pedépsä, nu vor avé dreptul a MA In
arenda vre-un lot din pámlntul scOlei la care sunt per-
mutati, In tot timpul celor cinci anT cat duréza, efeetul
pedepseT lor, conform art. 168 din tr:egulament.
ART. X. Pretul cu care se va Incepe arendarea catre
Inv6tatorT a pamInturilor scolilor va fi egal cu pretul cu
care ail fost arendate aceste pamInturi In ultima perbida
de 5 ani.
ART. XI. Acésta prima, arendare se va consider& fa-
cuta pentru treT anT, dupa care Casa ,c(Slelor va avé
facultatea a modifich cifra arendeI.
Report adresat M. S. RegoluT. Anexe.Sp'ru Earet. 5

www.digibuc.ro
 66

Anexe. ART. XII. Arendarea se va face pe cinci ani pentru

acel Inv6tAtori cari vor accepth, la acéstä primä arendare,
o arena, cu 100/0 mai mare de cht acea specificata la
art. 10.
ART XIII. Pretul arendel va puté II micsorat pentru
acei Inv6tätori car): vor face pe lotul lor cultur5, sistema-
ticl, sag cari vor lucra pentru introducerea si rOspIndi-
rea de culturi nout3 utile pentru sätent sag cari vor sci sä
Invete pe scolarii lor metode mal bune de cuItur5. Casa
k$cólelor va puté anulh arendarea, atunci chnd va capt3tà
convingerea cg, Inv6tátorul null at nici o silintä pentru a
propagh printre consätenil lui o agriculturä mai bunä si
mai productivä.
ART. XIV. DacACasa c61elor va avé nevoe, la un mo-
ment dat, de o parte din pärnintul sc61ei, pentru a face pe
dinsul Inv6t5mInt practic agricol, ea va avé dreptul a di-
spune Oat la a 8n parte din fie-care lot, chiar In timpul pe-
ri6deI de arendare. In acest cas, ea nu va intrh, In stäpâni-
rea acelei portiuni, decht dupä ce Inv5tAtoru1-arendas Isi
va fi ridicat productele ce se vor fi aflând pe dinsa, iar
arenda va fi scdqutä din acel moment Inainte cu o parte
proportionalä cu Intinderea portiunii utilisate de Casa có-
lelor.
ART. XV. Arendarea va fi resiliatä de elrept, In In-
tregimea ei, atund cand Casa cólelor va avé trebuintä.
de pämIntul scOlei, pentru Infiintarea unel scoli de agri-
culturà, horticultura, de grädinárie, de viticulturä sag de
arboriculturä, de ori-ce grad.
ART. XVI. Inv5tätoriI vor puté pliitl arenda In rate
lunare prin ret,ineri ce li se vor face de minister din WA.
Fie-care ratä lunarä va fi ega15, cu cel putin a 12a parte
din arenda anual5. Dacä, Insä. Intr'o lung, Inv6tätorul plä-
tesce o ratä mg mare, i se va face o scädere corespun-
etóre din ratele lunilor urmilt6re.
In prirnul an de arendare, ratele vor puté fi pe jumä-
tate mai mici ; Insä, In acest cas, lipsa panä la completa-
tarea arendel o va Implini Inv6tätoru1 negresit pant la

www.digibuc.ro
 67

1 Noemvrie, care urinézä Indat6 dupa data inträriI In pose- Anexe.

siunea lotulut
Se vor puté admite §i alte combinatiimi pentru plata aren-
del, earl Insä sä garanteze In orI-ce cas plata el exactä.
ART. XVII. In nicI un cas §i sub nicl un motiv nu va
fi permis Invétätorilor a sub-arendà loturile lor. Ori-ce In-
cercare de acest fel va fi urmatä de desflintarea imediatä
a arendärit
ART. XVIII.Casa Scélelor va puté procura. InvétAtorilor
seminte alese, porn! i arbor! pentru plantatiunl, fie din
fermele §i pepinierile StatuluI, fie alt-fel, iar plata lor o
vor face InvétUoriI tot In modul arätat la art. 16.
ART. XIX. Arendarea este resiliatä de drept In eas
de Incetarea din viétä a Invétätorulta-arendas. Mo§te-
nitoriI luI vor intrà, In drepturile §i datoriile luI numal
panä la expirarea anuluT de arendare In care s'a IntImplat
mórtea.
Acestea sunt, Domnule Revisor, principalele dispositiuni,
prin carI sper5m sä realisäm scopul ce aveati In vedere
legiuitoriI, atund când ail afectat pentru §coll päininturI
a§a de numerOse §i de Intinse.
In acela§I timp, mal bine de 2.350 de InvétAtori, din
4.,567 cati sunt de totI, vor puté &A beneficieze de acele
pämInturi, contribuind In acelasI timp a läti Imprejurul lor
u practicA mal rationalä a culturiI pilmintuluI.
Vé trimit un numér suficient de exemplare din acéstä
circularà, pentru a o ImpArti la InvétAtoril §cOlelor cari
an piimIntursi In tarinä, s,i la aceia cari ar puté sn, fie
chematI a avé parte dintr'insele In arendä, conform art. 4
de maI sus. Aceia dinteln§iI, cilrora combinatiunea nósträ
ar convenl, vé vor trimite d-véstre declaratiunile lor, In
earl vor arätà In mod fOrte llimurit §i modul cum Inteleg
sä plgtésa arenda, In cas and ar luà vre-un lot In arendä.
Acele declaratiunI ni le vetI trimita, notând pe fie-care
din ele observatiunile e at! avé de fricut.
In special, nu yeti uith a noth dad. InvétAtorul a avut
pedepse In ultimiI treI sag eincl ani, dupg distinctiunile

www.digibuc.ro
 68

Anexe. stabilite de art. 168 din regulament si art. 6 de mai sus,

dacá conditiunea pusä la art. 4, de mai sus, In ceea co
privesce distanta, este pazitä.
Veti face ca tOte aceste operatiuni sâ nu sufere Intar-
diere, cáci realisarea ideff cuprinse In acéstä circulará va
reclarna la Casa elilelor lucrári fungi si minutióse, earl'
necesar sä se termine In timp util, pentru-ca viitorii
arendasi sä pótá intra la tómnrt In posesiunea loturilor lor.

Anexa No. 22.

Decisiunea din 17 Iulie 1902, prin care InvètätoriI

sunt autorisati a suspend& cursurile, In cas de nevoe,
In vederea InvètärnIntului agricol (pag. 102).
ART. 1. Fie-care Inv6tAtor, care are grádiná scolarti
sail camp de experientd, are facultatea sä suspende lee-
tiunile panä, la maximum de trei dile in decursul unei luni;
aceste suspendrtri se vor put6 face pe timp de 1/2 di, de
o di, de o i i jumrttate, de done sail, In cas de trebu-
intä, chiar de trei 4i1e consecutive, atund când va fi timpul
priincios pentru anumite luerári agricole cari nu sufer
amânare.
ART. 2. Invëtátorii sunt obligati sit raporteze, chiar
atunci, primarului comunei respective despre fie-care sus-
pendare, precum i revisorului seolar, arátând pentru ce
anume lucriri se impune suspendarea lectiunilor i pe cat
timp.
ART. 3. FAA, sa astepte aprobarea, Inv6tätorul va noth
In registrul de presentá suspendarea lectiunilor, indicând
timpul cat va dura i felul lucrárilor ce se vor executa ;
va esi cu scolarii in grádind saü pe câmpul de experientä
va proceda la lucrári.
ART. 4. Inv6tätorul va eäuth ea lectiunile, ce era sä

www.digibuc.ro
 69

se fad, In timpul cat cursurile aü fost suspendate pentru Anexe.

practica agricolä, sä le completeze treptat In orele de
practicä agricola prevNute In program, panä cand va ajunge
la curent; daca va fi nevoe va luà si ore suplimentare
In oilele de Joi dupa amiazä.
ART. 5. Domnil revisori scolarT sunt Indatoratl sá
controleze de aprópe, cu ocasiunea inspectiunilor, dacá
dilele s'ail Intrebuintat pentru destinatiunea lor si dacá ma-
teria din cele-lalte studiï, ce trebuih sä, se facá In qilele
respective, s'a completat ulterior, In orele prev6dute In
program pentru practica agricolá.
ART. 6. Se atrage In deosebi atentiunea Inv6tätorilor
cá aceia, cari se vor dovedl cá ail abusat de acésta di-
spositiune si vor suspendh cursurile pentru interesele lor
personale, MIA a face practicá agricolti cu scolariT, vor fi
aspru pedepsitT.

Anoxia No. 23.

Circulara din 5 Februarie 1902 câtre revisorii

scolari, prin care se organisézä invètämIntul prac-
tic agricol in scolile rurale si se infiintéza invé-
tätorii ambulanti (pag. 103).

Domnule Revisor,

Inv6támlntul nostru primar rural este adese-ori Invino-

vätit cá dä, copiilor de sátdn cunoscinte carT le vor fi inu-
tile mai tarcliil In vidta lor de sátén, si cä, din contrá:
nu le dä, cunoscintele practice, cari le vor fi de nevoe.
Aceste invinovátiri sunt parte fundate, parte nu.

www.digibuc.ro
 70

Anexe. De 20 de ani Inc (Ice, programa Inv6tamIntului primar a

fost tot mereil redusa. A$ a cum este astacri, putine lucruri
s'ar mai putd suprima dintrInsa, cad ea este ajunsa la
limita minimului de cunoscinte, fara call cine-va nu se
'Ate considera cit este om si cetatén desävIrsit. A merge
prea departe In directiunea acésta, ar Insemna dar a sdrun-
cina insusi principiul InvqamIntului primar, a carui gra-
tuitate si obligativitate nu ar mai avd nici o explicatiune,
daca scopul lui nu ar fi de a da tutulor minimul fondului
de cunoscinte indispensabil ori-cui, oil-call ar fi conditi-
unea sa sociala.
Pentru viitor dar, usurarea mai departe a programei se
va face mai mult prin Imbunätatirea metodelor, prin re-
partisarea maI rationala a materiei, prin ameliorarea loca-
lurilor si a materialului didactic, si prea putin prin supri-
mart
Daca Insa, din acest punct de vedere, imputärile aduse
InvütamIntului rural nu sunt destul de meritate, nu este
tot asa In ceea ce privesce a doua acusare.
Cu LIRA gratuitatea sa, InvëtämIntul primar reprosinta
pentru sätén o sarcing Insemnata, prin faptul ca timp de
5 ani el nu se pote folosi de bratele copilulul süil, la o
vIrsta cand el este deja In stare a-1" face Ore-cari servicil.
Fara Indoiala, sarcina acésta este compesanta cu mai mare
prisos, daca, dupa acei 5 ani, copilul a cap6tat sciinta de
carte. Dar saténul nu este In másurd de a judeca dupa
adevürata sa valOre un castig de acésta natura si ale carui
beneficii nu se vor realish cleat mai targia.
De alta parte, dat find a itnensa majoritate a copiilor
de sateni vor rOmand numai cu scOla primal* este si de
datoria nOstra sa cautam a profità de acei dud' ani In
modul cel mai avantagios posibil, pentru ca, pe langa cu-
noscintele call. constitue Invëtámlntul primar propriü gis,
sa Inarmärn pe nil' de tèrani cat mai bine pentru lupta
vietei pe cari ail sa o duca.
Cred, dar, ca trebue sa Incepem odata a da satisfacere
cererii generale, care este ca scOla rurala sä pregátésca pe

www.digibuc.ro
 71

copiil de sgteni anume In vederea meseriei de agricultori. Anexe.

Lucrul acesta nu va fi wor de fácut. Vom avé a ne
lovi de lipsa de mijlóce materiale §i de preeitirea nesufi-
cientg a personalului nostru didactic. Cu t6te acestea,
dispunem deja de elemente cu earl' se póte face un bun
Inceput.
Scopul acestei circulgri este de a ye argth mg.Surile ce
ne propunem a luh Mil. Intanliere.
Un Insemnat numér de §coll' rurale dispun de pgmInt,
care li s'a dat când cu diversele Improprietgrirl; unele l-ati
cApétat prin donatiuni de la particulari. Din 3.485 §coll
rurale, ate avem astgqi, 1.450 posedg pgminturT, fie pe
Ling.% §cólg, ca grgding scolarg, fie In taring.
Prin dispositdunea nOstrg No. 3.227 din 25 Aprilie 1901,
am hotgrIt ca aceste pämInturi pe viltor sg nu se mai
arendeze de cht, Invétgtorilor, In conditiunile cele mai avan-
tagi6se posibile pentru dln§ii §i ca pret §i ca mod de platä.
Dispositiunea acésta nu aveh de scop numai de a per-
mite sg se aducg 6re-care Imbungtätire situatiunii materi-
ale a Invétgtorilor. Voiam sg, ne procurAm §i un mijloc
de a creh un Invétgmint agricol practic pe Iftngg at mai
multe din §c6lele rurale.
Pentru acésta, cu incepere chiar de anul acesta, lugm
urma6re1e ingsuri, pentru a cgror executare d-v6strg yeti
avé a ne da concursul.
La §colile cari art pgmInturi In t,gring, chte doué hectare
se vor consacrh. InvétgmIntulni practic agricol. Este bine
Inteles cg Invétgtorii respectivi vor fi scgclutl din arendg
cu o parte proportionald.
Aceste doué hectare se vor cultivh. de Invétgtor Impre-
ung cu s, colarii cel mai In vIrstg, din ori-care clase ar fi.
Pe uncle numérul acestora nu ar fi prea mare, Invétgtorul
va puté priml §i din absolventi, §1, la rig6re, pe ori-ce
adult din sat, care ar voi sg se instruiasch.
Obiectul InvétAmIntului, se Intelege, va varih dupg lo_
calitati ; trebue insg sg, fie exclusiv practic, adia sg. consteh
In lucrgri fäcute pe teren, iar nici de cum In Invétámlntul

www.digibuc.ro
 72

Anexe. teoretic fäcut In clase. Mai trebue Incl, In mod absolut,

ca acest InvtitämInt sd, nu aibd pretentiuni mart E destul
ca fie-care Invétdtor sd-si pund In vedere un scop, doué
sad trei, potrivite Imprejurdrilor locale, si sa caute sd le
urmdrésch cu stdruintä. Daca un Invétlitor va reusi, spre
exemplu, sd populariseze cartoful si sd. deprindd pe térani
cu rotatiunea anualä a culturilor, acesta dejà va fi un mare
serviciil ce le va fi fácut. Altul va puté lucrd pentru in-
troducerea furagelor artificiale, altul pentru cultura legu-
melor cari inträ In alimentatiunea téranului si asa mai
departe.
Fled, a prejudech Intru nimic mdsurile definitive ce se
vor lud duPd un studid mai de aprópe, dupd o experientd,
macar de un an sad doi, si earl' vor varid de sigur de la
o localitate la alta, credem cd aceste doué hectare ar trebul
ImpIrtite In patru prirtl egale, Intre call sd se facd rota-
tiunea anualä a culturilor_
Ori cum ar fi cele doué hectare, cultivate cu pricepere,
cu bAgare de séna, cu seminte bune si cu plante cari
rentézd bine, cum sunt legumele, pot produce un venit
destul de bun, In ori-ce cas mult mai bun decdt produc
hectarele sdtenilor, cultivate de ei dupd metodele lor pri-
mitive.
Din venitul brut al celor doué hectare se va scAdé chel-
tuiala seminteI si a vitelor, nu 'MA, a lucrAtorilor. Din
venitul net ast-fel rémas, 250/, va hid Invétdtorul si 650/0
scolarii cari ad lucrat.
.Cu modul acesta, scolarii nu numai vor Invétà ceea ce
le trebue, dar vor avé si un mic beneficid.
Dispositia acésta va avé de efect, credem, a interesa,
pe copiii de säteni ca sl urmeze acest Invétämint prac-
tic, si va Inlititurd Invinovätirea pe care adese-ori sdtenii
o aduc Invétdtorului, când e vorba de practica agricold,
cd copiii lor lucrézd numaï pentru interesul InvétAtorului.
i beneficiul ce pOte avé fie-care scolar prin acéstä
combinatiune nu va fi tocmai negligiabil. Dacd am compta
20 de scolari lucrItori la o scsild, ceea ce mai ales la In-

www.digibuc.ro
 73

ceput va fi un maximum, si daca presupunem numai 100 Anexe.

lei de beneficig net pe an de fie-care hectar, tot ar re-
venl de fie-care scolar 6 lei pe munca lui. Dar credem eh
beneficiul va fi mai mare de cat 100 lei de hectar, did
bratele nu se pliltesc, iar culturile al-và mai deosebite,
cum sunt legumele spre exemplu, rentéz A. mult mai mult
deal cerealele. Tót6 lumea scie crt dintr'un pogon de
legume Bulgarii si SêrbiI scot pânA la 1.000 lei pe an
E destul s socotim cg, scÓla va scke numai a treia sag
a patra parte din acéstA sumg pentru ca beneficial sA
créscg mult.
Un sistem analog se va urmh i pentru gràdinile sco-
lare, cut deosebire cà acolo natura culturilor se va deo-
sebi de cele din tarinä i, prin urmare, si regulele de
urmat. Afarl de acésta, venitul grAdinii scólei trebuind
sA apartin/ Inv6tlItorului, scolarii vor primi dintr'insul
numai 250/0 ca platà pentru munca lor, pentru ca acéstA
muna sà nu fie gratuità.
Dificultatea In aplicarea acestui sistem va fi cà multi
Invlitàtorl nu vor avé pregrairea necesarà pentru a da
un Inv6tämlnt agricol potrivit dorintel nástre. Chiar nor-
maljtii In anii din urm5, nu primiail In scóla nor-
malà cleat un Inv6tAmInt agricol pur teoretic i abià.
acum In urmg i, numai In ate-và din scolile normale,
acest Inv6tAmInt a Inceput sA. se MCA In mod practic pe
teren.
Nu e yorM, un InvdtMor inteligent si care vrea A, se
instruiascA, nu cu greutate va puté sà-si asimileze cele
câte-vb, cunoscinte cars'. II vor fi necesare pentru a predà
InvëtAmIntul agricol fOrte modest, pe care B. avem In
vedere.
Dar, pentru a nu lAsà nimic la IntImplare, preferim a
recurge, cel putin pentru chti-vh ani, la sistemul Inv60-
torilor ambulantl.
Sunt destul de multi Inv6tAtori earl' se pricep In ale
agriculturii, destul pentru scopul pe care-1 avem In vedere,
unii pentru-c6 ail trecut prin vre-o scOlà de agriculturä,

www.digibuc.ro
 74

Anexe. sail prin vre-o fermA model, altii pentru-cl att fAcut Inii
agriculturA perfectionat cunoscintele prin lecturA.
Until' Inv OtAtor ca acesta i s'ar da In sérnh un num6r
de 8 panA la 15 scoll cu pAmInturï, Intr'o radA care sA
nu fie prea mare Imprejurul satului uncle locuesce el.
Num6rul scolilor ce i se vor da In sémA va varih, se In-
telege, dupA distantele lor, dupA ImprejurArile i dui-A di-
ficultAtile locale.
Inv6tAtorul va av6 sarcina ca, In tot timpul cat durézA
munca campului, sA visiteze pe rind tóte colile ce-T sunt
date In s6ma.
Qiva visitei sale la fie-care scr61A va trebul sA fie sciutA
mai dinainte, pentru ca atunci sA-1 Wepte la tarina sc61ei
ant inv6tAtorul scólei, cat si scolariT s6.1 lucrAtori. Inv6-
tátorul ambulant va arAth lucrArile ce sunt de filcut, modul
cum sA se facA, va asistà la ele o gi, sail doue, saù trei,
va da instructiuni Inv6tAtorului local ce are de facut padiA
la viit6rea sa visitA i pe urmA va trece la altá sc6lá.
Este evident cA visitele acestea vor trebui sA se facA
dupA un plan fOrte bine studiat i stabilit pentru tot anul,
Incá din primAvarA, inainte de Inceperea lucrArilor. Stabi-
lirea lui se va face pentru fie-care grupá de §coli de cAtre
Inv6tAtorul amhulant In Intelegere cu Inv6tátorii din
grupa lui.
Inv6tAtorul ambulant, pe tot timpul muncei câmpului,
va fi suplinit la catedra sa In comptul Casei Scólelor. El
va mai priml 10° din venitul net al celor dou6 hectare
din tariná ale scolilor din grupa sa.
Acesta este sistemul prin care InvOtAmIntul practic agri-
col va put6 sA se introducA de o cam datA In §colile cari
att pAmInturi.
Cat pentru cele-lalte, dificultatea va put6 sA fie ocolitA
In diverse moduri.
In multe comune sunt pAmInturi rOmase pe séma lor
din cele provenite de la ImproprietArire. Va fi de ajuns
ca comuna sA arendeze Inv6tátorului unul din acele pA-
mInturi In conditiunile In cari Casa Scólelor arendézA pe
ale sale, pentru ca sistemul stl se pótA aplich §i acolo.

www.digibuc.ro
 75

Pe aiurea, se póte face apel la bunavointa proprietari- Anexe.

lor locall pentru a dArui scólei mica lntindere de 5, mult
10 hectare, si unde acésta nu se va puté, cel putin sâ o
arendeze scóleT In conditiuni usóre.
Cu modul acesta, In scurt timp, cea mai mare parte a
scolilor rurale vor put6 sit dea Invqämintul practic agri-
col si vom fi realisat cu modul acesta unul din desidera-
tele cele mai Insemnale ale acelora pe care 11 preocup4
sórta sâtenilor nostri.
Punêndu-v6 Vote acestea In vedere, Domnule Revisor, v6
iuvit ca, Indat6 ce yeti primi adresa acésta, sa ne arkati cari
din Inv6tAtorii din judetul d-vóstre pot servi ca Inv6tiltori
agricoli ambulanti In conditiunile ar6tate mai sus, pentru
ca mitsurile ce propunem sA le putem pune In practic6,
cel putin In parte, chiar de acum.
Anul acesta mijlórele nu ne vor permite a av6 mal mult
de 32 de Inv6tAtorl ambulanti pentru tÓtâ éra. Daca Insh
experienta nóstr6 va reuì, sperAm s`a, putem pentru viitor
s5, organisArn lucrul In asâ, fel, In cât sit generalisâm In-
v6VdmIntul practic agricol, f5.11 sarcini nou6, nici pentru
Stat, niel pentru Casa Sc61elor.

Anexa No. 24.

Resolutia ministerialä din 26 Decemvrie 1898,
pentru organisarea InvétamIntuluT practic agricol in
colile normale si a grädinilor de pe langä scolile
primare rurale (pag. 107).
Este indispensabil ca tot ce se InvatI In sc615, sh se In-
vete in mod serios, cu gândul de a utilish acel Inv6tAmInt.
Insil Inv6t5mIntul agricol, In scólele normale de Inv6tAtori,
se pare c5, nu a fost cuprins pan5, acurn In acdstl regulâ.
Raportul de fatA atinge si el acest punct, care de alt-fel
este recunoscut de WO, lumea.

www.digibuc.ro
 76

Anexe. Pentru a Indrepth acest neajuns, cel putin pe cat se

pete, dispunern :
1) InvetAmIntul agriculturri, In scolile normale de Inv&
tAtorI, se va separh de acela al sciintelor fisico-naturale
si se va face mai cu seine, In mod practic ; pentru acésta,
In proiectul de budget pentru anul 1899 1900, s'a si pre-
vedut fondurile necesare pentru plata unuI profesor distinct,
sag a unul agricultor, sag a unuI grádinar.
0) InvetdmIntul agriculturil i horticulturii In aceste
scoli se va face de aci Inainte cu deosebire In mod practic.
Pentru acesta, orarul acestor scoli se va dispune ash, In
at fie-care clase, sá aibá pe fie-care septemâne, câte un
duph" arniazI consacrat agriculturiI i horticulturii, nu
done clase In aceeasi 4i. In acele ore, In lunile In earl
munca câmpuluI este suspendatá, se vor face cursurile teo-
retice de agriculture, i horticulturá, sag excursiunl de er-
borisare, de culegere de insecte ce interesézá agricultura,
etc. ; iar, In lunile de munc11, scolarii vor fi IntrebuintatI a
lucrh Insisl In câmpul si In grádina cÓ1eT, pentru a arh,
a semenh, a culege, a planth arbori, a.1 altoi, a-1 curáti,
etc. Se Insárcinézá d-1 I. Mitru, director al scelei normale
,,Vasile Lupu" a ne presinth, pane, la 1 Februarie, un proiect
de orar i de lucrárI In acestá privintd.
3) Pentru scoilele din Craiova, GalaT, Bârlad, Iasi, din
fondurile de constructie si din completarea de clildirI si de
instalatiune, votate pentru fie-care, se vor face cheltuelile
de arnenajare a terenului scOlei, In vederea uneI culturï
rationale, de cládirI de grajdurI i oprene, de cumperare
de instrumente agricole, de plantatiuni, etc., pe unde ase-
menea cheltuell nu ail fost deih preveclute In devisele re-
spective ; pentru Chmpu-Lung, se va utilish In acest scop
ceea ce va mai fi disponibil din donatiunea Petrovici-Armis,
jar pentru rest se va cere credit.
La fie-care din aceste scolï, aceste lucrári se vor face
dupe, ce se vor terminh luceärile de constructiune, pentru
ca sá se pea alege cu sigurantá terenul disponibil pen-
tru Increrile agricole i horticole. Aceste lucrAri se vor

www.digibuc.ro
 77

face In regie de profesorul special de agriculturg sail de Anexe.

grgdinarul sef, sub privegherea directoruluï.
4) In disptmerea terenului de culturg al sc6161, se va
av6 In vedere a se reserva. o Intindere de col putin un
hectar, destinat pentru plantarea de arbori, mg ales fruc-
tiferi. Arborii pentru plantare se vor cere din pepinierile
Statului. Normalistii vor fi exercitatl cu stgruintg la lu-
crgrile de arboriculturg, si la numirea lor ca Inv6tgtori
vor primi fie-care cate un numtir de arbori, cu obligati-
unea de a-I planta si a-i Ingriji In grgdina scóleT, unde
vor fi numit'l Inv6tAtort
5) Devisul si planul Inaintat pe langg acest raport pen-
tru grgdina unei cóle rurale nu convin, pentru-cg sunt
alcgtuite In vederea unui teren de un hectar, pe cand, dupg
lege, scólele nu dispun pentru grgdina lor cleat de o ju-
mgtate de hectar. De aceea se va ruga d-1 HaIita sg facg
a se studia un plan si un devis, In vederea unul teren
de o jumgtate de hectar.
6) Casa S, cólelor posedg elementele statisticei terenuri-
lor de call dispun scólele rurale. Biuroul statistic va re-
uni aceste elemente Inteo brosurg care se va imprima.
7) Se va da ordin circular Inv6t4torilor diriginti ca pang
la 15 Februarie sg inainteze ministerului prin revisorat
ate un memoritl, In care sg arate: dacg scóla are teren
pentru clgdirea locuintei dirigintelui, cu dependintele ei §i
pentru grading; ce Intindere are acest loc ; planul lul
aproximativ ; la ce distantä este de sc6126; ce culturi se pot
face pe dInsul mai cu. avantagitl ; o lista de instrumen-
tele si semintele strict necesare pentru Inceperea until In-
v6tAmint practic cu scolarii al horticulturei, cu costul lor
aproximativ. Vor mal Aräta fie-care ce cunoscinte practice
are In ac6stg ramurg, si ce lucrarl anume ar put6 face cu
folos. Biuroul statistic va primi acele memorii si le va re-
suma Intr'un tabloil, pe basa caruia ministerul va la& mg-
suri ulteritlre pentru organisarea grAdinilor scolare.
8) Printre cele-lalte mgsuri pentru organisarea acestor
scoff, va fi si aceea cg, fie-care §colar absolvent va primi

www.digibuc.ro
 78

Anexe. un numér de pomi din pepiniera co1ii pentru a-1 plant&

In grgdina pgrintéscg.
9) Revisorii vor fi obligati ca, In inspectiunile lor, sa
inspecteze i grgdina cÓleT i sg dea relatiuni asupra mo-
dului cum este tinutg.
10) In budgetul Casei ,:cólelor se va Inscrie chiar pen-
tru anul 1899.1900 o sumg de 1.600 lei, din care sg, se
formeze 32 premiT, a cate 50 lei, cate unul de fie-care ju-
dot, pentru Invétatorul care va avé gradina cea mai bine
Ingrijitg i mai bine ordonan, si care va fi plantat pe ea
cel mai mare numér de arbori. Mai tarditi, cand numérul
grgdinilor va cresce, suma inscrisa In budget pentru acest
scop va fi mgritg In propogiune.
11) Casa cólelor va face sg se studieze pentru locu-
intele Invéntorilor diriginI un noil plan, care sg. Impli-
nésca conditiunea ca locuinta sg se apropie cat ma): mult
de tipul unei bune locuinte térgnesci mijlocii, avênd un
.grajd pentru doi boi si o vacg, un sopron pentru carutg,
plug, etc., cotete de paséri i animale mgrunte, pAtul, etc.,
In fine, ce trebue unei gospodgril térgnesci mijlocii. Pen-
tru acésta va lua avisul Gmenilor competinti.
12) Raportul de fan, Impreung ea resolutiunea, se vor
publica In Ylonitorul Oficial, In Buletinul ministerului
si In brosuri, earl' se vor distribul revisorilor, sc(5lelor nor-
male, profesorilor de agriculturg de la aceste scoli, etc.

Anexa No. 25.

A dresa din 13 Noemvrie 1898 catre directorif semi-

nariilor In cestiunea InvétämintuluI practic agricol
in seminariI (pag. 112).

Pe-while Director,
Prin art. 20 din legea clerului mirean setninariilor,
i
fac parte notiunI de agronomic, horticulturci i viticulturlt,
precum i notiuni de medicind velerinara.

www.digibuc.ro
 79

Scopul legiuitorului, cand a prevëclut acéstk, dispositiune, Anexe.

a fost ca preotul rural sk fie un bun gospodar agricol, ant
In folosul lui cat i pentru a contribul la ridicarea agri-
culturii In pkturile de jos ale populatiunii prin exemplul
WI In adev6r, este incontestabil ck, din multe puncte de
vedere, preotul sktesc 'Ate aduce servicii mai Insemnate
chiar dead Invetktorul Preotul, mai dese-ori cleat Inv6-
tAtorul, dispune de mijlike pentru a face bunk gospodärie;
el mai mult decht Inv6tAtorul este ascultat de skteni §i
fix6z5, privirile lor. De aceea In hipta nóstrk, de a Intre-
buinth töte mijlócele posibile pentru a contribul la Imbu-
nktAtirea stArii materiale a sktenilor, printre cari In prima
linie este perfectionarea metodelor lul de a luerh pgmtn-
tul, preotul sktesc, departe de a fi un element negligiabil,
este un factor de prima ordine.
Din nenorocire, ceea ce s'a fâcut pang acum in acest
sons nu a dat resultatele dorite, des1 introducerea agro-
nomiel In programa seminariilor datézk, nu de la 1893, ci
de cel putin :30 ani. Causa este ck acest curs s'a fAcut
tot-deauna in mod exclusiv teoretic, fír nici o demonstra-
tiune pe teren, Park nici o arrttare de piese saI de seminte,
frA o singurk excursiune la camp. Nu numai atht, dar
cursul de agronomie s'a considorat la seminarii ca un co
accesoriti §i färk importanta, §i orariul care este acum
aplicat a agravat încit inconvenientul acesta.
Este indispensabil, Parinte, ca acéstk stare de lucruri sh'
Inceteze Inteun fel : clack agronomia nu este necesará pen-
tru preotI, trebue sh o scötem cu totul din programa se-
minariilor; clack, este indispensabilk, dupa cum credem noi,
trelme sk, se fack ce-vh pentru ca acest curs sk fie bun la
ce-vh, iar nu o fictiune ca ast541".
Ministerul, Inainte de a luh vre-o másurá in acéstk pri-
vintá, doresce, Phrinte, sk aibá asupra acestei cestiuni pk-
rerea atát a S. V., cat §i a consiliulul §colar al acelui
seminar.
Dorim anume sk scim, ce mijlöce practice credetI cá se
pot IntrebuintA pentru a se ajunge la scopul arátat mai

www.digibuc.ro
 80

Anexe. sus ? Ar trebul dar a se anexa seminariilor un camp de

experientA, In care seminaristii sa lucreze cu manile lor,
cum se proiectéza a se face pentru scolile normale pri-
mare? Se cuvine ca seminaristil sä visiteze vre-una din
fermele model sag din scolile de agriculturá practica Inainte
de a se hirotonisl ? *i. In acest din urmä cas, cat anume
timp ar fi necesar ? and anume ? Chiar In cursul studiilor
In vacante, sag dupa terminarea lor ?
116spunsurile la aceste Intrebäri si altele pe earl' S. V
sag consiliul scolar 41 erode necesar a ne da, v6 rugam
sä facet1 ca O. le avem 'Ana Intr'o hula de astacit Ele ne
vor fl fórte utile In adoptarea solutiunil ce vom cauta sa
dam acesteI importante cestiuni.

Anexa No. 26.

Circulara din 12 Aprilie 1901 cätre revisoril

scolarl, relativd la infiintarea grädinilor la scolile
rurale si a premiilor pentru cele mai bune grädini
scolare (pag. 113).

Domnule Revisor,
Prin art. 24 din lege se prevede ca lnvëtatorul, pe pa-
mIntul dat pentru gradina scóleI, sa, faca practica agricolä
cu elevil. ; cm töte acestea, apr6pe peste tot nu s'a tinut
socotOla, de acésta dispositiune: pamIntul sc6161 sag sta
nelucrat, sag InvOtAtorul II cultiva In ash, mod el nu e de
nicI un folos pentru elevi.
In fie-care an ag fost trimisl ate un num6r de invOta-
torI la pepinierile StatuluI, spre a audià cursurile prac-
tice facute de inspectoriT respectivi; Intru cat Insä le-ag fo-
losit aceste cursuri si dacA ail pus In practica, pe terenul
sc6lei, cunoscintele dobindite, ac6sta nu scim si nicl nu
ni s'a comunicat de d-vósträ.

www.digibuc.ro
 81

De asemenea, am trimis maI multi Inv6tatorI la cursu- Anexe.

rile practice de pomologie si agricultura tinute la Kujdin
In Transilvania, cu scopul de all' Imbunatatl cunoscintele
lor; 'MA, nici de dInsii nu scim Intru cat s'ag folosit de
aceste cursurI si dach. art luat masuri de a lucra In mod
sistematic pamIntul scólei.
Ne vetI tin6 In curent cu ceea ce vor face acesti Invë-
tatori si v6 punem In vedere ca pe cel negligentl sa5 1.64
voitorl II vom pedepsi cu 0.0 asprimea.
Mara de aasta, yeti cAuta ca la scólele -Vote, uncle se
gasesc terenuri puse la dispositdunea scóleI, Inv6tAtorii sa
faca practica cu eleviI si sa se sil6sca a le da Vote cuno-
scintele necesare.
NoI nu tinem ca gradina scóleI sä fie o gradina de lux;
Insa voim ca Inv6tätoriI sa cultive pe ac6sta, jumatate de
hectar cat() putin din t6te zarzavaturile, legumele, unele
din plantele de nutret, flori, catl-va arbori fructiferi si de
ornament; sa Invete pe elevi a altol; sa planteze cate-va
córde de vita si pe acolo pe unde sunt podgorii chiar
vita americana si sa aiba ast-fel o grading frumósa si
folositóre.
Acesta a fost motivul care ne-a determinat a adresa
Inv6tatorilor alaturata circulara si v6 atragem In mod se-
rios atentiunea ca noi tinem ea legea sa fie executata si
ca Inv6tatoriI sä se conforme ordinuluI de fatä.
In inspectiunile ce le yeti face sc6le1or, vetI obseva dach.
Inv6tatorul lucréza cu tragere de inima si veti nota In
condica de inspectiune resultatele ce a dobIndit. Sfaturile
ce le veti da acestora, cu privire la gradina scóleI, vet1
&dutà sa fie aduse la Indeplinire si veti controla acésta la
o noua inspectiune ce yeti face scOleI. Pe aceI Inv6tatori, pe
cari II yeti.' gäsì negligenti, sa. nu Intarcliati a-i aratà mi-
nisteruluI spre a fi pedepsiti.
Ar(5 mai rugam a ne trimite un tabloil In care sä ne all-
tatI: 1) earl* scOle din judetul d-vóstre nu poseda pamint
pentru grädinä: 2) dacä li s'ar put6 da pamInt, fie Impre-
jurul sc6lei, fie In marginea satuluT, si dad, acest parnInt
Raport adresat M. S. RegeluT.--Anexe. Spiru Haret. 6

www.digibuc.ro
 82

Anexe. I-am doblndi or! pe proprietätile Statului, ori pe acelea ale

comunei; 3) acolo unde Statul niel comuna nu are
pAmInt, ne vet! arAtà, numele proprietarilor la cari am
put6 interven1 cA st doneze scólei neInsemnata portiune
de cel putin o jumAtate hectar.
Dorim ca aceste date A. le putem av6 cat mai In grabg.
Cu acéstä ocasiune, vi se mai aduce la cunoscintA c.
ministerul a prevèclut In budgetul Case! Sc6lelor o sumg,
din care se vor da ate and premii de 50 lei de fie-care
judet acelor Inv 60:toff earl ar av6 gradina cea mai bine
Intocmit i cari Ii vor da silinta ca exemplul lor s6 fie
imitat de at se póte mai multi shteni din acea comuna.
Acest premiti va servi i pentru cumpkarea instrurnen-
telor si a semintelor de car! va fi nevoe, pentru a put6
face o culturä sistematica.
Acéstg dispositiune a ministerului o veti comunicA Inv6-
Vátorilor, fie la inspectiunile ce facet! scólelor, fie In con-
ferintä; iar In luna Octomvrie, anul viitor, ne veti ar4tà.
numele acelora cari vor Intrunl conclitiunile de mai sus,
spre a li se trimite premiile stabilite.
Cerem de la d-vóstrg ca s ne dati tot sprijinul spre
a duce la bun sfIrsit acéstä" Intreprindere, a cArei Insemnä-
tate o cunósceti In de ajuns.

Anexa No. 27.

Circulara din 12. Aprilie 1901 cätre InvètätorI,
relativa la Infiintarea grädinilor pe langa scolile
rurale (pag. 113).

Domnule inveleitor,
Cu totii cunóscem importanta i necesitatea desvoltArii
practice agricole In sc6lele n6stre rurale si nu mai putin
d-v6strä, trebue s fiti convinsi de acOsta. Legiuitorul,

www.digibuc.ro
 83

and a pus In legea Invgtä'mIntuluI primar art. 24, a avut Anexe.

In vedere fol6sele cele marl ce s'ar aduce t6ril mistre
atund cand absolvent,ii scólelor rurale, pe larva alto cu-
noscinte, ar avé si cunoscinte Indestulgt6re pentru agri-
cultura practica.
Nu e de ajuns ca copilul säténului sg scie numaI a scrie,
ceti si socoti, a avé cunoscinte de istorie si geografie, cad
atata nu-1 Indesturator; lui 11 sunt necesare si cunoscintele
practice. Asa, el trebue sa scie ce-va din lucrul manual,
Impletirea unel* rogojini, cos, pglaril etc., sa scie sg canto
la biserica sad in cor, sg p6ta aranjà o mica grading cu
verdeturl, legume si pomi fructiferi, si numaI atunci pu-
tern spune ca, absolventul sc6leI rurale se afla Inzestrat
cu cunoscintelé complete, pe cari i le 'Ate da scóla.
Motivul care ne determina, de astg-datg a ne adresa.
d-vóstre este de a v6 atrage In mod serios luarea aminte
asupra acestul articol din lege si a vö face atent, ca, In-
v6tatorul trebue sa serve de exemplu saténulul In töte si
prin urmare si In ce privesce agricultura.
De la d-vóstra depinde ca sg faceti pe elevI sa. 'simtg
gust pentru agricultura si sa considere acésta ocupatiune
ca coa mai frum6sA si folosit6re.
Ore le ce le avet1 libere sa le Intrebuintati cu dinsiI la
altoitul pomilor, la cultivarea diferitelor zarzavaturi, ca:
cöpa, varza, usturoiul, laptucile, etc.; la cultivarea legu-
melor, ca : fasolea, maarea, bobul, etc.; la cultura pomilor
roditorI si de ornament; la cultura plantelor de nutret,
etc..; sa facet1 ast-fel ca gradina scóleI sg fie nu numai
cea mai frumósa din sat, ci sit serve pentru sateni ca un
model demn de imitat.
Ctmoscintele ce d-vöstrg le aveti asupra agriculturiT sail
pe cari vetI cant& sa le capatatT prin cetire si prin prac-
tica pe terenul scóle1, le yeti comunica, pe cat posibil si
satenilor.
Veti tiné cu dInsii conferinte practice Duminecile si sör-
batorile, In earl' le vetT arata, folósele uneI culturi siste-
matice a pamIntuluI precum si numer6sele avantagiI ce

www.digibuc.ro
 84

Anexe. pot avé atund cand curtea i grAdina lor vor fi culti-
vate cu Ingrijire i vor planta In ele legumele i verde-
turile trebuinci6se.
In locul maracinilor, gunóelor i murdgrillor de tot .fe-
lul, cart stag grámadite In curtile i gradinile sgtenilor
cari serva de multe ori ca un focar de infectiune, cred ca ar
fi frumos sd, vedem grádini cu flori, verdeturi, pomi fructi-
Teri, si atunci ca atat mai mare ar fl multumirea d-véstre
sufletésa, cu at ati sci a totul se datoréza ostenelilor ce
ati depus i sfaturilor ce ati dat. E rusinos ca grgdinile
sgtenilor sg stea parasite, iar ei sg scgta ultimul ban ca
sa cumpere cépa, varzg, usturoid i alte verdeturi si le-
gume necesare pentru Indestularea easel lor.
E de plans and trecem astgqi prin satele nOstre i ob-
servam cá multe din curti i gradini sunt nelmprejmuite,
pustil, fárä verdéta i fárá sd, aibá chiar un arbore fruc-
tifer.
Veti mai arata, sgtenilor i metodele cele mai propriT de
culturg i yeti ant& sd desrádácinati sistemele Invechite
cari acum nu numai ea nu sunt de nici un folos, ci chiar
in dauna agriculturii. Procedand ast-fel, veti contribui la
ridicarea agriculturii si la Indrumarea ei pe cale mai bung
mai folosit6re.
Nu ne Indoim, cá póte multi dintre säteni nu vor as-
culth de sfaturile ce le veti da si nu se vor folosi de exem-
plele ce vor vedé la d-vóstrg; Insg un lucru Amane cert,
cá elevii, pe carl IT yeti cresce sub supravegherea d-vóstre,
toti vor cduta sa execute ceea ce aù v6c,lut si ad Inv6tat
vor pune In practicg cunoscintele dobindite, fie la camp,
fie In gradina
Pe elevi IT yeti Indemna de timpurid sd, cultive legume
verdeturi In gradina pgrintilor lor, iar absolventilor le
yeti da din grgdina scólei ate un mic numOr din pomi
fructiferl altoiti de el, sail din eel nealtoiti.
Veti controla de apr6pe pe absolventii scólei In lucrg-
rile lor de grgdingrie, veti stimula zelul lor i veti auta
sd, le completati cunoscintele ce le-ati dat In scólg.

www.digibuc.ro
 85

Acésta asteptam noI de la d-v6stra si nu ne Indoim un Anexe.

singur moment ca yeti execut& legea de buna voe si nu
siliV, cad In cas de negligenta, sail rea vointa, nu ne vom
oprl a v6 pedepsi cu tiitä asprimea.

Anexa No. 28.

Circulara No. 37.695 din 28 Julie 1902, cätre

revisoril scolarl, prin care se prescrie ca scolarif
din scolile rurale sä aiba si la eI acasd cäte o gr.&
diná, pentru care sä li se dea notä (pag. 114).

Unul din mijlócele cele mal eficace, pentru a se asigur&

si mai mult realisarea scopului ce urmarim prin introdu-
cerea Inv6tamIntului practic de gradinarie In scólile pri-
mare rurale, este urmatorul :
Fie-care elev din divisiunea III va fi obligat all par-
cel& si plantk dupa modelul de la sc011, o mica portiune
din gradina parintdsca. litisadurI si pomii trebuitori se vor
da din gradina scOleI, drept recompensä pentru sillna si
partea de mum/ a fie-cäruia.
Invgtatorul va fi obligat a priveghià modul cum elevul
cultivä acea portiune de gradina, dandu-I Indrumärile $ i
sfaturile necesare. Nota la sciintele agricole, ,atat la pro-
movarea din divisiune In divisiune, cat si la absolvire, se
va da fie-carui ()ley tinênd s6m5, nu numaI de cunoscintele
ce are din horticultura si agricultural cat mai ales de si-
lintele si munca, ce a depus In gradina sc61eI si In gra-
dina parintésca, si de resultatele ce a dobIndit.

www.digibuc.ro
 86

Anexe.
Anexa No. 29.

Regulamentul din 12 August 1902 pentru exposi-

tiunea produselor grädinilor scólelor rurale si pre-
miarea 1nvètätorilor cari se disting In cultivarea
lor (pag. 114).
ART. 1. TOte terenurile gradinilor scolare, de ori-ce
märime, se vor cultivh, In mod sistematic de Invëtätor1 cu
eleviI scólet
ART. II. Inv6tätorit ale caror scóle posed un teren
de cel putin 50 ariI (un pogon), sunt datori sg, cultive tot
soiul de legume, pomi fructiferi si tot felul de verdeturI
Intrebuintate de sáteni, precum si din cele necunoscute
lor, dar carI le-ar fi mai folosit6re.
Vor da mai multá desvoltare cartofuldi i zarzavatului
maI mult In us, ca cdpa, usturoiul, ardeiul, varza, pät15.-
gelele, etc.
ART. III. In grädina scólet potrivit Intinderii eI, va
fl o parte reservatá pentru culturá, Inmultirea i altoirea
pomilor roditori ; alta pentru cerealele mai cunoscute In
localitate i pentru plante de nutret (lucernä, trifoiù, bor-
ceag, sreelä, etc.).
Intr'un loc retras al grädiniI se va face o plantatie de
arbusti (gläditä, lemn eftinesc, päducel, etc.), earl pot servi
la facerea gardurilor vii i o colectie de plante medicinale
si de plante vät6mAtóre din cele earl cresc la not pentru
a puté fl cunoscute de elevi si de sateni,
ART. IV. In cultivarea terenului se vor servi si de
IngräsAminte i asolament, pentru a servI de exemplu
sätenilor si a eunósce mai de aprópe folósele culturii ra-
tionale.
ART. V. La plantarea pomilor i r6sAdirea legumelor
se va avé In vedere regiunea In care se aIM scóla si se
vor sädi numai dintre acei arbori, arora le priesce mai
mult i earl' cresc maI cu sigurantä.

www.digibuc.ro
 87

In regiunile deluróse, cultura viteT si a pomlIor va fi Anexe.

maT desvoltata.
ART. VI. EleviT claselor superigre vor lug parte la
tóta lucrarea gradiniT In timpul prevgdut In orarul scolar
§i sub conducerea InvgtatoruluT. Elevele vor participi maT
ales la cultivarea legumelor, plantelor medicinale, textile,
fiorilor si crescerea gandacilor de matase.
ART. VII. In fie-care an, In timpul de la 15-18 Sep-
tembrie, se va face In capitala fie-caruT judet o expositiune
de produsele grädinilor scolare, Inteun loc destinat de
revisorul scolar In de acord cu prefectul judetuluT.
ART. VIII. Comunele vor Inlesnl transportul produ-
selor gradinii scolare destinate a fl expuse.
ART. IX. InvgtatoriT vor expune din tot ce cultiva In
grgdinile scolare i maT mult din felul produselor cari art
reusit maT bine
ET vor expune i planul gradiniT, aratandu-se parcelarea
el, Intinderea fie-careT parcele i felul produselor semgnate
In parcele.
ART. X. Expositia va cuprinde urmatórele sectii :
a) Sectia zarzavaturilor si a tot soiul de legume si ver-
deturT;
b) Sectia pomilor si a diferitilor arbustI;
c) Sectia florilor, a plantelor textile, medicinale, uleigse,
zaharóse, a produselor de sertciculturg, i apicultura, si a
cerealelor si plantelor de nutret.
ART. XI. Un juritt compus din revisorul scolar, pre-
fectul judetuluï, sag un delegat al WI, si un profesor de
agricultura al uneT sc61e normale sag al unei agricole din
judet va apretig, produsele expuse i meritele Invgtätorilor
si vor stabili premiile ce se vor acordà Invgtätorilor carT
se vor fi distins.
In acordarea premiilor, juriul nu se va margin" numaT
In apreciarea produselor expuse, ci va cercetà pe cat IT va
fi posibil i alcatuirea i Ingrijirea gräclinii colare, resul-
tatele doblndite de Invgtätor In privinta cantitätiT de le-

www.digibuc.ro
 88

Anexe. gume sat fructe etc. si mai ales r6spandirea lor printre
elevi si sätenI.
ART. XII. Premiile vor consth In unelte, dintre acelea
de cari este nevoe In cultura grädinfl ; din seminte si
cärti de agriculturä, pomiculturl etc., precum si In bani
pentru acel Inv6tätori cari vor avé uneltele necesare si
seminte.
Premii In unelte si seminte se pot decerne si celor mai
aplicati absolventi al sc(Slelor primare rurale.
ART. XIII. Pentru ca produsele sä nu fie contestate,
se va face constatarea provenientel lor de cAtre autoritatea
comunalä localä.
ART. XIV. -- Dupä terminarea expositiunit produsele
expuse vor fi vindute In folosul cantinelor scolare din judet.

Anexa. No. 30.

Circulara din 10 Ianuarie 1903, cátre revisoriI

scolarl, pentru a recomandà sistemul de a se cul-
tivà grádina si pámintul scorn de InvéTátor In tovä-
rásie cu scolariI si cu parintiI scolarilor (pag. 116).

Domnule Revisor,
Prin circularele n6stre din 12 Aprilie 1901, publicaa In
Buletin, No. 184, pag. 2.368, si din 5 Februarie 1902 publi-
catá In No. 194, pag. 2.729, noI am datat a face Inceputul
InvOtámintului practic agricol In scale rurale.
Inceputurile ce s'aii fäcut ne dart speranta cä, urman-
du-se calea indicatá de noi, se va ajunge ca sc6la rural/
sä, capete caracterul ce trebue sä-1 aibá o sc61á destinatá
pentru copiiI de agricultort Nu putem Ins/ sá nu recu-
nóscem a sunt Incá dificultäg numerOse, pe call numai
timpul, stáruinta si cunóscerea exactä a Imprejurárilor
speciale fie-arei localitáti ne vor ajuth sä le Invingem.

www.digibuc.ro
 89

Deja experienta 'captitatä, In timp a§a de scurt ne da: Aneie.

óre-cari Inviltaminte, de cari putem profità.
Pentru astät,ll, ne propunem a vti pune In vedere un
mod de procedare, care ni se pare forte nemerit, pe care
1-a imaginat §i 1-a aplicat anul acesta InvOtAtorul Teodor
Zaharescu, de la Glodeanu-Sarat, iudetul Buzètl.
Doug, ail fost greutatile pe cari le-a avut el In vedere:
Intaia, ca §cóla nu avea pamInt ; a doua, ca satenii, §i
chiar §i copiiI lor, nu aratail destul interes pentru noul
InvëtämInt.
D-1 Zaharescu a Inlaturat prima greutate, luand cu arena,
o mica bucata de pamInt ; iar, pentru a doua, a facut to-
värasie, pentru exploatarea acestui pamInt, cu §colarii so5I
ceI mai Inaintatl §i cu parintii lor.
Ideea ac6sta era cuprinsa In germen §i In a doua din
circularele n6stre citate mai sus, de vreme ce se prevedeä
acolo ca, din venitul net al pämintului cultivat pentru In-
v6tamIntul agricol, §colarff sa aibá 65,/e. D-1 Zaharescu
Insa i-a dat maI mare extensiune, cautand sä atraga In
combinatiune §i pe pärintii qcolarilor.
Prin acósta, d-sa realisoza odata mai multe folóse:
lo Inlatura In mod §i mai radical obiectiunea ce fac adese-
or/ sätenii contra Inv6tamIntului practic, ca.. copiii lor lu-
croza, numai pentru folosul Invëtatorului, de óre ce Invti-
tatorul le lasa done treimi din venitul pamIntuluT; 2° face
ca §i Omenii adulti sä participe la modestul Inv6tamInt
agricol al §colii rurale, facêndu-i sä, lucreze sub conduce-
rea Invëtatorului, §i punêndu-I In positiune de a apretia
prin ei In§i0 resultatele ce se pot dobIndi prin o cultura
mai buna.
Ideea d-luI Zaharescu, daca, ar fi aplicata bine §i In mod
mai general, ar putó dar sa fie punctul de plecare al uneI
adevërate reforme In deprinderile satenilor no§tri la lucra-
rea pamIntului.
Pentru acest motiv, vO-o recomand i v6 invit sa o
aduceti la cunoscinta Inv4atorilor din circumscriptiunea

www.digibuc.ro
 90

Anexe. d-v6stre, In care scop v6 Inaintez un gum& de . . . exem-

plare din acest ordin imprimat.
Acum c5, se apropie momentul Inceperil lucrulul, Inv6-
tätoriI ar puts dejh sä Incdpa a lui mäsurI pentru a-si
procura pämintul necesar, pe uncle nu ail. Circulara nós-
trä din 12 Aprilie 1901 le d5, dejà destule indicatiuni In
acéstä privin0.

Anexa No. 31.

Decisiunea din 10 Aprilie 1902, prin care se in-

stitue premiI pentru Invètätorii si preotiI rurali, cari
vor contribui la propagarea culturiI cartofu-
lui (pag. 119).
Se instituie trel premiI anuale pentru Invdtdtoril §i pre-
otii rurali, carI vor fi desvoltat maI multd, pricepere §i
activitate rodnicd, pentru propagarea culturiI cartofuluI §i
pentru introducerea lui In alimentatiunea'curentd, a sdtenilor.
Nu vor fi admi§I a concur& deal acei Invdtdtori §i preotT,
carl vor dovedl, nu numal cd, ag deprins un numgr cat
mai mare de sdteril cu cultivarea cartofilor, dar §i cd, T-ail
deprins a se hränì cu dln§ii In mod curent.
Aceste premiI vor fi respectiv de 1.000 lei, 500 leI §i
250 lel.
Dacd Inteo localitate mal multi colaboratorI, numaI In-
vdtätori sag numai preoti, vor fi unit silintele lor §i vor
fi dat resultate demne de a fi premiate, premiul se va märi
cu chte 20% pentru fie-care colab orator §i. se va impärti
Intre dInOI potrivit meritelor lor respective.
Dad, Insä, colaboratoriI vor fi preoti §i InvdtAtori la
un loc, crescerea premiuluI va 11 de cite 300/0 pentru fie-
care colaborator §i el :se va Impärti iard§I Intre din§iT,
potrivit meritelor lor respective,

www.digibuc.ro
 91

Modul cum se vor da premiile, In deosebitele casurI ce Ammo.

se pot ivl, se vede lämurit In tabloul urmator:

PREMIUL I. PREMIUL II. PREMIUL III.

Dacd runt Dactrsunt Dad( sun t Dad( st mt
DacA sunt DacA runt
numaT tnyci-
tuvAtAtorT 01
numal Invb- tnvAtAtorT si numaT Inv& InvinittorT
tAtorT sau nu- AtorT sau nu- tAtorT sau nu- st preotT
preop asoctap preott asocialt
maT preoP maT preotT maT preop taming

1 Concurent. . 1.000 1.000 500 500 260 250

2 ColaboratorT 1.900 1.600 700 800 350 400

3 2) 1.600 1.900 800 950 400 475

4 ,, 1.800 2.200 900 1.100 450 550

5 t7 2.000 2.500 1.000 1.250 500 625

Premiile se vor da In fie-care an la 1 Decemvrie, Ince-

pand de la 1 Decemvrie 1904.
Valôrea lor se va plät1 de Casa Sc(51e1or, din fondurile
sale propril.
ConcurentiI vor fi datori sä procure dovecll valabile §i
suficiente, earl' sä constate silintele lor.

Anexa No. 32.

Extract din decisiunea de la 8 Februarie 1902,
prin care se institue serbarea sädiril pomi-
lor (pag. 119).
ART. 1. Spre a desvoltà §i stimula. In generatiunile ti-
nere gustul §1. dragosta pentru sädirea pomilor, se institue
pentru §cOlele rurale serbarea Sädirea pomilor".
ART. 2. EleviI §coMelor rurale, sub conducerea Inv6tato-
ruluI, vor serbh In fie-care an Sádirea pomilor" Intr'una
din cele treI JoI Inainte de FloriI, tot-deauna In luna Martie.

www.digibuc.ro
 92

An exe. La serbare vor fi invitatt si sätenit.

ART. 3. Serbarea va constà In a se sädi atät,1 point ate
grupe de chte 8 scolart se vor formh cu elevit dintre ul-
timele douä clase. Dacä numärul elevilor din ambele aceste
clase va fi mat mic cleat 8, se va sädi numat un singur porn.
ART. 4. Sädirea se va face pe locurile libere, propietatea
comunet pe soselele si pe locurile apartinênd sc61et si bi-
sericit.
ART. 5. Pornit destinati sädiril vor fi In vIrstä de 4-5 ant
si vor avé trunchiul Ina It de 2-3 m., mäsurat de la rii-
dächiä, si pânä unde Incepe cor6na.
ART. 6. In afarä de pomit fructifert altoiti, se vor pre-
feri, pentru sädit, tet, aging (duclI), castant s61batict si
plopt piramidali. Pe drumurt off sosele pomit se vor plant&
la óre-care depärtare de liniile telegrafice sail telefonice,
ca sh nu fie nevoe a fi täiatt and se vor desvolth.

ART. 13. Fie-care Invät,dtor va VIA socotélä de felul si

num6ru1 pomilor Witt pe fie-care an, cum si de grupele
elevilor In sOma carora s'a dat spre Ingrijire fie-care pom
duph sädire.
ART. 14. Grupe le de elevi din clasele inferi6re primesc
spre Ingrijire chte unul din pomit säditt In illua serbärit.
Elevit claselor cart all fäcut sädirea nu sunt scutiti de In-
grijirea pomilor. Ingrijirea constä ca timp de 4 ant, lunile
Aprilie panä la Septemvrie Inclusiv, sä plivéscà buruenile
si sä sape pämlntul In jural pomulut, odatä pe fie-care
lunä, sä-1 ude In timp de secetä si sä Intretinä Imprejmui-
rea In bunä stare.
Negligiarea acestor lueräft atrage dup5, sine scäderea no-
tot la purtare la elevit din Intregul grup sail la acet cart
s'ar sustrage de la o asemenea Indatorire.
ART. 15. Pang la al 5-lea an de la punerea In aplicare a
acestet decisiunt, pomil pentru Wire se vor primi ca dar
din partea ori-cAret persone bine-voitóre, iar de aci Ina-

www.digibuc.ro
 93

into se vor luà din pepiniera de pomi care se va Infiinta Anexe.

pe langd orl-ce sc6lA ce are pAmInt pentru gradinI §1
care se va Intretin6 cu elevil din t6te clasele.
ART. 16'. La 1 Septemvrie a fie-clrui an se va InaintA
ministerului, prin revisoratele scolare, tablouri In earl sa
se arat6, In mod detailat, num6rul pomilor skliti la fie-care
§c616, felul lor, locurile unde aii fost s6diti si numgrul po-
milor prinsi, aflati In fiintA., dui:A s6dirile din fie-care an.
ART. 17. Se institue 5 premii blnesci a 50 leT, ce se
vor da anual acelor dirigintl de scoli call se vor dovedl
a ati sAdit num6rul eel mai mare de pomi si a la sc615,
ail pepiniera cea mai mare, mai bine Ingrijitä si mai bo-
gatA In pomi fructiferi altoiti.
Premiul se va da In al IV-lea an de la punerea In apli-
care a acestei decisiuni si numai In urma miei constatäri
din partea serviciului de inspectorat.
ART. 18. Administratiunile comunale sunt datóre a luit
mäsurI ca sa nu se facI de 6meril sail animale stricAtiuni
pomilor sAditT si a procedà, conform legei politiei rurale,
pentru delicte de asemenea natura.

Anexa No. 33.

Decisiunea din 22 Maiti 1902, pentru ca Casa SO-

lelor sä pun& pe ile-care an cate o sumá de 10.000
lei la dispositiunea Invelatorilor, pentru a-I ajutä
sä-s1 alcatuiasca gospodäria rural& (pag. 120).
ART. 1. D-1 administrator al Casei Scólelor este autori-
sat a reserva din fondul prevëclut In budgetul Casei SO-
lelor pe exercitiul 1902-1903, la cap. I, art. 8, suma de
10.000 lei, pe care o va pune la dispositiunea Invgtätorilor
ce se ocupA cu Inv6t6mIntul practic agricol cu titlul de
Imprumut, pentru a le Inlesni formarea unel modeste go_
spodarit

www.digibuc.ro
 94

Anexe. ART. 2. Fie-care revisor §colar va recomanda un singur-

InviStätor din judetul seil, pe care-1 va gäsi mat destoinic
§i mat priceput In lucrärile agricole, iar Casa Sc(51e1or va
da, pe.clt se va ajunge, InviStätorilor recomandatl din suma
reservatá, un Imprumut Intre 300 panä la 500 lei cu sco-
pul arätat la art. 1.
ART. 3. Suma Imprumutatä se va restitui CaseI Sc61e1or
In timp de 4 anI cu Incepere de la 1 Aprilie 1903 §i. va
fi garantatä cu salariul Inv6tAtorulul respectiv.
ART. 4. In nici un cas Inv6tAtorii nu vor Intrebuintà
suma Imprumutatä deal numal pentru platä de instru-
mente agricole, vite §i semi*.

Anexa No. 34.

Resolutiunea din 22 Decemvrie 1901 a d-lui mi-

nistru al cultelor si instructiunii publice, pusa pe
raportul No. 532 al revisorului scolar de Roman,
prin care Inaintéza memoriul d-lul Anton Muresanu,
Inv6tator la scóla din Bara, relativ la lucrul ma-
nual tri scolile rurale (pag. 131).
Pärerile expuse In memoriul d-lui Mure§anu sunt In mare
parte juste, §i mat multe din ele sunt realisabile. Este ne-
contestat a InvOtämIntul manual trebue sä se exercite cu
deosebitä preferintä asupra materillor prime, pe cart' le avem
In tdrä, §i cart pot rentä saténului. Totu§1 nu cred cä e
bine a se exclude de tot alte exercitii, ca traforajul, sculp-
tura, rafia ; pentru motivul cá acestea se pot exercità, cu
scop curat educativ In localitAile unde ar lipsi materiile
prime recomandate de d-1 Murepnu, sail uncle aptitudinea
Invetätorului nu-i permite sä exerciteze alt-cevä. Pe urmä
sunt unele carI pot da In mod indirect folos practic. Spre-
exemplu, sculptura pOte duce cu Inlesnire la introducerea
printre A:tent a industriei jucAriilor eftine call ImbogAtesc
pe mulVf t,,erani din Germania. Cu tOte acestea, marea pre-

www.digibuc.ro
 95

ferinta va trebui negresit data lucrului materiilor prime Anexe.

ce se gasesc In Ora si se pot lucrà de Orani cu scop de
castig. Admit ca la expositiunile de lucru manual din tim-
pul conferintelor anuale sä se faca concurs de lucru Intro
elevil adusl de diversii Inv6tatori, ca sa se Vila In s6ma
num6ru1 obiectelor expuse, ca recompensa InOtatorilor sä
se faca proportional cu meritul lor, In loc dè a se da egal
la toti adaosul de 10 ° 0 ; asupra acestui din urmä punct
hisa trebue cercetat, daca nu vor fi dificu1t0 din partea
legit Aprob cu deosebire ca, din pretul vInári1 lucrurilor
jumatate sa-1 iea co1ariT. Acésta este In acord l cu princi-
phi! legil Inv6tamIntului profesional, i e cel mai puternic
mijloc de a popularish lucrul manual. Maiestri ambulanti
pentru lucru manual e mai greil sä avem, pentru-ca ar
Incarca budgetul, si de o cam data noi avem nevoe a ne
completà num6rul de scoff rurale, care e departe de a egalä
trebuintele.
Se va rugh d. N. Moga, institutor la Câmpu-Lung, sa ne
faca de urgenta propuneri asupra modului de a se realish
aceste idol, chiar la conferintele din Aprilie viitor. Ase-
menea i asupra propunerii ca lucrul manual sa se pre-
deb, In töte orele de dupa amiazi, Inteun num6r de qile
pe sptmânä.

Anexa No. 35.

Raportul No. 3.306 din Februarie 1903 al
administrator al Casel Scólelor, relativ la lucrul
manual In scolile primare (pag. 133).

Domnule Ministru,
Cu Incepere din anul 1899, Casa Scedelor a prevNut In
budgetul sail ate o suma de 40.000 lei pe fie-care an pen-
tru ca sa Incurajeze lucrul manfial In scólele rurale

www.digibuc.ro
 96

Anexe. spre a Implini prescriptiunile legiï Inv6tamIntu1ui primar,

cu privire la sporul de 10%.
Pann. In anul 1898 acest spor se prevedea In budgetul
ministeruluï ; !Lisa, prin decisiunea d-vóstre din acest an,
a trecut la Casa Scólelor. De atunci si pan& acum Casa
Sc(51elor a platit pentru acest scop suma de 101.591,95, iar
ministerul platise dep. suma de 70.767,10; dec.'. In total
172.359,05, din anul 1895 si panä In 1902.
Numnrul InvOtatorilor, earl' an primit acest spor de la
Casa Scólelor, este de 956 In timp de trei ani, 1899--1902;
pe 1902-3, nu ni s'a Inaintat Inca, tabloul acestor Inv6-
tatori. gocotitl pe judete, dupa cum se vede din lista ala-
turata, In frunte stail judetele Dambovita, Suava, Némtu,
Braila, Bacati. Meseriile cari s'aii predat In scóle an fost :
diverse Impletituri, peril, bidinele, frInghtl si capestre, tra-
foragiil, cartonagin, viermï de matase, dogárie, albinarit,
maturi, sculptura, tamplarie, unelte de pescuit, din cari, o
Intindere mai mare s'an dat Impletiturilor de tot felul, tra-
foragiului, cartonagiuluï, periilor, viermilor de matase si
frInghillor, practicate de eel' maï multi Invëtatori.
In afar/ de Inv6tatorii prev6duti In tablourile pentru
spor, sunt multi altil cari an practicat si practica Inc/ lu-
crul manual; dar din causa ca s'a parut comisiunilor ca
acestia ar fi inferiori celor propusl si avOndu-se In vedere
si fondul pus la dispositie de Casa Scellelor, ei nu an fost
recomandati.
S'ar páró la Inceput ca lucrul manual a facut un mare
progres In sc(51ele nOstre rurale si eh o mare parte din
absolventii Inv6tamIntului rural cunosc, mai mult sail maI
putin, mestesugul predat de InWitator si se pot servi cu
dinsul, fie pentru satisfacerea nevoilor casei lor, fie pentru
a av6 o ocupatiune rentabila In oilele si lungile noptl de
lama. De fapt insa noI de la centru ne-am facut In tot-
deauna ilusiuni, cad lucrul manual s'a predat fOrte slab
si n'a dat resultate ash dupl cat s'afi facut sacrificii. In-
Witatorii venian la conferinte cu câte-va obiecte lucrate
de elevi si comisiunile judecan dupa obiectele presentate

www.digibuc.ro
 97

§i nicI de cum dupd resultatul produs In §c61a condusd de Anexe.

InvZitdtorul, cdruia i se da sporul de 10°/o.
Cele ardtate aid' nu sunt numaI impresiunile mele per-
sonale, cdcI acela§I lucru 1-ag constatat §i revisoriI §colarI
§i d-1 inspector al lucruluI manual, N. Moga, care In tim-
pul -din urmd, a inspectat o mare parte din §colile nóstre
rurale. In controlul ce Casa c61elor a fAcut la bazarul cor-
pulul didactic de aicl din BucurescI, s'a dovedit cd cel mult
cinci sag §6se Inv6tItori din Ilfov §i din Intréga térd ail
depus spre vindare obiecte confectionate cu elevit Nu voesc
sd qic prin acestea cd. nu sunt §i Inv6tátorI carI §1-ag Im-
plinit In mod consciincios datoria §i cari ail bine-meritat
sporul de 100/0, dar ace§tia ail fost fOrte putint
Seim ch dorinta d-vóstre este ca tog Inv6tAtoriI sd
cunóscä. de aprópe o specialitate a lucruldi manual §i la
rIndul lor sä-§I depund, t6t6 silinta spre a Inv6th pe eleviI
sag pe adultil* §c6lelor; de aceea Iml permit a 176 face ate-
vd propunerI cu privire la organisarea acesteI ramurI de
Inv6tdmInt practic.
1). Cred cd, ar fi bine, cel pugn pentru cätt-vd anI, ca
suma, pe care Casa cellelor o prevede In buget pentru
acest scop, sd se Impart/ In doué OW egale, din cari o
parte sd, se dea InvétAtorilor merito§I ca spor de 10'/o, iar
cea-laltd, sd serve pentru perfectionarea acestuI InvétdmInt.
2). Atelierele de pe lângd §colile normale de InvétAtori
sd fie completate cu tóte instrumentele trebuincióse di-
verselor ramuri ale lucruluI manual. La aceste §c6le, In
lunile de vacantd, sd se aducd câte un numér 6re-care de
InvétltorI din judetele de prin prejur, car): sub supraveghe-
rea i conducerea maiestrului §c6lel, sail §i a altor maie§tri,
sd se perfectioneze In vre-una din specialitág. Spre acest
scop cred cd ar puté servi §i diversele §c6le practice de
meserii ce d-vóstrá ag Infiintat In OW párgle Wit Male-
§trii §c61elor normale sail de meserll ar primi câte un spor
de solaria pentru munca depusd, iar maiqtriI angajati ar
fi plátig pentra tot timpul cat s'ar simg nevoe de servi-
ciile lor. Cursul ar avé durata de o lung, pentru fie-care
Report adre3at M. S. Regelut.Anexe.Spiru Haret. 7

www.digibuc.ro
 98

Anexe. serie de InvOtAtorI, iar num6rul InvtitAtorilor s'ar fixa dupA

suma prevOlutA, In budget. InvëtAtoriT chemati la aceste
cursuri ar avó locuint,a i Intretinerea In mod gratuit.
3). Nu mai putin cred cA ar fi necesar ca i institutoriT sA.
capete o instructiune n acest gen, cxcli lucrul manual pre-
dat si in scolile urbane ar aduce folóse tot asa de marl'.
Institutoril de prin orasele unde se gAsesc sc6le normale
ar put6 chiar de pe acum sA Inc 6pä cursurile cu maiestrii
respectivi al acestor cÓle. EI ar face practica necesarA, fie
In dou6 dupa pranzuri pe s6ptOmanA, din care n'ar lips1 Joia
dupA pranz, fie Intre orele p. m. lnstitutorii din ora-
sole uncle nu sunt nid coll normale, nici de meseriT, vor
trebui sä lucreze ImpreunA cu Inv6tAtorii, In vacant,a, mare,
la sco5la normalg cea mai apropiatA. POte cA cu timpul s'ar
putd Infiinta si o scOlA ambulantA pentru lucrul manual
pe care am utilisa-o pentru institutori.
Cat privesce sporul de 10°/, crea cA ar trebui s5, se dea
acelor earl' ar lndeplini urmAtórele conditiuni
1). SA fi confectionat obiecte In de ajuns cu elevil sciflei
parte din aceste obiecte sA fi fost vindute, fie prin mij-
locirea bazarelor Infiintate In diversele capitale de judete,
fie prin diferiti comercianti earl ag deposite In ramura
respectivA ; ac6sta sA o dovedéscA cu acte In regula.
2). S. se dea acelor Inv6tAtorl, cari vor fi reusit ca cel
putin jumAtate di._ elevii, cari absolvesc scOla, sA cumfoscA
bine ramura predata.
3). Acelor cari vor avd 10 20 printre adultii satului, earl'
sl practice mestesugul Inv6tat.
4). Se va da cu deosebire acelor Inv6tAtori cari vor prac-
tica mestesugurI ce se pot InvFita cu usurintA de eleviI
claselor primare i pe earl' le pot folosi In viétA, ca im-
pletituri de papurA, pale, frIngbierie, peril, etc.
5). Acest spor se va da tot In conditiunile de maT sus
InvOtAtÓrelor, pentru tesAturl alese românesci, broderil,
albituri, etc.
6). Institutorii, cari vor practica cu succes lucru manual,
vor primi cate un premig de 100 sag 120 lei anual.

www.digibuc.ro
 99

7). AceT InvgtätorI cari vor primi sporul de 10°4, sag Anexe.
institutoriI cdrora li se va acordd premiul fixat, nu vor
putg ridich suma data, pAnd nu vor dovedi cd ag tOte in-
strumentele trebuincióse, sag pang ce nu vor luà. obliga-
-tiunea cd si le vor procura din acéstd suing.
8). Sporul i premiile sä se dea pe rInd InvgtAtorilor
institutorilor meritosI i, fiind-cd suma nu este In destul de
mare, nimenI nu va primi sporul si nu va fi premiat In
doI ani consecutivI, ci cel mult din treI In trel. ant.
Nu mg Indoesc, Domnule Ministru, cd ludndu-se aceste
mdsurI vom face cel putin un pas mai departe In Indru-
marea lucruluI manual.
Pentru anul acesta ne va fi de ajuns suma de 30.000
lei, cat s'a prevglut prin viitorul budget. Vom reservd 15.000
le! pentru perfectionarea aceluT InvOtämint vom Intre-
buinth In modul urmdtor :
1). Vom pläti cdte 200 leI ca adaos la salarig, pentru
cele doug lunI de vacantd, fie-cdruI maiestru de lucru ma-
nual de la cele sése scOle normale, sag In total 1.200 lel.
2). Pentru anul acesta vom chema la fie-care sc(51g. cdte
20 de InvgtdtorI pe fie-care lund, sag In total 240 Invgt/torI,
a chror Intretinere a 50 banI pe i ne-ar da suma de
7.200 let
3). Restul pang, la 15.000 lei 1-am Intrebuinta pentru
completarea atelierelor de lucru manual de la scglele
normale, pentru ate un mic spor de cdte 50 lei lunar
maiestrilor cari ar ting lectiuni cu institutoriI, precum
pentru salariul maiestrilor strdini, cari ar fi angagiatl.
Pentru sporul de 10% ne-ar rgmang 15.000 lel, care
suma ne-ar fi de ajuns pentru 150 InvgtAtori. Anul acesta
nu vom da nici un premiti institutorilor, de Ore-ce eI abià
vor putg sd Invete de acum Inainte lucrul manual si toc-
mai In anul viitor vom av6 ocasiunea de a apretia resul-
tatel e doblndite.
Mai am numaI o singurd cestiune de atins i voig in-
cheid acest referat. D-1 N. Moga, numit de d-vOstrd inspector
al lucruluI manual, nu are pAnd acum nicl un amestec

www.digibuc.ro
 100

Anexe. in alegerea Invtitátorilor cari ar merità, sporul de 100/0,

clef acestia erail alesi de o comisiune compusá din revi-
sorul scolar, un institutor si un membru al consilului ju-
detkan. Sunt de párere sä r6máná si acéstá comisiune, Insá
cuvIntul din urmá s6-1 ail)/ d-1 N. Moga. D-sa sl facá ra-
portul general cátre Casa ScOlelor, prin care sá propuná pe
Inv6tátorfl carI ar merità acest spor.
Expositiunea pentru lucrul manual sa Incépá cel -putin
cu dou6 qile inainte de deschiderea conferintelor si sá tiná
Incá trei qile dupg Inchiderea acestor conferinte, ca ast-fel
d-1 N. Moga sä ail:A, tot timpul necesar, spre a inspectá
aceste conferinte si spre a se putd pronuntà asupra Inv6-
tátorilor cari ar merità sporul de 10%.
Domnia-Wstrá personal sail Casa ciflelor sá se pronunte
In ultima instantá asupra raportului pe care inspectorul
lucrului manual II. va Inainta cel mai tárcliil pang. In luna
August a fie-cáruI an si asupra másurilor ce d -sa va pro_
pune sá se iea pentru bunul mers al acestul InvOtämlnt.

Anexa No. 35 Ms.

Decisiunea din 18 Februarie 1903, relativä la lucrul
manual In scolile primare (pag. 133).
ART. 1 Suma, pe care Casa .coilelor o prevede In bud-
get pentru plata sporului de 10,/o, se Imparte In doue párti"
egale. 0 parte va fi afectatá pentru a se da din ea un
spor de 100 o asupra salariilor InvOtKtorilor si Invtitátóre-
lor celor mai meritosl In predarea lucrului manual, cum
si pentru a se acorda premii, de 100 si 120 lei, instituto-
rilor ce se vor Indeletnici cu practicarea acestuiinvOtAmInt.
A doua parte va fi afectatá pentru a se completà din ea,
cu instrumentele trebuincióse, töte atelierele sc(51elor nor-
male de Invètätori, pentru plata Intretinerii Inv6tátorilor,
pentru adaosul de salarin ce se va da maiestrilor cari le

www.digibuc.ro
 101

vor preen, cursul, cum §i pentru plata integral/ a maie- Anexe.

Orilor ce vor mar fi angagiatf.
ART. 2. Dui:A ce atelierele §cólelor normale vor fi com-
pletate cu töte instrumentele trebuinci6se diverselor ra-
murI ale lucrultil manual, se vor trimite doue rInduri de ate
20 Inv6tAtorI la fie-care §cóld, earl* vor sta pentru Inv6tA-
turd o lunA, avênd locuinta i Intretinerea In c615,. Pen-
tru Intretinere, Casa Scolelor va da §cóleI cate 50 banl pe
qi de fie-care.
ART. 3. Institutoril vor eilp6th instructiunea necesarA
In acest gen, fie la §cOlele normale In ora§ul unde sunt
asemenea §colI, fie la §c6lele de meserfi, ducêndu-se In fie-
care s6pt6manA de dou6 orI, fie Joia duprt amiazi, fie In
alte dile, Intre orele 41 2-6.
In ora§ele uncle nu sunt niel colI normale, niel §coli de
meseriT, institutorli vor crtp6th aceste cunoscinte In va-
canta cea mare odatA cu Inv4Atoril.
ART. 4. Pentru ca un membru al corpuluI didactic dintre
ceI specificatl la art. 1 sá pótA concurh la spor de salarig
sag premig, trebue sA IndeplinéscA urmAtórele conditiunl:
a SA fi confectionat obiecte In deajuns cu eleviI §cgleI
§i parte din aceste obiecte sA fi fost vIndute, fie prin mij-
locirea bazarelor Infiintate In diversele capitale de judete,
fie prin diferitI comercianti, cari ag deposite In ramura
respectivá; acésta sA o dovedéscA cu acte In regulA.
b) SA fi reuOt ca cel putIn V, din elevil, cari absolvesc
§cóla, sA cum5scA bine ramura predatá.
c) SA facA dovadA &A are 10-20 printre adultil satului,
cari sA practice me§te§ugul Invétat.
d) SA facá dovadA cA ag practicat me§te§uguri ce se
pot Invétà cu iqurintA de eleviI claselor primare §i prin
earl le pot folosi In viétA, ca : Impletituri In papurA, paie,
fringherie, peril*, etc.
Inv6tAtórele trebue sá facg dovadA cA s'ag ocupat §i ag
reu§it In acelaI chip In ceea ce privesce tes6turile alese
romAnescI, broderii, albituri, etc.
ART. 5. InveStAtoril, carI vor primi sporul de 100/0 sag

www.digibuc.ro
 102

Anexe. institutorii cArora Ii se va acordà premiul fixat, nu vor

puté ridich suma datà pânä nu vor dovedl cl ail t6te in-
strumentele trebuincióse, sag pang ce nu vor lua obliga-
tiunea cá §i le vor procurà din ac6stä sumä.
ART. 6 Sporul §i. prerniile se vor da pe rind InvOtátorilor
§i institutorilor merito§1: §i, fiind a suma nu este In destul
de mare, nimeni nu va primI sporul §i nu va fi premiat
In doI anI consecutivl, ci cel mult din treI In trei anI.
ART. 7. Comisiunea In drept a apretià §i propune pe
ceI ce meria sporul de 1070, sag premiul, se va compune
din revisorul §colar respectiv, un institutor §i un membru
al consiliuluI judetean, presidatá de inspectorul lucrului
manual.
Expositiunea de lucrärI, In vedere CA avem numaI un
singur inspector al lucruluI manual, va av6 loc prin urmare
In intervalul de la inceperea conferintelor generate anuale
Ong la finele lunei Maig.
ART. 8. D-1 inspector al lucrulul manual, visitänd tóte
expositiunile §i luand parte In töte comisiunile pe judete,
va alcititui, dupg procesele-verbale Incbeiate pentru fie-care
judet in parte, tabloul general al celor ce vor merità sporul
sag premiul §i II va Inainta CaseI Scólelor cel maI tarlig
la Inceputul luniI August.
Asupra acestuI raport, noi personal sag d-1 adminis-
trator al Casei *c6lelor va decide In conformitate cu nor-
mele stabilite §i reservele budgetare.
ART. 9. D-1 administrator al CaseI 3cÓlelor este Insár-
cinat cu aducerea la Indeplinire a dispositiunilor cuprinse
In presenta decisiune.

www.digibuc.ro
 103

Anexa No. 36. Anexe.

Circulara din Septemvrie 1898, catre revisoril
scblarl, ca sa Indemne pe Invètatorl sá facà con-
ferinte contra alcoolismului (pag. 140).

Domnule Revisor,
Pentru combaterea vitiulul betiei, ale cárul consecinte
funeste sunt In deob§te cunoscute, ministerul, Intre alte
másuri ce a luat, crede nemerit ca sá vé atragá atentiunea
§i d-v6stre ca sá IndemnatI pe Inv6tAtorI sá faca sáteni-
lor conferinte In contra alcoolismuluI, la ocasiunI favora-
bile.
ET vor spune starea degradatóre In care ajung ceI earl'
abusézá de alcool, povátuind pe sgtera ca sa se feréscá de
acest vital. Vor puté consulth asupra materiel', 0116 se va
face un manual In limba romank pe urmätorn autori earl'
ail scris asupra consecintelor alcoolismulul :
1) Jules Steeg, Les dangers de ralcoolisme (Lectures
scolaires, Maximes, Sujets de rédaction, Problèmes), Paris,
Fernand Nathan, 1896.
2) Dr. Galtier Boissière, Livret d'antialcoolisme, Paris,
Armand Colin, 1896, si L'enseignement de rantialcoolisme,
1897.
3) Edmond Vaslet, Petit manuel de temperance, Bruxelles.
4) Eugène Picard, Dangers de rabus de boissons alcoo-
lives, Manuel d'instruction populaire a fusage des insti-
tuteurs, Paris.
5) J. Denis, Manuel de temperance, Genève.
6) Dr. Laborde, La lutte contre ralcoolisme, Manuel a
l'usage des enfants des écoles et des lours éducateurs,
Paris, 1896.

www.digibuc.ro
 104

Anexe. Anexa No. 37.

Circulara din 18 Aprilie 1903, catre Invètátorii

rurali, prin care II Indemnäm sä lumineze pe sä-
teni asupra intrigilor ce se tes contra bäncilor
populare (pag. 145).

Domnule Invqiitor,

In dorinta de a asigurà In mod trainic existenta bän-

cflor populare satesci si pentru a ajuth Inca la desvoltarea
0 Intarirea lor, guvernul si camerile a5 facut legea de la
28 Martie 1903 asupra acestor band.
Prin acésta lege, se usuréza ea totul inflintarea Mncilor
prin o multime de dispositiuni; asa, actul de constituire
al societatii nu maI e nevoe a se face la tribunal, ci numai
la judecdtorul de pace, care este mult mai la Indemâng sa-
tenilor; formele pentru constituire s'ail scurtat, a$ a In cât
sä fie gata pand In trei dile; nu se mai cere nicl o plata
pentru publicatiunile In Monitor, cari erail asd, de scumpe
panä acum; se scutesc bäncile de taxe de timbru; se re-
cunosc ca persOne juridice si se considera ca societati co-
merciale, simplificandu-se Insä si usurandu-se In favórea
lor formele codului comercial.
Legea mai are si un alt scop. Ea Inflint6za o bancd cen-
trald, care sd ajute bäncile sdtesci, cand ar av6 nevoe de
bant In satele cele sarace, sciti cu catd, greutate se póte
Inflintà o bancd, si, chiar dupd, ce se InflintOzá, cu WA greu-
tate IsT póte mari capitalul. Dar tomnai In satele sdrace
handle sunt mai necesare; tocmai acolo tdranii sáraci all
trebuintd, sd, fie ajutatl, ca sd fie scdpatT de camätd, care
nu-T lash sh prindh ce-va putere. Cum era panä acum, ase-
menea sate ar fi rÉimas si mai departe lipsite mai de tot
de binefacerile bäncilor populare; dar, cu legea cea nouh, lu-
crul va fi usor, pentru-ch unde va lipsl capitalul, se va

www.digibuc.ro
 165

put6 Imprumuth de la banca centralA, Ong, ce satul va Anexe.

prinde puteri, ca sA se ajute el singur.
Legea mai prevede ca fie-care banca sátésch sg. lase chte
ce-vh din folosul ei de peste an, ca sá se formeze un ca-
pital de reservä. Capitalul aceste nu are sá 1 iea nimeni:
tot al sátenilor r6mâne ; dar va fi pus la o parte, ca sá
se ImplindscA dintrInsul pagubele ce ar put6 sA aibA bán-
cile sAtesci. SA ne Inchipuim, spre exemplu, cá hotii ar
fura Inteo n6pte cassa cu bani a unei bánci. Ce s'ar IntArn-
pla atunci? Membrii báncil ar rdmând sáráciti de baniï lor,
iar banca ar fi ruinatá §i s'ar inchide, ceea ce ar fi o noul
nenorocire pentru sat; pe cánd acum, banii furati s'ar pane
Indatá la loc, luându-se din capitalul de reservg, §i siltenil
nu ar avd nici o pagubá.
Tot a§à dacá consiliul de administratiune al unei bAnci
ar face gre§eli; spre exemplu, ar da bani cu imprumut la
persOne cari nu pot pláti. Ma ce s'A se urmárdscd cei
rdi de platá, banii s'ar pune la loc din capitalul de reservA
§i nu s'ar lipsi satul de folosul lor.
Dar banca central5 mal are §i InsArcinarea de a prive-
gheh ca consiliile de administratiune ale bAncilor Wesel
sá administreze bine banii sAtenilor; cu alte cuvinte, ea
va face controlul care lipsih páná acum, ceea ce era o pri-
mejdie; &Ad 6meni rdi sunt ori-unde, §i era destul dol,
trei OrnenT rdi ca sA facá sá se pérdá capitalul pus de un
sat Intreg Intr'o bancä populará. Cu legea cea nouá, ase-
menea lucruri nu se vor mal put6 IntImplà.
AO dar, din tóte punctele de vedere, legea cea noug,
este buná, §i va ajutà cu putere la Intárirea bAncilor sá-
tesci §i la asigurarea banilor lor contra veri-cárei pagube.
Cu tóte acestea, scim cA. sunt 6meni rdi §i fárá ru§ine,
earl' umblá rdspindind printre sáteni tot felul de minciuni:
cá btincile sAtesci se desfiintézá, cá guvernul umblá sA le
iea baniï, §i altele ca acestea. Cei car): umblá ea asemenea
vorbe sunt numaï cAmAtarii, call pánä acuma despuiag
pe t6rani fang §i de cenu§a din vatrá, luándu-le doblndá
de 300 la 100 pe an, §i earl' acum vdd cA le scapA, din

www.digibuc.ro
 106

Anexe. maul chipul de a-T mai despuià maT departe. Se Intelege:

când Intr'un sat e o balled, cämätariT de acolo trebue sä
se ducä In lume; i cand In töte satele vor fl bänd bune,
ViraniT se vor Imbogätl, dar cämätarfi se vor stinge de
pe lume.
Asta vrea legea, §i asta nu le vine la socotéll cämäta-
rilor; §i iacä, de ce umblá eI In tóte chipurile sä, sperie pe
säteni §i sä-T facl A. fugg de blincile sätescI.
Trebue Insä ca cu totiT sh ne facem datoria, §i sä nu
läsäin ca t6ranii sä fie victirna credulitätIT lor. D-vóstre
Inv6tAtoriT, atT Infiintat báncile populare; este acum dato-
ria tot a d-vóstre sä nu le läsatf prada minciunilor. Tre-
bue sä, luminati pe säteni. In t6te ocasiunile, la cercurile
culturale, la Intruniri, la bisericA, la primärie, veri-unde.
Trebue sä2f facet,T. sä Intelégä care este scopul acelor ce
umblä, sá-1 In§ele ; sa le arätatT care este scopul §i rostul
legiT, pe care le-o vetI explich rInd cu rInd, ca sä nu maT
Incapä loc de vorbil.
De alt-fel, cum c'd legiltura cu trecutul nu s'a rupt de
loc, §i eh' guvernul se silesce sä mentie §i sä IntáréscA,
ceea ce s'a fäcut a§h de bine, dovadä este eh,' el cautä sa
pästreze pe Inv6tAtori In capul aceste'l mi§cArT. De aceea
el a numit pe un Inv6t,átor, d-1 D. Brezeanu, In Inaltul
post de membru al consiliuluI de adrninistratiune central
al bäncilor populare. Tot un Inv6tátor, d-1 Dumitrescu-
Burnbescl, care a contribuit a§h de mult la lätirea acesteT
institutfuni, a fost numit inspector al bancilor populare.
ApoT legea, la art. 16, spune cá pentru controlul báncilor
vor servl §i agentil ministeruluT instructfunii publice.
Din tóte punctele de vedere dar viitorul bäncilor popu-
lare este asigurat, §i nu m6 indoesc c5, Inv6tatorii vor
sci sä urrnárésca §i mai departe opera Inceputä a§h, de
bine de dIrOT.

www.digibuc.ro
 107

Anexa No. 38. Anexe.

Circulara din 13 Iunie 1902, prin care se Indémna

Inv 6tatorii sä nu lase ca bäncile populare sä facá
intrepririderi in cari se pote compromite
capitalul lor (pag. 146).

Domnule Invqeitor,

Suntem informati c5, unele din bAncile populare, infiintate

In cea mai mare parte cu concursul Inv6tAtori1or si pre-
otilor, nu se märginesc numai In ceea ce trebue s5. fie prin-
cipala lor chemare, adicg de a Inlesni pe sAteni la nevoile
lor si de a combate camtita, ci intreprind speculatiunT di-
verse, precum tgiere de päduri, exploatAri de cariere, etc.
Pe catä, vreme bgncile nu dispun deal de capitaluri
fOrte mid, si pe cat existenta si functionarea lor nu va
fi garantat5, prin o lege, asemeni Intreprinderi constituesc
o gravA imprudentA, cari pot pune In pericol capitalul
bäncilor, si In acelasi timp si responsalibitatea Inv6tAtori-
lor si acelora ce se af15. In comitetele diriguitóre ale bän-
cilor.
V15 invitäm dar ca, Onä la votarea legii care este In
preparatiune, sä v6 abOneti cu cea mai mare Ingrijire de a
Indruma banca, din al cärui comitet faceti parte, pe o ase-
menea cale gre§itä, §i a lumina §i pe consätenii d-v. ca
sä nu se arunce pe calea aventurilor, In care se 'Ate perde
avutul lor.
D-vósträ, ca cel mai luminat din sat, aveti mai mult cle-
at ori-care altul rtispunderea r6ului ce se 'Ate nasce
din neascultarea celor ce v6 spunem ad..

www.digibuc.ro
 108

Anexe. Anexa No. 39.

Decisiunea din 21 Februarie 1902 pentru orga-

nisarea cercurilor culturale (pag. 148).

NoT, ministru secretar de Stat la departamentul cultelor

si al instructiunii publice,
Decidem:
ART. 1. Tóte sc6lele rurale din judete se Impart In grupe,
fie-care de eel mult noué scóle. InvétAtorii unei grupe corn-
pun un cerc cultural.
ART. 2. Grupe le se fixéza de revisorul scolar.
In fixarea lor va observA. ca distanta cea mai mare de
la cea mai departatg sc616, la cea din centru cerculuT, sa
fie maximum de 10 kilometri. Va mai cAuth, pe cAt se 'Ate,
ca In fie-care grupa s'a. se cuprindil, una din scolile inzes-
trate cu biblioteci populare.
ART. 3. Fie-care cerc cultural isi va avé un president
numit de revisorul scolar, dintre Invétrttorii cu titlul de-
finitiv ai cercului.
Presidentul are Indatorirea de a face ca tóte disposiliu-
nile cu privire la cercurile culturale sg, fie aduse la. Inde-
plinire Intocmat Prin rapórtele speciale el va comunicA,
revisoratuluT tot ce se atinge de mersul regulat al cercului
a carril conducere II este Incredintata.
ART. 4. Scopul urmärit de cercurile culturate este dublu:
1) Perfectionarea membrilor corpului didactic rural, prin
lgrgimea sferei lor de cunoscinte;
2) Ridicarea stAreT morale a sätenilor, prin cultivarea
In el a sentimentelor frum6se si a celeT materiale, prin Im-
bogAtirea mintil lor cu cunoscinte practice.
ART. 5. Pentru ajungerea acestui scop, membrii cercului
cultural vor VIA In una din Dumineciie fie-arel luni, de
la Septemvrie On/ la Maiti inclusiv, si pe rind la t6te

www.digibuc.ro
 109

salele, carl alcAtuesc cercul cultural, ate doue sedinte: una Anexe.
intimA si alta publia.
ART. 6. Prima adunare a cercului se va face la sala din
centrul dui. Tot ad i. se hotArlsce ordinea In care cercul
cultural se va transporth, In cursul anuluI, la celelalte
scóle.
Ordinea stabilita se va puté modifich de presidentul cer-
culdi", and ImprejurhrI neasteptate ar reclama ac4sta. Mo-
dificarea se va aduce la cunoscinta ant a revisoruluI, cât
si a membrilor cercului.
ART. 7. Child timpul va fi favorabil, membrff cercului
vor sosi din timp in localitatea, unde urmdzA sl-si tinA
sedintele, ca sit asiste IntAiti la serviciul divin. Unul din el
va tinó o predia.
ART. 8. Numai Inv6tAtorri si InvetAtórele, earl' compun
cercul cultural, participA la sedintele intime ale la
Cestiunile ce se vor discuth sunt pur didactice.
a) Se vor comunicà resultatele doblndite : 1) prin apli-
carea metodelor indicate de Ins5s1 programa analitich ; 2)
prin intrebuintarea artilor introduse ; 3) prin aplicarea
sistemuluI admis pentru corectarea luerArilor- In scris; 4)
prin alternarea lectiilor directe cu cele indirecte, si 5)
prin Intrunirea divisiunilor la ant, gimnastia, lucru ma-
nual. Se va discuth apoI ori-ce altd cestiune In legAturA cu
sistenml de functionare pe clivisiunI a scólelor rurale ;
b) Se vor face lectdunl practice urmate de critica lor ca
forrrh si fond;
c) Se vor face ail de seml asupra artilor sail artico-
lelor citite, cArti si articole luate din domeniul educatiunil
si instructiuniI;
d) Se vor tind conferinte cu subiecte pur sciintdfice
si literare, caff ail legAturA cu obiectele din sala pri-
mail ;
e) Se va vorbi asupra dificultátilor ce IntImping scóla,
cu aplicarea prescriptiunilor obligativitAtii si asupra mijló-
celor celor mai practice de a asigurh o frecuentare regulatA,

www.digibuc.ro
 110

Anexe. usand prea putin de amengi sag chiar nerecurgênd de fel

la acel mijloc.
ART. 9. La sedintele publice, Inv6tatoru1 scOlei, la care
se tine Intrunirea cercului, va Ingriji sa iea parte cat se
pOte mai multi sateni. InvKátorul sc451ei este presidentul
de onOre al sedintei publice.
Subiectele ce se vor trata In sedintele publice :
Relele ce decurg din lene, risipA, minciuna, etc.;
Sentimentele nobile: iubirea de bine, sentimentul religios
cu deosebire, iubirea de tér6.,;
Foh5sele sc(51el;
Igiena easel. Imbracamintea. Hrana. Se va stáruì mult
asupra causelor pelagrei, asupra urmrtrilor alcoolismului
si asupra necesitatii de a se apela la doctor In cas de
Me grele;
Ingrijirea vitelor ;
Agricultura rationalA. Se va vorbl satenilor 1R primul
loc despre Ingráseminte si schimbarea sem6naturilor;
Cultura pomilor roditori ;
Cultura vitei ;
Cultura zarzavaturflor de prima necesitate ;
Cultura lucorneï, trifoiului, etc., si amestecul semintelor
de finet;
Caltura canepei si a inulut Industria acestor plante si
folósele industriilor casnice In general ;
Ingrijirea sistematicá a albinelor;
Crescerea gandacilor de in:chase ;
Nevoia pentru sateni de a se grupa In societati econo-
mice si de Imprumut si de a-sl avO fie-care condica de
socoteli. Se va desvolta, In sfirsit, ori-ce altá cestiune care
sa lumineze mintea sataului.
Fiind-ca to t'. srttenii trebue sa pricépa ceea ce li se spune,
InvOtatorli se vor sill sa le vorbdsca Inteo limbá usórá si
IntelOs5; alt-fel scopul unor ast-fel de Intruniri va fi za,-
darnicit.
CuvIntarile din sedintele publice vor fi precedate sag
urmate de coruri, miscall gimnastice, jocuri nationale, re-

www.digibuc.ro
 111

citAri sag representatiunI teatrale cu piese moralisatóre ad- Anexe.

mise de autoritatea §colarä.
ART. 10. Cestiunile didactice, ce se prev6d la art. 8, alin.
a) §i b), §i cu carI se vor ocuph cercurile culturale In cur-
sul anului, se hotArtisc de revisor §i se comunica cercurilor
la sfir§itul lui August T6te cele-lalte cestiuni se aleg de
membriI cerculut Cu privire la cele ce urm6zA sh se des-
volte In §edintele publice, membril cercurilor, cand vor face
alegerea, vor cAuth s5, tInd socot615., de nevoile localitätii.
unde ail s5. fie tratate asemenea cestiuni. Revisorul p6te
aprobh sail modifich alegerea fácutg de cercuri.
ART. 11. Dupa fie-care §edintA presidentul cerculul In-
cheie proces-verbal, pe care-1 iscAlesc totl membriI presenti.
Procesul-verbal se va comunich In copie revisoratula
Procesele-verbale §i tOte actele privitóre la lucrArile cer-
culuI vor forma un dosar aparte, ce se va pAstrà la §c6la
la care function6z5, presidentul.
ART. 12. Frecuentarea regulatg a cercurilor culturale
este obligatorie pentru membrfl lor.
Absentarea far% motiv bine Intemeiat se considera ca
absentare pe o át de la §c61A i atrage dup6 sine retine-
rea corespunc)61-6re a lefil.
ART. 13. Revisorul §colar e dator sA visiteze cercurile
culturale din judetul sgil §i ceea ce va constath sI men-
tioneze In rapórtele lunare asupra inspectiunilor fäcute.
ART. 14. Una din clilele conferintelor generale va fi con-
sacratA consfhtuirilor asupra cercurilor. In acea gi se va
tiné, sub presidentia revisoruluI, §edinta numaI cu presi-
dentiI cercurilor In orele anti-meridiane §i cu top membril
din judet In orele post-meridiane. .

ART. 15 §i cel din urmä.D-1 director al Inv6t5mIntului

primar §i normal primar este Inshrcinat cu aducerea la
Indeplinire a decisiunil de fat.ä.

www.digibuc.ro
 112

Anexe. Anexa No. 40.

Decisiunea din 4 Februarie 1902, pentru organisa-

rea cercurilor culturale (pag. 148).

ART. 1. In fie-care cerc cultural, se va discuth In fie-

care an, in luna Februarie, modul cum fie-care din mem-
bril cerculul va trebui sA lucreze, In sensul inabunItätirii
stärfi materiale si morale a satuluI skl, potrivit Impreju-
rärilor si trebuintelor locale, mijlócelor de cari dispune, etc.
ART. 2. La sedintele fie-ch,rui cerc cultural, se vor con-
voch si preotil din circumscriptia cerculut EI vor...fi admisl
la discutiunile prevOdute la art. 1.
ART. 3. Resultatele discutiunilor de la art. 1 se vor co-
munich si re visorilor scolari respectivi.
ART. 4. In fie-care an, la conferintele generale anuale,
fie-care InvétAtor va presinth revisorului un scurt memoriti
In doué exemplare de modul cum a lucrat, In sensul In-
depliniriI scopului acestel decisiuni, si de resultateh3 ce a
obtinut. Unul din aceste exemplare se va anexà la statul
personal al invéthAoruluI, si se va avé In vederc la clasi-
ficarea lui, din punctul de vedere al recompenselor.

www.digibuc.ro
 113

Anexa No. 41.

Tabera de cercurile culturale In fiintä la

lunie 1903 (pag. 148).
=
.5
Anexe.

JUDETUL .
Ea.
=
=
L.,..
..,
OBSERVATIUNT
=....

1 Arge§ . . . . . 19 Prin decisiunea No. 10.825/902, j u-

2 BacAtI. 16 detele aa fost lmpartite In cercurl
3 Boto§anl 12 culturale de cite cel mult 9 comune
4 BrAila fie-care cerc. Distanta dintre fie-care
9
5 Buzn. 19 comuntt este de maximum 10 kilom ,
6 Constanta . . . 8 pentru a Inlesnl participarea Invö-
7 Covurluiú . . . . 8 tãtorilor la §edintele tinute In töte
8 Dâmbovita . . . . 14 comunele.
9 Dolj 14
10 Dorohoiti. . . . 13
11 Fälcitt 9
12 Gorj 19
13 Ialomita 15
14 Ia§1 10
15 Ilfov 26
16 Mehedintl . . . 14
17 Muscel . . . . 14
18 Neamtu 11
19 Olt 12
20 Prahova 21
21 Putna 10
22 Râmnic 12
23 Roman . . . . . 9
24 Romanatl . . . 26
25 Suceava 13
26 Tecucig 12
27 Teleorman . . . 17
28 Tulcea 10
29 Tutova 12
30 Vasluitl. 9
31 Valcea 15
32 Vla§ca 15
Total . . 444

Raport adresat M. S. RegeluT.Anexe.Spiru Haret.

www.digibuc.ro
 114

Anexe.
Anexa No. 42.

Adresa din 28 Octomvrie 1902 a administratiu-

nil Casel Scálelor cAtre d-nil G. Cosbuc si Al. Vlahuta,
pentru a-1 ruga sä iea parte la Intrunirile cercu-
rilor culturale (pag. 151).

Din inttiativa Casei ScÓlelor, In tOte judetele din Or&

s'a Infiintat chte un numër de 20 biblioteci populare pe
lângh sc(5lele primare.
Scopul Infiintärii acestor biblioteci a fost ca printrIn-
sele sä se páth desvolth gustul cetitului In säteanul no-.
stru si prin acésta sh se ridice, pe cat posibil, si nivelul
lui cultural.
Pentru ajungerea acestul scop trebuih sä lucreze In prima
linie Inv6tAtoru1, pe MO sceda chruia s'a Infiintat câte
o asemenea bibliotech. Cei mai multi dintre Inv6tátori n'ag
putut sä corespunqh scopului dorit si de aceea majorita-
tea bibliotecilor ati r6mas Inchise si aprópe nici o carte nu
a fost cetit5 de säteni sag absolventii scólelor rurale.
Nu ghsesc In totul vina InvZitätorului, chci multi, sag
n'ag sciut, sag n'ail putut sä tinh conferinte cu sätenii.
In aceste conferinte el' trebuiall sh", le cetésch si sh-le ex-
plice pasagil alese din scriitorii nostri, sh desvolte Inain-
tea lor diverse cestiuni economice, etc., si prin acésta sa-I
fach sä doblndésch gustul cetitului si ast-fel biblioteca sh
dea ródele asteptate.
Invqätorii trebuesc pusi ash dar pe acdsth cale si cred
a mai bine, ca off carT altii, d-v6strä impreun'ä cu d.Vlahuth,
ambil literati distinsi, cunoscètorI ai nevoilor tèranului
nostru, cari sciti sä. scritT si sä vorbiti adevèrata limbh a
poporului român, veti putó lucrh cu Lin deplin succes pen-
tru ajungerea scopului ce urmärim. D-vósträ ca functio-
nar al Case! ScOlelor suntet,I obligat ca cel put,in patru
centre culturale din térh sh visitati In fie-care lunh, In

www.digibuc.ro
 115

oilele cand se Intrunesc InvdtAtoriI, arätandu-le i modul Anexe.

cum ei trebuesc s folosdscg biblioteca ruralä. Nu mai
putin cred cg ar fi folositor ca prin unele comune chiar
d-vóstre sä tinetI primele conferinta Inaintea täranilor, ca
ast-fel In mod practic i intuitiv Invdtätorul sä fie initiat
In tinerea acestor conferinte.
Facem apel la patriotismul d-v6stre i vd rugAm sä, ne
secundati cu tÓt. inima spre a ajunge cu un moment mai
repede la tinta doritä.
Tot-odatä v rugAm a ne aräta, In fie-care lung mai din
nainte centrele culturale la call vetI voi a vd duce, pen-
tru ca sä putem incunosciinta, atat pe presedintele cer-
culul cultural, cat si ps revisorul scolar respectiv.

Anexa No. 43.

Adresa din 20 Februarie 1902 cátre P. S. Mitropolifi

Episcopi, prin care II rugam ca preotii sä cola-
boreze cu InvétatoriI in activitatea lor cultural&
(pag, 152).

Prin o adresä anteriórä a ndstra, ne-am permis a solicit&

concursul P. S. V. In lupta ce am Intreprins pentru Imbu-
nätätirea stäriT morale si materiale a claselor muncitóre,
mai cu sémä, a sätenilor.
In acdstä luptä principalä, putem dice, singurii nostri
agentl ajutätoel erad institutoriI si Invdtätorii. Ne-am dat
mnsä séma cn rolul preotuluI era acl cel putin egal, cre-
dem chiar mai Insemnat decat acela al InvdtätoruluI
Insäi chemarea luI In societate este de a lucra pentru
atingerea scopuluI pe care II urmärim cu atata Myna*.
Mai era si altä consideratiune ; era dorinta sincerä
stäruitöre ce nutrim, de a apropià pe preot i pe Invdtätor
unul de altul, de a face sä dispara causele de neIntelegerI

www.digibuc.ro
 116

Anexe. si de nelncredere, carT atftt de des sä isca Intre

Pentru a ajunge la acest resultat, am socotit cd cel maI
bun mijloc, aprópe sigur, era de a-i pune sä colaboreze
pentru realisarea until scop, la care nu p6te sd, fie deose-
bire intre 6menil onesti, cu iubire de apr6pele si de t6ra
lui, i mal ales, intre preot i Inv6tAtor, ale cdror chemAri
se confundd, cftnd e vorba de a aduce mângftere i ajutor
celor ce aù lipsd de dinsele.
Condusl de aceste vederl, am rugat pe P. S. V. sd, bine-
voiascd a Indemnft pe preoti sd, se asocieze cu InvdtdtoriI
In directiunea, spre care-1 Indreptdm prin Indemndrile nóstre
P. S. S. PdrintiI Eparchiog aú binevoit a int.& In vede-
rile nOstre i acésta a fost de un mare ajutor pentru suc-
cesul intreprinderil nóstre, Trebue chiar sil observdm cu
deplind satisfacere, cd, pe unde preotul i inv6tatorul an
lucrat Impreund, succesul a fost mai repede i mai complet
cleat pe acolo unde aü rérnas isolatl until de-altul. Efectele
acestel colabordri s'an simtit cu deosebire la constituirea
de societAtI rurale de economie, al cdror scop este de a des-
voltà deprinderea economiei la satenI si de a-i scuti de
flagelul cdmdtdriei.
Dar preotiI sunt i el Omen!, i lndemnurile cele bune
trebue sil li se repete i lor din când In cand. Afard de
acésta, unil din el' nu an dat destuld ascultare povetilor
chiriarculul lor i unii, din fericire fórte rail, nu s'an sfiit
de a le died In pici6re, vorbind din amvon contra silinte-
lor acelora, earl lucran pentru binele consdtenilor lor.
De aceea, P. S. Párinte, cu respect venim a solicitft de
la bund-vointa R S. V. ca sd reamintitl cu insistentd pre-
otilor din eparchia P. S. V. instructiunile ce ati bine-
volt a le da and datd, cu privire-la obiectul acestei adrese.
Nu ne Indoim cd. scopul Ina lt i cu totul desinteresat, ce
urindrim, va gdsi In P. S. V. un cAlcluros sprijinitor, cdci
biserica nu We sd nu se intereseze, ori de cftte ori este
vorba de o intreprindere care are de obiect Infr4irea
iubirea Intre 6menI

www.digibuc.ro
 117

Anexa No. 44

Tabelä de sedétorile scolare In flinta la Iunie 1903 Anexe.

(pag. 154).

Judetul Numérul
§édetorilo r

Arge§ 6
BacAtt 19
Boto§ani 9
Buzai. 15
Br Alla. 20
Covurluia 28
Constanta 6
Dâmbovita 23
Do lj 10
Dorohoitt 13
FIlcifl 6
Gorj 3
Ialomita 11
Ia§1. 4
llfov 115
Mehedintl. 13
Muscel 8
Nétntu 8
Olt. 5
Prahova 1
Putna 20
R.-SArat 5
Roman 5
RomanatI. 30
Sucéva. 4
Tecucitt 7
Teleorman 27
Tulcea 1 6
427

www.digibuc.ro
 118

Anexe Numèrul
Judetul. 46toritor.

427
Tutova 1
Valcea 11
Vasluitl 4
Vla§ca 3
Total. . 446

Anexa No. 45.

Circulara din 31 August 1902, catre d-nii

prefect1 de judete, pentru infiintarea cursurilor de
adulti (pag. 155).

Domnule Prefect,

Legea IuvZitImIntului primar (art. 34) dice:

Comunele urbane ,i rurale vor put(' institul, cu chel-
tuiala lor, cursuri pentru adulti asupra materiilor cursuluT
primar."
Aceste cursuri vor fi de doue ore pe sZiptOmânI cel
putin §i nu se vor puté deschide cleat cu cel putin 5 au-
ditori In comunele rurale §i cel puVin 4ece auditori In cele
urbane, avênd pentru cele dintâ1 autorisarea inspectorului
de circumscriptdune, iar pentru cele din urmä autorisarea
ministerulut"
Ele nu se vor puté face decât de atre InvttAtoril sag
institutorii In exercitig, sag de câtre persOne call vor po-
sedii. cel putin titlurile necesare pentru a fi Invtitátori sag'
institutorï."
Persóna, care va conduce un curs de adulti Intr'o co-

www.digibuc.ro
 119

mull/ ruralä, va aye dreptul la o plate, de cel putin 10 Anexe.

lei pe luna, iar In cele urbane de cel putin 30 lei pe lune,."
D-vósträ, Domnule Prefect, ye dati perfect sema de ma-
rea Insemratate pe care o are InvetämIntul adultilor lu-
te() WA, unde este un aqa de mare numer de Orneni Mr/
sciinta de carte. Art. 34 din lege arata cu cat de patine
sacrificii se pete Injgheba acest Invet/mInt, chiar In comu-
nele rurale.
Mu lte din aceste comune ail dep. alocate, In budgetele
lor, Ore-cari subventiuni pentru Invetetori. Tot1 ace§tí In-
vet/tori sunt obligati, dupl lege, ca In schimbul acestei
subventiuni se. dea InvetemIntul adultilor. Pentru acesta,
ministerul a luat másurile cuvenite.
Cat pentru cele-lalte comune, carT nu dart nicT o sub-
ventiune Invetätorului, sacrificiul de 120 lei pe an, ce li
se core, pentru ca sa aibe, §i ele un Invet/mInt de adultT,
este a§a de mic, In cat trebue doar putinä bun/-voint/
din parte-le, pentru ca cele ma! multe sä-1 pet/ realish.
V6 rog, Domnule Prefect, ca In acestá afacere se, ne
acordati si sprijinul d-vestre, care pOte fi decisiv. VO rog,
sá bine-voiti a face ca, cu ocasiunea formärii budgetelor
comunelor pe viitorul exercitie, sl facetT a se Inscrie In ele
mica sum/ ce se cere In acest scop, §i sá ne facetT §i
noire cunoscut ca sá luám mäsuri de a obliga pe InvetA-
toril respectivi a-§1 face datoria.
E posibil ca unele comune sA, fie a§a de sexace In cat
sá nu pótä face nici sacrificiul de 120 lei pe an. Dar sun-
tern convin§1 a cele maT multe nu vor aye niel o greu-
tate pentru a-0 ImplinI acéstá obligatiune.

www.digibuc.ro
 120

Anexe. Anexa No. 46.

Tabelä de scólele de adultI, cari aü functionat In

cursul anuluI scolar 1902-1903 (pag. 155).

..
61
Numörul ;milelor
0 de adult1
=
6 JUDETUL
6 Urbane Rurale
z

1 Arge 43
2 Bacäa 4 74
3 BotosanI 27
4 Braila 27
5 Buzau 1 94
6 Covurluia 1 46
7 Constanta . . . . . . 23
8 Dambovita 15
9 Dolj 32
10 Dorohoiú 1 6
11 Falcia
12 Gorj 1
13 Ialomita 15
14 Ias1
15 Ilfov 2 65
16 MehedintI 1 38
17 Muscel 4
18 Némtu 1 86
19 Olt 54
20 Prahova 15
21 Putna . 1 62
22 RomanatI 7
23 Roman 40
24 R.-Sarat ..... . . 84
25 Tecucia 26
26 Sucéva . . . . . 26
27 Teleorman 21
28 Tulcea 1 33
29 Tutova 1 b
30 Vasluia 3
31 Vilcea 1 18
32 Vlasca 97
Total . . . . . 15 995

www.digibuc.ro
 121

Anexa No. 47.

Adresa No. 15.520 din 1902, atre d-1 revisor

co1ar de Muscel, in cestiunea juriilor de impa-
ciuire (pag. 158).

Dontnute Revisor,

Am luat cunoscinta dintr'un (liar local, cg Inv?itAtorii Anexe.

din cercul cultural «Rlul-D5mnel» ail avut ideea de a In-
fiinta prin sate juriI de Impaciuire, cu scopul de a aplana
prin bung. Invoialg neintelegerile ce se pot ivl Intre saera.
Am vMut chiar O. all §i reu§it a aduce unele Impäciuiri,
In cestiuni destul de delicate.
GAsesc a initiativa ac4sta este fórte bun5,, §i de aceea
vti rog sA multumitl din partea ministeruluI Invëptorilor
din cercul «Rlul-DOrnneI», pentru initiativa lor ; In special,
d-lor I. Grigorescu §i Luca Paul, carI se pare a s'ail pus
In capul acesteI mi§cärI.
Tot-deodatl, §i ca Incuragiare, §i pentru a JAI acest
bun exemplu, am dat ordin ea adresa de fatA s6 fie adusg
la cunoscinta corpuluI didactic prin Buletinul oficial al
ministerului.

Anexa No. 48.

Decisiunea din 16 Octomvrie 1898, pentru infiinta-

rea bibliotecilor rurale (pag. 160).
NA ministru secretar de stat la departamentul instruc-
tduniI publice §i al cultelor,
In dorinta de a pune la dispositiunea ttiranilor cunosa-
torI de carte mijiócele pentru Intinderea cunoscintelor lor

www.digibuc.ro
 122

Anexe, usuale, pentru IntOrirea i InAltarea simtimIntuluI lor de

Omen]: si de Romani, de a limpedi ideia de drept
si datorie, de a-1 pune In stare sO deslege problemele de
earl' se isbesc In calea vieii lor, In fine de a le deschide
sufletul pentru frumos, bine si adevOr;
In vedere cà acest scop nu se 'Ate atinge decat prin
Infiintarea de biblioteci populare pe tang% colile primare
din comunele rurale, din cari avem un num6r Insemnat
de Inceputuff seriöse, biblioted inzestrate cu scrierile cele
mal alese i cu o limbà curat românésch" ;
Si In vederea sumelor de call dispunem prin budgetul
CaseI *cOlelor, relatiunilor date si ofertelor ce ni s'ati
presentat ;
Decidem :
I. Se InfiintAzO acum de-odatà un nurn6r de 320 biblio-
tecl populare pe lângO scólele rurale, ate 10 In fie-care
judet.
II. Bibliotecele populare vor fi inzestrate, de la Infiinta-
rea lor chiar, cu urmëtOrele scrieff.
Din Alecsandri : Poesii complete, 2 volume ; Prosei, 1
volum; Fânteina Blanduziei, 1 volum, si Ovidiu,1 volum.
Din Alexandrescu: Poesii fabule, 1 volum ;
BOlcescu: Istoria lui Mihaiü-Vitézul, 3 volume;
Bruto-Amante : Ovidiú in exil, 1 volum;
Bolintineanu: Poesii, 2 volume;
Furtura: Economia vitelor, 1 volum ;
Felix : Elemente de igienä;
Ion Ghica: Convorbizi econo»lice, 3 volume; 5'crisori
cälre Alecsandri, 1. volum;
Din Gane: Nuvele, 3 volume;
Hasdeil: Joan- Vodä-cel- Cumplit,1 volum; Reisvan- Vodei
1 volum;
Din G6rard: Filoxera via, 1 volum ;
Huxlay: No(iuni asupra sciinfelor, 2 volume;
72 Moga: Agricultura, Cultura pomilor roditori qi Vi-
ticultura, In cate 1 volum;
Din Slavicï: Nuvele, 2 volume;

www.digibuc.ro
 123

Din UrechiA: Legende romeinesci, 1 volum; Anexe.

Filimon ; Ciocoii vechi si noui, 1 volum;
Xenopol: Istoria Romdnilor, editia popularl, 12 vo-
lume;
Din revista enciclodedicg Gazeta Seiténu lui, abonament ;
2)
revista Albina, colectiunea anuldl 1897-98 si abona-
ment, cum si cu scrierile pe cari le va edit& ministerul In
acest scop si acele earl' se vor gäsi cg r6spund scopul urmärit.
III. Scrierile de mai sus se vor procur& de catre stabi-
limentul Socec, libraria Carol Mfiller si Store si direct de
la autori cu preturile oferite si apobate, si ele vor fi pre-
date cartonate simplu, dar solid.
IV. Costul scrierilor, cum si cheltuelile de cartonare, ex-
pediare, etc., se vor acoperì din fondul de 500.000 lei, pre-
vklut In budgetul Casei Sadelor la cap. I, art. 6, pentru
cump6rarea si completarea materialului didactic necesar
Inzestrgrii sofdelor primare, In care fond se cuprinde si
suma necesará pentru Inzestrarea bibliotecilor populare.
V. Plata se face dupa aprobarea ce se va solicit& con-
siliului ministrilor. .
VI. Bibliotecile populare vor function& sub directiunea
d-lor Inv6tAtori dirigintI, cu controlul autoritAilorascolare,
ast-fel cum se dipune prin regulamentul aprobat de con-
siliul ministrilor prin jurnal No. 75 din sedinta de la 26
August 1898, si inserat In Monitorul Oficial cu No. 123
din 5 Septemvrie 1898, confirmat prin Inaltul decret regal
cu No. 3.070 din 16 Octomvrie 1898.

www.digibuc.ro
 124

Anexe Anexa No. 49.

Lista cärtilor cu cari at fost Inzestrate cele 320 bi-

blioteci populare, infiintate de Casa Scólelor
In 1898 (pag. 161).

4.. g
ncl) ,-,IC

,
L.
=
TITLUL CARTII c.: ,

AUTORUL
d ...:..
Z zd
P-
'
1 PoesiT complete . 21 V. Alecsandri.
2 Fintana Blanduziel . . . . . . 1 If
3 Ovidia . 1 71

4 Poesil gi Fabule 1 Gr. Alexandrescu

b Istoria lul Mihaiu-Vitézul . . . . 3 N. hfilcescu.
6 Ovidia In exil 1 Bruto-Amante
7 Poesil . . . . 2 D. Bolintineanu
Economia vitelor
8 1 Furtuna.
9 Elemente de igienk 1 Felix.
10 Convorbirl economice . 3 Ion Ghica.
11 ScrisorI catre Alecsandri. . . . . 1 55
12 Nuvele . 3 Gane
13 Ioan-Vodrt-cel-Cumplit 1 Hasdea.
14 Razvan Voda . . . 1 1)
lb Filoxera viel ..... . . . . 1 Górard.
16 Notiunl asupra sciintelor . . . . 2 lluxley.
17 A gricultura, cultura arborilor rodi-
torI gi viticultura . . . . . . . 1 V. Moga.
18 Nuvele . . . 2 Slavicl.
19 Legende rominesd 1 Urechifi.
20 Ciocoil vechl gi noul . . . . . 1 Filimon.
21 Istoria Romitnilor, ed. populara . 12 Xenopol.
22 Calltuza zoologulta . 1 Dr. N. Leon.
23 Fisiografia ..... . . . . 1 Niculescu-Brailiteanu
24 InvatAtura bisericil cregtine . . . 2 I. Stefanelli.
26 Astronomia popular& 1 Camille Flamarion.
26 Anuarul bfincilor populare p. 1901 1 Casa Scólelor.
27 1, CaseI Scólelor 1 ),
28 Agricultura . . . . 1 Dr. Popovici-Lupa.
29 Biblioteca antialcoolica No. 11 gi 12 2 Casa Scalelor.
30 Basme (traducere) 1 Fratil Grimm.
31 Cartea taranulul romiln . . . . 1 Brudaria gi Kirileanu.
32 Crilrtuza dare meseril 1. N. I. Bibiri,
33 Carte despre viata lungri. (traducere) 1 Dr. L. Büchner.
34 Crtirtuza pentru Infiintarea brInci-
lor populare . . . 1 Dumitrescu-Bumbesel.
35 Cfirticiea eultivatorulul
- de sfecle . 1 Dr. Pnnovir,I-Tmna_

www.digibuc.ro
 125

Anexe.
rC2 ..+r
,......
1
= TITLUL CARTIT
c., 447,- AUTORUL
o '1-4
Z 40

36 1 ChipurI si graiurI din Bucovina . 1 Em. Grigorovitza.

37 Crestomatia limbiT germane (trad.) 1 Casa Scólelor.
38 Daschlul poporuluI , 1 Gädineanu si altil.
39 Epistola enciclica a patriarchuluI
de Constantinopole . . . . . 1 Sf. Sinod.
40 Fericirea d'a trM (traducere) . . 1 Sir. John Lubbock.
41 Igiena bucatariel (traducere) . 1 Dr. I. Laumonier.
42 lstoria musicel In Italia, Germa-
nia si Francia (traducere) . . . 1 Brendel.
43 In gradina de porn! 1 Alex. Timotescu.
44 Omul preistoric (traducere) . . . 2 Sir. John Lubbock.
45 Robinson Crusoe (traducere) . . 1 Daniil de F6e.
46 Romania pitorésca. . . . . . . 1 Alex. Vlahuta.
47 SocietatI cooperative, comerciale
si industriale .. 1 C. Brudariu.
48 Sciintele naturale cu aplicatiune
la grädinile scolare 1 D. Nitescu.
49 pece Mali], conferinta . . . . . 1 C Banu.
60 pile revolutionare 1 C. Colescu-Vartic.
51 Povestile PelesuluI 1 Carmen Sylva

Anexa No. 50.

Lista cärtilor cu cari s'ati Inzestrat cele 320 biblioteci

populare infiintate In anul 1903 de Casa Scálelor.
(pag. 1 f;1).

....
m
a)
;..
=
c.) TITLUL CARTII AUTORUL OBSERVATIUNÍ
ci
Z

1 Astronomia populara, tra-

ducere Camille plamarion Propr. Case! c.
2 Anuarul bancilor populare
din Romania pe 1901 . Casa Scdlelor 77
3 Anuarul bancilor populare
din Romania pe 1902. . 11 17

www.digibuc.ro
 126

Anexe. +.
ua)
s..
=
o TITLTJL CARTIT AUTORUL OBSERVATIIINÍ
6 .
Z

4 Agricultura, cunoscinte prac-

tice . . . . . . . . Dr. PopovicI-Lupa Propr. Case! 5e.
5 Biblioteca antialcoolica, fa-
scicula No. 11 si 12 . . . Spineanu si altil 77
6 BibliotecaMinervallo.1-8 Mal mult1 autorl
7 Basmele, traducere din limba
germana FratiT Grimm Propr. Case! 5e.
8 Bucatl alese pentru popor . Al. Vlahuta si Cosbuc 77
9 Cartea taranuluI roman . . Kirileanu si Brudaria 77
10 Cilauza dare meseril, cu-
vinte folositóre . . . . N. I. Bibiri
11 Caláuza pentre lnfiintarea
bancilor populare . . . . Dumitrescu-BumbescI
12

13
traducere ..... .
Cartea despre vieta lunga,
Carticica cultivatoruluI de
. Dr. L. Büchner Propr. Case! $c.
sfecle .... . . . . Dr. N. Popovici-Lupa
14 ChipurT si graiurI din Bu-
covina Em. Grigorovitza
15 Casa $cólelor", Infiintarea
si activitatea eI Alexandrescu-Dorna
16 Crestomatia limbil germa-
ne, traducere Casa $cólelor Propr. Case! $c.
17 Cunóscerea plantelor cu
aplicatiune la medicina
populara Dr. St. BartolomeR1
18 CiocoiT yacht si nouI . . . N. Filimon
19 Dascalul poporulul . . . . Gadineanu si altiI
20 Episod din domnia luY
Alexandru Guza-Voda . . Basilic, C. Livianu
21 Domnita Ruxandra . . . N. Gane
22 Epistola enciclica a patriar-
chulul de Constantinopole. Sf. Sinod
23 Fapte si vorbe romanescl . G. Cosbue Propr. Casel Sc.
24 Fericirea d'a träl, traducere Sir John Lubbock »
25 lgiena bucattrieI Dr. I. Laumonier !
26 Igiena In casa teranuluI . . Dr. Sofron Comsa
27 Istoria musicel In Italia,
Francia si Germania . . Brendel Propr. Casel $c.
28 Imnuri religióse pentru copil. Iacob Negruzzi
29 Istoria rasboiuluIruso-turco-
roman . . . . . . . Capitan Daminan Gh.
30 Industria mataseI . . . . A. D. Xenopol
31 Invatatura crestinésell a bi-
sericel ortodoxe, p. I si II. I. Stefanelli
32 Istoria Romanilor sub Mi-
chaiu-Vitézul N Balcescu

www.digibuc.ro
 127

Anexe.
'4
0
$..
= TITLUL CARTIT AUTORUL OBSERVATIIINi
6
Z

33 In grficlina de ponil (pies&

pentru teatru) Alex. Timotescu
34 IncercarI asupra stäriI so-
ciale a poporulul roman. Alex. Philippide
35 Invet. agricol In scóla rurali. N. Nicolaescu
36 loan CreangkOpere complete Ed. Minerva"
37 Liturgica bisericiI ortodoxe. Juv. Stefanelli
38 Legendele sae basmele Ro-
manilor . . P. Ispirescu
30 Morala crestin& I B. M.
40 Memoriile RegeluI Carol I. Martor ocular
41 Mitologia greca si roman& . $t. Mihäileanu
42 0 lectiune de geografie
asupra Banatulul . . . . V. V. Maniu
43 Omul preistoric, vol I si II
(legat la un loc) . . . Sir John Lubbock Propr. Case! Sc.
44 Povestea banilor de aur. . . Aurel Alexandrescu
45 Poesil, opere complete -(ed.
Minerva") V Alecsandri
46 Povete populare pentru cu-
nóscerea bólelor la animale. G. Jocu
47 PoesiI (ed. Saraga) . . . D. Bolintineanu
18 Pros& idem, Vieta lui
Alexandru I. Cuza .
49 PovestI (ed. Saraga) . . El. D. O. Sevastos
50 Povestile PelesuluI (idem). Carmem Sylva
51 Pneumo-enterita infectiós& la
porci Dr. I. St. Furtun&
52 Povetuitorul pentru carto-
nagiu N. I. Moga
53 Robinson Crusoe . . . . Daniil de Föe Propr. Case! Sc.
54 Romania pitorésca . . . . Alex. Vlahut&
55 Scóla de tesatorie . . . . Olga Mironescu
56 &Heil lit. si. istorice, vol. I Alex. Odobescu
57 » Il 12

58 » 21 1 I III 2)
59 Societfitl cooperative, co-
merciale si industriale C. Brudarie
60 Sciintele naturale cu aplica-
tiune la grädina smile! . D. Nitescu
61 Sfaturi teranilor G Vasilescu
62 Tarifele telegrafice, telefo-
nice si postale . . . . R. N. Preda
63 1848 In Romania . . . Oficial
.

64

65
nerva") . . - .....
VersurI si pros& (ed. Mi-
Gr. Alexandrescu
pile revolutionare . . . . C. Colescu-Vartic .

www.digibuc.ro
 128

Anexe.
a)

E TITLUL CARTII AUTORUL OBSERVATIUNI

6
4
66 Dace Maitt . . . . . . . C. Banu
67 Revisa Nouh, anul VII . B. P. Hasdett
68 , Gazeta SáténuluI, anul
. . . . . . . . C. C. Datculescu
69 Revista Gazeta StIténulul,
anul XII /I
70 Revista Gazeta SttténuluI,
anul XIII . . . . . . . 1/

anul XIV . . .....

71 Revista Gazeta Sáténulul,

72 Revista Gazeta SáténuluI,

anul XV . . . . . . 17

73 Revista Gazeta SáténuluI,

anul XVI . . . . . . 17

74 Revista Gazeta Sta6nului,

anul XVII 77
76 Revista Gazeta SâténuluT,
anul XVIII . . . . . . 17

76 Catalog inventar. . . . .
77 Registru cu buletine de Im-
prumutat cirti de bibl. .

Anexa No. 51.

Regulamentul din 26 August 1898, pentru functio-

narea bibliotecilor populare (pag. 161).
ART. I. Pe laugh scólele primare urbane si rurale se vor
Infiinth treptat biblioteci populare, carI vor fi puse la di-
spositiunea publiculuI si vor functionh sub conducerea si
Ingrijirea directorulul sag dirigintelul salleI.
ART. 2. Fondul de cárti al bibliotecilor populare se va
formh :
a) Din arti procurate de Stat, judet sag comuná ;
b) Din donatiuni particulare ;
c) Din cärtile carI (mail deja proprietatea scOleT, In mo-
mentul InfiintArii bibliotecil ;

www.digibuc.ro
 129

d) Din dull' procurate cu timpul, din fondurI propriT ale Anexe.

laibliotecil, sag prin ori-ce alte mijlóce.
ART. 3. Pentru ca Statul sag judetul sa procure cartsi
pentru bibliotecI, se cere ca c(5la sä poséda, ca mobilier
.pecial, cel putin un dulap Inchis cu cheie, avtmd §i un
sertar Inchis cu cheie pentru conservarea catalogului bi-
bliotecii §i a celor-lalte scripte relative la dinsa.
ART. 4. Primirea In biblioteci a cartilor procurate alt-fel
-dealt de minister nu se va puté face decal cu aprobarea
revisorului §coIar.
Acéstä aprobare se va cere de care directorul sag di-
rigintele §c6161.
ART. 5. Ori-ce carte primita In biblioteca se va Inscrie
imediat In catalogul biblioteciI, care face parte din inven-
tarul §cólei. Tot-deodatá ea se va Insemna cu sigilul §có-
lei §i cu semnatura directoruluI sag diriginteluI §i se va
provedé cu o eticheta gumatä, purtand numérul de ordine
la care s'a trecut cartea In catalog, precum §i numérul vo-
lumuluI, pentru opurile cu mai multe volume.
Eticheta se va lipi, pe cat posibil, pe muchea cartii.
ART. 6. Cand o biblioteca populará ajunge sa cuprinda
mai mult de 100 de opuri, atunci directorul sag dirigintele
-este obligat a Intocml, In afar% de catalogul de maI sus,
un al doilea catalog, pe muterii, In care töte opurile din
biblioteca se trec dupa legátura logica dintre ele.
Capitolele acestui al doilea catalog vor fi obicinuit ur-
mátórele :
1) Religie, filosofle (psichologie, logica, etica, etc.), pe-
dagogie §i didactica ;
2) Economie politia, legislatie, administratie ;
3) IstoriI §i biografiI ;
4) Geografie i cál6torii ;
5) Literatura : poesii, teatru, nuvele, romane ;
6) Sciintele matematice ;
7) Sciintele fisico-naturale ;
8) Limbisticá ;
9) Agriculturti, industrie, comercig, me§te§ug ;
Raport adresat M. S. Regeha.Anexe.--Spiru Haret. 9

www.digibuc.ro
 130

Anexe. 10) Diverse.

De la un capitol la altul se vor lása, foi albe suficiente.,
spre a se troce nou6 opuri, ce s'ar adgoga pe viitor.
La bibliotecile posedand §i catalogul pe materiT, se va
adgoga pe eticheta mentionatg la art. 5, atilt nurnOrul ca-
pitolului, cat §i numárul curent din el, sub care este tre-
cutä cartea In catalogul pe materg.
ART. 7. Cgrtile se pot imprumuta pentru cetire, In lo-
calul c(Ilei, In orele fixate de director sail diriginte qi sub-
privigherea lui.
Ele se pot Imprumuta §i acasá, lush', pentru bibliotecile-
urbane numai la persOne domiciliate In circumscriptia §cO-
lei sail In circumscriptii limitrofe, iar pentru cele rurale-
In comuna In care se aflá §cOla sail In comunele limitrofe_
Imprumutul se face dupg semnarea until buletin de ce-
rere, care va face parte dintr'un registru anume. Cererile-
se adresézá In ori-ce oi, Insá numai In oreld fixate de di-
rector sag diriginte.
Dacg Imprumutátorul va fi minor, cererea va fi semnatá
0 de pgrintele sag patronul WI.
Catalogul-inventar, precum i catalogul pe materii vor-
fi puse la dispositiunea orT-cui ar dorl sá le consulte.
ART. 8. Imprumuturile se fac numai pentru câte un sin-
gur volum de odatg. Ele nu vor fi pe termin mai lung de-
15 4ile ; se pot Insg reinoi pentru acela0 volum, cu con-
ditie ca, la expirarea primului termin, volumul sg fie pre-
sentat directorului sag dirigintelui spre controlare.
ART. 9. Dacg pang In 8 eile dupg expirarea terminululi
pentru care cartba a fost Imprumutatg, ea nu este inapoiatá
bibliotecii, Imprumutgtorul va fi urmgrit de director sail
diriginte pentru restituirea pretuluT ei, precum §i a chel-
tuelilor de urmárire.
Tot a0t se va urma §i dacg cartea se va restitui dote-
rioratg.
ART. 10. La finele fie-cgrui an, directorul sag dirigintele-
va adresa revisorului §colar un raport separat asupra stg-
ril bibliotecii, a schimbárilor supravenite Intr'insa In cur

www.digibuc.ro
 131

sul anuluI expirat, asupra numtiruldi de volume lmprumu- Anexe.

tate, etc.
ART. 11. Bibliotecile populare stint supuse inspectiunii
.i controluluI autoritItilor §colare.
Abaterile directorilor .1 dirlgintilor de la regulamentul de
fat5,, orI de la instructiunile ministeriale, privitGre la aceste
bibliotecI, se pedepsesc conform legfl Inv4t5,mIntuluI primal.'
§i normal-prim ar.

Anexa No. 52.

Listä de cärtile cu cari s'ail. Inzestrat 145
biblioted infiintate din initiativa privata de pe langä.
143 c61e primare rurale 0 urbane
§i pe langa doué parochll rurale din judetul
Romanafi (pag. 161).

0
i.
E TITLUL CARTIT AUTORUL OBSERVATIUNÍ

4
1 Anatolida, poem& . . . . L Heliade-Rklulescu.
2 Astronomia popular& (tradu-
cere) . . . . Camille Flamarion. Edit. si pr. Casa lc.
3 Anuarul b&ncilor populare
din Romania pe 1901 . . Casa Sc6lelor. idem
4 Agricultura, cunoscinte prac-
tice Dr. N. Popovici-Lupa. idem
5 Bibliotecaantialcoolia, rase
No. 11 0 12 MaI multi autori. idem
6 Basme (traducere) . . . . F'ratii Grimm. idem
7 Cartea tbranului roman . . Brudariii si Kirileanu. idem
8 Cáláuza clitre meseriI . . . N. I. Bibiri.
9 Cartea despre vieta lung a Dr. L. Büchner. Edit. si pr. CaseI *c.
10 Calauza pentru infiintarea
b&ncilor populare . . . . Dumitrescu-Bumbesci
11 Carolida, poem& I Thorand.
12 CAlhuzapentru sulfatul grau-
lul si uscatul fructelor In
aparate, 2 farm . . . . . ChirovicI.
13 Casa *cólelor, Infiintarea si
activitatea el Alexandrescu-Dorna.

www.digibuc.ro
 132

Anexe. +.
PI

Q TITLUL CARTIT AUTORUL OBSERVATIUNÏ

6
Z

14 Crestomatia (traducere) . . Casa Scólelor. Edit. si pr. Case! Sc.

15 Cunóscerea plantelor cu a-
plicatiune la medicina
popularrt Dr. BartolomeO.
16 Dasciilul poporuluI. . . . . Gfidineanu si altiT.
17 Educatiunea nationalh, fasc
I si II M Caloianu.
18 Epistola enciclicrt a Patriar-
chulul de Constantinopole. Sf. Sinod.
19 Fericirea d'a trfii (traducere) Sir John Lubbock. Edit si pr. Case! Sc.
20 Igiena bucittirieI (traducere) Dr. I. Laumonier. idem
21 Istoria musiceI (traducere). Brendel. idem
22 Institutiile Româniel . . . I. Heliade-Rádulescu
23 InvOtiitura crestinésck a bi-
sericil ortodoxe, 2 vol. . I. Stefanelli.
24 In grádina de pomI, piesit
de teatru sfitese . . . . Alex. Timotescu.
25 Memoril din timpul rásbo-
ittlul 1877 '1878. . . . . St. Georgescu.
26 Omul preistoric, vol. I si II Sir John Lubbock. Edit. si pr. Case! Sc.
27 PoesiI populare despre
Avram Iancu . . . . S. Fl. Marian.
28 Pov estirI patriotice si morale Radu Popescu.
29 Povesti populare pentru ou-
nóscerea boilelor la animale. G. Jocu.
30 Robinson Crusoe . . . . Daniil Fiie. Edit si pr. Case! Sc.
31 Gazeta Sfiténulul, anul XIV
si XV C C. Dactulescu.
32 Mórala crestiná . . . . . I. B. M Edit. si pr. Casel Sc.
33 Monografia raselor de ghinI. N. Filip.
34 Mama si copilul Dr. Ecaterina Ralli.
35 Notiunl elementare de mu-
sicii. . . . Gh. Stefânescu.
36 Povestea banilor de aur Aurel Alexandrescu
37 Romania pitoréscit . . . . Alex. Vlahutli. Edit. si pr. Case! Sc.
38 Schite si amintirl din Italia. Smara.
39 Scóla de tesotorie . . . . . Olga Mironescu.
40 Sciintele naturale cu aplica-
tiune la grädina sciileI . D. Nitescu.
41 pile revolutionare . . . . C. Colescu-Vartic.
42 Dece Maiu C Banu.
43 1848 In România Oficial.
44 Ingrijirea vacilor si epelor
pline . ...... . . D. Alexandrescu.
I Pop-Reteganul.
43 Nuvele si schite

www.digibuc.ro
 133

Anexa No. 53. Anexe.

Referatul d-lui profesor C. Meissner Inregistrat la

No. 13.954 din 1903, In cestiunea formäriI uneI bi-
blioteci pedagogice si resolutiunea ministe-
rial& (pag. 176).
Se decide imprimarea unei biblioteci palagogice pentru
usul Inv6tAtorilor si institutorilor. Primul ei fond se va
compune din cele 10 scrierl propuse la pag. 6, 8 si 9 din
acest raport. Ace le din aceste dirtl, earl' nu sunt traduse,
se vor traduce de persOne car): se vor alege de not Fie-
care carte se va imprimA In cAte 6.000 exemplare, In mo-
dul cel mai economic posibil si se va vinde pe costul ei,
plus un adaos de 15 la sutr pentru a acoperi perderile.
Se decide In principiti Infiintarea cate uneI biblioted jude-
(ene, pe lfing 5. revisoratele scolare, formate din cArti pro-
priI pentru a Intretiné, a completa si a desvolth cuno-
scintele corpuluI didactic primar. Crtrtile acestor biblioted
se vor puté Imprumutà membrilor corpului didactic pH-
mar, dupa Ore-cari regule eari se vor fixa, destinate a asi-
gurà conservarea artilor. Casa Sc6lelor este InsArcinatil
tu executarea acestel resolutiunt
13 Maitt 1903. Ministru, HARET.

Domnule Ministru,
Conformandu-m6 InsarcingriI cu care m'atI onorat de a
Intocnii un catalog de cArtile necesare uneI biblioteci pe-
dagogice, ImI permit a supune InalteI d-v6stre aprecied
atat catalogul cerut cilt si considerantele ce m'ail cglAuzit
In felul alcAtuirfr sale.
Se simte necesitatea unei ast-fel de biblioteci pentru
usul membrilor corpului nostru didactic primar ?
Dac . este adev6rat a In off ce ramurg a cugetiiriI si
activiatiT omenescI, progresul se Intemeiazg, din generatie

www.digibuc.ro
 134

Anexe. In generatie, pe ceea ce a5 cugetat si lucrat predecesoria; de

sigur a e o datorie de a pune pe institutorI si InvdthtorT
In posibilitate A, cunósa, scrierile marilor cugetätorI In ce-
stiunI de educatiune. Ar fi lucru neiertat sä ne multumim
cu bagagiut pedagogic posedat de norma1isti1 absolventi,
In momentul and pArgsesc lAncile scdlei, cu notiunile ele-
mentare clpdtate dintr'un manual mai mult sail mai putin
sclrbgd de pedagogie sail dinteun compediil sec de istoria
acesteI scinte, färA sh, ne gandim la necesitatea ce o simte
ori-ce inte1igent6 normalà de all litrgi cercul cunoscinte-
lor relative la profesiunea ImbrAtisata. '1. du& ne-am mul-
turnI noi, nu s'ar multumi clinqii, tineri In cea mai mare
parte entusiastl si doritori de a se cultivh .i perfection&
In interesul Indeplinirfl misiunii lor.
Dar nimic nu p6te arunch o lurninh, atat de vie asupra
problemelor ce ne preocupit, nimic nu e In stare sil ne
deschia, orizonturi atat de largI ea adancirea In scrierile
adevdratilor promotori ai sciintei. In ori-ce ramuril, de vreI
sit pátrunqI cestiunile si sh te phtrumil de adev6r, mat
de te pune In contact direct cu aceia cari ail pus terne-
liile stinteT acumulate si sistematisate In urmil, In manu-
ale si compediT, de OrnenT de a doua si a treia manä.
Ceea ce importh, deci, este sit punem pe absolventiI sal-
lelor nóstre normale In situatiune sh, se adape la isv6re,
Intru cat acdsta este cu putintA. De ce s5. fie nuirginiti a
cun6sce cugetárile unuI autor clasic numai prin prisma
creerului until ilustru X sail Y Ore-care? Vom fi tot-dea-
una Inteun castig neasemuit de mare, recurgênd la origi-
nale si nelimitandu-ne la prelucritrI.
De asemenea consideratiunI a fost de sigur cälliuzit le-
giuitorul din 1893, cand a introdus studiul limbilor strgine
moderne In programa scólelor normale. Scopul erh cainsti-
tutoriI si InvdtItoril sh. se p6til folosi de operele de valóre
din literatura pedagogich strAinA,, fie francesá, fie germanrt.
Pentru motive, pe cari n'avem a le discuth, acl, s'aii su-
primat limbile moderne prin legea din 1901.
Atunci v'atI gandit d-v6strh, cum s'ar puté Implini golul

www.digibuc.ro
 135

ce rëmâne, ce ar fi de filcut pentru ca institutoril §i Invg- Anexe.

-tatoriI sit fie lipsitj de putinta de a cunósce scrierile pe-
-clagogice de valOre recunoscutd. Si ast-fel, 41 ajuns la so-
lutiunea IntemeieriI uneI mid biblioted pedagogice.
Solutiunea e fericitá, de Ore-ce cu tOte silintele ce-§I dii-
duserd profesoriI de limbi moderne nu se atinsese scopul
41e a ajunge pang' acolo cu normalitiI, ca eI sd se WA
servi cu folos de textele originale ale autorilor strttinl. Pu-
atêndu-le la Indemand bune traducerl de opere bine alese,
cittigul cultural va fi cu mult mai Insemnat.
*
* *

Din ce fel de lucrdrI ar trebul sd fie compustt o biblio-

tech pedagogicd?
In primul loc se Intelege din operele principale ale pe-
41agogilor clasici, dupd cum am vegut maI sus.
Insd nu numaI gat :
0 asemenea bibliotecil ar trebui sd mai cuprindd i lu-
-cruel de interpelare §i vulgarizare ale acelora dintre cori-
fell cugetátorI, ale cäror opere originale sunt grett de pri-
-ceput, fie din pricina fonduluI prea abstract, fie din aceea
...a formel greele.
sr), ne ghndim bund-órá la Herbart, pe care ne rezemdm
apr6pe eu OW alp' ne ocupdm In Romania de cestiuni
pedagogice. SA-I traducem lucrdrile ? Acésta ar fi cu si-
-gurantd o muncit Mil folos practic. Dacd ast541 o mare
parte din lumea pedagogicd se tine de §c6la ltif Herbart,
.acésta se datoresce vulgarisatorilor filosofuluI, iar nu di-
rect acestuia; scrierile lui nu stint pricepute §i gustate de
c At de un numár fOrte restrins de Omeni, chiar §i In Ger-
mania, §i nu putem pretinde ca ele sA, fie pricepute §i gu-
state de dascillii romilnI.
Dar numaI In asemenea casurI exceptionale recurgem la
prelucrarI; regula generald r6mftne ca biblioteca pedago-
-gicd sit nu contind, decht opere originale.
In fine, ar trebul sti se adune In câte-vh volume scrie-

www.digibuc.ro
 136

Anexe, rile mat de scimit roinanesci, fie particulare, fie oficiale, re-
feritóre la cestiuni de educatiune sag de InvOtamInt.
Aci ar intra articole mal Insemnate din revistele nö-
stre pedagogice, circuläri, rapárte, cuvIntari tinute In ca-
merle legislative de ministri, raportori, senatori sag de
putati cu prilejul desbaterilor diferitelor legi asupra ins-
tructiunii sag a unor interpelari mat' importante, etc.
Daca töte acestea nu ag caracterul sciint.ific al operelor-
pedagogilor clasici, In schimb ele interesözö, prin faptul crt
In ele se oglindesc nevoile nóstre, cii ele sunt isvorite din
Imprejurárile In cari truim noì cii sunt mal apropiate de-
felul nostru de a gandi si simti.
De alt-fel, sil nu se Ingrijösca nhneni cli ar fi lipsind
dintr'Insele Inältime de veden i cunoscinte temeinice, pro-
fitabile cititorului ; e vremea sg. Incepem sá avem mai multa
incredere In noi i sii Incetam a privi ca o datorie de bon-
ton de a despretul tot ce e al nostru si de a pAstra, ad-
miratiunea numai pentru cei ströini.
Inteo bib1iotecì pedagogic6 a Invöt/torilor ronuini, tre-
bue sii figureze i luceari roniânesci.
In raportul de fata Mkt am a mö restringe uumai la.
obiectul Insärcinárii ce ati bine-voit a-mi da, anume de a
propune lista principalelor opere strAine ce ar trebul tra-
duse, spré a forma. primul simbure al bibliotecii pedago-
gice pentru dascglii primari.
Tinusem numai sa mentionez earl' ar putO (fi diversele,
elemente constitutive ale unei asemenea biblioteci.

Problema de deslegat e mult usurata, prin faptul cii

existá In striinAtate asemenea biblioteci sag colectiuni de
scrieri pedagogice mai Insemnate.
De felul acesta sunt :
1) Bibliothek padagogischer Klassiker, herausgegeben von
Fr. Mann. Verlag von Hermann Beyer u. Söhne in Lan-
gensalza.

www.digibuc.ro
 137

Din acésta colectiune ail aparut pang, In present 24 autor1 Anexe

In 32 volume ;
2) Padagogische Klassiker herausgegeben von Dr. G. A.
Lindner. Verlag von A. Pichler's Witwe und S8hne, Wien.
Ail apärut 18 volume, altele nu se vor mai publia.
3) Karl Richter's Padagogische Bibliothek, Leipzig.
4) In cursul anului trecut 1902 a Inceput a apare o nouil
colectiune Schroedels Peidagogische Klassiker, Halle a. S.,
In care s'ail publicat Ong acum vre-o 10 volume.
In literatura francesä nu sciù sä existe asemenea co-
lectiunI aï clasicilor pedagogiel.
Scriitorii celebri, ale aror opere. ail fost adunate In a-
ceste colectdunT, sunt in bung, parte aceiasT. Ast-fel gäsim
si In colectiunea hil Fr. Mann si In aceea a lui G. A. Lind-
ner acestea sunt bibliotecile ceie mai bogate si maï rès-
pfinditepe Luther, Comenius, Pestalozzi, Salzmann, Fichte,
Niemeyer, Dinter, Froebel, Diesterweg. Pe primiI treI din
acestia, Luther, Comenius, Pestalozzi i-a introdus si Schroe-
del In colectlunea luT.
In schimb avem In colectiunea lui Mann pe Locke, Mon-
taigne, Fdndlon, Rousseau, Herbart si attn., earl* lipsesc In
colectiunea lui Lindner ; iar In acdsta din urmä pe Quin-
Milan, Jacotot si altil, ce nu figurdzI In cea d'intâill.
In fie-care din aceste colectiuni Insä n'avem a face cu
o simplä reeditare, sail, and autorul e sträin, cu o simplil
traducere a operelor clasice.
Fie-care volum cuprinde biografia si caracteristica au-
toruluï, precum si notele explicative necesare pentru tie-
plina Intelegere a textului.
Dupli modelul acestor colectiuni, propun sä, se alatuiasa
si biblioteca nóstrá pedagogia ; iar primele scrierT, ce ar
trebui sa figureze Intr'Insa, ar fi dupà pgrerea subsemna-
tului urnAt6rele :
1) I. Amos Comenius, Didactica Mare".
2) I. Enric Pestalozzi, Leonard si Gertrud" :
3) I. Enric Pestalozzi, Cum Gertrud Is1 Invata copiiI";
4) J. Locke, Cugetäri asupra educatiuniT";

www.digibuc.ro
 138

Anexe. 5) FEin6 ion, Educagunea fetelor";

6) J. J. Rousseau, Emil" (din cartea IV se va omite
Profesiunea de credintä a vicarului Savoiard");
7) Diesterweg, Catevh, din articolele acestui scriitor pu-
blicate de el In Rheinische Bliitter" §i anume :
1) Asupra principiului suprem In educagune;
2) Inv6.0mIntu1 trebue sO fie conform naturel §i con-
form culturil;
3) Fie care Inv6tiltor, un cunosciAor al naturei, fie-care
Inv6tAtor rural, un naturalist ;
4) Dumnedeil in naturä ;
5) Aforisme pedagogice ;
6) Diverse.
Scrierile acestor 7 autori sunt trecute In ordinea In care
ar urrna stt. fie traduse, In casul de a nu se puté Intro-
prinde traducerea lor de odatä, fie din lips6 de mijI6ce,
fie din lips6 de traduc6torl competing.
Ast-fel, Inainte de tóte, sä se punii la Indemâna corpului
nostru Inv6tAtoresc Didactica magna" a lui Comenius
cele 2 opere clasice ale lift' Pestalozzi; In urnitt CugetArile
asupra educagunei" de Locke, §i a§h mai departe
Recomandatele 7 scrieri trebuesc traduse §i puse la di-
sposigunea cetitorilor In Intreghne, iar nu In fragmente sa
extrase. Cu fragmente sail extrase nu se pOte ajunge la
ptttrundere deplinti, la adâncire In scrierea unni autor, lucru
tocmai la care gnem. E cu mnit preferabil sä presentlm
cetitorilor un numOr mai mic de opuri §i pe aceste numai
treptat, dar 161e hdregi, decât sO le dAin frinturi, cu care
scopul nu p6te fi ajuns.
La operele enumerate mai adhogam ce-va.
Cred cO e neapiirat necesar stt le ant ocasiune dascsa-
lilor no§tri sO fad, mai de apr6pe cunoscintii cu pedagogia
herbartianl. La chiar scrierile lui Herbart nu putem gAndi
pentru motivul arätat mai sus. Ceea ce se pOte face Insä
este de a se traduce lucräri de acelea, priir cari ideile fi-
losofului att fost mal bine lämurite §i fäcute accesibile pu-

www.digibuc.ro
 139

blicului german. De aceea adaog la lista de mai sus ur- Anexe.

mAtÓrele 2 lucrari :
8) Chr. Ufer, Vorschule der Pildagogik Herbarts", Dres
den. Verlag von Bleyl a. Kaemmerer o fOrte luminósá
introducere In pedagogia moderná herbartianá ;
9) Dr. \V. Rein, A. Pickel und E. Scheler, Teorie und
Praxis des Volkschulunterrichts. Das erste Schuljahr",
Dresden. Verlag von Bleyl und Kaemmerer, din care op
se va traduce numai partea I, Die Grundlegung" cuprin-
-Ond principiile fundametale ale didacticel si metodicei In
sistemul lui Herbart.
Aceste none lucrárI In total le propun, ca prima serie.
pentru lnceputul Intemeerii unei biblioteci pedagogice. Mal
tArditi ar veni rIndul altor scriitori, ca Salzman, Niemeyer,
Fraebel, Dörprfeld, Jacotot, Herbert Spencer si altil ; dar
acéstá a doua serie se referá la un viitor prea Indepártat
de o cam datil, ca s'a, insist mai mult asupra ei In acest loc.
Dail ad ate-vh. note bibliograflce cari vor putO servl
persónelor Insárcinate ca traducerea si comentarea opere-
Jar, precum si ca alcátuirea biograflei autorilor clasici.
I. Amos Comenius, Grasse Unterrichtslehre, mit einer
Einleitung von Dr. Gustav Adolf Lindner, 4-te Auflage (din
kolectiunea Piidagogische Klassiker") vol. I.
Amos Comenius, Grosse Unterrichtslehre, ilbersetzt, mit
_Anmerkungen und des Comenius Biographie versehen von
Prof. Dr. Th. Lion, 3 Auflage (Din Bibliothek pildagogi-
scher Klassiker" publicat6 de Fr. Mann).
Leben und Schicksale des Comenius von Anton Vrbka,
Znaim 1892. Fournier u. Haberler (scriere festivá cu oca-
siunea jubileului de 300 aril al nasceril lui Comenius, cu-
prinend, In anexá, si tart literatura germara asupra lui.
G. Migot, Jean Amos Comenins, Le dernier évêque morave,
Etude pédagogique et théologique, Paris 1891. Henri Fa-
vre, 15 rue Racine. P. Garboviceanu, Didactica mare a lui
Comenius.
I. E. Pestalozzi, Wie Gertrud ihre Kiinder lehrt, Mitthei-
lung und Comentar von Karl Riedel (volumul al III-lea

www.digibuc.ro
 140

Anexe. din colectiunea Plidagogische Khassiker" publican de G.-

A. Lindner) I. E. Pestalozzi, Lienhard und Gertrud, mit Ein-
leitung und Anmerkungen von Dr. I. Wychgram (volumuf
al XVIII din Pildagogische iKlassiker" publicat de G. A-
Lindner). Pestalozzi's ausgewählte Werke mit Einleitungen
und Pestalozzi's Biographie, herausgegeben von Fr. Mannr
4 Auflage, 4 Blinde (In Bibliothek pädagogischer Klas-
siker" publican, de Fr. Mann). Etudes sur la vie et les
travaux pédagogiques de I. E. Pestalozzi, par P. P. Pompée
Paris, Delagrave, 1 vol. 1878. Pestalozzi, Etudes biographi-
ques par I. Guillaume, Paris, Hachette, 1 vol. 1890.
Iohn Locke's Gedanken über Erziehung. Mit Einleitung
und Anmerkungen, herausgegeben von Dr. E. von Sallwück
2 Auflage, 1 Band (Din Bibliothek plidagogischer Klassiker".
publican de Fr. Mann), Locke, Pensées sur l'éducation,.
traduction par Gabriel Compayré, Paris, Hachette 1882.
Fénélon und die Literatur der weiblichen Jugend in
7)

Frankreich, von Claude Fleury bis Frau Necker de Saussur'

von Dr. E. von Sallwük, Langensalza 1886 (Din Bibliotek
pädagogischer Klassiker" publican de Fr. Mann). P. Rous-
selot, Histoire de l'éducation des femmes en France, Pa-
ris Didier 1883, 2 vol. P. Rousselot, Pédagogie féminine,,
1

Paris, Delagrave 1881.

J. J. Rousseau's, Emil, übersetzt, mit Einleitungen , und_
Anmerkungen versehen, von Dr. E. von Sallwück, mit Rous-
seau's Biographie von Prof. Th. Vogt, 2 Blinde 3 Auflage
(In Bibliothek pädagogischen Klassiker", publican de Fr.
Mann). Rousseau's, Emil bearbeitet von Karl Reimer (In
Karl Richter's Pädagogische Bibliothek") Rousseau's Emil,
von Gehrig, Schroedels Pädagogische Klassiker). Pe Mug
acestea se va cituth o editiune maI nouä a WI Emile, In
limba francesä.
Diesterweg, Rheinische Blätter, ausgewählt und mit
Einleitung versehen von A. Chr. Tessen, 2-te Auflage (vo-
lumul al VI din colectiunea Pädagogische Klassiker" pu-
blican de G. A. Lindner).
*
* *

www.digibuc.ro
 141

voe sa ating In o fat/ a cestiunii ce ne preo- Anexe.

<ocupa ad. In isolarea, impusa de ImprejurarT, In care In-
vgtatoriT nevoitT sunt sg, traiasca departe de verT-ce focar
intelectual, nu-ml pot Inchipui o binefacere mai mare de-
cAt ac6sta, de a le pune la Indernâna un numgr de carp
de valOre reala pentru profesiunea lor, §i carT din cArti.
pot fi mai de mall valOre decat cele cuprindênd scrierile
marilor cugetatorl In materie de educatiune? Biblioteca
pedagogica e menitä s Impedice amortéla intelectuala a
invgtatoruluT, iar acolo unde efectele lâncecliriT s'ag ivit,
sT rede§tepte puterile intelectuale §i morale printr'o lee-
turn instructiva 0 Ina ltatOre.
Dar mg Intreb: fi-vor In stare multi dintre InvgtatorT
.sa-0 procure aceste crT, presupunênd ca le §i avem? Ori
cbt de eftine ar fi volumele, tare mg tern ca putinT dintre
-el' 10 vor putO plati luxul unel bibliotecl personale.
Mai mult Inca. Se Vote folosi tingrul nostru absolvent,
430t de pe bancile §cOlei, date fiind fOrte modestele lui
mijlóce banesci, de câte-va macar din scrierile pedagogice
literare sag sciintifice ce apar la noi? cog dintein0I nu
rgman pentru multa vreme numaT cu manualele §i textele
cu cari ag plecat din §cóla normala? Cine nu vede ca, tre-
and un numgr de anT fitrá lectura noua, Para hrana sub-
stantiall intelectuala, 1nvgtátorul nu va sta numaT pe loc,
ci va da fatal InapoT. Cum ca multi ag la dispositiune mica
biblioteca rurald, e adevgrat. Dar cel ce-0 Inchipue ca
acOsta colectiune de carticele, croitä pentru tgranul putin
maT rgsárit In cultura, pOte ajunge unuTInvgtator norma-
list, II pote satisface nevoile intelectuale §I morale, acela
31U cunósce actuala stare de lucruri.
Nu. InvgtatoriT multe ar citi, dar n'ag cum; din modestul
lor salarig nu-0 pot alcatuì o biblioteca a lor.
Aceste consideratiuni mg fac, Domnule Ministru, sa supun
aprecieril d-vóstre propunerea de a se Inflinta biblioteci
judefene, pe langa fle-care revisorat colar, pentru usul
membrilor corpuluT didactic primar al judetuluT. Fie-care
institutor §i Invgtator ar imprumuta cartile ce IT trebue,

www.digibuc.ro
 142

Anexe dupii dispositiunile unul regulament special. Ministerul, ad-

ministratiunea CaseT Scólelor, judetul, comunele §i particu-
larii ar puté contribul la sporirea num6ruluI volumelor din
bibliotecä. Stocul principal de dull' ar urrna s. consiste
din opuri relative la InvOtAmint, tractate i publicatiunt
pedagogice, la carl s'ar adaogh scrierl literare §i sciintifice
folositóre Inv6tAtorilor §i institutorilor. Sub numele de bi-
bliothèques cantonales, exista multe asemenea institutiunf
In Francia, Wand din, ce in ce maI mare avênt. Inspectorii
s,colari cercetézd listele artilor Imprumutate §i constatà-
rile ce le fac influentézä asupra aprecieriI meritelor per-
sonaluluI Inv6tatoresc de sub ordinul lor. (VedI raportut
d-lui Istria, inspecteur d'Académie, In publicatiunea oficialà
L'inspection académique", Paris. Imprimerie nationale, 1900-
pag. 586).
Utilisarea bibliotecilor judetene, din cart n'ar lipsi In
deosebi ciite-va colectiuni din biblioteca pedagogicA ce sun-
tetI pe cale de a Intemeià, ar avé o Inriurire Insemnata
In bine §i asupra discutiunilor i IntregiI activitgl a mem-
brilor corpului didactic primar din conferintele generale
cercurile culturale.
* *

In fine, Inch o lucrare, a arel nevoe e simtita, este ur-

mAtArea : lipsese cIrtl cuprindênd lecturi pedagQgice pen-
tru elevil din ultimile clase ale §cólelor normale. Ad nu
se pot cetl. Inch volume Intregi, ca cele propuse pentru
biblioteca pedagogia; afar/ de acésta ar trece Ore-§1 care
vreme pang la efectuarea lor. Se impune de aceea alca-
tuirea uneI crestomata pedallogiee, care sa cuprindà bucItr
alese din scriitoriI eel mal Insemnati In ale educatiuniI
instructiunit
Multumindu-yé, Domnnle Ministru, pentru onórea ce
fäcut, InsArcinându-mg cu Intocmirea cataloguluI de artile-
necesare uneT biblioted pedagogice, v rog s4 bine-yogi a-
primi Incredintarea deosebitel mele stime i consideratiunl
C. Meissner.

www.digibuc.ro
 143

Anexa No. 54 Anexe.

Extract din proiectul de lege pentru Inaintarea

pe loc a Invètätorilor, depus la Camera deputatilor
In Ianuarie 1899 (pag. 178).
In fie-care an se vor tin4 examene pentru Inaintarea pe
loc a InvOtgtorilor. Aceste examene se vor .tind Intocmai
(Mpg normeIe prevglute la art. 61 din legea asupra 'MOO-
mIntuldf primar si normal primar. Inv6tatoril car)" vor reu§i
vor cgpätà titlul de institutori, §i vor fi pllititi cu salarig
de 150 lei' pe lima', la care se va socoti gradatia, conform
legiT din 6 Martie 1883 ; el vor c ontinu6. Insga servi tot
In Inv4gmIntul rural. NumOrul de locuri pentru call se
vor Val asemeni examene se va fixa prin budget ; el Insil
nu va fi mai mic de 10, niel mai mare de 25, pentru fie-
care an
InvgtgtoriI, earl vor fi apiltat titlul de institutori In fe-
lul ar6tat In acest articol, vor pad fl transferati la o scúlli
urban5, din ora§, cu salaritt de 225 lei pe lung, dupg ce
vor fi servit ca institutori la o §e(511 ruralg timp de 5 aril',
§i dacg vor fi recomanda p. pentru acésta de cgtre inspec-
torul de circumscriptie.

Anexa No. 55.

Extract din raportul din 28 Februarie 1903
al d-lui S. Halita, inspector al Inv 6tamintuluI primar,
asupra resultatuluI examenului din 1902-3 pen-
tru Inaintarea pe loc a Inv6tAtorilor (comisiunea
din Bucuresci) (pag. 180).

Domnule Ministru,
Tin sil relevez In special reus,ita strá1ucit6 a conferin-
telor populare.

www.digibuc.ro
 144

Anexe. 176 marturisesc, Domnule Ministru, ca ori-ce bun Roman

nu puteh sa nu simta o adevrath mangaere sulletésca, vg-
dênd ac6sta falangh mandra de Inv6tatori, inzestrati cu
atat de variate i frum6se cunoscinte, stapini pe fermeca-
torul graitl al poporului nostru satesc, expunênd, cu uu-
rin i pe Intelesul lui, chiar lucrurI maigrele i mai ab-
stracte ; cautand a-i captivh atentiunea i interesul prin
pilde bine alese i prin povatuiri i Inv6taminte folositóre,
óse chiar din viata lui de tOte dilele, din pataniile i su-
ierintele lui.
Data numaI 20 la suta din Inv6tAtoriI nostri vor fi, In
privinta tinerii de conferinte populare, de forta celor ce
s'ati presentat Ia acest examen, putem fi siguri cI activi-
tatea lor, In cercurile culturale, fiind bine directionatT, va
da rOde neasteptate.
In tesil generalä, am constatat cu multumire c. mem-
bril corpului didactic primar rural, cari s'ail presentat la
acest examen, ail dovedit c sunt un element conscient de
Malta si warea chemare, ce ail de indeplinit In mijlocul
populatiunii nOstre rurale.
Pe de o parte, eel mal multI din el s'aìl afirmat ca buni
6meni de meserie, ce pot fi pusl la acelasI nivel cu eel mai
distinsl institutori, In ce privesce cunoscintele lor profe-
sionale ; pe de alta, ail dovedit ca ei depun o munca vred-
nich de t6ta lauda, spre a se inarmh cu o suing de cu-
noscinte, call le sunt indispensabile pentru a se put6 achith
de rolul ce stint chematl a Indeplini In mijlocul consa-
tenilor.
Pentru ca insil Incurajarea In ac6sta directiune i emula-
tiune sa mérga tot crescAnd, e nevoe, cred, ca numgrul lo-
curilor de avansare sa fie sporit, cel putin la 20 de fie-
care circumscriptiune.
Presedintele comisiunil
S. Halita
Inspector al invètdmIntulul primar si normal.

www.digibuc.ro
 145

Anexa No. 56. Anexe

Extract din raportul din 6 Martie 1903 al d-lui C.

Meissner, fost inspector general al InvètdmintuluI
primar, asupra resultatului examenuluI din
1902-3 pentru Inaintarea pe loc a
invétátorilor (comisiunea din IasI) (pag. 180).

Do»mule 111 inistru,

Conformându-ne art 13 al. 4 din regulamentul pentru

Inaintarea pe loc a Inv6tatorilor i InvëtAtOrelor, din 25
Aprilie 1902, avem onóre a supune, prin cele ce urméza,
InalteT d-vóstre aprecierl, observatiunile nOstre cu privire
la resultatul examenuluï.
Acest resultat este din cele mai Imbucurätöre. Ati in-
trat In luptA 50 de candidati §i din ace§tia ail isbutit 29
sa Intrunéscä mediile necesare la fie-care din cele patru
IncerarI, la carï ati fost supu0. Din ceI 29 s'ail afirmat
ca elemente de realä" valOre niaï bine de jumAtate, ceea
ce ne-a IndreptAit sal declarrun In ultimul nostru proces-
verbal No. 25, din 2 Martie, cuí acWia sunt Inv4AtorT cu
totul distin0 atat prin cultura general'a ce posedA, matu-
ritatea de gandire de care ail dat dovada i aptitudinile
lor didactice, cat i prin sentimentele de cart sunt Wan-
zitl In Indeplinirea misiunii lor, sentimete ce mani-
festat In deosebi cu prilegiul conferintelor t,inute In graill
popular.
ma este, Domnule Ministru. Dacä art. 57 din legea
Inv6tAmIntului primar §i normal-primar, In basa cáruia se
tin aceste examene, avea In prima linie menirea de a 'in-
-demna la muna rodnicá pe totl Inv6tátorii capabili din
VA, In vederea Imbungtatiriï situatiunii lor materiale qi
Raport adresat M. S. RegeluT.Anexe.Spira Hard. 10

www.digibuc.ro
 146

Anexe. de a da, prin acésta, un nod avint InvdtdmIntuluI nostru

rural, acest scop este cu sigurantä atins. Mai mult decât
atâta Insd. Resultatul examenului constitue o revelatie pre-
V&A pentru toti aceia ce se interesézd de viitorul Ora-
nuluI roman: revelatiunea crt téra posedd, printre Invdtd-
toe, mult mai numerOse elemente destoinice, harnice
Insufletite de focul sacru al misiunii, cleat s'ar (fi putut
crede.
R6s1dtirea fatald a acestor mode§t1 factori de culturd
pe tótä suprafata tdriT, isolarea lor de lumea cultd din
centrele maI Insemnate, a avut de urmare ca eI s5, nu fie-
cunoscuti sail sd fie cunoscuti. In rda. Fie din nepriceperea
putinilor doritori de bine ce veniad In contact cu din§il, fie
din causa relel credinte a multora din factoril interesati
a I ponegri, ajunsese un fel de cuvint de ordine de a-I
presenta ca OrnenT primejdio§I stárii sociale actuale, cu por-
niri rdsvrittitdre, ca du§mani ai neamulut Barbati sus pu§i
chiar dedead creddmInt acestor voci alarmate §i erail sin-
cer convin§1 de perversitatea In ganduri, simtiri §i nd-
zuinte a mareI majoriati a membrilor corpului nostru di-
dactic rural.
Tdtá acéstä situatiune provenia mai cu sémd, din faptul
cd Invdtdtorii, In majoritatea lor, nu erail cunoscutl cer-
curilor diriguitdre decât prin prisma acelor cari, neprice-
pênd rostul lumindrii poporului prin Inv6tAturd, Invluiaü
In acee41 urd i institutiunea§cdla§i pe representantii
sdiInvdtátorii.
Nu tágaduim cá §i ace§ti din urmá ad contribuit in parte
la rdul lor renume prin atitudinea provocatóre In con-
grese §i articole nechibzuite prin reviste a unora dintre
dln§ii. Dar catá sd recunsfoscem cá ace§t1 campionI Indrds-
neti §i culpabilI (mad putinI la numdr §i cá ceea ce le pro-
cura óre-§1 care gloriold In ochiI camaraclilor era tocmai
desnädejdea acestora fatA de invinuirile necurmate §1. ne-
meritate ce li se aduceail. E fir6scd revolta sufletdscd con-
tra nedreptátil.
Ast-fel dar adevdrata i principala calls/ a oropsiril cor-

www.digibuc.ro
 147

puldi InAtAtoresc tot acésta r6mftne : ignorarea adevèra- Anexe

tei sari de lucrurI, aprecierile gresite ale cercurilor con-
duc6töre, aprecieri suggerate de toti cei interesati a lovi
In sc(5lA si InvëtAtorii si Dómne ! multi mai sunt acestia
la num6r.
Acéstil situatiune erh sA mai dilinuiasch muitA, vreme,
ha chiar sA se Inr6utAtAscA, daca nu s'ar fi cAutat, pe tóte
dale, sit se scótA Inv6tAtorii din isolarea In care zAceail
si sii-T apropie de tog acei call voesc binele populatiunit
rurale.
BArbatul care a contribuit mai mult dealt fie-care la
acéstA apropiere sunteti d-vóstrA, Domnule Ministru. AO
arAtat InvOtAtorilor incredere si le-ati ridicat moralul, iar
urmarea a fost a primejdiosii, rèsvrAtitorii, criminali de
ell, sunt asteicri eel' mai folositori, priceputi si zelosi fac-
tori pentru ridicarea moralä, intelectualA si materialA a.
tOranului romhn.
Examenul nostru de Inaintare pe loc pOte fi privit ca
o verigA din lantul mAsurilor luate In vederea cunGscerif
mai de aprópe a valorii daseIlilor nostri. Aci Si-a dat In-
thlnire, nu tot ce e bun si destoinic In Invètrimintul rural,
cAel sunt multi Orneni de valóre ce nu s'aii presentat, dar
numod ce presintil óre-si care garantiT de Indeplinirea cin-
stitA a datoriilor In, si afar% din scólA. Null la acest exa-
men nu s'a presentat nici odatA prilegiul de a avé gril-
madA la un loc, In ash considerabil nurn6r, elemente din
cele mai alese din InvëtAmIntul rural. Se adunA, ce e drept.
Inv4Atorii In cercuri culturale, in conferinte generale, In
congrese ; dar In primele done din aceste feluri de adu-
nArl comparatiunea nu se pOte face decht In sfere mai res-
trânse, iar In congrese nu se presintá k,,i null desvAluesc
talentele tot-deauna eel mai alesi. Am avut din noia oca-
siunea de a constath cA nu gAlAgiosii de prin congrese,
guralivii si IndrAsnetii sunt tot-deauna si adevgratI frun-
tasi Intre fruntasl. S'atí distins In mod remarcabil la exa-
menul nostril Omenil modesti de tot, admirabil notati de

www.digibuc.ro
 148

Anexe. revisorii §colari, dar necunoscuti In cercuri mai largi. Exa-

menul a scos la ivélii pe cei mai de valóre ,i acesta o
un mare c4tig pentru autoritätile §colare.
C. Meissner, G. Fintinaru, M. Tomida.

Anexa No. 57.

Raportul din 3 Octomvrie 1898 al ministruluI

instructiuniI publice si al cultelor catre M. S. Regele
pentru Infiintarea medalieI Rèsplata muneil pentru.
invêtämintul primar (pag. 182).

Sire,

Legile sanctionate In anii din urmä asupra Inv6trunin-

tului public tind a pune din ce In ce mal multa regulli
In §coli. Corpul didactic cum5sce acum datoriile sale In
mod mai precis §i, prin urmare, este mal In mäsurä de a
s,i le indeplini cu exaditate. Este dar just ca, precum legea
(15, acum mijlóce maf sigure §i mai potrivite de a se re-
prima abaterile, sä, fie §i mijlóce cat mai multe de a se
recompensa zelul §i bunavoing.
In particular corpul didactic primar, urban §i rural, me-
rita atentiune, atât prin greutätile deosebite cu call are
a lupta, cat §i prin putinele mijlóce de recompensä de
cari dispunem In favárea lui, §i este cu atat mai necesar
acum putinta de a da un semn de multumire acelora din-
tre dln§ii, call 1§I fac datoria, cu cat In isolarea In care
trlesc eel mal multi din ei, trebue sit' li se p(Stä dovedi cti,
nu le lipsesce solicitudinea din partea autoritätif centrale.

www.digibuc.ro
 149

Acésta II va Maul In lmplinirea datorieI lor, prin faptul 0, Anexe

se vor simtì supraveghiati si sprijinitl.
Pentru aceste motive, cu respect supun la Inalta apro-
bare a MaiesatiI VOstre aláturatul proiect de decret, pen-
tru Infiintarea uneI medalti speciale pentru eel carI aduc
servicili Inteun fel óre-care InvétAmIntuldi primar si edu-
catiuniI populare.

Anexa No. 58.

Regulamentul din 30 Octomvrie 1898, pentru in-

stituirea medalieI Räsplata muncif pentru Inv4A-
mintul primar (pag. 182).
ART. 1. Se institue o medalie cu devisa «Ca ré,splata
muncil pentru InvétiimIntul primar», avênd doué clase,
care se va acordà drept Incuragiare si réspllitire pentru ser-
viciI aduse InvétámlntuluI primar si educatiuniI populare.
ART. 2. Medalia se dri, pe viatá.
ART. 3. Dreptul de a o purth este personal si nu se
transmite In nici un cas.
ART. 4. Numérul medaliilor acordate este nedeterminat.
ART. 5. Medalia se va acordà numaT pAmIntenilor, earl
vor fi adus servicii Insemnate InvétámIntuluI primar si edu-
catiuniI populare, fie ca InvétAtori si institutori, fie prin
scriert donatiuni importante, etc.
ART. 6. Medalia se compune : cea de clasa I dintr'o piesit
de metal, galbená, de form5, circulará, cu un diametru de
30 m.m. si o grosime de 2,/2 m.m. ; cea de clasa II din -
tr'o piesá de metal alb, avênd aceleasI dimensiunI si formil.
Medalia de amindoué clasele pórtá pe o parte In relief efi-
gia M. S. RegeluI Inconjurat5, de cuvintele : «Ca résplata.
muncil pentru InvétAmIntul primar», Inconjurate de o ghir-
landá de stejar, carI se unesce sus si jos prin ate o funtii.

www.digibuc.ro
 150

Anexe. ART. 7. Panglica este de nfatase moirée,latâ de 30 -rn.m.,

avênd In mijloc o bandä aIb, verticalä, latä de 10 m.m.
si de amindoue pgrtile ate o bandit rosie, verticalA, de
a ceeasI
ART. 8. Medalia se pórrá pe partea stangg, a peptulut
ART. 9. In nicT un cas nu se pone purth panglica sin-

ART. 10. NumaI Capul StatuluI are dreptul a acordh,

mcdalia.
ART. 11. Medalia se acorn, prin decret regal, In urma
raportuluI ministruluI intructiunil publice si al cultelor
decretul se publicâ prin Monitorul Oficial.
ART. 12. Un brevet subgcris de Capul Statulul, purtând
sigiliul regal si contra-semnat de ministrul instuctiunfi
publice si al cultelor se va da odatu cu medalia.
ART. 13. Medalia se perde din aceleas1 cause, din earl'
se perde si calitatea de cetatean român.
MembriI corpuluI didactic perd dreptul de a o purth când
vor fi pedepsitT cu excluderea din corp pentru tot-deauna,
conform art. 70, 71, 72, 73 si 74 din legea asupra
mIntuluI primar si normal-primar din 29 Aprilie 1896 si
art. 18, 49, 50 si 77 din legea asupra Invètrtmintului se-
cundar si superior din 23 Martie 1898.
ART. 14. Se va Vné la ministerol instructiunfl publice
si al cultelor un registru special pentru Inscrierea succe-
sivA a acelor curora s'a acordat medalia.
Acest registru va cuprinde, deosebit de numele meda-
liatuluI, si numèrul cu data expedieriI brevetuluI, precum
si clasa medalieI trimise.

www.digibuc.ro
 151

Anexa No. 59. Anexe

Art. 3 si 4 din legea invetamintuluT secundar si supe-

rior de la 23 Martie 1898 (pag. 199).

ART. 3. Liceele ail opt clase, fie-care de cate un an.

In primele patru clase obiectele de studiil sunt : religia ;
limbile romana, latina, francesa i germana ; istoria uni-
versala si istoria ; geografia generall i geografia OM;
matematicele rationate elementare, cu aplicatiuni la arpen-
tagiil, nivelare, drenage, irigatiuni si ca notiuni de comp-
tabilitate; elemente de fisica, chimie, sciinte naturale, cos-
mografie; notiuni de igienil; notiuni de drept usual si in-
structiune civica; caligrafie, desemn, musica vocahl,gimnas-
tich. Aceste obiecte vor fi predate In ash mod, in cat sit
formeze un ciclu complet de cunoscinte. Ele sunt obliga-
tOre pentru toti scolarii primelor patru clase.
In ultirnele patru clase, urmatórele obiecte de studiti sunt
obligatóre pentru totl religia ; limbile romana,
francesa i germana; istoria universala i istoria Ora; no-
tiuni de psichologie, de logica, de economie politica, drept
usual si instructiune civica ; musica vocala i gimnastica.
Afar% de acestea, scolariT, cari se destina studiilor cla-
sice si cari vor forma sectiunea clasica, vor mai urmà obi-
ectele urmátóre limbile lating i elena; repetitiuni de ma-
tematice, de scinte fisice i naturale, i desemnul ; iar cei
-cari vor forma sectiunea reala, obiectele urmátÓre : una
din limbile italiana sail englesil ; geografia ; matematicele
rationate (algebra si trigonometria plan/ i sferica, cu com-
plemente si cu teoria generala a ecuatiunilor cu o necu-
noscuta ; aplicatiuni la topografiie, nivelare, drenage, iri-
gatiuni, elemente de geometrie analitica cu douè dimen-
siuni; notiuni de mecanicá ratIonata si de technologie; no-
tiuni de geometrie descriptiva); fisica, chimie, cosmogra-
fie, scinte naturale, igiena, desemn liniar.

www.digibuc.ro
 152

Anexe. $colariI din sectiunea clasica vor puté Inlocui studinI

limbfl elene prin studiul fisiceI, chimiel, sciintelor naturale,
igieneI §i geografiel, urmand aceste cursurI In comun ea
eleviI din sectiunea reala.
ART. 4. Gimnasiile ail patru clase, fie-care de ate un
an. Programa lor de studitl este identica cu a color palm
clase inferiOre ale liceelor.

Anexa No. 60.

Orarele pentru gimnasii si licee dupa prograrnele

din 1 Aprilie 1899 (pag. 199).

Orar pentru gimnasig Fi cursul inferior de lice&

Gimnasiii §i lice& curs inferior [I II HI IV

Religia 2 1 1 1
Limba rominii, 4 3 3 3
latin& 2 9 3
71

1) trances& 3 3 3 2
,1 german& 3 3 3
Instructiunea civici, drept usual si economia polit icil 1
Istoria universal& 0 istoria tdrii .
Geografia si cosmografia .
Matematice rationate si elementare.
... . 2
3
2
2
2
2
9
9

Schntele fisico-naturale .
Igiena
... 3
2
3
2
3
4
3
3
1
Musica vocal& 9 2 2 2
Desemnul 1 2 1 1
Caligrafia 3 2 1
Gimnastica 1 1 1 11

26 28 28, 28

www.digibuc.ro
 153

Orar pentru eursul superior de lieefi Anexe.

1
Clasic Real Modern
Lice& curs superior
V 1 VI VII VIII V VI VII VIII V VI VII VIII

Religia '1 1 1 1 1 1
Limba roman& . . . 3 3 3 2 3 3 3 2 3 3 3 2
), latin& . . . . 8 8 6 6 -- 8 8 6 6
elena . . . 5 5 5 6
francesft . . . 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
germana. . . 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
, italian& sau en-
lesii 3 3 3 3
Filosofia, dreptul, in-
structiunea chick eco-
nomia politic& . . . 2 3 2 3 2 3
Istoria universal& 0
istoria OM . . . 2 2 3 3 2 2 3 3 2 2 3 3
Geografia 2 2 2 2
Matematica. 2 2 6 6 4 4 2 2 2 1
Sciinte fisico-naturale. 2 2 3 3 5 5 3 3 5 5
Igiena 2 2
Musica vocal& . . . 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Desemnul 1 1 1 1 1 1
Desernnul liniar . . . 2 2 2 --
Gimnastica. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

28 28 28 28 28 28 28 28 28 28 28 28

Anexa No. 61.

Art. 5 si 6 din legea InvétämintuluI secundar si su-

perior de la 23 Martie 1898 (pag. 202).
ART. 5. Obiectele de studitl In scálele secundare do
fete de gradul I sunt religia; limbile românL francesá,
gerrnanA ; geografla generali i geografia Oaf; istoria ge-
nera15, si istoria tOriI; aritmetica si geometria elementaril.
rationate, cu aplicatIuni practice si notiunI de comptabi-
litate; elemente de cosmografie; elemente de sciinte na-

www.digibuc.ro
 154

Anexe. turale, de fisica si de chimie; notiunI de pedagogie, de

igiená, de mediciná si de farmacie domestick maI ales In
vederea crescerff si Ingrijiril copiilor; economia domestica,
lucrul de mama, caligrafia si desemnul, musica vocalá,
crimnastica.
,,,
Durata studiilor In scólele secundare de fete de gradul 1
va fi de cinci ant Anul al cincilea va fi In special consa-
crat studiilor necesare femeit
ART. 6. cólele secundare de fete de gradul It art menirea
de a da o culturil generalá maI Ina HA decat scGlele de
gradul I. In acest scop, se vor desvolth si completh in
aceste sc6le studiile din scGlele de gradul I, adáogându-se
notiunI de psichologie, logicá, economie politia, drept usal
si instructiune civicá, precum si una din limbile latirul,
italianá sail englesii.
Durata studiilor In sciMele secundare de gradul II va fi
cle patru ant In ele se vor primi, prin concurs, absolven-
tele primelor patru clase ale scGlelor de gradul I.
Elevele carI vor absolvi cursul acestor scóle, urmând
studiul limbiI latine, vor obtind un certificat de absolvire
care va purth mentiunea: echivalent cu certificatul de ab-
solvire a studiilor clasice moderne din licee. Acest certi-
ficat dá dreptul do Inscriere In universitate, la facultätile
la cart conform regulamentelor respective, se pot Inscrie-
absolventiI clasicismuluI modern din licee.

www.digibuc.ro
 155

Anexa No. 62.

Orarele scolilor secundare de fete, dupä programele Anew.
din 1 Aprilie 1899 (pag. 202).

Orur pentru $eólele secundare de fete de gradul I

*C(5LE DE FETE DE GRADUL I I II III IV V
I
Religia 1 1 1 1 1
Limba roman& 4 3 3 3 3
frames& 3 3 3 3 2
german& 3 3 3 3
Pedagogia. . . . . . . . 3

_
Istoria general& si istoria tèril . . . . . . . 2 2 2 2
Geografia generalk geografia tail si cosmografia 2 2 2 2
Aritmetica si geometria elemental% 3 3 2 2 1
Sciinte fisico-naturale 2 2 2 2
Igiena, medicina si farmacia domestic& . . . . 2
Economia domestic& 2
Musica vocal& 9 2 2 2 2
Desemnul 2 1 2 2 2
Caligrafia 2 1 1 1
Lucrul de m&nk 2 2 2 2 4
Gimnastica 1 1 1 1 1
I 26 26 26 26 26

Orar pentru $cólele secundare de fete de gradul II

-
CifiLE DE FETE DE GRAMM II I Il 1III IV
1

Religia 1 1
Limbs roman& 3 3 3 2
71
latink italian& sad engles& 3 3 3 3
frames& 2 3 3 3
71

german& ...... . . . . 2 3 3 3

Pedagogia . . . . . ........... .
Filosofia (psichelogie si logia)
Instructiunea civici, drept usual si econom. politick
.
2
2
2
Istoria general& si istoria t6ril 2 2 2 2
Geografia 2 2
Matematica . . . 2 2 2 1
S ci into fisico-naturale 2 2 2 2
Igiena, medicina si farmacia domestic& 1 2
Economia domestic& 2
Musica vocal& 2 2 2 2
Desemnul 2 2 2 1

Lucrul de man& 2 2 2 2
Gimnastica 1 1 1 1

28 28 28 28

www.digibuc.ro
 156

Anexe.
Anexa No. 63.

Circulara din 28 August 1902 catre maiestrii si

maiestrele de music& din töte scolile dependinte de
minister (pag. 211).

Dowinule Maiestru,

Scopul introduceril studiuluI musice! In Inv6tilmInt nu

este de a IncIrca pe scolaril nostri cu nisce cunoscinte-
pur teoretice, ci de a-I Invqa sä cânte, si sá cante anurne
bucItI de acele cart sä aib 5. puterea de a-1 misca.
Niel un fel de compositiune nu atinge acest scop mat
bine cleat bucItile de musica românéscil.
Este un lucru cunoscut de 00, lumea puternicul efect
sufletesc pe care-I are, nu numat asupra copiilor, dar si
asupra 6menilor maturi de ort-ce vIrstg, ascultarea ariilor
audite In casa párintéscä. Ele dest6ptil duiósele amintirt
din trecut si Mg/ pe om de pämIntul patriet, ale cärei du-
rer! si bucuril le exprimä.
Acest lucru nu este Indestul observat In predarea mu-
sicel In scale nOstre de ort-ce grad. Nu numat di unit
maiestri consacrä o prea mare parte din timpul lor pre-
alit teoriel musicale, si prea putin cântulut, dar si bucâtile-
pe cart le aleg sunt prea adese-ori lipsite de ort-ce caracter,
sail lmprumutate exclusiv de prin repertoriile striline, une-
orI chiar cantate cu cuvinte sträine.
Intru cat un asemenea Inv6tämInt 'Ate s6 aibâ, vre-o
putere educativä asupra copiilor ?
cu tóte acestea, maiestrit ail o indicatiune sigurä, In,
caldura, In entusiasmul cu care sunt primite de atre au-
ditor! buatile românesci, de câte-ort le aud executate de
scolarl, la examene, la productiunt publice, la serbiirt, etc.
Nu voim sg, dicem a educatiunea musicala a tinerimil
s6 fie de tot unilateralä. Invgtarea de corurt din opere, de

www.digibuc.ro
 157

compositiuni de rnaie§tri marl trebue §i ea sa nu lipsésca; Anexe

clar nu trebue sa ocupe tot locul. Din contra, locul prin-
cipal trebue sa-1 ocupe musica romanésca, aceea care, pe
IMO Invétamintul curat technic, da §i satisfactiunea sale-
-tésca, pe care mai greil o pot gäsi copiii Inteo musica pe
care nu o Inteleg, §i care nu le spune nimic.
Este neadmisibil ca copiii noOri sa nu scie, de cele mai
multe off, ce este doina, §i sa cânte coruri din Trovatore.
Vé rugam dar ca. In InvétamIntul dv., sa introduceg In
cea mai largä masura executarea de aril nationale, alese
din acele de un caracter cat, mai curat românesc. Co lec-
(iuni de asemenea aril nu lipsesc, 0.0 &A repertoriul va fi
lesne de format. Va trebui ca ariile sit', fie alese din acele
pe cari s, colarif le cânta mai cu plâcere §i cu sentiment,
._,i sa le execute, fie pe o voce, fie pe mai multe, dupa ele-
mentele de carl veti dispune.
Cu ocasia concursurilor de musica coralii, earl' vor avé
loc In Main viitor, conform regulamentului de curând pro-
mulgat, va trebui ca §colarii sa se produca dejà cu bucati
.de musica romtmésca

Anex a No. 64.

Decisiunea din 13 Aprilie 1898, prin care se institue

concursuri anuale de jocul «Oina» pentru toti sco-
laril din scólele primare, normale si se-
cundare (pag. 212).

Avênd In vedere trebuinta ce este de a se da In §coli

.o mai mare desvoltare exercitiilor fisice, far% eari educa-
-tiunea tinerimii nu 'Ate sa, fie nici completa, nici armonica;
Avênd in vedere ca, pentru a se atinge acest scop, prin-
ire alte mijlóce, unul din cele mai eficace este §i acela de

www.digibuc.ro
 158

Anexe. a se cultivä jocurile earl desvoltä forta, agilitatea, cura-

giul i initiativa individualä ;
Decidem:
Se institue concursurI anuale de joc de oinä, pentru co-
Ian! scólelor primare i secundare, scOlelor normale-pri-
mare si seminariilor.
Aceste concursuri se vor tiné In fie-care an, In giva de-
10 Maig. i vor face parte din serbarea scolarä din acea
qi, sag vor fi distincte de dInsa.
Vor fi concursuri : sag Intre echipe diferite luate din
aceeasi scólä, sag intre echipe luate din diferitele scoff alo
aceluiasif oras, sail Intre echipe luate din scOle din orase-
diferite.
Premiul va consta dintr'un obiect de artá, pe care echipa.
Inving6tOre II va conservä timp de un an, pänä la con-
cursul urmätor.
Un regulament anume va fixà detaliile acestor concursurL

Anexa No. 65.

Ordinul No. 9.016 din 16 August 1902 cätre d-nri
directorI aI liceelor din Buzeil si din Piatra, relativ
la Infiintarea cursului de agriculturá la acele
licee (pag. 214).

Domnule Director,
Sistemul scolar al unel. ttirI trebue sä fie oglinda fidelä
a trebuintelor, aspiratiunilor i caracteruldi national al po-
poruluI care o locuesce.
Reforma scolarä, care se urmitresce de cap.-v b. anl, are
de obiect principal realisarea acestuI desiderat. Ne sum a.
face ca tinerimea, care trece prin scolile de orI-ce grad,
sä iasä din ele, nu numaI Inzestratä cu cunoscinte gene-

www.digibuc.ro
 159

rale §i cu o educatdune national/ si umanitaa cat mai Anexe

des/vIrsit6, dar §i Inarmat/ cat ma bine pentru lupta vi-
etfi, cu o cunoscintA at mai deplinil a t6rii si a nevo-
Hor
Inv6t/mIntul secundar proprid gis gimnasiile §i
scolile secundare de fete), multi cred cá pOte s/ fie sus-
tras de la acéstá reguld. general/. EI socotesc cá liceul nu
are altti chemare, dead de a mentinó traditiunea
antice, considerata ca suprema expresiune a geniu-
luI etic si estetic omenesc.
Credinta acésta nu-sI mal are astrug locul, i adeptiI eI
merg Imputinandu-se pe fie-care qi. Societátile moderne
ail trebuinte numerOse si complexe, diferite de ale celor
antice, i cundscerea lor este indispensabild, acelor cad ad
sä taiasa la un loc cu contimporanii lor, iar nu cu so-
cietatea gréca si fatina de acum 2.000 de anI. Viéta este
prea scurtd, timpul este prea scump, pentru ca tinerii
consacre opt arii la preumbliírile In gralinile lul Acade-
mus, iar la vIrsta de 20 de aril sd, se gilsésa In lume tot
asa de staini, ca un contimporan al lui Platon, care ar
fi tait doug-decI i patru de secole,
In tOte Write, frul exceptiune, acdsta este tondinta ro-
formelor scolare mil se urmAresc si la noi. Legile din 1898
si 1899, readuse In practia prin cea din 1901, tot acest
scop II att.
Creatiunea sectiunilor reale :si moderne In licee, a In-
v6tämIntulul profesional elementar si inferior, introducerea.
cunosciintelor practice de agricultua In InvëtAmIntul ru-
ral, ad töte de scop de a acomoda fie-care fel de Inv6t/-
mInt linel anumite trebuinte concrete. ad silinta nóstrá.
este nu de a alatui Intregul Inv6tArnInt al tail dui)/ un
tip unic i nestamutat, cum era panrt acum, ci de a-I da
varietatea indispensabil/ pentru ca sá se Oa potrivl cu
varietatea nesfirsitä a trebuintelor ce este chemat sit sa-
tisfacá.
S'a Inceput i s'a fAcut ce-va In directiunea acésta, dar-
mai Omane Ina de Mont.

www.digibuc.ro
 160

Anexe. Inv6trunIntu1 nostru secundar propria cps (liceele si gim-

nasiile) art luat In ultimii 38 de ani o desvoltare prea mare,
si de Ore-ce mai ca. nu exista un InvOtamInt profesional,
care sa-I facä echilibru, resultatul a fost gramadirea peste
masura a unor cariere si paräsirea, aprópe deplina, a tuturor
celor-lalte.
Nu numai atat; dar se constata crt, cu tOte sacrificiile
facute pentru Inv4amint, nu avem destui OmenI cari O.
cunúsca, fie i in mod teoretic, anumite cestiuni cari in-
tereséza, tt5ra In cel mai inalt grad.
Vorn lua ca exemplu agricultura.
Este o banalitate din cele mai comune vorba ca JO-
'mania este o t,drá eminamente agricola". Acústa ar Insemna
ca, pentru noi, agricultura este ocupatiunea principala,
precum si este, si obiectul principal de preocupare, ceea
ce nu este. E adev6rat ca cinci din s6se WV. ale popula-
-Ounii nOstre nu fac cleat agricultura; e adevOrat el prima-
palul isvor de bogatie al Oril este agricultura; dar cu tOte
acestea, printr'o curiOse anomalie, agricultura nu form6za,
principalul obiect de preocupare al claselor diriguitúre;
iar In ceea ce privesce tinerimea, pare ca intr'adins s'a
cautat a se doparta de ochii si de gandul ei tot ce se
atinge de agricultura.
and se qice ca poporul engles este eminamente co-
merciant si industrial"; cand se (lice& altrt data di Ro-
manii eraU un popor eminamente rasboinic", acestea sunt
vorbe earl' corespund unel realitáti. Englesii sunt remi-
namente comercianti si industriasi" nu numai pentru-ca
fac mult comercitt si multa industrie, dar si pentru-ca co-
merciul si industria apuca pe copilul engles Inci de mic
si el cresce In atmosfera preocuparilor de acésti natura.
Romanii nu eratt rásboinic`i numal de la cutare vIrsta
Inainte; acésta ar fi un non-sens; ci copilul, Indata ce se
putea tin4 pe picióre, Incepea si se exercite la jocurile
risboinice, si era Imbibat de educatiunea militarrt.
Dar Invtitänrintul romanesc nu se cunósce prin nirnic di
este filcut pentru un popor eminamente agricol". El ar

www.digibuc.ro
 161

put s convin i unuI alt popor, neagricultor, tot atata Anexe.

cat ni se potrivesce noue. Liceele nOstre sunt pline de co-
piI de sâteni, de arendasi, de proprietari rurali, de comer-
cianti, de industriasi, arora timp de opt ani de ciile li se
verbesce despre orI-ce, afar& de agricultura, de comerciii, de
industrienecesitAti nationale de prima ordine, i cu tOte
acestea, se Vice c5, scopul liceelor este de a da un hive"-
Vimint general !
SI nu se Vic& crt scopul liceelor este numaT de a ali-
menta anumite cariere, ash Vise le cariere liberale, cari nu
aü nimic a face cu aceste IndelednicirI curat materiale. Un
orn nu We s merite numele de orn cult, dac5, nu este
familiarisat, m&car ori-cat, cu principalele probleme earl'
interesOzA Ora lui. Viata social& nu desparte pe Omeni
prin ziduri; din contra, ea II aduce In vecInic contact, si
este imposibil ca, Intr'o societate organisaM, cine-vh sä
trAiascl isolat, Inchis In cercul intereselor i ideilor lui
personale, cu atalt mai putin când e vorba de cestiuni aà
de mari.
De altA parte, absolventiI liceelor sunt aceia cari, mai
curInd sah mai târiù, vor fi chematl a administrit, a le-
giferh, a guverna; asa cä, chiar (lac& liceul ar fl sd r6mânä
si In viitor produator nurnal de functionari, de medici,
de advocatt de profesori ceea ce nu va fi totusI el
trebue sá prepare pe acestl tinerI pentru a servi -Ora cu
sciinta i pricepere, iar nu sh,s1 fat& experientl In soco-
tél a ei.
In lucrarea general& Intreprinsá pentru Indemnarea pe
cAI nou6 a Inv6tAmIntu1ui, nu puteam sá trecem cu vederea
acOst& fOrte Insemnatá cestiune. In acest scop, am si flout
ca, In legea Inv6támlniului profesional, sá se trOcá art. 75
care Vice: Unele scoff secundare de bäetI se vor puté
transformh, treptat In scolI cu caracter practic i profe-
sional, potrivit cu trebuintele locale si In vederea unor
aplicatiunI determinate".
Ne propunem sá facem us de acest articol, In ceea co
privesce liceele din Buz 65 i Piatra.
Report adresat M. S. Regelul.Anexe. Spiru Haret. 11

www.digibuc.ro
 162

Anexe. Nu e vorba lnsa de o transformare a acestor licee, ci

numaT de o modificare partiala In programa lor, care sa
ne permita a VIA s4m5, de Insemnatele consideratimil de-
sfa§urate maI sus.
lad, despre ce este vorba.
Legea din 1898 §i programa din 1899 prev&I In cele
patru clase superiOre reale predarea limbii englese sail
italiane, cu ate 3 ore pe sOpt6mana.
Din lipsa de profesorT, cursul acesta ori nu a putut fi
predat de loc pang acum, sari ca s'a predat In rele con-
ditiunt
Cu Incepere de la 1 Septemvrie viitor, vom consacra
aceste 12 ore pe scIpt6mana unuI curs de agricultura, a
&Arta schema ar fi cea urmatóre:
Cum5scerea plantelor earl' se cultiva §i cari se pot cul-
tiva la not Modul lor de cultura In diversele parti ale
tarn §i Imbunatatirile ce se pot aduce. Rentabilitatea di-
verselor culturt Modul §i pietele de desfacere. Mijlócele de
transport, tarifele pe caf ferate, pe apa, cu caruta. Indu-
striile cart' deriva din agricultura: zahar, alcool, fainurt etc.
Padua Cum5scerea esentelor, utilitatea lor, modul de
exploatare. Moduri de transport, tarife i preturi de trans-
port. Locuri de desfacere. Industra derivate: hartia, etc.
Vite. Rase le romanesci; putinta de Imbunatatire. Ingri-
jirea lor. Comerciul exterior. IndustriI derivate: tabacaria,
macelaria, abatoriile, etc.
'Me acestea cu privire deosebita asupra celor de la not
cad' e vorba, nu de a forma agricultori desavaqiti, ci de
a face pe liceenI ca cundsca starea lucrurilor din Ora lor.
Mai voim ca, prin introducerea acestui curs, sa facem sa
dispara din mintea multora, parinti §i §colarf, preventia
care este contra ori-carei Incercari de a trage folos prac-
tic din Inv6tamIntu1 pur teoretic al liceelor. Cursul pe care
voim sa-1 introducem va fi o aplicare placuta §i intere-
santa a cursurilor de botanica, de zoologie, de geografie,
§i va deprinde pe §colari cu ideea ca formulele abstracte,

www.digibuc.ro
 163

cu earl' sunt hranitI atata vreme, pot fi bune §i. la ce-va In Anexe.
viétrt
Ca completare a cursului, ministerul va av6 grija a
organisa din cand Sn and excursiuni cu colaril: pentru
visitarea de exploatatiurff rurale §i forestiere, de porturf,
de fabrici, etc.
Avem convingerea ca inovatiunea acésta, departe de a
strica ce-va InvOtAmintulul liceal, 11 va da o noua viéta. Re-
giunea pe care o deservil liceul d-v. este mai ales proprie
pentru acéstrt Incercare, ca una care cuprinde exploatárI
din töte felurile pe earl' le avem In vedere. De aceea avem
o deosebitrt incredere ca Incercarea nústra va fi bine pri-
mal In localitate.
Totu§1 rolul d-v. este insemnat acl, §i nu yeti perde din
vedere ca el este un rol de Incredere. In adev6r, vi se im-
pune ca d-v. sä, cautatI a lamurì pe acei carI ar fi nedu-
meritI asupra scopului §i rostuluI acesteI inovatiuni, cad
reformele colare, ca töte reformele, nu pot reu§i dada nu
sunt adoptate de opiniunea publica In deplina cunoscinta.
VetI trebul Inca sä urmariti cu atentiune chiar In §cal
mersul nouluI Inv6tamint .i sa tineff notä clilnic6 de din-
sul, pentru ca ministerul sa scie pang la ce punct póte srt
lnainteze pe calea acésta.
De§1 nu e vorba dealt de o modificare partialrt §i restrInsa
In programa actualrt, am creclut necesar sa v6 punem In
vedere töte cele ce preced, pentru-ca masura nóstra are
importanta, nu atata prin lntinderea eI, cat prin faptul ca
tinde a forma un noil tip de Heel De aceea am socotit
ca lucrul trebue sa se faca, nu prin surprindere, ci In de-
plina cunoscinta de causa.
Este bine Inteles ca absolventII sectiuniï reale a liceului
ce diriget,1 vor fi dispensatl de limba englesa sail italiana,
pretutindeni uncle 0-ar continua studiile duprt terminarea
liceulul.

www.digibuc.ro
 164

Anexe. Anexa 66.

Extract din raportul d-lui I. Bianu, presedintele co-
misiunil examenului de absolvire a cursuluI secun-
dar superior de la liceul Michaiia-Vitêzul din Bucu-
resci, catre d-1 ministru al cultelor i instruc-
tiunil publice (pag. 226)

Domnule Ministru,
Terminându-se operatiunile examenulul de absolvire a
cursuluI secundar superior la liceul Michaia-Vitézul, cu a
cgror conducere atI bine-voit a me Insärcinä prin adresa
seria B. No. 4.866 de la 5 lunie a. c., am onOre a ye tri-
mite In aläturatul tablotl resultatul Intregului examen.
Observarea tablourilor de subiecte alese de unul satt de
mai multi candidati i a celor ne alese, de§i puse de mai
multe off, presintä un deosebit interes pentru cunbscerea
cerculuI de idol §i de cunoscinte pentru care s'a desvol-
tat maI multä atractiune In elevI i a celor pentru cari
acéstä atractiune nu s'a desvoltat.
In acest an intra pentru Intäia Orä serif Intregi de ab-
solventi de clasa VIII In acest examen ; de aceea comisiu-
nea a cre(lut cä este bine sä lucreze de astä datä cu destulà,"
indulgentA, remânênd ca In aniI viitori sä fie mai severa, când
atilt profesoriI cAt §i elevii II vor fi dat bine sOma de na-
tura lucrárilor cari se cer la acest examen general de ab-
solvire §i se vor fi pregAtit din vreme In consecintä. Me
cred totus,I dator a ye comunicâ impresiunea cornisiuniI
§i In deosebi a mea personalä, resultatá din cetirea si au-
qirea lucrárilor examenului.
In general, eleviI arätat maturi, Inzestrati cu va-
riate cunoscinte; unii s'ail distins printr'o sigurantA vred-
nia de WO, lauda, mai ales In disertatiunea oralä. FOrte
putini att fost In stare sä resolve exact §i sigur la scris
problema matematicä care li s'a dat ; câti.-vh att facut fOrte
slabá traducerea din limba germanä In cea francezä. Cea
mai neingrijitá parte a instructiunif acestor elevI este fat%

www.digibuc.ro
 165

Indoialä limba romângInteleg deprinderea de a-ST scrie In Anexe.

limba lor cunoscintele pe car! le ail. CeI maI multi nu sunt
In stare a face frase corecte, nu art cunoscinte de Intre-
buintarea punctuatiuniT, nu ail nicT un sistem de orto-
graft, fac gresell de gramaticrt si de sintaxl In contra ce-
lor maT elementare regule de bunrt scriere. UniT scriii mult
maI bine si maT corect In frantuzesce cleat In romanesce.
AcéstA stare tristit de Jucruri mcli silesce, d-le ministru,stt
fac iar o rugAciune, pe care v'am Mcut-o tot In asemenea
ocasiune si Intealti anT, ca sri luatl töte mrtsurile posibile
pentru ca profesorff de limba romttná din clasa I pâná In
a VIII sg, facil pe elevI a se deprinde, prin exercitiT cat maT
dese si neincetat corectate de dinsiI, sá scrie corect limba
materná. Acésta este o necesitate de primul ordin pentru
Intrégá instructiunea lor de ori-ce specialitate, tile! numaT
ast-fel tineriT pot deveril órnenT In adev6r instruitI, stilpInT
conscientl pe cunoscintele carI li se dati In scóltt.
In sarcina profesoruluT de limba românil cade In primul
loc acéstä mare lndatorire ; dar tot! cei-laltI profesorT, atttt
eel de sciinte exacte cat si re! de istorie, geografie, reli-
gie, de limbile vechT si moderne, etc., totI stt fie Indato-
ratI iarilsT sil aibg tot-deauna In vedere, la exercitiile scrise,
nu numaI cuprinsul, dar si forma rornânéscil corecta a
lucrilrilor elevilor.
Preedintele comisiunit
I. Bianu.

Anexa No. 67.

Lista subiectelor propuse pentru examenul de ab-
solvire de clasa VIII din Iunie 1903 la liceul
MichaiiI-Vitézul (pag. 226).
a) Lista subiectelor date pentru lucrarea in scris scolarii
aveaft dreptul a alege o cestiune din and).
1). Necesitatea cunoscinteT istorieI pentru educatiunea
cetrtt6nu1uI.

www.digibuc.ro
 166

Anexe. 2). Reforma religiósä In Europa; causele i urmärile ei.

3). Irnportanta fisiceI teoretice si practice. (Puncte de
orientare: masina cu vaporL telegrafdl, telefonul, etc.).
4). Relatiunile Intre istorie i poesie.
5). Influent() sträine asupra culturff si In deoselif asupra
literaturil românescl.
b). Lista subiectelor propuse pentru diserta(iunea vorbild
(qcolarri aveaft dreptul a alege o cestiune din dou 6-cfeci).
1). Urmärile descoperiril nouluI continent.
2). Urmärile descopeririI tiparulul.
3). Starea tkrilor romane la urcarea In scaun a luI

4). Cultura românésca, Inainte de secolul XIX.

5). Deosebirea Intre cultura Românilor din secolul XIX
de cea din secoliI anteriori.
6). Starea Wilor ro mane dupä uciderea luI Michaiù-Vodä-

7). Literatura romanéscil Inainte de secolul XIX.

8). Cronicile românescl din secolil XVII si XVIII.
9). Despre ecuatiunI In genere.
10). Despre curbe In genere i legatura dintre geome-
trio i algebrä.
11). Legátura i deosebirea dintre aritmetica si algebra.
12). Despre silogisme.
13). Lege, teorie i ipotesiti In fisted.
14). Asem6narea si deosebirea Intre fisicä i chimie.
15). Ipotesa atomicä.
16). Energie i transformarea energiet
17). Legátura dintre geografie, cosmografie i sciintele
naturale.
18). Canalul de Suez si influenta lui asupra comerciu-
luI lumit
19). Om de sciint,e, om de litere.
20). Relatiunile Intre Principatele Rornane í Orile ve-
cine la Nord Inainte de Michaiii-Vitézul.
21). cóla ardeldnä, ideile i influenta el asupra culturii
romanesci.

www.digibuc.ro
 167

22). (JurentiT i influentele In literatura românA din se- Anexe.

colul XIX.
23). Literatura poporalil român6sa §i influenta eT asupra
literaturiT culte.
24). Pentru ce literatura românésc5, s'a desvoltat mult
In secolul XIX.
25). Influenta studiuluT sciintelor positive asupra spiri-
tuluT omenesc.
26). Vulcanil, felurile lor, causele cari IT produc, efec-
tele lor.
27). Actiunea flsico-chimicg a apeT asupra scörtei pá-
mintului.
28). Natura luminiT, aldurii, electricitAit
29). Transformism, teoria evolutiunii.
30). Educatiunea flsicá, us §i abus.
31). Despre sensatiune.
32). Caracterele culturiT elene.
33). Caracterele culturil romane.
34). Comerciul Româniel, principalele centre §i relatiunT
cornerciale.
35). Influenta mediuldi asupra animalelor: mimetism, a-
daptatiune.
36). Folósele geograflel.
37). Folósele cetiriT.
38). Folósele tiparuluT.
39). Felul de cetire preferit §i. motivele preferinteT.
40). Autorul preferit §i causele preferinteT.
41). Legátura dintre sciintele positive teoretice §i aplicate
§i starea economicá.
42). Animale, plante, minerale; asem6nárT §i deosebirli
43). Desvoltarea intelectualá In seria animalg.
44). Despre sOre §i stele In genere.
45). Pentru ce literatura românéscá s'a desvoltat putin
inainte de secolul XIX.
46). Industria din punct de vedere economic §i igienic.
47). Statul §i individul; legáturá Intro ei.
48). Unirea Principatelor Române, causele §i urmárile ei.

www.digibuc.ro
 168

Anexe. 49). Omul pe pämint, aparitiunea si positdunea luI Intre

cele-lalte fiinte de pe acéstl planeta.
50). Positiunea geograficA a Românilor, bunele si relele et
51). Sciinta preferita si motivele preferintei.
52). Sistemul planetar, descrierea si istoricul lut
53). Cultura romanésel In secolul XIX.
54). Epidemiile si ingsurile profilactice In contra lor.
55). Apa, felurile ei si rolul eI In viéta omulut
56). Agricultura.
57). Aluviunl de mArI-11 riuri, deltele.
58). Alimentarea omulut
59). Cause le decAderii Principatelor Române.
60). Cause le reinilltäriT Romani lor.
61). Rase, neamurt natdunt
62). Mine le.
63). Vocea si organul vocal la om; organele producaóre
de sunet la animale.
64). WO. plantelor.
65). Folósele istoriet
66). Influentele externe asupra literaturiI române In se-
colul XIX.
67). Influentele externe asupra culturil române Inainte
de secolul XIX.
68). Poetil lirici români In secolul XIX.
69). Ce este patria si ce stint datorI cetâteniI dare dinsa.
70). Causele decuderil Românilor In secolfd trecutt
71). Causele renascerff Românilor In secolul XIX.

www.digibuc.ro
 169

Anexa No. 68. Anexe.

Circulara din 9 Ianuarie 1903 chtre directorif

de licee (nu si de gimnasii), seminarif, scoll normale
si scoli comerciale de gradul II, pentru organisarea
excursiunilor scolare in vacantä (pag. 228).

Do»tnule Director,

Excursiunile scolare In timpul vacantelor sunt, Rill In-

doialg, un excelent mijloc de a desvolth spiritul de ini-
tiativ6 al tinerimil, pe lâng6 influenta bine-fAcnt6re ce o
an din punctul de vedere al igieneI si al instructiunit De
aceea socotesc cA aceste excursiunI nu trebue srt r6mistná
In gall de preocupilrile n6stre.
Pentru acest motiv, am onOre a v6 invita s'á examinati
Intru ea organisarea unor asemenea excursiunI, pentru
lunile Iulie si August 1903, ar fi posibile cu scolariI din
ceI mai InaintatI in vIrstá si mai vigurosi din scóla pe
care o dirigeti.
Din parte-ne, credem cá excursiunea, dacá s'ar face, ar
trebul sa se fad. cam In urmátórele conditiunI :
1. Excursionistii sá fie numaI scolari cárora etatea si
vig6rea lor fisicá sil le permitá umblete mai lungi pe jos,
une-orl eilári, si sá suporte óre-care ostenélg fisicá si un
train nu prea confortabil.
2. Numnrul excursionistilor sh' nu fie prea mare.
3. Conducerea excursiunil srt o aibä unul sail mai multi
din profesoriI scorn.
4. Excursiunea s5, se facá dupá un itinerar, care s'i fie
fixat pAn5, la 31 Main cel mult, si comunicat ministerulul
paná la 5 lunie.
5. Durata uneI excursiuni s5, nu tr6c5. nici Intr'un cas
peste 30 dile.
6. Excursiunea sá se facg cu cheltuiala excursionistilor.

www.digibuc.ro
 170

Anexe. CeI carl vor voi sh participe vor trebul sa declare pana
la 30 Aprilie, §i sali verse cotisatiunea In mama directo-
rului pana la 15 Maiti cel mult.
7. Cotisatiunea minima a fie-carui excursionist se va fixa
de d-vóstra Impreung cu profesorul, sail profesoril, cari vor
conduce excursiunea, avêndu-se In vedere .durata el, loca-
litatile de strabatut, greutätile de procurare a locuintelor,
alimentelor §1 transporturilor, etc.
8. Excursiunea fie-chrei §colI se va subdivide In grupe
de ate 8 sag 10 §colari. Membril fie carei grupe vor fi In-
sarcinatli pe rind cate o j cu purtarea de grija pentru
purtarea cheltuelilor, procurarea locuintelor, hranei §i trans-
portulul, etc. pentru grupa lor ; -Vote acestea sub autori-
tatea profesorului, sag profesorilor conduc6torl.
9. Ministerul de instructiune ar puté contribul la inles-
nirea excursiunilor, intervenind pentru a obtinó transpor-
tul pe chile ferate cu pret redus, inlesnind pe unde se va
put4 adapostul prin manastiff, internate sag §coli, §i in-
tervenind la autoritatile administrative, la revisorfl §co-
larT, la directoril de §colI §i la Invëtatorl, pentru a procura
excursioni§tilor Inlesnirile §i lamuririle ce vor fi In pute-
rea lor.
ITO rog, Domnule Director, ca chiar de pe acum sh ve-
detl ce se pOte face In §cóla d-veostre anul acesta pentru
organisarea unel asemenea excursiuni, i SA ne comuni-
cati cat de curand parerea d-v6stre.

Anexa No. 69.

Regulamentul din 22 August 1885, pentru inscrierea
In clasa I secundarä a absolventilor cursuluI primar
din scblele publice (pag. 248).
ART. 1. La 1 Septemvrie a fie-chrui an, directoril §i di-
rectórele tuturor §c6lelor secundare ale Statuhrl vor con-

www.digibuc.ro
 171

stitui ate una, doue sati ma! multe comisiunI, dupg tre- Anexe
buint,g, compuse din ate dol profesorT lug! din §c615. ;
aceste comisiuni vor supune until examen sumar pe totI
§colariI car! cer Inscrierea In clasa I §i carI sunt provè-
gutl cu atestate de la §cÓlele publice primare. Fie-care co-
misiune va fi Insgrcinatg, cu examinarea a cate uneT seriT
de 40 candidatI.
ART. 2. Examenul va constg din o frasg us.órg, scrisrt dupg
dictare §i analisatg In scris, din o problemg u§Órg de arit-
meticg dupg programa clasel IV primare, resolvatg tot In
scris, .5,i din o lecturä cu voce tare. Se va da o notá pen-
tra fie-care din aceste treT probe; notele la cele done probe
scrise se vor Insemnà chiar pe lucrare.
,$colarul se va refush dacg va avé vre-o notg maI micg
de cat 6 la vre una din aceste probe.
ART. 3. Probele scrise se vor lega In pachete i se vor
conserva la directiune Ong la 1 Septemvrie din anul ur-
mator. cand se vor arde.
ART. 4 Indatg dui-A terminarea examenulut se vor in-
scrie In catalóge §colariI admi§1, iar lista lor se va afi0
In §c(516 pentru sciinta celor interesatt Directorul va re-
digià tabel de resultatul Intreg al examenuluT, din care
va Inainta un exemplar ministerulu! §i unul inspectorulul
general al circumscptiunit
ART. 5. Examinarea scolarilor preparatI In particular,
car! cer Inscrierea, se va face §i pe viitor conform art.
121 din lege.
ART. 6. colariI repetentI In clasa I secundarg, car! cer
Inscrierea In clasa I la o altg §ctilg, se vor Inscrie fárá
examen, In virtutea certificatulul, constatand cg aù urmat
dep. In clasa I din prima §cólg.
ART. 7. Inscrierile In cele-lalte clase secundare, Mail de
clasa -I, se vor face §i de ad! Inainte tot conform regule-
lor urmate Ong acum.

www.digibuc.ro
 172

Anexe. Anexa No. 70.

Creatiunile si adaosele In Inv6tamIntul secundar

de la 1888 pang la 1898 (pag. 248).

a) Lista gimnasiilor si liceelor inflintate de la 1888 pdna la 1897:

1. Gimnasiul clasic din Caracal Infiintat la 1 Octomvrie 1888.

2. ,' Alassim din Braila, Infiintat la 1 Sep-
temvrie 1889.
3. Gimnasiul real din T.-Magurele Infiintat la 1 Septem-
vrie 1889.
4. Gimnasiul clasic din R.-Sarat Infiintat la 15 Septem-
vrie 1889.
5. Gimnasiul real din Infiintat la 1 Septern-
vrie 1890.
6. Gimnasiul real din Vasluiti Infiintat la 1 Septem-
vrie 1890.
7. Gimnasiul clasic din Husi Infiintat la 15 Septem-
vrie 1891.
8. Gimnasiul clasic din R.-Valcea Infiintat la 1 Septem-
vrie 1891.
9. Gimnasiul clasic din C.-Lung Infiintat la 1 Septem-
vrie 1894.
10. Liceul internat din Ia0 Infiintat la 1 Septemvrie 1895.
11. Gimnasiul clasic din Constanta Infiintat la 1 Septem -
vrie 1896.

b) Gimnasiile transformate in licee de la 1888 pana la 1897:

1. Gimnasiul real din Braila la 1 Septemvrie 1888.

2. clasic Lazar din Bacuresci la 1 Septem-
vrie 1890.
3. Gimnasiul clasic Michaiii-Vitézul din Bucuresci la 19
Octomvrie 1892.

www.digibuc.ro
 173

4. Gimnasiul clasic din T.-Severin la 1 Octomvrie 1893. Anexe

5. 7) 7) )) Buzëil 1 Septernvrie 1894.
6. ), )/ PitetI 1 Septemvrie 1894.
7. 17 77
Massim din BrAila la 1 Septem-
vrie 1895.
8. Gimnasiul real din Piatra-N. la 1 Septemvrie 1897.
9. clasic din Tulcea
)7
1 Septemvrie 1897.
10. 1) 77 7)
Bacila 1 Septemvrie 1897.

o) Divisionarele mfiintate intre anii 1888 1897.

Gimnasiul Cantemir din Bucuresci.

Clasa 11 B Infiintat6 la 21 Septemvrie 1892.
n iC ,) 7)
1 Octomvrie 1894.

Liceul Mateiii-Basarab din Bucuresci.

Clasa II B InfiinOtA la 6 Iunie 1890.

)7
IC 1 Octomvrie 1890.
77
ID ll 7 Octomvrie 1891 (desfiintatA la
15 Decemvrie 1891).
7)
III B Infiintaa la 15 Decemvrie 1891.
)) IV B 7)
12 Octomvrie 1892.
Notä .Din acestea s'a format gimnasiul $incaL

Liceul Michaia-Vitézul din Bucuresa.

Clasa I B Infiintaa la 1 Septemvrie 1890.

IC
27
4 Octonwrie 1891.
7) 7)

Liceul St. Sava din Bucuresei.

Clasa II B 1nfiintata la 1 Septemvrie 1890.
7)
IC 1 Octomvrie 1893.
17 7)

www.digibuc.ro
 174

Anexe. GiMnasiul din Baceiii.

Clasa I 13 Infiii4at6 la 1 Octomvrie 1891.

Liceul din Beir lad.

Clasa I B laintat5, la 20 Septemvrie 1889.

Gimnasiul illassim din Brdi la.

Clasa I 13 InfiintatA la 17 Septemvrie 1898.

Liceul real din Breiila.

Clasa I B Infiintatä" la 7 Septemvrie 1898.
/7 IC 1 Noernvrie 1898.

Gimnasiul din Buza.

Clasa I B Infiintatiti la 1 Octomvrie 1891.
II B 1 Octomvrie 1896.

Liceul din Craiova.

Clasa II B Inflintatrt la 23 Septemvrie 1892.
III B si IV B Infiintate la 18 Octomvrie 1893.
77
I C si II C 16 Ianuarie 1895.
7) 77

Liceul din FocIsani.

Clasa I B Infiintatä la August 1891.
7)
II B /7 7 Septemvrie 1894.
III B 77
14 Noemvrie 1895.
2)
IV B 7)
24 Septemvrie 1896.

Liceul din Galag.

Clasa I B Infiintatä" la 20 Septemvrie 1889.
7)
Il B I) 23 Septemvrie 1892.
2)

I/ III B /I 4 Octomvrie 1895.

7)

www.digibuc.ro
 175

Liceul din Pitesti. Anexe.

Clasa I B Infiintat6 la 22 August 1890.

Liceul din Ploesti,.
Clasa I B Inflintat5, la Ianuarie 1889.
77
Il B 7/ 15 Decemvrie 1891.
III B 22
23 Septemvrie 1892.
77
IC 77 72
19 Septemvrie 1894.
27
IV B 22
5 Octomvrie 1895.

Gimnasiul din R.-Soirat.

Clasa I B InfiintatA In 1 Octomvrie 1896.

Gimnasiul din R.-Vellcea.

Clasa I B laintat5, la 4 Octomvrie 1895.
Liceul din Turnu-Severin.
Clasa I B Infiintat6 la 20 Septemvrie 1892.
/7
II B 27
25 Octomvrie 1893.
22
IC 77
5 Octomvrie 1895.
III B 77
20 Septemvrie 1897, In Iocul cla-
sel I C.

Allexa No. 71.

Circulara din 8 Octomvrie 1897, cätre direc-
toril liceelor, gimnasiilor si cätre directórele exter-
natelor secundare de fete, relativä la Inscrierea
In clasa I (pag. 249).

Domnule Director,
Regulamentul §cólelor secundare din 28 Septemvrie 1896,
la art. 4, prevede cA Inscrierea §colarilor In clasa I secun-

www.digibuc.ro
 176

Anexe. darn, se face In urma undi concurs Intre copin earl' ail ce-
rut Inscrierea, §i numai In limita numnrului de locuri di-
sponibile In clash.
Acéstn, dispositiune este justificath din punctul de ve-
dere legal, prin combinarea art. 115 §i 121 din legea in-
structiunii publice din 1864.
In adev6r, dach art. 121 spune eh scolarii cu atestate de
la scolile publice se "Inscriii f cird alt examen, de alta parte
art. 115 4ice ch nu vor fi mai mult de 50 de §colari In-
teo clash ; §i, cand vor fi mai multi, sh se formeze clase
divisionare. Cum Insä numnrul claselor divisionare este
limitat, §i prin Inchperile de cari se dispune In §c6lele
existente, §i prin personalul didactic, §i mai ales prin fon-
durile acordate In budget pentru acest scop, nu rnmâne
pentru a limith numnrul §colarilor unei clase la 50, cleat a
limith numnrul admisiunilor, §i pentru acésta e natural a
se admite numai eel mai bun): §i mai In mhsurn, de a urmn
cu folos cursul secundar, alegêndu-se prin concurs.
Negre§it ch milsura acésta nu se p6te aplich §colarilor
earl' an fost odath admi§I In cursul secundar, §i de aceea re-
gulamentul nu o aplich cleat celor ce se presinth pentru
intrarea In clasa I.
Concursul de Inscriere In §c6la secundarn, regulamentat
pentru prima órn, In 1885, desfiintat de atunci §i relnfiin-
tat In mai multe rInduri, este una din dispositiunile cele
mal importante, luate In anii din urmh, In materie de In-
v6thmInt.
In prima linie, ea tinde sti, u§ureze clasele secundare de
grAmhdirea excesivd de asth-qi. In adev6r, legea din 1864
limità num6rul §colarilor unei clase la 50. Acésta a fäcut-o,
nu In vederea spatiuldi de care prevedeä eh se va dispune
In clase, ci pentru a nu face imposibilh sarcina profeso-
rului de a se ocupà de aprópe de top' §colarii sOI ; cnci
nici o metodh didacticn, cht de bunt ar II, nu p6te st dea
veri-un resultat dad, nu e cu putinth ca totl §colarii sh
fie Intr'una exercitatl §i cercetati. Acest lucru este impo-

www.digibuc.ro
 177

sibil en o clash al chrei efectiv s'a ridicat la 80, 90 si chiar An exe.

peste 100 de elevi.
La noi, acésta s'a perdut din vedere, si In loc de a se
chuth a se aplich art. 115 din lege, care aveh o importanth
esentialä pentru asigurarea serlositätiT studiilor, el s'a pus
cu totul la o parte.
Resultatul Il cunóscena cu top : clase umplute cu sute
de scolari mai tot-deauna grämáditi Intr'un spatiti nesu-
ficient, Intr'un aer infectat, färä nicT o supraveghiare dis-
ciplinarg, ; dar, ce e mai WI, neexaminati luni intregi, si
dud le vine rindul sh fie si el cunoscuti de profesor, acösta
se face In gran, in mod superficial, In doue, trei minute.
De alth parte, Inv6thmIntul profesorului, repartisat asupra
unui num6r asa de mare de scolari, nu mai Vote av6 ener-
gia, intensitatea ce ar trebul sä aibh.
Resultatul este deplorabil si pentru sänätatea scolarilor
si pentru Intregul Inv6thmInt secundar, care este, putem
dice, anihilat In cea mai mare parte. Si cea mai bun/ do-
vadä de acésta este num6rul colosal de repetentï ce r6-
mAn In töte clasele si mai ales In clasa I.
In starea norrnalä, repetentil ar trebul sh, fie o exceptie
In fie-care clash; child ei devin regulä, cum e in scolile
nOstre secundare, este dovadit piphith eh scOla merge 1'66
de tot, de vreme ce o ash, de mare parte din ostenelile si
din timpul, si al scolarilor, si al profesorilor, cum si din
cheltuelile fAcute de Stat si de phrintI, se perde In zadar.
Cum ch Inv6VämIntul nostru secundar are multe neajun-
surI, este sciut de toti; dar una din causele principale pen-
tru carl el nu merge bine, este de sigur num6ru1 prea
mare de scolari In fie-care clasä, si preparatia nesuficienth
a majoritátil celor ce intrá In cursul secundar. Amândou6
aceste rele este destinat sh le combath concursul de In-
scriere In clasa I secundará; printr'insul se p6te stabili In
mod radical grámhdirea peste másurá a copiilor In aceeasi
clash si tot-deodatä se pot admite numal acei copil, al eh-
ror grad de preparatiune este suficient pentru a le asi-
gurh urmarea cu succes a cursurilor secundare ; el va In-
Raport adresat M. S. Regelu1.Anexe.Spirtt Haret. 12

www.digibuc.ro
 178

Anexe. láturb. Insh pe aceia call de mail nainte sunt destinati In

mod fatal, ori sh, null termine scóla, pentru-ch vor rtimilné
repeten0 In cursul el, sail sh o termine ash de r65, Incht
sh nu le serve la nimic studiile ce le vor fi luat atâtia
aril din viéta lor, buni pentru o altä munch mai spornich,
si pentru ei si pentru Org.
*
* *

Anul trecut, concursul de Inscriere In clasa I s'a I-dent

In conditiuni defavorabile, din causa noutWf luI si a tim-
pului scurt delcare s'a dispus pentru a se luh mäsurile
necesare.
Anul acesta, ministerul a avut grijh din timp a pune
In vederea tuturor, profesori si phrintif, apropierea lui si
modul cum trebue facut.
Mäsurile acestea ail avut de efect ch, concursul de in-
scriere s'a fäcut anul acesta In genere In condiVunT mult
mai bune si a presentat inconveniente mult mai mid cle-
at anul trecut.
Este adev6rat cä nichierT admisiunile nu s'ail märginit la
numtirul de 50 pe clase, dar acOsta nici cä se puteh face
anul acesta. In adev6r, trecerea brusch de la starea de
panä astä-cli, când admisiunile se fäceati färä nici o limitä,
la starea direct opusä, ar fi provocat prea multe nemul-
tamiri, mal ales din partea acelora earl nu Inte leg Inch
utilitatea acestei mäsuri. Un alt motiv este num6rul cel
mare de repetenti, call umplu clasele nOstre secundare,
si mai ales clasa I. Acestia ocuph locurile lor In sc61T, si
prin urmare reduc numOrul admisiunilor nou6, ce se pot
face ; si de Ore-ce In unele scoff se gäsiati deja In clasa I
chte mai mult de 50 de repetenti, ar fi urmat ca In aceste
scoll sh nu se póth face nici o admisiune nouh.
Din aceste cause, num6rul Inscrierilor In clasa I a fost
si anul acesta, pretutindeni maT mare decht 50 pe fie-care
clash. La acóstä cifrä nu se va ajunge cleat mai tarclid,
In urma unei actiuni continue de mai multi anT, si din
partea ministerului si din partea directiunilor scolilor se-

www.digibuc.ro
 179

cundare. Pang atunci, concursul de Inscriere va intl.& In Anexe.

obiceiurile publiculuI, care se va deprinde cu ideia cg nu-
m6rul scolarilor dinteo clasä trebue sg fie mgrginit, iar
nu ilimitat ca 4. Prin reducerea gradatá a efectivului
claselor, calitatea InvOtámIntului se va ridieh, prin urmare,
num6ru1 repetentilor se va micsorh, ash cg si a doua causg,
care Impedech Incg realisarea efectivului de 50 pe clase, se
va Inlilturh.
Dar pentru a se ajunge la acest resultat, repet cg e de
absolutá necesitate actiunea continug si concordantg, timp
de mai multi aril', si a ministeruluI si a directiunilor scó-
lelor secundare.
Anul acesta Insg s'a constatat cg unele directiunI ad
aplicat regulamentul In mod gresit, a$h cg efectul bun ce
se puteh astepth de la dinsul s'a redus In unele locurï
aprópe la nimic.
Unele ag primit InscrierI pang la completarea numti-
ruluI de locuri disponibile, refusand tOte cererile venite
In urmA. Cu modul acesta ag putut fi admis,T scolarT slabi,
pe cand se respingeag altil, earl la concurs ar fl dovedit
cg stint mai In ingsurg sg urmeze cursul secundarc decat
eel' aclmisi In locul lor.
Alti directorY ag fäcut concursul In conditiuni ash de
slabe. In cat In urma luI ail inscris mal pe totI candidatiI;
unii directorY ail grgmgdit In clase pang la 130 de scolart
In fine, multi directorI aü Inteles c5, trebue sg admitä
nu atatia scolarI chti e posibil a se impune until' profesor
In mod rational, ci cel mai mare num6r ce putea face sg
intre In Una, chiar grgmgdindu-I In ash fel, In al sg le
deving imposibila orl-ce miicare, necum sg se WA exer-
cith asupra lor vre-o supraveghiare sag sg se intrebuin-
teze cu ei vre-o metodg de Inv6tAmInt.
In mai tOte aceste casuri se pare cg scopul a fost de a
evith nemultumirile parintilor copiilor, cari nu ar fi fost
admisT.
Modul acesta de a se Intelege si de a se aplich regula-
mentul este evident el zgdgrnicesce cu totul bunele efecte

www.digibuc.ro
 180

Anexe, ce ar putd el sä aibl. In asemenea conditiuni, cum sä maI

spere cine-vh reducerea gradatä a efectivuluI claselor, usu-
rarea sarcineI imposibile, impusä astädi la atatia profe-
sorT, ImbunatAirea InvëtämIntului secundar ? Dacá o di-
spositiune de ash Insemnátatea ar trebui sä fie Intel6sä In
acest fel, ar trebui sa, renuntäm la ori-ce sperantá de In-
dreptare, si sa, ne resignam a admite cä Inv6tImIntul no.
stru este condamnat a deveni si a rämané o simplä ficti-
une, de Ore-ce nu se vede care ar fi putinta de a se pune
captSt acesteI situatiuni.
E adev6rat ca, Indatä dui:A, 1 Septemvrie, cererile de In-
flintarl de clase divisionare ail Inceput a curge la minister.
Unele veniall de la párintI si de la scolarT, si acestea erati
explicabile pana, la un punct; ail venit Insä unele de la
directiunile carI fácuserá Inscrierile In modul arätat mai
sus, ceea ce era mal putin logic.
Ministerul nu a dat urmare nicI uneia din aceste cereri.
Primul motiv, care singur ar fi suficient, este ca, budgetul
anuluI acesta nu continea nicI o sumä pentru InfiintarI de
clase secundare divisionare, si cá dificultätile presente nu-I
permiteail a cere credite suplementare pentru acest scop.
Este Insä un alt motiv de ordine cu mutt superiórá, care
a condus pe minister.
Intre Inv6tAmIntu1 primar si cel secundar este o deose-
bire capitalá: cel d'Intaiil este obligator pentru top copiiI,
cel de al doilea nu.
Din obligativitatea Inv6tämIntuluI primar resultä pentru
Stat Indatorirea de a da loc In scolile primare tuturor
copiilor de 7-14 anI, si Indatorirea acdsta nu va fi Im-
plinitä, cleat atuncl and scolile primare vor avd destiff
institutori si Inv6tatorI si localurl destul de vaste pentru
a continé pe toti copiiI In etate de scóla, primará.
Nu este tot ash pentru InvgVárnIntul secundar. Aci obli-
gatiunea Statului este márginita de mijlócele sale finan-
ciare si de necesitätile sociale po earl' InvqamIntul se-
cundar este destinat sä le satisfacá.
Cestiunea rnijlÓcelor financiare este dejh ea singura, fOrte

www.digibuc.ro
 181

seriÓsä. Tóra nOstra este, credem, singura pe lume In care Anexe.

Inv6tAmIntu1 secundar este ca totul gratuit. Acésta impune
StatuluI o sarcina grea, care nu se pOte marl peste ma-
sura, pentru-a atunci téra nu ar mai fi In stare sä o su-
porte. Acósta singurä' causa ar fi de ajuns pentru a nu
permite Inmultirea la infinit a scOlelor secundare.
Dar mai este pentru acésta i motivul Inca mai serios,
secundare sunt destinate a satisface anumite
trebuinte ale societatii, a, aceste trebuinte sunt limitate,
ca, daca coli1e secundare s'ar spori mai mult decht a-
ceste trebuinte reclama, s'ar creeh o suma de OtnenI de-
clasati, spre nenorocirea lor i spre primejduirea rInduelii
Gimnasiile, liceele, colile secundare de fete nu tre-
buese Inmultdte peste mAsurd, tot ash precum nu trebuesc
Inmultite co1ile normale, saií scolile militare sat,seminarii1e.
Nu trebue ca tÓtá tinerimea Ora sa fie exclusiv bacalau-
reata, tot ash precum nu trebue ca totI tinerii sa fie se-
minaristI, saìt militari, sa5 profesori, satt ingineri.Ar fi o
desechilibrare a functiunilor Statulul, celor mai esentiale,
de a precipith Wtá tinerimea studiósá Intr'o singura di-
rectiune, spre nisce cariere limitate cari nu sunt departe
de a se completh, cu riscul de a unpló téra cu Orneni
inutilI i pentru téra i pentru dînii, pe and aratea alte
cariere, unde se cer mulI lucratori, rëmân In parásire.
Este o mare gresóla, care Insá este fare generald, de
a crede cá toti copiii att dreptul, uniI cred datoria, de a
trece i liceul. Dreptul lor este marginit prin num6rul lo-
curilor pe earl Statul are putinta sa li-1 puna la dispo-
sitiune, avênd In vedere mijlócele lui i trebuintele sociale
pe cari el e dator sa le satisfaca. Dreptul lor mai este
marginit i prin putinta lor de a urmh cu folos Inv60-
mintul secundar i dacä nu toti absolventii cursuluI pri-
mar trebue sa tréa *In eel secundar, urméza cá trebue
facutä Intre dînii o selectiune. In alte t6ri, selectiunea
asésta se face prin faptul cá Inv6tAmIntul secundar e platit.
Acésta este selectiunea facuta dupa avere. La noI mijlocul
acesta de alegere nu exista, si bine este a nu exista ;

www.digibuc.ro
 182

Anexe. dar In lipsa lui trebue sg se ggsésca un altul, care nu

p6te fi decal selectiunea dupg capacitate, cea mai dréptg
§1 mai liberalrt din t6te.
A c6sta este ratiunea concursului de Inscriere In cursul
secundar.
* .*
*

Se pune Insg Intrebarea ce viitor se reservg copiilor

cari nu se pot Inscrie In licee, gimnasii saü externate se-
cund are ?
R6spunsul este cg trebuintele t6riI sunt multiple §i va-
riate, §i ea nu este nimeni care sg nu ggséscg Intrebuin-
tarea activitatii sale In modul cel mai potrivit aptitudini-
lor sale. Totul este a sci cine-vh sa§I alégg calea.
Pang acum, marea majoritate a copiilor, ce terminasera
cursul primar §i cari doriatt s studieze mai departe, nici
da osten6la sg faca acéstg alegere ; toti credeati
singura cale posibila este liceul. Am argtat, credem, In de-
ajuns cat de gre§itg era credinta acésta. Liceul nu 'Ate
pregati pentru tóte carierele posibile; el are destinatiunea
lui specialg §i e absurd a i se cere srt Indestuleze el sin-
gur tóte nevoile vietll complicate a Statului. Marii de acésta,
el reclamg de la eel ce-1 urrnéza óre-cari calitgV de spirit
§i de óre-care dosg, de preparatiune, pe earl' nu toti pot
sa le aibg, mai ales avOnd In vedere ea liceul, prin sine
Insu§i, nu este alt cleat o preparare pentru universitate,
cg. In mod logic cel ce Intreprinde sii urmeze liceul ar
trebui sg se considere angagiat a urma i universitatea.
Printre nevoile de prima ordine ale t6rii sunt acele earl
se referg la cultura pamIntului. Patru din cinci pgrt,i ale
populatiunii nóstre se ocupg cu dinsa. Este dar util ca
toti acei carI ail sg, ocupe cu dînsa sg, se preggt6scg In
consecintg.
Proprietarii mari §i mid cari 1§1 cautg singuri
arenda§ii, rOze§ii §i cultivatorii nu vor fi de We mai bunl
lucrgtori ai parnIntuldi când vor fi citit pe Horatitt; darie ar

www.digibuc.ro
 183

prinde fórte bine cunoscinte agricole cgpätate In sc6le Anexe.

anumite.
Industria nOstra este Ina, la Inceputul el, dar silintele
energice ce face de cat-vh timp pentru a se desvolth aratä,
In deajuns ce camp larg si mgnos presintg ea activitAtil
tinerimil harnice si inteligente.
Comerciul II lgsgin In pgrgsire, des1 el e In stare sg
Imboggt6scg si téra si pe ceI ce i s'ar consacrh. Trebue
sg-1 reabilitgm In ochiI tinerimiI si sd lucrgm cu energie
pentru a o Indrumh spre dInsul.
Se va räspunde Insä cg pentru mal tóte aceste specia-
litgtI lipsesc scolile necesare. Acésta este exact; dar sco-
lile se vor Infiinth lesne si repede; Statul nu numaI cg nu
s'ar opune, dar ar intrh cu bucurie pe calea acésta. Cum
p6te insg sg o fack cand curentul II Impinge, ca un potop,
tot spre InvätlmIntul secundar ? In fie-care an i se cere
mereA, ba sg Infiinteze un gimnasill, ba sä, transforme un
gimnasiti In Heal, ba sä, adaoge divisionare la gimnasiile
si liceele existente. Este o enormg consumatiune de banI
si de personal ce i se impune cu modul acesta ; ash, cg
miji6cele carI ar put6 fi consacrate, si cu cat folos 1 pen-
tru a creeh scoff de utilitate nemäsuratg, se firosesc In
treatiunI de clase divisionare pe la licee si gimnasiI, nu
numaI inutile, dar chiar vgtOingt6re. Costul InvätImIntului
secundar la noi este aprópe jumgtate din costul celuI pri-
mar, pe cand In cele-lalte tOrI el este abih de a cincea sail
a sésea parte. Dacg proportlunea acésta ar fi pgzitä, si la
noI, ar rOman6 disponibile cate-vh milióne pe an, si un In-
semnat personal didactic, care ar put6 servi pentru Infiin-
tarea scOlelor speciale, a cgror trebuintg este ash de simt,itg.

Domnwle Director,
Cestiunea, despre care tratkg acéstä circularg, este de
sigur una din cele maI grave, din cele earl intereskg adl
Ora n6strg. Ea nu va avé o solutiune repede. Dar pentru
ca sg aibg o soluti,iune, trebue ca opiniunea publicg sg fie

www.digibuc.ro
 184

Anexe. bine luminatg asupra Acésta nu se p6te face cleat prin

concursul luminat al tuturor celor cari cunosc cestiunea,
da5 s6m1 de Insemngtatea ei. Pentru ac6sta mini-
sterul se adreskg d-vóstre i prin d-vóstrg Intregului corp
didactic secundar, cerênd fie-cgruia ca, In cercul activitgtii
sale, sg facg a se Intelege cg mgsurile ce se ieati, pentru a
stävili invasiunea scólelor secundare de un num5r de sco-
lat.! disproportionat, nu sunt nisce simple mgsuri de vexa-
tiune, ci aü un rost fOrte Insemnat, care, In primul loc,
este Insusi interesul bine Inteles al copiilor si al parinti-
lor. Ministerul nu-0 disimulkg cg sarcina acésta nu este
usórá, i cg multe greut5,0 va trebui sg Invingg si el si
colaboratorii slli, pang sg atingg acest resultat. Dar scopul
ce avem In vedere este ash de inalt, In cat suntem sigurT
cri nimeni nu va esista un moment de a trece peste preo-
cuparea uneT vane populariati pentru a contribui la Indru-
marea scólei nóstre nationale pe calea ce trebue sg urmeze.
Cand tinta acésta va fi atinsg, se va fi realisat, credem,
unul din cele mai Insemnate acte ale vietei nóstre publice,
meritul acestui resultat va reveni atelora earl' vor fi lu-
crat, In mod continet i stgruitor, pentru realisarea

Anexa No. 72.

Circulara din 8 Octomvrie 1898 adresafa scOlelor

secundare, relativá la aplicarea legil i regulamen-
tulul nob. (pag. 249).

Domnule Director,
Perióda de 15 qile, care a trecut de la 1 pang la 15
Septemvrie, va trebul sg fie consideratg ca una din cele
mai Insemnate In istoria scOlelor nóstre, de 6re-ce IntrInsa
sa Inceput aplicarea nouei leg! a InvOtgmIntuluT secundar
si superior.

www.digibuc.ro
 185

Fhrd Indoialh, va maI trece vreme pan g. ce acésth lege Anexe.

sh fie pe deplin apnea* dar, In qilele acestea, s'a pus cel
putin un Inceput uneI mhsurl de o importanth capitalh, re-
clamath de anI Intregi de top' ceI pe carI îi interesézh
bunul mers al scélei i earl' arr grija viitorulul. E vorba
de limitarea num6rulul de scolarI din fie-care clash.
Legea cea nouh cuprinde doue dispositiunI carI se re-
fell, la acésth cestiune: una (art. 16), care limitézh, la 50
pentru cursul inferior, si la 40 pentru cursul superior, nu-
mérul de scolari din fie care clasa; a doua (art. 15), care
prescrie limitarea admiterilor In clasa I secundará dupa
media notelor de aritmetich si de limba romand din ul-
tima clash primarg.
Indelungata practica a sistemulta nenorocit, de a se ad-
mite Intr'o clash orI-câti scolarI, este intrath atat de adânc
In obiceiuri, Incht anul acesta mhsura salutari prevOduth de
lege nu s'a putut aplicA decht cu Ore-carI temperamente.
Ministerul a tinut lush, ca, cu nid un pret, admisiunile noué
In clasa 1 sh nu se fad, alt-fel cleat In lirnitele legiI. FA-
cênd ast-fel, ministerul este sigur ch, independent de alto
avantagiI, mhsura acésta va avé ca efect de a pune In evi-
denth deosebirea care este intre o clash cu scolarI alesI
si In numér limitat, si o clash unde se admit scolartl cu
sutele, fr nieT o precautiune de a depärth pe eel carI flU
pot urmh cu folos cursul secundar. Suntem siguri ch., la
finele anuluI scolar, profesoriT earl* vor fi avut a conduce
asemenea clase, chnd vor face comparatiune cu clasele lor
din anil trecuti, vor avé impresiunea de a fi esit din-
tr'un vis réa, si de a fi Inceput o nouh viéth scolarh,Intru
nimic aseménath cu chaosul din anil trecutT. Mai sperhm
eh i parintiI vor aprecih, prin oomparatiune, avantagiul
sistemei celeI noue, i ch cu timpul lumea se va deprinde
cu binele, precum phnh acum a fost deprinsä cu réul.
Ca sh ajungh ad, ministerul a avut, In aceste chte-vh
dile, sh lupte cu enorme greutáti; i avem phrerea de rétr
a constath ea,' art fost unii, carI, pentru interese i consi-
deratiunI cu totul strhine de interesul cÓleI, all fAcut tot

www.digibuc.ro
 186

Anexe. ce aû putut a-i marl aceste greutAti, usänd de tóte mij16-

cele posibile pentru a induce In eróre opiniunea
§i a o ridica contra unel msurT pe care nicl un orn cu
dr6ptg, judecatà nu o puteh critich. Ministerul nu s'a preo-
cupat de aceste IncercAri; el §i-a fácut datoria, §i cu tót/
greutatea circumstantelor, are acum satisfactiunea de a fi
fAcut pentru prima óra, ca §c6le1e secundare s inc6p/ a
functiona cu clase limitate, ocupate de §colari selectionati,
§i acésta mai far/ nid o sarcing notra pentru Stat.
Dar, cu tot succesul acesta, ministerul nu-0 disimulézil
ca cestiunea presint/ Inc/ marl greutäti, §i rolul sal nu
este sfIr0t, pe cat/ vreme ele vor subsista.
Greutatea cea mare este de a face ca sri intre, In con-
vingerea celui mal mare num6r de 6meni, ideea Ca' intrarea
In §c6la secundarg, nu este un drept, nici o datorie pen-
tru tog copiii cari terming, cursul primar. Trebue sa" se
Incredinteze toti cri liceul nu este, ca §c6la primarg,, o §c614
prin care trebue ca toti sh" trécg negre0t, oil-care ar fi
directiunea ce ar lua pe urmg, In viétg. Liceul este In felul
lui o §c61ri specialg., de 6re-ce el corespunde la anumite
trebuinte, §i de óre-ce frecuentarea lui este nu numai inu-
WA, dar chiar vát6mAtóre pentru aceia cari In vi6t6 vor
urma o directiune diferit/ de aceea pentru earl' preparg
liceul. Pe Fang/ acestea, pe când tot/ lumea 'Ate sh, ur-
meze §c6la primarg ori-care ar fi conditiunea sa social/
§i capacitatea sa intelectualg nu ori-cine p6te urma liceul;
trebue pentru ac6sta ca thArul sä aibä un grad de pre-
paratdune suficient ; mal trebue sg, fie In positiune de a
trece prin o periódá de cel putin opt ani, In cari consumg,
mult 0 nu produce nimic. E adev6rat cg, ca corectiv la
acest din urmg, inconvenient, stint bursele i ajutórele di-
verse date de Stat; dar ce sunt acestea, pe laugh marele
num6r de tinari earl názuese la dinsele?
Aceste lucruri, a§h de simple §i aà de evidente, nu sunt
cunoscute, ori nu sunt admise cleat de un mic num6r de
6ment Diverse Imprejurrul, pe carl ar fi prea lung §i
inutil a le desvoltà aci, ail contribuit a face sä se consi-

www.digibuc.ro
 187

dere liceul ca un fel de pórtä, prin care orI-cine este da- Anexe.
tor sä tr6d, sail prin care are dreptul s5, trécA. Nu se iea
In semA a, Statul este singur care suportä tóte poverile, c'ä
puterile luI sunt limitate, §i cl poverile ce WM', din causa
1nOt1mIntului secundar, sunt dep. colosale §i cu totul In
disproportiune cu ceea ce tot el este dator sA dea Inv60-
mIntuluT primar. Dar s'a trecut peste consideratiunea
asésta, gramädindu-se In clase, pang la nisce cifre fanta-
stice, copiT can In mare majoritate, nicl nu sunt In stare
s5, le urmeze. Aasta a ruinat Inv6tAmIntu1, §i a fost o
causa de ruiná §i pentru societatea care-vi Intelegeh a§à
de r6i1 interesul sai. In adev6r, ce ruiná maT mare p6te
fi decât aceea ca irnensa majoritate a copiilor, adicit 96°
din aceia call se obstinézá a intra In lice5, s5, rv6mAn6, pe
drum, cu cursul neterminat, fárá nicT o carierá fgcutä, cu
anT IntregI perduti, vegetând pe báncile liceulul, In loc de
a fi lucrat ca sá-§I' formeze o carierá sigurá §i onorabilil?
cu bite acestea, BO, este : din 100 de copiT ce intrá In
cursul secundar, abia patru Il termind ; ceilaltI rOrnân per-
duti, declasatT, aruncati de valurile vieteI de la un tOrm
la altul, eterni cer§etori de posturT, nenorocitT, condamnati
pentru OM viéta la supliciul nesigurantei qileI de Wane,
aventurierl call devin pe cp. ce merge un pericol social,
prin crescerea necontenitá a num6ruluI lor.
Domnule Director, d-vósträ sunteti orn al §c61eT, §i sunt
sigur a cunósceti aceste lucruri tot a§à de bine ca §i mine.
D-vóstrá sciti el, tabloul acesta, departe de a fi exagerat,
nu aratá Ina, r6u1 In WO Intinderea luT. Nu aveti deal
s'a' vO gânditi la ce a devenit Oa multimea de repetentí
carI cu sutele pe fie-care an ail párásit §c6la d-v6stre,
pentru a se perde In lume, ca sl vO cuprincla o nemásu-
ratá grijá de viitorul acestei tinerimI, ce se perde sub
ochiI no§tri. De aceea nu mO tern cA, 6meniT de §c6l5, m6
vor tax& de exageratiune. ET trebue sá-§T dea séma, ca i
mine, de márimea pericoluluI; §i ceT cárora pftná acum le
vor fi sapat din vedere aceste lucruri trebue sá se de-
§tepte §i s'a se punh' pe lucru, pentru a stávili rOul. Acésta

www.digibuc.ro
 188

Anexe. este pentru din§il o datorie de patriotism ; mat* mult, o

datorie de onestitate.
Domnule Director, adresa de fatä ese din cercul cestiunilor
de carI se ocupá de ordinar corespondenta ministeruluI cu
d-vdsträ. Nu este vorba ad despre cestiunI de administratiune
curentä, despre aplicarea cutärel dispositiunI sail luarea
cutrtrei mrtsurl de detalid. Cestiunea de care nu) ocup aci
este de o ordine cu totul superiórá ; este din acelea earl
de ordinar se tratézä alt-fel decal prin circulare minis-
teriale. Fiind acl vorba de o cestiune socialá de prima or-
dine, s'ar cuvenl sä, o vedem agitatá In opinitinea publicá,
In presä, In scrierl de tot felul, Dar, la noI, preocupärile
sunt Indreptate, In mod prea exclusiv, In alte directiunt
Grija viitoruluI nenorocit ce se preparä OM, prin direc-
tiunea Ad Intelósá ce se imprimrt educatiuniI tinerimiI,
nu preocupä .decat pe cätT.-va bárbatI isolatt Dar, ori-cari
ar fi convingerea, devotamentul i stáruinta cu care ar
lucra acestia, ce vor puté face eI singurt când e vorba de
a schimbà curentul care täräsce o Or% Intrégá ? Nu, acésta
nu este o lucrare numaI pentru câtI-vh, ; trebue ca decimt
sutimI de Oment cu pricepere si buna-voint5,, se punä um6r
längä umär, pentru a aduco täril acest imens servicid, unul
din cele me marI ce i se pot aduce.
lack Domnule Director, pentru ce mä adresez d-vóstre
§i prin d-vóstrá IntreguluI corp didactic al §ct5leI ce dirt-
getit Acésta nu este atât o adresä ministerialä, pe at este
un apel, un striat de alarmá, pentru a de§tepta pe OmeniI
de buná-vointä, §i a-I graph, Intr'o actiune comunl In fo-
losul binelul public. Pun pentru aställ pe al doilea plan
grija catal6gelor, programelor, examenelor, pedepselor §i
recompenselor, §i chem pe dascáli la o lucrare mare, demnä
de un corp nurneros §i instruit cum este al lor. DascáliI
trebue sä,-§I dea sEima de Insemnátatea roluluI la care sunt
chemati ; eI trebue sä Intehtä cá, de astä datá, li se cere
sä, lucreze, nu numai ca Invät,AtorI ai copiilor, dar ca co-
laboratori pentru o prefacere In nisce deprinderI deji \Tech":
ale tail'. Va fi, WI Indoialá, o lucrare grea §i lung/ ; dar

www.digibuc.ro
 189

tocmaI greutAile e trebue sh ne Imbärbhteze la munch, Anexe.

§i s ne simtim onorag cä corpul nostru se ghsesce cel
mai demn i mai potrivit pentru a fi chemat la acéstä sar-
cina, pe care altii nu ail avut Inch curagiul sá T-o asu-
rneze. Iar, dach, din contra, corpul didactic nu va Intelege
chemarea ce i se adres6z1, sag nu va voi sh rOspundd la
dInsa, grea va fi r6spunderea ILA in fata ril, pentru-ch
IT va fi refusat un servichl asa de mare, pe care putea sit
1-1 fach, si de care atarná o ash de Insemnath parte din
viitorul et Grea va fi r6spunderea lui i fath de el Insusl,
pentru-ch va fi läsat sh-I scape acéstá ocasiune de a me-
rit& recunoscinta riT, i de a se ridica In stima 6menilor
cu dor de binele public.
Este tocmai un an de cand m'am adresat Inch odatä
corpulul didactic asupra aceleiasl cestiuni, prin circulara
din 8 Octomvrie 1897. Cu adanch Were de ri5'6, am v6c,lut
cá apelul moil de atund nu a avut nid un r6sunet. Niel
o miscare nu s'a fácut In sensul ideilor expuse atunci, de
si nu cred sh fle om care sh nu le aprobe. Ce dic ? Asaltul
pentru intrarea In licee si ginmasii a fost, póte, anul acesta
mai furios decht orI-cand. Desi legea prescrih anume limi-
tarea numruluI de admisiuni ; desi, prin regulament, s'a
chutat a se regulà lucrurile In modul cel mai echitabil
posibil ; desi, pentru aplicarea acestuI regulament, s'a
usat de tóte atenuárile compatibile cu legea, nu am v6-
4ut, pe niched, ca lumea sh, fi Inteles rostul dispositiuniT
legiL i sh-sl fi dat sOma eh acea dispositiune era spre
I3inele eL Am v6clut ceréndu-se cu insistenth a se ale&
legea, a se renuMh la cel mal eficace dintre mij16cele
ei de Indreptare, pentru a se face loc unor copii ale
chror certificate purtag notele 3 saU 4 la limba rornana
sail la aritmetich ; copii cad, prin urmare, vor fi absolut
incapabili sh urmeze liceul, cad vor réman6 repetentl la
.anul, cad cu siguranth nu vor fi In stare sh termine
cad, prin urmare, vor merge si ei sul márésch nu-
m6rul celor cad' IT vor fi perdut anfi lor cei mai burn' de
munch, si se vor fi condamnat pentru Wtá viéta la trista

www.digibuc.ro
 190

Anexe. sórtä a inutililor, vecInic postulantl §i vecinic alungati; §i

acésta, numal pentru satisfacrea until amor proprill, Ail
Inteles, sail, de multe oil, pentru ca sd, se scape acasd de
turbulenta until copil nedisciplinat. Cererile de Infiintare
de clase paralele ail curs cu gramada. In mijlocul acestei
furtuni, ministerul a r6mas far% niet un ajutor din nicl o
parte. Cu töte acestea, el §i-a fdcut datoria pang la capa;
a resitat din töte puterile la un curent pe care-I gilsesce
-cu totul nenorocit; a cdutat sd, lumineze pe cetdteni asupra
interesuluI lor bine Inteles, färd a se preocuph niel un mo-
ment de grija ung popularitatI I'M Intelese ; cdcl. mini-
sterul socotesce cd este pentru dinsul o adeveratd datorie
de onestitate, dupd cum am spus mai sus, de a se pune
lnsu§i Inainte, cand este vorba de a Impedich efectele de-
sastrOse ale uneI porniri Ilia socotite. i dud In unele
pArtI a cedat Intru cat-vh, prin crearea a cator-vh clase
paralele, n'a facut-o cleat pe unde nevoia erh mai simtitd
§i. pentru a nu llsi sd. se eródd cd erh la mijloc numaI
rea vointd din partea luI. Dar cum s'ail petrecut lucrurile
anul acesta nu trebue sd se mai petrécd §i altd datd. Este
imposibil, este nelogic §i nedrept a se Irish numaI mini-
sterului VIM greutatea und situatiunT pe care n'a creat-o7
ci din contra a combátut-o din -Vote puterile. OrI-care ar
fi puterea de resistentá a ministerulut ea este márginitd,.
i cand presiunea va deveni a0, de puternicd In cat sil
trócd, peste dInsul, care va fi resultatul ? Trebui-va sa se
revind iard0 la sistemul barbar al claselor de ale 100
pand la 150 de copiI? Trebui-va sa continudm a tolera
ca Invadmintul nostrs Intreg sd Arnaud o fictiune sécd?
Trebui-va ca sd, asistám §i pe viitor, cu bratele Incrucipte,
la perderea iremisibild a copiilor no§tri, numaI pentru sa-
tisfacerea unor ambitiunI de§erte ? Trebui-va ca, §i de ad,
lnainte milielnele Ora A. fie asvIrlite In vInt cu decimile,
pe cand sunt atatea lucruri la cari ar puté fi Intrebu -
intate cu folos ?
Chiar In sfera instructiuniI, unde este inv6tamIntu1 in-
dustrial §i profesional, care nu trebue sd lipséscd nici unei

www.digibuc.ro
 191

t6rt bine organisate? NicaerT; liceele 0 gimnasiile ail ab- Anexe.

sorbit ele singure si fondurile cu cart s'ar fi putut crea
si sustind acel Invgtämlnt. ,5'i ac6sta nu e de loc o exa-
gerare: e cert ca Inv6ta"mIntul nostru secundar costa eel
putin de trei OA' mat mult deal trebue, dupa nevoile teril
si dupa desvoltarea ce are Inv6tamintul primar. Inv6t1I-
mlntul profesional si industrial s'ar puté creà si sustind
Intreg numai cu prisosul de fondurl consacrate InvOtamln-
tulut secundar.
Iaca dar una din directiunile spre cart trebue abatut
curentul, care astacIT merge numal spre licee si gim-
nasil; iaca una din tintele ce trebue sa avem In vedere
si pentru atingerea careia ell cer concursul energic al cor-
pului didactic. Cad, dad, el nu va lta initiativa hotarIta,
staruitere, de a realisa acest mare progres, cine o va lua?
Anul acesta printre nenum6ratele cerei de Infiintare de
clase paralele In licee si gimnasil, nu a fost una singura
pentru Infiintarea unei scolt de meserfi unde-va; si cu tete
acestea, cu cAt mat nemerita ar fi fost o asemenea sc(515
cleat o clasa de liceil, pentru scolarit ral pregatitt cart
rOmäsesera nelnscrist ! Opiniunea Tublica dar nu este Inca
formatu asupra acestui punct; si vocea unui singur om,
fie el si ministru, este prea slaba pentru a se face atulita
de o Ora Intréga si timp de ant Intregi. Ad trebue acti-
unea unut corp numeros, inteligent, activ si inimos, acti-
tine care sä se continue un timp mat' Indelungat si sa nu
fie supusa fluctuatiunilor cart paralisóza actiunea Omeni-
lor isolatt. De aceea eil mi5 adresez corpului didactic si-I
cer salt faca acést5 mare datorie.
Cart vor fi Insa mijlócele de actiune? La acestá Intre-
bare profesoril Insist' trebue sa gas6scrt rOspunsul ; act
partea cea mal Insemnatá a oft-caret actiuni este InsA0
gasirea mijlócelor de actiune. In acéstá privinta, cred ca
rolul ministerului cata sa se marginésca Intru a provoch
initiativa, lásAnd-o pe urma sa se manifesteze liber. §i pen-
tru acésta mijlecele nu vor lipsi: conferinte, scriert, publi-
catiuni, propaganda prin presa, tete mijlecele vor fi bune

www.digibuc.ro
 192

Anexe. §i eficace. Si pentru a Incuragia pe eel cari s'ar Indol de

succes sunt exemple recente §i dovedit6re; este exemplul
corpului didactic din Severin, care, de§i putin numeros, de§1
atlandu-se Inteun centru putin populat, a reu§it sä, faca
a se funda acolo o §c6lA de comerciri §i o §c6IA practica
de meserii, cari ail abAtut anul acesta apr6pe trei din pa-
tru pArti ale curentului de la liceil, spre cariere mult mai
potrivite si mai sigure. Ace Iasi lucru s'ar put4 face mai
In tóte pArtile. S'ar put6 IncA Incuragih crearea de §coli
primare superi6re, acest excelent mijloc de a se utilisa
fortele tinerimii, mijloc prevOut In lege, dar care r6mane
nelntrebuintat, pe cand mil de copil se obstinOzA a se perde
In liceil.
Trebue, In fine, ca prin tóte mijI6cele O. se dovedéscA
pArintilor r6ul cel mare ce-I fac copiilor lor, silindu-i sa,
urmeze liceul, pe and nu sunt In stare sl o facg. SA li
se arate ca, pentru a urma liceul se cere un grad de pre-
paratiune §i o sumA de mij16ce, Mil cari lucrul este ab-
solut imposibil ; cA copilul, introdus In licert fAr6 aceste
conditluni, este condamnat de mai nainte sA-0 pérdA tim-
pul de lucru, In care ar puté ma:I cu folos sa,11 facA alta
cadent; a chiar pana, la anul el va rOmanO repetent, i
cit ori-ce ar face, nu va puté trece decat cate-va clase
'secundare, cari nu-1 vor duce la nimic §i nu-I vor crea nici
un drept; §i cA, In fine, dad. cu Vote acestea tot tine A
fact liceul, mal nimerit este pentru dinsul sA mai repete
odatA ultima clast primarA, pentru all IntAri cunoscintele
fArA caul intrarea In Heel, chiar and o dobandesce, este
pentru dinsul o adev6rata nenorocire. Lucrurile acestea,
cari sunt evidente, fiind repetate mereil §i cu stAruintA, nu
se p6te sa, nu intre In cele din urmA In mintea 6menilor.
lack d-le director, campul larg §i mAnos de actiune
care se deschide corpului didactic, camp de muncA lncor-
data., dar plina, de resultate fericite, scutitA de vrajbele carI
IntristézA sufletul celui cu dor de Ora In alte feluri de ac-
tivitate publicA, §i care, tocmai din acéstA causA, va pub:5
reuni Intr'un mAnunchiti silintele tuturor, qi sa, dea resul-

www.digibuc.ro
 193

tatele call, cu atAta greutate, se pot realisA acolo unde Anexe.

intrA vrajba.
Ministerul §i-a fAcut §i-§1 face datoria; corpul didactic
sA vi-o facA si el pe a Jul.
V6 rog, d-le director, sl aducetT ac6stA circularA la cu-
noscinta d-lor profesorl ai §c6lei ce dirigett WS alAtur pe
langl dinsa §i o repetire a circularei nóstre No. 65.153
din 8 Octomvrie 1897, de 6re-ce ea este Ina de actuali-
tate §i se complet6zA cu cea de fatA.

Anexa Nu. 73.

Extracte din legea Inv'étämIntulul profesional
de la 1901 (pag. 267 §i 268).
ART. 6. colile elementare de agriculturA ail de scop In-
v6tAmIntul practic al agriculturff raVonale, In vederea cul-
turfl celei mid. In ele se vor puté Inv6t,A, §i. ate una sail
mai multe din culturile §i industriile anexe agricultuill
sail derivate dintr'Insa. Felul Inv6tAmIntuluI va variA po-
trivit trebuintelor regiunii.
Durata inv6tAmIntultil va fi de doi ant InvOtAmIntul
va coprinde, pe langA Inv6tAtura practicA a agriculturn §i a
industriilor eI anexe sail derivate, repetitii asupra aritme-
ticei §i geometriel din programa clasel IV primare urbane,
sail a claselor IV §i V primare rurale, cu adaogare de no-
Vuni de comptabilitate simplA; aceste repetitiuni InsA nu
vor put6 ocupà pe §colari mai mult de 3 ore pe sOpt6-
maul In timpul munch' cAmpului, nici de dou6 ore pe (li
In timpul and acéstA muncI este suspendatA.
Restul timpuliff va fi consacrat lucrArilor practice, in-
vi5(AmIntu1ui agricol §i. lecturilor folositóre.
In regiunile de pAduri se vor predà §i notiuni elemen-
tare de silviculturA.
Inv6tAmIntu1 agricol va fi exclusiv practic §i se va face
Raport adresat M. S. RegeluT Anexe.Spiru Haret. 13

www.digibuc.ro
 194

Anexe. pe terenul §coliT, IntrebuintAndu-se §colaril ca lucrätori.

Prin regulamente se va hotärl ordinea §i felul lucrärilor.
ART. 7. 'Pentru fete se vor Infiinta §coli elementare de
gospodärie ruralä, In carI sä se deprindä cu practica go-
spodärieT Oränesci, cu utilisarea productelor, cu ingrijirea
vitelor, etc. Aceste scoli vor fi sad de sine stätät6re, sad
aläturate pe langg, o §015, elementarä de agriculturä, sad
pe Fang/ o §c616, primarä de fete. Modul de functIonare
al acestor §coli se va heart prin regulamente.
ART. 15. colile inferiOre de agriculturä ad de scop de
a da cunoscinte teoretice §i practice de agriculturä pen-
tru a form& buni gospodarT rurali §i pentru a prepara pe
Inv6tAtori pentru §colile elementare de agriculturä.
0 §c615, inferielrä de agriculturä va trebul sä dispunä
de o lntindere de pämlnt de cel putin 100 de hectare, de
clädirile, materialul §i vitele necesare.
cfIla va fi push sub conducerea unui director, care va
fi profesorul de sciinte agricole al §coliT, sad o altä per-
song ea cunoscinte speciale de agriculturä. El va fi Insär-
cinat cu conducerea exploatäril m(300 §colii.
Scóla va av6 trei clase de câte un an.
InviStämIntul tooretic va cuprinde : cunoscinte de agri-
culturä §i horticulturä cu industriile anexe, de crescerea
0 Intretinerea vitelor, de schinte naturale, de aritmetica
practica, comptabilitate §i agrimensura. El se va da mai
ales In timpul ernit i nu va cuprinde In ceI triei anT mai
mult de 600 lectiunT. Restul timpului se va consacrh. ex-
clusiv lucrärilor practice, cari se vor executh chiar de §co-
hail In tot cursul anuluT.
In regiunile de paduri se vor predà §i cunoscinte de
silviculturä.
ART. 21. Scolile elementare de meseril ad de scop de a
formh meseria0 pentru industriile de tot felul, si In special
pentru industria micg, care se pOte exercità In casa sad
In ateliere mid, §i cu un utilagid at mai simplu 0 mai
eftin.
colile de acest fel vor put() fi pentru bäeti sad pentru

www.digibuc.ro
 195

fete, nu Irish mixte. colile de menagiil pentru fete se vor Anexe.

SOCCIti tot ca §coli elementare de meserii i vor av6 aceea§1
organisatiune.
In fie-care §c6M se va put6 preda, orï numai o singurh
meserie, oil mai multe.
Scóla va put6 sg. functioneze tot anul s6ii numai o
parte a anului, nu Insl mai putin de §6se luni pe an. Durata
Inv6t6mIntu1ui ya fi de cel putin doi ani pentru fie-care
meserie ; absolventil InsA vor putd continuO a lucrh In
atelierul §colii phnä la etatea de 18 ani, beneficihnd de
dispositiunile art. 27 din ac6st6. lege. Se va face mentiune
pe certificatul lor de absolvire despre acest stagirl suple-
mentar de atelier, pe care U. vor face et
Inv6tAmIntul, pe laugh', studiul practic al meseriilor, va
cuprinde : lecturi folositóre, repetiti.uni asupra aritmeticei
§i a geometriei din programa ultimel clase primare, cu adgo-
gare de notiunä de comptabilitate ; aceste cunoscinte teo-
retice Insa nu vor put6 ocuph pe §colari mai mult de
§6se ore pe s6pt6mAnä.
Pentru unele meseril earl ar reclamh acésta, InvqhmIn-
tul teoretic va mai puté cuprinde desvoltàri asupra geo-
metriei, desemnulul §i modelagiulut In acest cas se va
put6 consacrh Inv6t6mIntuluI teoretic pânO.' la 12 ore pe
s6ptOmâng..
Inv6lAmIntul meseriilor va fi exclusiv practic §i se va
face In atelierul §colii de care maie§tri speciali, Intrebu-
intandu-se colariT ca lucrAtori. Prin regulamente se va
hotki ordinea i felul lucrhrilor.
Pentru colile de menagiil, Inv6t4m1ntul, pe MO repo-
petitia asupra materiilor de clasele primare aratate mai
sus, va cuprinde lecturi folositóre asupra sciintelor de ob-
servatiunI vulgarisate, economia casnicl horticultura, igiena,
croitoria, cusAtoria, tes6toria, Impletiturile, bucOaria §i
altele.
ART. 28. colile inferi6re de meseriï ail de obiect inv6-
tarea a diverse meseril, cu scopul exercitArli lor In mod
industrial.

www.digibuc.ro
 196

Anexe. In fie-care din aceste scoff se va predà cel putin o me-

serie.
Cursul acestor scoll se va Imp Atli In trel. sectiura : sec-
tiunea preparat6re, cea medie si cea superi6rä.
Sectlunea preparat6re va cuprind doué clase de cAte un
an. IntrInsa elevii vor fi exercitati In comun la lucrärile In-
cepét6re ale meseriei, si se vor deprinde cu viéta de atelier.
Sectiunea medie va cuprinde treI clase do ate un an.
Intr'Insa elevil se vor specialisà dupa meserii, si obiectul
cursului este de a le da cunoscinta teoretia si practia a
acestel meseriI.
Sectiunea superiórá va cupritde doué clase de ate un
an. Intr'insa elevii se vor perfectionh In specialitatea lor,
ash ca sá p6t5. dirige Insisi un atelier.
0 scólil inferi6rá de meseril 'Ate cuprinde numaI sec-
Vunile preparatóre si medie, sag ate trele sectiunile.
*colile, carI vor cuprinde numai sectiunile preparatóre si
medie, se vor numi seal de gradul I; cele earl vor cu-
prinde si sectiunea superiórá se vor numl scolI de gradul 1I.
0 sc61ä de gradul I nu se va puté ridia la gradul II
decat numaI and va avé un efectiv permanent de cel pu-
tin 50 de elevi pentru atelierul de aplicatiune, prevéclut la
art. 29 de mai jos.
Afará de Invétätura meseriilor, eleviI vor face lecturI
folositóre, referitóre la meseria lor, si vor primi notiuni
de religiune, limba francesá sag getmaná, aritmetia si geo -
metria practia,, comptabilitate, istorie, geografie, desemn
si caligrafie ; pentru unele meseril, si modelagiul ; Insá tóte
aceste cunoscinte nu vor putO ocupà pe elevi mai mult
de 18 ore pe séptémâng In sectiunea preparatóre, de 12
ore In sectiunea medie, si de 6 ore In sectdunea superiórá.
Promotiunile din o clasá In alta se vor face In urma
unor examene anuale, tinénd sail si de asiduitatea, pur-
tarea si frecuentarea elevilor de peste an. Notele la me-
serie vor avé, pentru promotiune, o valóre Indoia de
acea a notel or de la cele-lalte obiecte.
Dupá absolvirea fie-areia din cele doué dintâi sectiunl,

www.digibuc.ro
 197

elevii vor priml câte un certificat. Elevii earl' vor absolvi Anexe.
sectiunea superióra vor c6ptità, diploma de maiestru.
ART. 29. Pe IMO fie-care sc6l5, va fi alAturat ate un
atelier de instructiune, pentru fie-care din meseriile cari
se predag In sc616, si In care vor fi obligati a lucra elevii
din sectiunile preparat6re si medie
Pe lângl fie-care sc61à de gradul II se va alä'tura ate
un atelier de aplicatiune pentru desAvIrsirea instructiunii
practice a elevilor. Modul de functionare al acestor ate-
liere se stabilesce prin regulament. Elevii din sectiunea su-
peri.611 vor fi obligati a face In atelierul de aplicatiune lu-
cräri de specialitatea lor, ca lucatori cu dlua sag cu bu-
cata. In aceste ateliere se vor mai primi, tot ca lucrgtori
cu diva sag cu bucata, si absolvonti de ai scolilor de gra-
dul II 'Ana la Implinirea etätii de 21 ant
ART 43. colile superi6re de meserii vor servi peutru
Inv4tarea meseriilor earl rec1am5, cunoscinto teoretice mai
Inaintate.
Pe MO fle-care din aceste scoli vor functionh ateliere
de aplicatiune pentru deshvIrsirea instuctiunii practice a
scolarilor. Modul de functionare al acestor ateliere se sta-
bilesce prin regulamente.
Durata Inv6t6mIntu1ui va fi de 6 aril', dintre Carl' eel doi
din urml vor fi consacrati atelierelor de aplicatiune.
ART. 45. Inv6tAmIntu1 In primil patru ani de studid va
fi teoretic si practic.
InvOtämIntul teoretic va cuprinde : scrierea, cunoscinte
de fisicl, chimie si mecanica, necesare lucrAtorului, arit-
metica si geometria practica, notiuni de technologie, ma-
sinile, comptabilitatea atelierelor, desemnul, schite si mo-
delagig.
Inv6tAmIntul practic va fl dat In ateliere speciale, al
cgror numP,Sr se va fixà dupti trebuintA.
In cei dol ani din urm6, cat scolarii vor lucrà. In ate-
lierele de aplicaViune anexate pe lang6 scólil., el' vor exe-
cutà, In calitate de lucrAtori cu dlua sag cu bucata, lu-
crgri de specialitatea lor.

www.digibuc.ro
 198

Anexe. colarff lucratori din atelierele de aplicatiune vor avé

facultatea de a urma un curs complementar de instructi-
une teoretica, care va cuprinde : elemente de mecanica
practicl; fisica industriala; geometria descriptivä, cu apli-
carea la meseriI; rnasinile; technologia meseriilor; desemn
si schite.
Dupa terminarea celor sése anI de studia, scolarii vor
obtin6 un certificat de absolvire a scolii de meseril, cu
arAtarea specialitatii. Pentru scolaril earl vor fi urmat cur-
sul teoretic complementar se va face deosebita. mentiune
In certificatele respective.
In atelierele de aplicatiune se mai pot primi, tot ca lu-
cratorI cu giva sail cu bucata, si absolventi al* cursulul
complet al scolilor superióre de meseriI panä la Implinirea
etatiI de 21 ant
ART. 58. Invat'amIntul comercial se (la: pentru WV In
§colile elementare de comercia, In scolile superiare de co-
mercia si In cursurile comerciale de séra, si de Dumineca,
iar pentru fete, In scolile elementare de comerciil.
ART. 59. Durata cursurilor In scolile elementare de co-
mercia va fi de treI ant Materiile de InvatamInt .vor fi:
lecturl si compunee cu privire la comercia; aritmetica prac-
ticA, cu elemente de calculul comercial si notiuni de geo-
metrie; notiuni de geografie comerciala; lecturi din istoria
patriel; cun6scerea productelor comerciale din Ora si a
color maI principale din straMatate; notiuni elementare
despre cemercia, operatiunI comerciale si comptabilitate;
caligrafle si scriere comerciala. In scolile de fete se va
preda §i limbo, francesa sail germana.
InvatämIntul va fi dispus ast-fel In cat sa imiteze, pe
cat este posibil, diversele operatiuni ale until mic comer-
ciant; In acest scop, pe langa, scóla, se va puté anexa un
biurot comercial pentru practica.
Se primesc ca scolarI, In scolile comerciale elementare,
absolventI de ai cursuluI primar.
Efectivul unei clase nu va puté trece peste 60 scolarl.
Daca numarul cererilor de admisiune este asa de mare,

www.digibuc.ro
 199

Mat acest efectiv ar trebui depasit, candidatii se vor su- Anexe.

pune la un concurs asupra cetiriI, scieril si aritmeticeI.
In cas de trebuinta bine constatata, si &Ica se dispune
de mijlóce, se vor put6 ere& clase paralele.
Tog scolariI scolilor comerciale elementare vor fi externI.
Pe längl fie-care scólrt se va Infiinta cate o cantina sco-
lara In felul aratat la art. 13.
ART. 60. Cursurile comerciale de séra si de Dumineca
se vor institui cu scopul de a Inlesnl absolventilor scoli-
lor comerciale elementare completarea cunoscintelor lor
comerciale, precum si cunoscinte de limbl straine.
Durata acestor cursurI va fi de treI anT, cu un minimum
de 6 ore de curs pe séptämänä.
Ele se vor face In localul scolilor comerciale elementare
sari superióre de catre profesoril acelor scolT, si vor fi puse
sub conducerea si privegherea directoruluT scoliI respective.
AuditoriI acestor cursurT vor fi supus1 la interogagunT
si examene, si la finele cursurilor vor primi un certificat.
ART. 61. In scolile comerciale si superb:5re, durata cur-
surilor va fi de 4 anT. Materiile de Inv6tAmInt vor fi: limba
-si corespodenta comercialä, romana, francesa, germana si
italianä sail englesä; studiul comerciuluI; comptabilitatea;
biuroil comercial; aritmetica rationata si elemente de cal-
cul algebric, cu aplicatiunT la operatiunile comerciale de
schimb, banca, bursa, asigurarI ; geografia generala eco-
momica; elemente de zoologie, botanica, mineralogie ; fisica
si chimia; studiul márfurilor si technologia comerciala; lu-
crarT de laborator (manipulatiunT de chimie si Incercarli
comerciale); economia politica, cu aplicatiunT la comerciil
si Industrie, si In special la economia comerciala si indu-
strialá a OM ; notiunl de sciinta financelor si de statistica;
studiul economic al mijI6celor si tarifelor de transport si
de comunicatiune pe uscat si pe apa; notiuni de istoria
comerciuluI si a industrieI ; elemente de legislatiune co-
merciala, industriala, maritima, vamala si fiscala ; notiunI
asuale de drept civil si administrativ ; caligrafia si desemnul.
Absolventff scolilor comerciale superi6re vor fi obligag

www.digibuc.ro
 200

Anexe. a face un stagig de pratticA de 6 lull! la bAnd sag la in-

stitutele de credit publice sag private, sag Inteun mus6a
comercial, care va put6 fi alAturat pe MO, aceste §colI.
Certificatul de absolvire al §coliI nu se va liberà. cola-
rilor carl nu vor fi facut cu asiduitate acest stagig de
practia
In §colile comerciale superi6re se vor admite §colarI cari
ail absolvit cursul secundar inferior. In locurile ce ar mat
rAmftné disponibile In urma acestor admiterl, se vor pri-
mi §colarI, car! vor av6 etatea de 15 an! Impliniti, In urma
unuT concurs facut asupra unef programe ce se va hotIrt
de minister din materiile Inv6tAmIntuluI secundar inferior
Efectivul unel clase nu va put6 trece peste num6rul
de 50 de §colarl. Dac6, num6rul cererilor de admisiune va
fi a§A de mare In cat acest efectiv ar trebul depS§it, ad-
miterile se vor face prin concurs.
Tot! §colarii vor fi extern!.
Se vor Infiinth, la fie-care §c616, comercialS superiórh,
ate 20 de stipendil pentru §colariI färä mijl6ce.
Se vor creA dou6 burse de cglOtorie pentru studiI co-
merciale, car! se vor da prin concurs la fie-care 3 ant Se
vor admite la concurs absolventI de ai §colilor comerciale
superióre. BursieriT vor fi pe timp de 3 aril sum stu-
dieze In strginState organisarea marilor IntreprinderT in-
dustriale §i comerciale §i sá urmeze cursuri In §colile su-
peri6re de comercig de acolo.
ART. 75. Unele §colI secundare de Heti se vor putO
transformS treptat In cu caracter practic §i profe-
sional, potrivit cu trebuintele locale §i In vederea unor
aplicatiunI determinate. AcOstá transformare se va put6
face prin legea budgetark ProfesoriT titular! de la acele
§colT secundare Iì vor pästrà drepturile dobandite.
Pe lAngä §colile secundare de fete de gradul I se va
put6 adäogA o clasá comercialk In care se vor predi ex-
clusiv cunoscintele necesare comerciula In ac6stá class
se vor admite absolvente a patru clase ale §colilor secun-
dare de fete de gradul I. Absolventele clasel comerciale

www.digibuc.ro
 201

vor trece un examen, dupä carI li se va liberà un certi- Anew

ficat de stucliI comerciale.
ART. 76. Pe Iângä scolile de meseriI si pe 15310 scale
comerciale se vor tnfiintà, In comunele urbane, cursuri
speciale destinate pentru completarea instructiuniI uceni-
cilor din fabrict ateliere si prävälfl.
Aceste cursuri se vor tiné séra si In clilele de llumineci
si s6rbâtorT, In ()role earl' se vor gä'sì ma): potrivite, si vor
avé de obiect notiunI asupra limbiI române, a limbilor
sträine, a aritmeticeI si geometrieI elementare, a compta-
bilitätii, cu adause, dupä Imprejuräri, asupra comerciului
sari a diverse cunoscinte relative la anumite industrii.
Aceste cursuri vor fi puse sub conducerea directorului
scolil pe Jana, care se tin. Ele se vor face de cätre in-
stitutorl si maiestri de InvëtAmInt profesional In comptul
orelor de lucru pe carI ministerul are dreptul a le impune
In virtutea acestei lea Pentru orele suplementare ce ar
mal fi necesarQ peste acestea, plata va fi In sarcina comunei.
AuditoriI acestor cursuri vor trece examene asupra ma-
teriilor ce vor fi urmat, dup5, call vor cAp6th, certificat.

Anexa No. 74.

Circulara din 11 Aprilie 1901 cátre d-nii prefectl

de judete, pentru a le cere pärerea asupra
Infiintäril de scon profesionale (pag. 269).

Domnule Prefect,

Prin budgetul anuluI curent s'a acordat ministerulul in-

structiunil publice si al cultelor un credit pentru Infiin-
tarea si desvoltarea InvKämintuluI profesional.
Este un lucru sciut si recunoscut de WO, lumea cä er&

www.digibuc.ro
 202

Anexe. gre0t1 directiunea aprópe exclusiv teoretica ce s'a dat NIA

acum Inv6t6mIntu1ui nostru public. Este iari admis In
genere el se cuvine a se aduce, cht mai curând, o Indrep-
tare, a se mai restrânge InvOtAmIntul secundar, pentru a
se da o impulsiune mai energicA celui profesional.
S'a cercat a se face acéstA Indreptare prin legea Inv&
tämintulul profesional din 1899, care a fost desfiintath Mt%
s. fi fost aplicatá.
PAna ce sá se pung din noil In vigóre, credem a se
cuvine sA, nu perdem nici un minut, pentru a Incepe lu-
crarea de Indreptare. De aceea ne propunem ca, chiar cu
Inceperea viitorului an §colar, sá Infiintárn un numtir de
§coll profesionale de diverse grade, In Vote pgrtile
De Ore-ce, Insá, mijlócele de cari dispunem sunt fórte
restrinse, avem nevoe de concursul bine-voitor al tuturor,
pentru a ne ajutà, fie In mod material, fie prin sprijinul
moral §i prin luminile lor.
Scolile ce ne propunem a Infiinth anul acesta sunt de
done categorii: 1).§coli elementare, 2) §coll inferióre. Unele
din ele vor fi §colf de agriculturk", altele §coli de meserii.
Prin §eoli elementare Intelegem §coli fOrte modeste,
functionhnd cu unul sail doi maie§tri, carl sá predeh me-
sera' din cele mai simple, putênd fi practicate cu unelte
putine, eftine §i cu un capital de instalatiune fOrte mic.
Asemenea §coli cugetäm s5, le Infiintám prin thrgu§óre sail
prin satele cele mai mart
Prin ele dorim sl punem la Indemhna sätenilor §i a
6menilor nevoimi mijlóce mai bune de a cultivh: pämêntul,
precum §i unele miei industrii, u§or de exercitat chiar la
Oil., in gilele neutilisate pentru agriculturg.
colile inferi6re vor fi §coli de un nivel ce-vh mai ri-
dicat, In call se vor InviSth meseril mai perfectionate, sail
metodele agricole ce-vh mai sciintifice cleat acele cari nu
pot convenl cleat unui mic cultivator. Pe acestea le vom
Infiinth fie In ora§e, fie §i In alte centre ce s'ar gási fa-
vorabile.
Pentru Infiintarea unei colT elementare de agricultur5

www.digibuc.ro
 203

este nevoe de un local, de o Intindere de teren cultivabil Anexe.

de cel putin 20 hectare, de vitele §i instrumentele agricole
necesare pentru cultivarea acestul teren. Pentru o §c616,
inferi6r/ de agriculturä, terenul necesar este de 100 hectare.
§cól/ de meseril reclama un local §i uneltele necesar.
Pe Mug/ tOte acestea, se adaog/ personalul de maie§tri,
institutorI sail Inv6t/tori §i, eventual, o cantinä pentru
§colaril cu locuintl depârtatg.
Intentiunea nóstrA este ca anul acesta sä Inflintäm In fie-
care judet &Ate o sc615, elemental* off de agriculturd, orI
de meseriI. scoli inferióre vom Infiinth mai putine, de o
cam datä, numai scoli de meserii i numaI In centre unde
s'ar gásì elementele unei industrii viitóre care sg, pót/
prosper/.
A§â, dar, In vederea Infiinrii uneI §coll elementare pro-
fesionale In judetul d-vóstre, am onóre a vg, rugA, d-le
prefect, sä. bine-voitI a ne da avisul d-vóstre asupra ur-
m/tórelor puncte :
1. Credeti d-vóstrg c ar fl de preferit ca acést5, prima
§c6l/ sä, fie o §c6l6 de agriculturä, sail una de meseriI?
PArerea nósträ, personal/ ar fi c/ de o cam datà fi ar de
preferit sä, Incepem cu o §c6lä de meserff, pentru motivul
cá cheltuelile de instalatiune sunt mult mai mid, cl 'per-
sonalul technic II putem g/si mai lesne, §i c Inv6tämIntul
lor se póte da de preferint5, iarna, când tineriI sunt liberi
de la munca câmpului. Acéstä din urmä, consideratiune
este importantä, pentru-c/ este esential ca §cóla ce se va
Infiintà sA fie, (lac/ se póte, chiar de la Inceput cht mai
cäutatä; In cas contrarig, s'ar putó ca InsäI institatiunea
sä se discrediteze In ochil populatiunil rurale. Dorim Ins/
sä, cun6scem §1 parerea d-vóstre, In vederea nevoilor spe-
ciale ale judetalui pe care II conduceti.
2. Data ati fi de parere a se face o §cól5, de agricultura,
vtí rog s/ ne spuneiti, dacá, este In judet veri-una din ac-
tualele §coll rurale, pentru care s6 se WA procura de
judet, de comuná, sag de veri-un particular generos, cele

www.digibuc.ro
 204

Anexe. 20 hectare de pamInt cultivabil, sag localul, sad uneltele

agricole, sari vitele, sag si unele i altele.
Este Insä bine Inte les, c o asemenea scála nu se póte
Infiinta decal Intr'o localitate care sa, fie proprie pentru
o cultura cat mai variata i mai peqectionata, i daca se
póte sa aib i apa Indestulatóre pentru irigatiuni si pen-
tru cultura legumelor.
3. Daca Inclinati pentru o scóla de meserii, sí ne ara-
tai dad, este In judet verI-un sat In care locuitoril sä
exercite dejh veri-o industrie; daca acésta, industrie se
exercitä cu 6re-care succes i cu tragere de ink* pe
langa acestea Inca, daca ni s'ar puts procura acolo verl-o
lnlesnire, In ceea ce privesce localul, uneltele sail alt-fel.
Ne yeti arath, Inca, daca nu sunt sate unde ar fi nevoe
a se face o asemenea scóla, pentru a crea o industrie ne-
cesara loca1itii, precum rotaria, dogaria, feraria, etc.
Pe langa tóte acestea, se va avó In vedere conditiunea
deja pusa' ca satul sä fie cat mai populat, sag cel putin
ca Inteo raga de 3 sag 4 kilometri, sä se mai afle si alte
sate, cari tóte Impreun s aiba, o pepulatiune destul de
mare, si daca, se póte cu óre-care dare de mama.
De vreme ce timpul de care dispunem pana la 1 Sep-
temvrie este destul de scurt, fata cu multiplele greutati
ce avem de Invins pentru a Infiinth aceste scoff, vg rugam,
d-le prefect, sa ye si1iI a ne da aceste lamuriri In timpul
cel mai -mutt posibil i anume nu mai targiri de 15 Maiü

Anexa No. 75.

Decisiunea din 11 Iu lie 1901, pentru Infiintarea
de scolI profesionale (pag. 269).
ART: 1Se vor Infiinta, cu Incepere de la 1 Septemvrie
1901, scOlele profesionale urratóre.
1. Curtea-de-Arges (judetul Arges). SOFA,' de meseril in.

www.digibuc.ro
 205

ferióra, In care se vor Inv Zith de o cam data meseriele : ro- Anexe.
taria, lemnaria, feraria §i olitria cu fabricatiunea sobelor de
teracota. Acésta §c6la se va instal-a In localul desfiinta-
tulul seminar, §i i se va da partea din mobilierul acestui
seminar, care p6te sa-I fie utila.
2. Piles (judetul Arge§). Scóleï de ucenici, Inflintata §i
sustinuta aci prin initiativa d-lui I. Iliescu, directorul §c6-
lei. primare No. 3 de baett i se va da o subventiune de
1.000 let
3. Trupsci (judetul Boto§ani). Scóla elementará de me-
surf. (frInghierie, Impletituri de papura §i richita, lemna-
rie ordinara). Pentru instalarea §c610, se va intervenì de
urgenta la ministerul domeniilor, pontru a cere sa ni se
cedeze fosta casa a arendaplui mo§ieI Trt15esci Impreuna
eu curtea §i gradina eI, In Intindere ca de 4 hectare, earl
fost scóse In vlmjare ca bunuri miei. Terenul va servi
pentru organisarea InviStamIntului practic agricol, pe langa
§c61a primara rurala din localitate.
4 Viziru (judetal Braila). Sc611 elementara, de meserii,
(rotarie, ferarie).
6. Braila (judetul Braila). Sc61a inferiórá de meserii
(timplarie, ferarie, tinichigerie, croitorie). Se va rtispunde
primarieI de Braila ca aproham Infiintarea acestei §coli In
zonditiunile propuse de dinsa, §i anume: ca §c61a sa se insta-
-eze in lo calul ocupat 'AAA acum de liceul Massim" §i ca
primaria sa-I consacre suma de 50.000 lei pe an pentru Intre-
Vnerea et Se vor pune Insa In vederea primarieT disposi-
tiunile art. 2 din lege §i anume: obligatiunea ce I§I iea co-
muna, de a acordh §c61eilocalul §i subventiunea de 50.000 lei
pe an, este valabilä pentru cel putin 10 ani de la 1 Sep-
temvrie 1901 Inainte. Credem ca suma de 50 000 lei va fi
suficienta pentru intretinerea §c6lei, chiar atunci când se
va completà cu totI anii de studiil §i cu cele 2 sail 3 me-
sera ce mai cere primaria. Aà fiind, primäria are drop-
tul a administra singurg, §c6la §i a numi personalul, cu
aprobarea ministerului, afara numai daca, nu prefera a lása
administratiunea pe séma ministerului, v6rsand pe fie-care

www.digibuc.ro
 206

Anexe. an la tesaur subventiunea de 50.000 lei. I se va cere sg,

se arate de urgentá combinatdunea pe care o preferä.
6. Braila (judetul Brái la). Se aprobá propunerea flcutk
de primária de Br Aila ca scóla secundará de fete Penetis
si Zurmale" sá fie transformatá In scólá profesionall de
fete. Transformarea se face treptat an cu an. La 1 Septem-
vrie 1901, nu se vor mai priml eleve pentru clasa I se-
cundará, ci pentru clasa I profesionalá, iar actualele eleve
din clasele II, III, IV si V secundare vor continuà studiile
lor dupá programa scólelor secundare de gr. I pánä la ter-
minare. Elevele repetente In clasa I se vor considerà ca
Inscrise pentru cursul profesional.
In anul acesta scolar, pang la 31 August 1902, Invtitá-
mIntul teoretic In clasa I profesionalä se va da de profe-
s6rele claselor secundare de la aceeasI sc6l4; iar, pentru
Inv6tAmIntul profesional, se vor numì dom5 maiestre su-
plinitóre a ate 225 lei una pe luná. Plata acestor maies-
tre, precum si cheltuelile de material si de unelte nece-
sare pentru Inceperea scólei le va putó face primária in
comptul celor 50.000 lei pe earl' i-a Inscris In budgetul
WI pentru scóla de meseril de báeti si earl nu vor fi ne-
cesarl totl acelei scóle.
Se va atrage Insá atentiunea primáriei asupra faptuldi
cá póte strámutarea localului sá jeneze intru cat-vh, in-
fiintarea clasei I profesionale, care are nevoe de ateliere,
si aceste ateliere We sá nu se WA gásl. In actuala clá-
dire, care este dejh ocupatá de done scoff.
7. Judefra Bacda. 0 sc6I6 elementará de meserii, care
se va instalh Intr'o comuna ce se va hotárt mai In urmá.
8. Patarlage (judetul 13uail). c6I'l elementará de me-
surf (lemnárie, rotárie, ferárie).
Infiintarea acestei scoli nu se va face decht daca pri-
mária sail judetul ne vor procura localul necesar.
9. Pogóne (judetul 135266). Sc6lá elemental% de meserii
si agriculturá. Infiintarea acestel scoff nu se va face cle-
at dad, primária sari judetul vor procurh localul si cel
putin 10 hectare de pämint de cultura.

www.digibuc.ro
 207

10. Oltina (judetul Constanta). cOl. elementarä de me- Anexe

seriI qi de. agriculturä.
11. Jude(u1 Constanta, Intr'o comunä care se va alege
spre marginea acestuI jude t. despre judetul Tulcea, §c615,
elementara. de agricultura, viticulturä §i lemnärie.
12. Branistea (judetul Covurluitl). c(515, elementarä, de
agriculturä. Se va interven1 la ministerul domeniilor, pen-
tru a ni se ceda, 20 hectare din cele 242 earl ati Alms
nevIndute din mo§ia Statulul. Brani§tea-TipescI, iar la pre-
fectura de Covurluiú pentru a face sä ni se cedeze cona-
cul moiei erbescI a StatuluI, care fusese donat de Stat
comuneI Brani§tea.
13. Branistea (judetuI Dâmbovit,a). c(515, elementarä de
meserii (fringhierie i lemnarie).
14. Nucet (judetul Dâmbovita). c(Slä inferiórg, de agri-
culturä §i meseril (dogärie, lemnärie, rotärie).
Se accepta propunerea fäcutä do prefectura judetuluI
Dâmbobit,a, prin adresa sa din 1901, ca Statul sä, iea
asupra sa §cOla de dogärie Intretinutä all de judet In
ora§ul TIrgovi§te, cu conditiune ca judetul sä. plätésa, Sta-
tuluI o subventiune anualá de 18.000 lei Acéstä §c151A se
va trece la Nucet §i se va completà cu personalul ne-
cesar, pentru predarea §i a lemnäriei, rotárieI, si a agri-
culturil practice. Se va interveni la ministerul de rás-
boit, pentru a ni se cedà clädirile fosteI herghelii rOmase
neIntrebuintate. Aceste cládirI se vor restaurä §i de-
sinfectà cu cheltuiala comunä, a ministerulul §i a judetu-
lut Se va interveni §i la ministerul de domenii, pentru a
ni se ceda o Intindere de cel putin 30 hectare din mo§ia
StatuluI Nucet, arätänd cl arenda§ul actual este dispus
a renuntà, la acéstä portdune.
15. Poiana (judejul Do lj). D-1 Marinescu, mare proprie-
tar In acéstä comuná, oferind de o cam data' o Intindere
de 80 poOne de pámInt §i alte Inlesnirl pe lângá alte 70
ce promite a mal da, pentru Infiintarea unel §coli de agri-
culturá, i se va face adresä, pentru multumi. §i a-1 nigh
sá facä donatiunea prin act autentic, pentru ca §c6la sä.

www.digibuc.ro
 208

Anexe. pOtI Incepe a functiona chiar la 1 Septemvrie viitor. ct`o -

leT IT vom da numele donatorulut
16. Cotusca (judetul Dorohoiti). c6l A. de agricultura ele-
mentarl.
D-I G. Väsescu a oferit 25 hectare de pâmint. I se va
multumi i i se va core a face donatiune prin act auten-
tic, rugându-1 a ne pune la dispositdune i un local, sad
a face s5, ni se procure de comuna sail de judet, câcl alt-fel
scóla nu ar av6 unde se instala.
17. Dorohoift (judetul Dorohoig). Prefectura de Dorohoiil,
prin adresa No. 5.652 din 2 Iunie, ne face cunoscut a co-
inuna Dorohoiti doresce a se Infiintà acolo o sc6I5, de me-
serii, pentru care ofer5, gratuit terenul pentru cládirea
localuluI, cu o cládire de o cam datá suficientá i o sub-
ventiune anualá de 4.000 lei.
Se va r6spunde cg, Infiintarea uneI scoli de meseril In
Dorohoiil este subordonatá transformáril gimnasiulut In
adavOr, o bunâ, sc615, de meseriT corespunde sigur mult
maT bine, si la trebuintele locale, si la trebuintele 01.11,
cleat gimnasiul ; iar Statul nu p6te In nid un chip sA,-0
Mar6scä cheltuelile, pentru a Intrein i gimnasiul i sc61a
de meserii. De alt-fel, transformarea maT multor gimnasil
se impune In mod imperios Inteun termin cat mat' apro-
plat. Dacá transformarea celui de la Dorohoiii ar Incepe
chiar de anul acesta cu clasa I, s'ar puté Incepe cu scóla
de meseriI chiar de acum, r6mânênd ca elasele II, III si
IV s5, se transforme treptat In aniI urmätorI. In cas con
trariO, scóla de meseriT nu s'ar put6 Infiinth acum decât In
comptul comunet De alt-fel se va atrage atentiunea d-lui
prefect asupra dispositiunilor art. 33 din lege, dupl care
comunele urbane sunt obligate ca pang, In treT anT sá In-
fiinteze In comptul lor o scólá In care sá se Invete cel pu-
in meserie. Pentru orasul Dorohoiil acdstà obligatiune
se va put6 evità prin transformarea gimnasiuluT, câcl. atuncl
Statul ar Inlocul cheltuiala de intretinere a acestul gim-
nasiO cu acea a §c61ei de meserii.
18. Bunesci (judetul Mehl). ScOIá elementará de meseril

www.digibuc.ro
 209

(dogärie). Se va interveni la ministerul domeniilor, pentru Anexe.

a ni se cedh fosta casä a proprietäta mosiel Bunesci, casä
care, In urma vIngärii mosieI, a r6mas fdrä nid o Intre-
buintare.
19. Berezeni (judetul elementarä de meseriI
(Impletiturä de richitä, papura i paie). Se va reinfiinth scOla
creatà In 1898 si desfiintatä In 1900, In localul In care a
maT functionat.
20. rirgul-Jiului (judetul God). ,c61ä, de ceramicg.
Se acorda o subventiune de 4.000 lei. scóleT de ceramicA
Infiintatä In localitate prin initiativä privatä, pe längg, acea
de 2.000 lei Inscrisä In budget (art. 44).
Se va pune In vederea d-luT prefect de Gorj, c prefa-
cerea trebuintelor t6riI a impus o nimä orientare a Inv6-
tämlntuluT public, ceea ce a condus la votarea legiT Inv6-
tämlntuluT profesional din 1899.
Scopul acestei legT este a da o impulsiune mai energicI
Inv6tämintuluT profesional, paralel cu o restringere pro-
portionalá a acelui curat teoretic. Resultatul va fi, Inteun
viitor apropiat, Inlocuirea mai multora din gimnasiile ac-
tuale prin scolT profesionale.
La Tirgul-JiuluI existänd un inceput de scólä profesio-
nalä, care merge bine, pentru-cA se aflä Inteun mediii
prielnic, ar fi locul ca i se dea o desvoltare cat mai
mare. Acésta Insä nu se 'Ate face decht cu conditiunea
transformärii gimnasiuluT, cäcì Statul nu ar puté suporth
ambele cheltueli ; iar comuna nu ar put6 suporth singurä
cheltuelile sc6lef profesionale completate. Statul ar luà
Insä cu totul asupra sa scóla profesionalá i i-ar da tótá
extensiunea cuvenitä, Incepênd chiar de anul acesta, dacä,
s'ar incepe Indatá transformarea an cu an a gimnasiului.
La acésta se va ajunge In mod fortat cat de curând ; dar
ministerul nu doresce sä procédá la acésta, Inainte de a
cun6sce modul de a ved6 al d-luI prefect si al primáriel
locale. De aceea Il rugám sä, puna acésta si In vederea
d-lui primar, i amandoi sä ne dea resultatul In timp util,

Raport adresat M. S. Regeha.Anexe.Epirts Haret. 14

www.digibuc.ro
 210

Anexe. pentru ca eventual transformarea sg pótg Incepe chiar la

1 Septemvrie.
21. In judetul Gorj, se va Infiina o scólg, elementarg de
meseriY, Inteo localitate care rZimAme a se hotgri.
22. Slob ozia (judetul Ialomita). c61g, elementarg de agri-
culturg si meseril (fergrie). .

Se va interveni la ministerul de rgsboig, pentru a ni se

coda, o parte din cazarma de cavalerie, r6masg, OK pre-
cum si o Intindere ca de 20 hectare din terenul Inconju-
rgtor si care fusese pus altg datá la dispositiunea regimen-
tului de cavalerie cell aveh garnis6na ad.
23. Bueuresci (judetul Ilfov). Se va Infiintà, o sc6Ig de
ucenici pentru care se alocg suma de 8.000 lei.
24. Buftea (judetul Ilfov). cólà% de meseril elementarg,
care se va Infiinta In localul si cu fondurile oferite de d-1
B. Al. tirbey.
25. Iaqi (judetul Ias1). Se va Infiintà o scólá de meserii,
pentru care se alocg suma de 5.000 lei.
26. In judetul Ias1 se va Infiintà o scólg, elementarg de
meseril sag de agriculturg, intr'o localitate care r6mâne a
se hotári.
27. Strehaia (judetul Mehedint1). Sc61A de agriculturg
elementarg. Se va intervenl la ministerul domeniilor, pen-
tru a ni se cedA. 20 hectare din mosia Statulut
28. Baia-de-Aramoi (judetul Mehedint1). cóla elemen-
tar% de meserii (lemngrie).
Se iea asupra StatuluI sc6la actualg, pe care comuna nu
o mal póte Intretiné.
29. Turnu-Severin (judetul Mehedinti). Scólg, comercialg,
de gr. I. .

Se va mgri cu 1.000 le1 subventiunea de 9.000 lei pe

care o are dejA Inscrisg, In budgetul ministerului.
30. Cdmpu-Lungl Oudetul Muscel). $c61á inferiórg de
meserii (rotgrie, fergrie si Incg o meserie care r6mâne a
se fixA).
Comuna si judetul cer Infiintarea acestei scóle, oferind

www.digibuc.ro
 211

drept Inlesnire propunerea unor maie§tri din orn de a Anexe.

preda cursuri gratuite In timp de un an.
In asemenea conditiunI, lucrul ar revenl ca Statul sh iea
asupra sa Intréga cheltuiall pentru Intretinerea §c6lei, chci
este evident ch nu se póte lncepe cóla numaT pe basa
acestor promisiuni ale unor particulari, §i apoi, duph trece-
rea primuluI an, In orI-ce cas, lui 1-ar revenl sarcina Intrégh.
Dar Statul nu-§I mai póte impune acósth sarcinä, dupa
ce Intretine deja In C.-Lung un gimnasi/ §i o §cólh nor-
mall, dintre cari ac6sta din urmh mai ales are un budget
fórte ridicat, §i a costat peste 1.700.000 lei pentru construe-
tiune. Pe urmh, Infiintarea §cólei de meserii ar mai av6
de efect de a mic§ora Inch contingentul §colarilor call a-
limentézh gimnasiul, §i care deep. este destul de mic.
AvOnd In vedere aceste motive; avênd In vedere ch §cóla
normal/. §i §cóla de meseriI sunt cu prisosintA Indestu-
lätóre pentru a satisface trebuintele culturale ale loca-
lithtiI ; avênd In vedere ch §cóla de meseriT r6spunde la
necesithg evidente, simtite de toti, pe când gimnasiul nu
mai lmplinesce ac6sth conditiune, din care causa transfor-
marea luT Inteo §cólä cu caracter profesional se impune
Inteun viitor apropiat; pentru aceste motive, se va r6-
spunde la adresa No. 1.204 din 15 Mani a prefectuluI de
Muscel cä ministerul nu p6te Infiinta la C.-Lung §c6la
de meserii ce i se cere, decat Incep6nd In acela§T timp
transformarea clash cu clash a gimnasiului. Combiniatunea
ac6sta ar av6, pentru comuna §i judet, avantagiul ch, ar
permite Infiiintarea ma de necesarä a §cóleI de meserie,
far% a 11 se cere partea contributivá prev6duth, de art. 33
din legea Invqhmintulul profesional.
31. Bicaz (judetul Némtu). k$c61ä elemental./ de meserii
(ferhrie). Se va cere prefecturii sh ne arate cu ce sume
contribue judetul, comuna Bicaz §i comunele vecine la In-
fiintarea acestei §c6le, dui)/ cum arath In raportul eI No. 3.764
din 6 Iunie 1901. Se va intervenl §i la administratiunea
domeniuluI CoróneI cerêndu-I a ne procura, fie gratuit, fie
cu chirie, un local pentru ac6stä §c6lä.

www.digibuc.ro
 212

Anexe. 32. Slatina (judetul Olt). c(!ilA inferiOrd de meseril (rtimane

a se hotArl meseriile ce se vor predd).
Se va Incepe, chiar de la 1 Septemvrie 1901, transfor-
marea gimnasiuluT din Slatina In §c(511 de meseril, admitkn-
du-se In clasa I elevi pentru meseriI ; ac6sta In acord §i cu
pArerea emisA de prefectura da Olt prin adresa No. 2.540
§i de delegatiunea cetAtenilor din Slatina, care s'a presentat
la minister.
33. S'latina (judetul Olt). có15, profesionald de fete,
(croitorie §i. rufArie). AcéstA §cólá, suprimatA din budgetul
ministerulut se va mentind cu subventiunea ce i se acordA
de comuna §i de judet §i din veniturile eT propriT. Bud-
getul el se va dispune In vederea acestor mijlóce.
34. Cornu (judetul Prahova). *c(511 elementarA de me-
sera' (tImplArie).
c(!ola se va instald la un loc cu §cóla ruralA, unde se
dispune de o sala de atelier.
35. Odobesci (judetul Putna). c(315, elemental% de viti-
culturA §i meseril (dogArie).
Se va transferk aci §c6la de viticulturA de la Foc§anT,
cu conditiune ca comuna sA ne procure localul, dupA cum
ni s'a promis. I se va adAogh, §i sectiunea de dogArie.
36. Suraia (judetul Putna). c(51sá elementatA de meseril
(Impletituri de papurA, richitA §i pale). AcéstA §c1:5lA, cerutA
§i de camera de comercill din Foc§ani, se va instald in casa
In care Statul o posedA In sat §i care se va cere sd ni se
cedeze de cAtre ministerul domeniilor.
37. Tifesci (judetul Putna). Se acord4 o subventiune de
300 leI InvOtAtóreT din Tifesd, care face testitoriI cu ele-
vele sale.
38. Mäicänesci (judetul R.-SArat). cÓlâ elementard de me-
seriT (lemnArie, rotArie, ferArie). D-1 proprietar Iorgu Bag-
dat oferg, localul §i parte din instrumente. Se va invità
d-1 prefect sA-I röge sA ni le punI de IndatI la disposi-
tiune.
39. Porcesci (judetul Roman). cóld elementarA de meseriI
(frIngherie).

www.digibuc.ro
 213

Ca local va servi acel clgdit pentru sub-prefecturg., care Anexe.

ni se cedeze, de cgtre judet.
40. Roman (judetul Roman). $ceola inferiôrà de meseril
(tImplgrie, cismg.rie, tinichigerie).
Acceptä'm propunerea ce ni s'a fäcut de cgtre primäria
de Roman prin adresa No. 2.069, ca sg lugm asupra ne-
strà scOla de meserii ittretinutg, pang, acum de dInsa, In
schimbul unei subventiuni anuale de 17.000 lei, prätità de
comung, a uneia de cel pupn 2.000 lei plAtitg, de judet,
a unel sume fixe de 2.800 lei ce ni se va da de comung, la
1 8eptemvrie 1901, pentru cheltueli de instalapuni, si cu
condipune ca donapunea facute, scorn de reposatul loan
Stroe, consist:and din o casà si un capital de 7.300 lei, se,
se trece, Casa cellelor, ca fond inalienabil al scorn.
ScOla se va instala In localul fostului seminar. Se va
examina dace, clg,direa nu s'ar pute Impgrp In doue 01.V
cu totul distincte si. cu intrgri separate, pentru a cuprinde
si sceda profesionala" de fete. Pentru acesta sg, ni se pre-
sinte planurile clgdirii cari se aflg In minister.
41. Bats (judetul Romanati). Scólg, de meserlI elementarà
(lemngrie, fergrie).
Se va muta aci sceda de meserii de la Visina, comple-
tandu-se cu meseria fergriei. Judetul va continua a re-
spunde subvenpunea de 1.000 lei pe an, pe care o dà scolil
din Visina.
42. Vadastru, Celaru sail Ametrescii-de-jos (judetul Roma-
nap). $cól1 elementarg, de agriculturg,. Se va Infiinta o scO-
lg. In una din aceste localitAtI, uncle se va pute procura
localul si terenul necesar.
43. Boróia (judetul Suceva). ScOlg elementarg, de meserii
(lemngrie, fergrie).
Ca local va servi unul din cele done localuri de scoff pri-
mare cari existä in comung.
44. Buciumeni (judetul Tecucig). SW/ elementarg, de
meserii (lemngrie, rotgrie, doggrie).
ScOla se va instala In cládirile neutilisate ale schitului
Buciumeni, call se vor repara de care judet, conform an-

www.digibuc.ro
 214

Anexe. gagiamentulul luat de d-1 prefect prin adresa sa No. 1.969.

45. Turnu-Mägurele (judetul Teleorman). c(515, inferiórá
de meseril (rotärie, for/1'1e, tinichigerie).
Infiintarea acestei scoff este cerut/ prin adresa prefec-
turii de Teleorman No-. 3.370. Se va r6spunde Insl d-lui
prefect O. acOsta Infiintare nu o putem face cleat paralel
cu transformarea unuia din cele dom5 gimnasii din T.-MI-
gurele si Alexandria.
In adev6r, aceste gimnasii veget6z/ de ani 1ntregi In
cele mai role conditiuni, Mr/ local, Mr/ personal si färl
sg. r6spund/ la nici o trebuint/ bine determinata a jude-
tului; pe când agricultura, comerciul si meseriile, al cAror
Inv6t/mInt nu ar trebui sA lipsésc/ din acestjudet agricol
si comercial, nu dispun de nici o sc61./. Statul cu nici
un chip nu 'Ate sä mai suporte si cheltuiala unor aseme-
nea scoff, pe langg, a celor done gimnasii, din cari cel pu-
tin unul este cu sigurantä inutil. lilimâne dar ca d-1 pre-
fect sl ne dea pgrerea, care din cele dou6 gimnasii tre-
bue transformat In sc(516 de meseriI, pentru ca sä putem
lua din vreme m/surile necesare.
46. Babadag (judetal Tulcea). $ 01/ elementara de meserii
(rot/rie, lemnArie, dogärie).
ScOla se va instal/ In localul seminarului musulman
care se transfer/ la Medgidia.
47. Catirlez (judetul Tulcea). Sc615, elementara de pesarie.
Organisarea acestei scoll se va studià In Intelegere cu
d-1 Antipa si cu d-1 Vartolas, revisor scolar de Constanta.
Se vor utilish, subventiunile prevOute pentru dInsa In bud-
getele a diverse comune din judetul Tulcea.
48. Praja (judetul Tutova). Sc(51a elementara de meserii
(doggrie).
49. Reidesci (judetul Tutova). csIS15, elemental./ de meserii
(roarie, lemnärie). )

50. Tansa (judetul Vasluiti). $c(51/ elemental./ de meserii

(rotärie, lemnArie, fergrie).
Se va invità d-1 prefect de Vasluitt a Inchira casa despre
care vorbesce prin raportul gil No. 3.165 din 30 Maiil, pe

www.digibuc.ro
 215

trei ant Rugam Insg ca acéstä chirie O. o iea pe s6ma sa Anexe.

judetul sag comunele interesate. Este necesar ca cheltue-
lile Inv6tAmIntului profesional A. fie Impartite Intre Stat,
judete §i comune, dupg cum prevede legea.
51. Clejani (judetul Vlara). c511 elementara de meserii
(lemnärie, rotarie). Localul pentru aasta §c(515, s'a promis
a se ceda gratis de care un proprietar din localitate. Se
va cere d-lui prefect sg, interving de urgenta pentru a se
face acésta cesiune conform adresei d-sale No. 2.883 din
29 Maig. Tot de odatg se va invita sa ne pung la dispo-
sitiune §i subventiunea din partea judetului, potrivit con-
vorbirii ca am avut cu d-sa.
52. Giurgiu (judetul Vlmca). c(Islg comercialg de gradul I.
Se acordg acdstei §c6le, Infiintate din initiativg privatg, o
subventiune de 3.500 lei.
53. Tirgul-Horez (judetul Valcea). cól.ä elementarg de
agriculturg §i meserii (cojocgrie, rotgrie, lemngrie).
Localul ni se procurg de &are comunä. Ca teren de cul-
tura vor servl cele doug hectare din jurul §colii primare
§i cele 17 pogóne din taring ale §cedei din Romani.
ART. 2. Unul din architectii ministerului sä visiteze de
urgenta localurile In cari ag a se instal& §colile de mai sus
§i cari sunt mai la Indemang, pentru a lug másurile cele
mai grabnice pentru facerea reparatiunilor celor ram in-
dispensabile. Pentrulocalurile oferite de judete, comune sag
particulari, li se va cere lor ca sa, facg aceste reparatiuni,
cat mai neIntareliat,
ART. 3. D-nu i. inspectori ai InvgtamIntu1uI industrial §i
agricol vor face lista mobilierului strict necesar.
Se va da ordin celor mai vechf diriginti ai §cO1elor din
localitätile unde sunt a se Infiintá §coli,^sg ne arate de ce
mobilier se pOte dispune pentru aceste §cbli. Pentru mo-
bilierul ce ar mal lipsi dupg lista data de d-nil inspectori,
se vor lua mgsuri pentru a se procura, fie din mobilierul
disponibil de pe la §colile din alte pärti, fie comandand-se
din nog.
ART. 4. D-1 inspector al InvilitamintuluT industrial va face

www.digibuc.ro
 216

Anexe. lista §i devisul uneltelor necesare §colilor de meserit Acest

devis se va Imp Arti In cincI loturI, pe cat se pOte egale.
Se vor face invitatiunI principalilor comerciany românI,
call pot procurà asemenea unelte, sä faca oferte, cu con-
ditiunea de a se procurà acele unelte cel mult pâng. la
10 Septemvrie 1901. Asupra fie-cAreI case nu se va puté
adjudecà maI mult cleat un lot.
ART. 5. D-I inspector al Inv6tImIntuluI agricol va face
lista vitelor §i instrumentelor agricole strict necesare §c(5-
lelor de agriculturA ce se Infiintéz5. §i va face propunerI
pentru procurarea lor. Va vedé ce se 'Ate procura de pe
la §cólele de la Striharet, Arm4esci §i PAncescI-Drago-
mirescI.
ART. 6. Se va Aspunde prefectilor earl' ail Aspuns la
ordinul nostru No. 19,844 A, andu-I fie-cAruia
care-I privesc dupa decisiunea de mai sus.
ART. 7. Se va pune In vederea tuturor prefecylor de
judete §i a primgriilor comunelor urbane dispositiunile art.
8, alin. VI, VII, VIII, art, 33 §i art. 52 din legea Inv6tA-
mIntuluI profesional de la 31 Martie 1899, call prescritt
obligatiunile judetelor §i comunelor In ceea ce privesce
acest 1nviStAmInt, pentru ca s p6tA lua din vreme mAsu-
rile cuvenite pentru a-§I Implini acele obligatiunI.
ART. 8. 'Bite cheltuelile ce vor proven! din executarea
decisiuniI de fa0 se vor acoperi din suma de 234.761 lei,
prevfliqut5.. In budget, art. 57, pentru crearea Inv6tAmintulul
profesional elementar §i pentru reorganisarea §i comple-
tarea actualelor §cOle profesionale.

www.digibuc.ro
 217

Anexa No. 76. Anexe.

ScolI i clase profesionale de oH-ce categorie, existente

la 15 Septemvrie 1903 (pag. 269).
FeIul 1 Categoria 1

s colilor s colilor LOCALITATEA DATA iNFIINTARII

,....4
Branistea (Covurluia) . Dupli 1 Septemvrie 1901.
w Poiana (Dolj)
= Sopot (Do lj) .
17

a=
Et.
Elementare Beleesel (Iasi)
. . . 17

,7
r..., Lehliu (Ialomita) . . .
'Ea
...4
Strehaia (Mehedinti)
Drághicenl (Romana(i) . f/
w
1:=4
I. Odobesd (Putna) . . . La 1 Septemvrie 1897.
,.. Striharet (Olt) . . . . Inainte de 1 Sept. 1901.
oc., Inferidre Pancesci (Roman) . . . 7)
cea Armasesd (Ialomita) .
Nucet (Dambovita) . . . Dupe. 1 !eptemvrie 1901.
Viziru (Braila) Dupa 1 Septemvrie 1901.
Trusesd (BotosanI) . ,
1/
Mizil (Buzda) /I
Bunescl (Melia) . .
Novae (Gorj). ft
BucoveniT-Buftea (Ilfov) 77

H.-
Baia-de-Aram& (Nlehed.) ,)
W Bicaz (Ném(u) If
><C
fIl
Elementare ' Suraia (Putna) . . . .
Soveja (Putna) . . , .
71

A Bals (Romana(i) . .
1:4 Porcescl (Roman) . . ,,
I-4 Maicanesd (R.-Sarat)
Z Boróia (SucOva) . . . . ,1
W
1:14
Babadag (Tulcea) .
...., NicorescI (Tecuciii).
F-1
Tansa (Vasluia) . .
Cil Horez (Valcea) . . . . 17
ci)
(xl Alexandria . . . . Dupa 1 Septemvrie 19P1.
Buzaa ff

ril
Bari ad . La 1 Septemvrie 1899.
A I
Hotosan1 Dup5,1 Septemvrie 1901.
Cfimpu-Lung . 77

:14 Inferhíre Curtea-de-Arges . .

0C.) Dorohoia . . . . . . If
tn.. P.ItestI $,
Roman 1 77
Slatina e
Tirgul-Ocna La 1 Septemvrie 1897.
Superiore Bucuresei I Inainte de 1 Sept. 1901.
Ias1

www.digibuc.ro
 218

Anexe.
Felul Categoria
s colilor s colilor LOCALITATE A DATA INFIINTARII
I

Bacail (de gradul I) . . Inainte de 1 Sept. 1901.

Bucurescl No. 1 (de gr. II) 77

w BucurescI No. 2 (de gr. I) 77

E- BucureseI No. 3 (de gr. I) ))
Cra
P.. Buz6fi » 77
w
A Caracal 11 I/
Fra
Constanta 7/ 71
.-3 Galati
z0
.cg

c72'
Inferlóre Giurgiu
Husl
17

77

.
22

Dupa 1 geptemvrie 1901.

w Iasi 1nainte de 1 Sept. 1901.
o
Pr.
r:4 Piatra-Némtu 17
.
77
o...
,...f
PloestI » - »
0)
Pitesti 77 77

w-
C-D Roman »
Slatina . Dup. 1 geptemvrie 1901.
Turnu-Severin 17
Inainte de 1 Sept. 1901.
Vasluiii . Dup5. 1 Septemvrie 1901.
BucurescI 1nainte de 1 Sept. 1901.
W Ias1 12
,..:4
Cal Craiova
DI Elementare GalatI. .
la PloestI
71

cr.3
.-4 Turnu-Severin Dupa 1 geptemvrie 1901.
..c4
C.D
Giurgiu . . . . . .
17

cg Bucurescl Inainte de 1 Sept. 1901.

w
C:.
c..,
Superierre 1 Iasi .
Craiova
21

1/
,=. Galati
o
CD
w-
laseeraciVal-ea
cco
m
f Constanta .
.
»
Dupa 1 Septemvrie 1901.
la ecee P1oest1 . . . . . .
77

lnvotamintul Iciase a V-a co- lasI . Dupa 1 Septemvne 1901.

comercial al
I. i7er csi a. Iceu Inadeacroe -
Bucuresci 77

fetelor de fete BotosanI . . . . 1)

$colT de me-
BucurescI (asilul Elena
nagiú pentru ç
Dómna) La 1 Septemvrie 1897.
Bucuresci (scóla externa) Dupli 1 Septemvrie 1901.
fete IasI (seóla Principesa
Maria) »

www.digibuc.ro
 219

Anexa No. 77. Aneice.

Decisiunea din 23 Decemvrie 1902 relativa la

Infiintarta de cantine pe langa tóte scolile elemen-
tare si inferiOre, de meserif $ i de agriculturä (pag. 274).
ART. 1. Se va Inflintà, cu Incepere de la 1 Februarie
1903, cate o cantina colar a. pe langä fie-care din §colile
elementare de meseriI §i de agricultura, carI nu ail Inca
o asemenea cantina.
Unde Imprejurarile vor cere, §i uncle mijlócele vor per-
mite, cantina va avé §i un dormitor.
ART. 2. Aceste cantine se vor Intretind :
a) din plata, In bani sad In natura, a elevilor cantinierI;
b) din ajutorul ce li se va da de ministerul cultelor §i
instructiuniI publice sad de Casa ScOlelor ;
c) din subventiunile ce li s'ar da de judet sad de comu-
nele ce se afla In raqa §colii ;
d din ajutórele ce li s'ar da de diversele institutiuni
earl ad menirea de a fundà §i a Intretiné cantinele §co-
lare din judetul respectiv ;
e) din o parte din venitul net al §coliI, care nu va trece
peste 5070 din acest venit;
f) din ajutére, donatiunT §i binefacerl de la particularl ;
g) din produsul serbárilor, colectelor, subscrierilor, etc.,
filcute In folosul cantinel.
ART. 3. D-nil inspectori al InvètämIntuluT meseriilor si
agriculturii, d-nil revisori scolarI si d-nil diriging al sc(5-
lelor elementare de meseriI si agriculturá, sunt Insárci-
natl. cu aducerea la indeplinire a decisiunii de fatä.

www.digibuc.ro
 220

Anexe. Anexa No. 78.

Ordinul circular din 3 Ianuarie 1903, catre d-niI

prefecti ai judetelor Braila, BotosanI, Fálciü, Buzét,
Gorj, Ilfov, Mehedintl, Némtu, Putna, RomanatI,
Roman, R.-Sarat, Sucéva, Tulcea, Tecucia, Vasluit,
Valcea, Covurluifi, Dolj, Iai, Ialomita si Dambovita,
relativ la infiintarea de cantine pe langa scolile de
meserii si de agricultura (pag. '274).

Domnule Prefect,

Infiintarea prin sate a scolilor elementare de meserii

de agricultura póte fi unul din cele mal puternice mij-
Mee pentru Imbunatatirea strii economice a sat6nu1uT.
Para Insuí sa ajungem acolo, sunt Inca multe greutatT de
Invins, si In prima linie este Insasi saracia actuala a sa-
tenilor.
In adev6r, sciut fiind ca. sätenilf se serva In trebile lor
de copiri lor dup5, ce ad atins o vIrsta ce-vh mal Inain-
tatá, este usor de Inteles 0,, nu ou bung, voe, IT vor mai
trimite la scólá, dupa ce aü terminat clasele primare, fiind
Inca sing a le maT purtà i cheltuiala Intretinerii, and
scóla de meserii sad de agriculturá nu se afla chiar In
satul lor.
Acest mare neajuns se p6te Insa, lesne Inlatura, daca
pe langa fie-care din aceste scolT s'ar Infiinth Cate o can-
tina scolará. D-vóstra scitT de ce mare ajutor a fost deja
acésta institutiune pentru sc61ele primare rurale, a caror
frecuentare a fost márita Intr'o fOrte mare proportiune,
ori unde s'ail putut Infiinta, cantine.
Indemnat de aceste consideratiuni, am onóre a v6 ruga,
d-le prefect, sa binevoitl a ne da ajutorul d-vóstre, pen-
tru a face ca, pe langa fie-care scóla, elemental% de me-

www.digibuc.ro
 221

seril sari de agricultura, sa. facem sa functioneze cate o Anexe

cantina §colara.
Ministerul va contribul cu cate o mica surna pentru
acdsta. Ajutorul eel mai insemnt Insa ni-1 pot da Inse0
comunele cele mai interesate la existenta acestor §coli.
Ast-fel data câte 10 comune cel putin ar prevedd In
budgetele lor, i pe timp de 2 ani, câte o suma de 100-150 lei
ca subventiune pentru Intretinerea unui elev, ele ar puté
beneficià de folósele §cOlei, trimitAnd fie-care, In schimbul
acestel modeste subventiuni, die un elev, Indeplinind con-
ditiunile cerute de admitere In §cOla, pentru a Invi5tà o
meserie, avOnd la Indemânä o cantina cu dormitor, a carei
Infiintare ar fi ast-fel asigurata.
De aceea vil rugam sa binevoitl a face ca cu ocasiunea
formariï budgetelor comunelor rurale pe 1903-4, sa se
prevada, In budgetele a eel putin 10 comune din judet,
câte o subventiune de 100 150 lei. Aceste comune vor
puté trimite la §c6la ate un elev, cu Incepere chiar de
la 1 Aprilie viitor. Subventiunea va fi prevNutä In bud-
getele acelora0 comune pe timp de 2 ani, dupa care in-
terval alta serie de comune va participà la follisele §c61el,
trimitênd ale un cloy In schimbul subventiunilor ce se
vor prevedó la timp In budgetele lor, 0 aà mai departe.
Cu modul acesta vom puté merge pang, ce sa se Oa
Implini §i prescrierea art. 13 §i 26 din legea Inv6tamIntu-
lui profesional, care lice ca «judetele §i comunele vor puts
Infiintà burse de ajutor pentru §colarii lipsiti de mij16ce»
aï §cOlelor elementare de meseril §1 agricultura.

www.digibuc.ro
 222

Anexe. Anexa No. 79.

Ordinul circular din 8 Ianuarie 1903, adresat

d-lor revisori scolarI al' judetelor BrAila, Botosani,
Fálciil, Gorj, Ilfov, Mehedinti, Islémtu, Putna, Ro-
manati, Roman, R.-Särat, Sucéva, Tulcea, TecuciiI,
Vasluill, Välcea, Covurluiti, Doll Iasi, Ialomita, Dam-
bovita si Buzkl, relativ la Infiintarea de cantine
pe lânga scolile de meseril si de agriculturä (pag. 275).

Domnule Revisor,

Prin aplicarea nouluT orar In scolile primare rurale, In

multe WV devin inutile cantinele Infiintate pe langa aceste
scoli. Mti grabesc Insa a vti face cunoscut ca, nu trebue sa
lasati a se desorganisa mijlócele earl* serviaa pentru In-
tretinerea acestor cantine, cad ele pot Inca aduce mail
servicii.
D-v6stra sciti a §colile elementare de meseril si de agri-
cultura, Infiintate anul acesta si anul trecut, aù greutate
de a fi populate mai ales din causa lipsei de mijlóce a
copiilor call ar trebul sa le frecuenteze. Ar fi dar o mare
binefacere pentru comunele, cari trebue sa, se folosésca
de aceste scoff, daca pe Diva fie-care din ele s'ar Inflinta
ate o cantina scolara, unde scolaril sa gasdsca nutrimen-
tul si chiar gazcla peste nópte, pentru cei cari ail casa
mat' departatä.
De aceea v6 rog sa continuati a v6 interesa de insti-
tutiunea cantinelor, facênd sa se Intrebuinteze o parte din
mijlócele de can' dispun ele pentru a se ajuta cantina la
sc(51ele elementare cari cad In circumscriptiunea d-vi5stre.

www.digibuc.ro
 223

Anexa No. 80. Anexe.

Circulara din 11 Aprilie 1902 catre d-niI revisorl

scolarI, cu privire la Inffintarea mus&ilul de artä
nationalá (pag. 287).

Domnule Revisor,

Precum vi s'a comunicat cu ocasia adunáril. d-v. In Bu-

curesci, \Teti pune In vedere tuturor InvOtätorilor din ju-
detul d-v. ca, In timpul conferintelor generale din anul
acesta, O. adune obiecte pentru aldttuirea until' «Musa"'
de artá nationalâ. .
Ma lista felurilor de obiecte §i notitele ce trebuesc
adunate :
1. Cuscituri cu lâná, cu arnicid, cu fir sad' cu mátase pe
cámil0 bArbátescI §i femeesci, chenare pe câmA§T, teste-
meluri, marame, pachilate, §tergare, clue de Imbrobodit
sad pentru ori-ce slujbá §i In ori-ce fel.
2. Tes'éturi In lanA, canepl, borangic §i bumbac, precum:
velinte, sc6rte, lrtvicere, páturi, toluri, dásagï, brluri, bete
(bráciri), chingi, catinte (sad catrinte), oprege, vIlnice, fote,
§orturi, carpe tesute, naframe, meserite, §tergare §i In silt.-
Ot orl-ce lucru tesut, care are 6re-carl podóbe.
3. Lilo-an cioplite in lemn, ea : furd frum6se de tors,
fluere, cavale ciobánesci, linguri de lemn frum6se, apcele,
plo§tI, pistornice §i alte lucruri In lemn, earl sunt fácute
frumos.
4. Vase de peimint smáltuite sad nesmáltuite ca : ur-
ci6re, sträichini (blide), talere, 61e, ulcele, câncee, atui, §i
altele Impodobite cu flori de smalt sad Ole.
5. OW de Pasci Incondeete §i ro§ite.
Pe lâng6 obiecte, se vor adunh §i notite despre diferite
obiceiuri.:.
a) Modul cum se vopsesc fg se lncondeiazá oune;

www.digibuc.ro
 224

Anexe. Chipul cum se fIceail vgpselele §i cum se vdpsiati lâ-

nurile §i ori-ce torturi Inainte vreme, pentru cusut §i te-
sut : ro§u Inchis, ro§u deschis, galbenul Inchis §i deschis,
turchezul sati albastrul, vintul, verdele, stânjeniul, cona-
biul, cafeniul §i negrul ;
Insemnäri asupra portului §i obiceiurilor din partea
locurilor, precum §i deosebirea lor de portul §i obiceiurile
din localitAtile vecine.
Fiinda Insg numai In lucrurile Amase din vremile
vechi, sail In cele call se fac duprt moda veche, se vede
adev6ratu1 §i curatul gust românesc nestricat, se va eäuth
de preferintä numai lucrurile de demult s5, se adune, fie
ele orl-cht de nebAgate In sém5., ori cat de rupte, ori-cât
de unite, stricate, e§ite de vreme, dar cari art fost odatä
frumóse, acelea sunt cele mai adev6rate §i cele mai de
valOre pentru
Pentru adunarea §i pästrarea obiecteIorrveti chibzul d-v.
cum va fi mai potrivit cu ImprejurdriIe locale. In cursul
acestui an, prin Septemvrie sag Octomvrie, obiectele adn-
nate de d-v. vor fi cercetate de delegatul ministeruluT, d-1
Ipolit Strambulescu, §i se vor alege cele cari vor fi aduse
la Bucuresri spre a fi pästrate In musOil.
La luarea fie-cärui object de la proprietar se va face o
notita dupä modelul ce se aläturä

Anexa No. 81.

Regulament pentru sectiunea superiórä a

scólei profesionale de fete de gradul al II-lea din
Bucuresci (pag. 288).
ART1 1. Se va Infiintâ In Bucuresci, la 1 Octomvrie 1902,
sectiunea superióra a unei §cóle profesionale de fete de
gradul al II-lea.

www.digibuc.ro
 225

ART. 2. Aasth sectiune se va Infiinth, de odatg, cu am- Anexe.

bele sale clase.
ART. 3. Scóla va fi Insta1at5, In localul proprietate a mi-
nisteruluI din calea Griviteï No. 22.
ART. 4. Nu vor fi admise In fie-care clas5, decât maxi-
mum cate 50 eleve.
Dad, num6rul cererilor de admitere In fie-care clasI va
fi egal sag inferior num6ruluT de locurï disponibile In acea
clasä, elevele se vor primi fla a maï fi supuse la vre-o
probA; In cas contrarig, ele se vor supune unul concurs
asupra meserieï.
ART. 5. In clasa I a sectiuniï superi6re noil Infiintate,
se vor admite eleve carï ail absolvit una din §colile pro-
fesionale de gradul I, dupa programa din 1898, precum §i
acele cari le-ag absolvit dupa programa veche In lunie 1900,
1901 sail 1902.
In mod transitorig, In Octomvrie 1902 §i In Septemvrie
1903, se vor admite de a dreptul In clasa II, prin concurs,
elevele earl' ag absolvit §c6lele profesionale de gradul I
Inainte de Iunie 1900 §i earl' vor dovedi c5, ail practicat
meseria In acest timp In §colI ale Statuluï, In §c6le par-
ticulare sag In ateliere de prima ordine.
ART. 6. Sectiunea superiórg se va Infiinth cu meseriile:
croitoria, ruf6ria, mbdele §i florile §i eventual corsetele.
ART. 7. In ceea ce privesce maiestrele carI vor conduce
sectiunea superi6r6, va r6man6 a se avish pentru maiestrele
de croftorie, de rufOrie §i de corsete.
Pentru flori, se vor reuni la un loc elevele earl urm6zl1
acéstg meserie de la §c6lele profesionale, §c6la No. 1 §i
No. 3, sub conducerea maiestreI d-na Elvira Simionescu,
care va face cursul la §c6la No. 1, iar d-na Buchmann, ma-
iestra de la No. 1, va trece la sectiunea superiórá.
Pentru mode se vor reuni la un loc elevele de mode de
la §c6lele profesionale No. 1 §i No. 2, sub conducerea ma-
iestreï d-na Ecaterina VIntu, care va face cursul la §c6la
No. 2, iar d-na Alexandrina Moisescu, maiestra de la No.
.2. va trece la sectiunea superióri.
Raport adresat M. S. RegeluT.Anexe.---Spiru Hard. 15

www.digibuc.ro
 226

Anne. ART. 8. Pentru anul acesta, se vor admite In ambele

clase urm5.torul num6r de eleve :
Class I Claim II
Croitorie 21 21
Ruf6rie 14 14
Mode 6 6
Flori 6 6
Corsete 3 3
"5-67)
Dad. pentru vre-una din meseriI nu s'ar present& de-
stule eleve meritoriI pentru a fi admise, locurile r6mase
neIntrebuintate vor fi la dispositiunea meseriel la care, In
urma concursului, ail r6mas mal multe eleve meritorli, earl
nu ail putut fi admise din lipsa de locuel.
ART. 9. Concursul de admitere se va face numaI asupra
teorieI si practicei meserie. Nu se vor admite elevele call
la concurs vor fi obtinut o nota maI micA cleat 7 la me-
serie.
Concursul se va.face Intaiii pentru clasa II. Candidatele
respinse de la dInsul vor put6 fi admise la concurs pen-
tru clasa I.
ART. 10. Concursul se va tin6 Inaintea unel comisiuril
compuse din directórea sc6leI de gradul II, din dou6 di-
rectóre si de eâte o maiestrg de fie-care meserie, luate de
la diversele scoff profesionale de gradul I sail II din WA.
ART. 11. Cursurile In fie-care din cele doll() clase vor
cuprinde:
1 orA pe s6pt6mAng, limba românA, corespondenta co-
mercial6, cu lecturI asupra centrelor comerciale si notiunI
de modul cum trebue s'A, se p6rte o viitóre maiestr5, orX
sefìt de atelier In societate, cu clientele, cu elevele, etc ,
2 ore pe s6pt6mânA, practica limbiT francese, cu lecturl
din istoria modelor,
1 org, pe s6pt6mIng, practica comptabilitgtiï,
2 ore pe s6pt6man5, (consecutive) desemnul,
3 ore pe s6pt6man5, teoria meseriei, cu un mic curs asu-
pra cAlcatului stofelor, Intretinerii lor In timp de érnä §i

www.digibuc.ro
 227

de varä, originei si distingeriT panzeturilor, a stofelor §i Anexe.

In genere a ori-c6rui material Intrebuintat In meseria re-
spectivâ.
Total 9 ore pe s6pt6mânä".
ART. 12. Cursurile se vor tin6 In 3 dile pe s6pt6mânä,
In orele de la 8 pánA la 11 ore si 20 minute dimin6ta, cu
Intreruperi de câte 10 minute Intre fie-care oil. In cele-
lalte 3 dile, In orele de dimin6tä si In t6te qilele In orele
de dupa amiazi, de la 1 pang la 7, se va face practica
meseriei In atelier In sala de incercare §i In magazinul de
desfacere. In qilele, dud num6rul cel mare al comandelor
ar impune, e§irea elevelor va put6 sä aibil, loc si dupâ,
orele 7 séra.
ART. 13. Modul de interogatiune si de notare a eleve-
lor la studifi va fi acela§I ca §i In §c61ele profesionale de
gradul I.
La meserie se va da elevei câte o nota pentru fie-care
lucrare terminata de dInsa. Suma acestor note, Improtit5,
cu num6rul lor, va da nota anualá la meserie.
Elevele vor mai avé la fie-care meserie o nota anualg
de asiduitate.
Elo vor av6 In fine o nota de purtare i una de frecu-
entare, earl li se vor da dupA regulele prevNute la art. 65
§i 66 din regulamentul scólelor secundare.
Promovarea se va face dacA eleva va av6 nota medie
7 la lucru si la asiduitate, media 6 la studitl, §i nota 5 la
purtare si la frecuentare.
ART. 14. Elevele a c6ror medie a notelor anuale la me-
serie, din cele dotu5 clase, va fi egalA sail superi6rA lui 8,
vor obtin6 diplomä si se vor inscrie In tabloul de capa-
citate pentru maiestre, despre care se vorbesce la art. 34,
alin. I din lege. Acele a cAror medie va fi mai mid, de 8,
dar nu inferiórä lui 7, vor obtin6 certificate de absolvire
§i. nu vor avé dreptul a fi trecute In tabloul de capacitate.
Aceste din uring eleve vor put6 fi admise a r6intin6 Inca
un an In atelierul scólei. La finele acestui an, nota lor de
meserie se va formà din adunerea notei la meserie din

www.digibuc.ro
 228

Anexe. acest an, a celei din anul precedent §i a celei din clasa I,
Impartindu-se suma cu 3. Resultatul fiind egal sag supe-
rior luï 8, eleva va obtiné diploma.

Anexa No. 82.

Decisiunea din 17 Noemvrie 1898, relativa la

acordarea ajutórelor pentru deschidere de ateliere
la absolventele cc51elor profesionale (pag. 294).
ART. 1. Ajutórele pentru deschidere de ateliere se vor
da numaI dup5, avisul directiuniï §c61ei profesionale careia
apartin fondurile.
ART. 2. Ajut6rele se vor distribul prin directiunea §c6-
lei pentru trel sferturi In scule §i numaï un sfert In banï,
spre a servl la procurarea de furnituri §i material, sag la
plata chiriei atelierului.
ART. 3. Nu se vor da ajutóre cleat la ale doue absol-
vente asociate, dintre acelea earl' ail avut note marI In anul
In care ag absolvit §c6la.
ART. 4. Contractul de asociare, flout dupg, formele legale
pe timp de 5 anI, precum §i cel de lnchirierea localuluI,
unde va fi instalat atelierul, se vor face prin directórea
§c6lel, care va avé supravegherea mersului atelierului.
ART. 5. Sub nicI un cuvInt nu se p6te vinde, transmite
sag Inchide atelierul, filra o prealabila autorisare a mi-
nisterului, data In urma avisuluI directóreI, care se va con-
sulth In acésta privinta cu maiestra de aceea§I specialitate
ca elevele ce conduc atelierul.
ART. 6. In cas and direct6rea §c6lei constats negligenta
sag nepricepere In conducerea atelieruld, ea póte cere mi-
nisteruluI ca sa iea masurI pentru retragerea sculelor.
ART. 7. Daca, una dintre asociate ar vol sa se retraga
Inainte de Implinirea terminuluI de 5 ani, tot avutul, afará

www.digibuc.ro
 229

de venit, pang In momentul retrageriI, va ri5mâné celeI- Anexe.

lalte, care va fi obligatg a-s2I lug o altg tovargsg, In con-
ditiunile specificate prin articolele de maI sus.
ART. 8. Cand asociatele sunt de la scoli diferite, ajuto-
rul li se va da câte pe jumgtate din fondurile fie-cgreia
din scOle, iar supravegherea o va avé una din cele doue
directóre, delegatg de minister.
ART. 9. Absolventele unei scOle, avênd fondurI, pot sg-sI
lea ca asociatg pe o absolventg a altel scóle, care nu se gg-
sesce In acest cas, dacg acésta din uring, pe lângg note marl
In diplomti, maI are sl recomandarea specialg a directGreI
scÓlei unde a Invgtat.
ART. 10. Absolventele ajutate de fondurile scólelor profe-
sionale, earl ail dovedit incapacitate In conducerea atelie-
rului, nu vor puté fi numite In Iny6tAmInt.

Anexa No. 83.

Regulamentul din 18 Decemvrie 1892,

pentru scóla de menagiü de pe langa. asilul Elena
Dennna (pag. 296).

CA PITOLUL I.

ART. 1. Ca sectiune complementarg, pe IMO, cele treI

sectiuni existente dejg la Asilul Elena Dómna, va func-
Vona si o sc61g de menagig pentru formarea servitórelor.
ART. 2. Acéstä sc011 se populézg :
a) cu orfanele scelleI primare Amase doI anI repetente si
cu cele eliminate pentru rea purtare ;
b) cu orfanele scóleI primare profesionale, cad n'ail a-
plicatiune pentru nidi una din specialitgtile, ce se predart
In acést4 sectiune, §1 cu Me eliminate pentru rea purtare ;

www.digibuc.ro
 230

Anexe. C) cu orfanele ce le admite autoritatea scolarh de-a drep-

tul In acdsth sectiune.
In ac6sth sc61/ se vor primi numaT fete orfane de am-
MT phrintl si flrh nicl o avere.
Elevele, cael se ghsesc actualmente In sc6l/ si carT ail
mam5, si avére, vor fi tinute Inc/ In sc614 atht timp cht
vor da dovadh de hhrnicie si de supunere absoluth; alt-fel
vor II eliminate.
ART. 3. Externe nu se admit In sc6la de menagiù.
ART. 4. Deocamdath elevele sc61ei de menagiii se vor
pregatI pentru urmät6rele trel specialitätI: servitóre, bu-
chtärese si sp61/torese.
Mai tâNiti, când scóla va av6 un local maT mare si va
luh maT multh desvoltare, se va put6 Infiinta o sectdune
de bone si alta de servitóre superi6re.
Servitórele (bonnes h, tout faire),' pentru Ingrijirea easel
In genere, vor cunósce menagiul easel, buchtäria simpl/ si
serviciul meset Buchtäresele vor Inv6tà buchtäria simplä
românOsch, francesh si germanä si, (lacá se vor gäsi eleve
cu dispositiunT, pentru ac6stä arth, vor Inv6th si bucht/ria
maT complicath ca : pateuri, torte, Inghetate, etc.
SpOlätoresele vor Inv6th sh spele de la lucrurilo Me
maI simple-pânä la rufäria de lux si. sp61ätoria disä h neuf.
ART. 5. Pe lângh specialitätile de mai sus, elevele vor
Inv6th Inc/ : economia domestich, calculul exercitat asupra
cheltuelilor cililnice, religia prin Inv6tIturT morale, si lucrul
de manä, cus/turT simple de cari e nevoe In viéta de tOte
áilele.
ART. 6. Singura carte ce se va da elevelor va fi o carte
romandsch de gospodärie, pe laugh care, fie-care elevh va
mai av6 un carnet pentru socotell si altul pentru diferite
retete.
ART. 7. Cursul de menagiU va fi de 4 ant In primii doT
ant tóte elevele vor trece prin tóte specialitátile duph si-
stemul rotatiunii, ash ch la sfirsitul acestor 2 anT elevele
vor trebui O. cunósch menagiul easel, buchtäria simplä ro-

www.digibuc.ro
 231

mânéscA, sp6latul, alcatul si Indoitul rufelor simple ne- Anexe.

scrobite.
In ultimil dol anT, elevele se vor specialish, fie-care in
directiunea pentru care arata aptitudint
ART. 8. Elevele, carI la intrarea In sc6la de menagiii
vor fi maT mid' de 14 anT, vor formA un curs preparator
si numaT la 14 anT vor Incepe cursul de menagiü.
ART. 9. Pentru elevele specialisate se vor primi comendI
de executat. Pe Iâng6 sectiunea de bucItärese se va In-
fiintà un restaurant.
ART. 10. Pentru darea InvmIntuluI bucätärieT si a spe-
lätorieT vor fi pers6ne speciale : o bucätär6sä si o sp615,-
torésä. .
Pentru InAtarea lucruluT de Wang si pentru exercitarea
elevelor la socotelI vor fi interne si vor ajutà ast-fel di-
rectiunil In supravegherea si controlarea elevelor.

CAPITOLUL II.

ART. 11. LectiunT nu se vor tin6 Duminecile si In qt.

lele de s6rbätorl bisericesci, nationale si vacante prevNute
In regulamentele scolare ale ministeruluT. Elevele vor fi
ocupate Insä si In acele clile cu Indeletniciel ce tin de
gospodäria casnicä.
ART. 12. Matricula va fi rinduitli In primii 2 anT dupä
clasä In ordine alfabetidi, iar In ultimii 2 anT, dui)/ elm/
si specialitätT.
ART. 13. Catalógele vor fi pentru partea teoreticI si
pentru cea practicg ; cele pentru studiI (economia dome-
sticA, calculul) vor fi anuale, Impartite pe trimestre; cele
pentru partea practia vor fi trimestriale pentru primii 2
anT, si anuale pentru ceT 2 anT din urmä.
In sc61.ä va exista un registru catalog, unde lunar se va
not& de care bucItärésä, sp6lItor6sä si directórá, silinta
si purtarea fie-cAreT eleve In acel timp.
Notatiunea se va face cu fOrte bine, bine, binisor saü
fOrte r6i1.

www.digibuc.ro
 232

Anexe. ART. 14. LeCtiunile vor fi de dou6 ore maximum pe o

pentru elevele primilor doi anl si de o or l. pentru spe-
cialitate. Se exceptéza gilele cand se pregatesc diferite lu-
cruri, la cari trebue A, se ajute sag sä asiste mai multe
eleve, si cand pot fi läsate la o parte studiile.
In orele cand unele eleve, dui)/ sistemul rotatiunii, nu
ar avé nici o ocupatiune, se va face lucru de mama.
ART. 15. In fie-ccre gra se va dicta de direct6r5, me-
niul pentru a doua 41, fie pentru sc61a, fie pentru restaurant.
Bucatarésa va dicta retetele, indicand cantitatile nece-
sare In proportiune cu numSrul pers6nelor si durata cat
tine preparatiunea fie-cärui fel aproximativ.
'Me meniurile vol.- fi trecute Intr'un registru special
Impreunä cu retetele sale.
ART. 16. Examenul anual se va da numai pentru eco-
nomia domestica si calcul.
Examen de specialitate nu se va da cleat la finele color
4 mil, cand eleva va priml un certificat de aptitudine.
Acest examen se va tin6 In presenta a trei (leonine dele-
gate de minister.
ART. 17. Elevele, cari ail obtinut certificat de absolvire,
vor obtin6 locuri la stäpani. Directóra se va Ingrij1 sä
gasésca case uncle acele eleve ar puts av6 un bun trata-
ment ; tot directóra va stabili salariul dupa profesiunea si
calitätile recunoscute ale elevei.
ART. 18. Daca o eleva a scólei de menagig In primii 2
ani dupä absolvire ar fi nevoitä sä parasésca stapanul
pentru cas de Ma, Impovarare In servichl sag maltratare
din partea stapanuluï, ea va put6 fi gazduitä In sc611 cu
Invoirea directórei, plätind un leg pe li pentru Intretinere
pana la gäsirea altui loc.
ART. 19. Persemele, call vor angagia In serviciü eleve ab-
solvente ale sc6lei de menagiil, vor platl o taxa de 3 lei
de servit6re.
ART. 20. Aceste taxe se vor v6rsa la cassa de economie
si consemnatiuni, pentru a crea un fond al sc6le1, ce va

www.digibuc.ro
 233

servl pentru Infiintarea de trus(A si asternut elevelor in- Anexe.

trate la stApan.
ART. 21. Banii incassati din diferitele comenqi vor fi v6r-
sati la Casa Scólelor.

Anexa No. 84.

_.
Regulamentul din 25 Julie 1903 al scdolei de menagia
externä din capitalä (pag. 296).
ART. 1. Se Infiintkä In Bucuresci o sc61A de menagiil
externä, avênd de scop doblndirea cunoscintelor practice
necesare unei bune gospodine si anume: economia casnicg,
croitul si cusutul rufAriei si al hainelor de copii, Impleti-
tul si reparatul ciorapilor si al hainelor, bucâtAria simplI
si complicata, sp61atul, calcatul si scrobitul rufelor.
ART. 2. Inv6tdmIntul In scóla de menagiil extern/ dur6z5,
2 ant In sc61 5. se primesc eleve, cel putin absolvente ale
sc6lel primare, In etate de la 14-17 ant Ele vor fi externe.
ART. 3. Elevele de nationalitate strAing vor plâti o taxa
lunarä de 4 lei pe séma sc6lei, care se va Intrebuintà la
cantina scólei.
ART. 4. In scóla de menagiil externa se vor Infiinth de o
cam datI trei ateliere : a) croitorie casnicl ; b) bucAtArie
simplI si complicatâ; c) spOlatul si câlcatul obiectelor si
dantelelor de tot felul, de la rufele cele mai simple pâmA,
la rufele de lux.
Când scóla va dispune de o curte spati6sä, se vor de-
prinde fetele si cu cultura legumelor si a florilor.
ART. 5. Elevele din amândoI anii scolari vor fi obligate
sä trdcg siSptonnânal prin t6te atelierele scóleT, did o bunI
gospodarg trebue A, cumiscâ t6te lndemânärile ce se In-
vatä Intr'o sc6lI de menagia.
ART. 6. Elevele vor fi ocupate In ateliere alternativ, dupâ

www.digibuc.ro
 234

Anexe. orarul tri-sëpttimanal al specialitgtilor, anexat la acest re-

gulament, de la orele 8-12 dimindta In lunile de la Oc-
tomvrie Ong la Martie, §i de la orele 71;2-11112 dimin6ta
de la Martie pân5, la Octomvrie.
ART. 7. Dupg amiazY, de la orele 2 4, se vor predh ele-
velor din ambiI aril §colarT, de cgtre directórea §c6leT, lec-
tiunT de economie domesticg, calcul, comptabilitate casnicg,
igieng popularg, scriere §i cetire corectg, lecturi folositóre
vietiI gospodäresd §i mid compunerT, caret vor cuprinde
corespondenta casnicg, descrierI, cestiuni de moralg, etc.
ART. 8. Lectiunile de dupg amiazI vor ocuph pe elevele
din anul I cel mult 10 ore pe sOpOmang; jar pe cele din anul
II cel mult 5 ore pe stipt6mâng. Elevele din anul II vor
lucrà In ateliere Impreung cu maiestrele respective, §i dupg
amiazg, pang la orele 5 p. m., In dilele chnd ele nu vor
luh parte la lectiunl.
ART. 9. Inscrierile se fac la §c615, Intro 25 August §i 5
Septemvrie. Cererile vor fi Insotite de actul de nascere, de
vaccing, de studil §i certificatul medical, atestând cg eleva
este stlniltósg §i neatinsg de vre-o bOUt contagiósä.
ART. 10. Numërul maximum de eleve ce se vor putc5
primi In §c6l1 este de 60 pentru amêndoI anit
ART. 11. Pentru practica bucgtgrieT, §c6la va avci o can-
ting, In care se va preparà dilnic de cgtre eleve prinzul
lor de la amiazI, sub conducerea maiestrei respective. Costul
acestuI prinz nu va trece peste 30 bani de fie-care elevg
din anul I §i de 40 banI pentru fie-care elevg din anul II.
Jumgtate din costul acestui prânz va fi suportat de fie-care
elevg, plätibil trimestrial sail lunar, Insg cu anticipatiune;
iar restul va fi suportat de cgtre autoritatea §colarg su-
periórá.
Maiestrele vor put6 luh prânzul la canting, plgtind costul,
afarg de maiestra de bucgtgrie, care nu va plgti find da-
t6re sg mänânce cu elevele ca sä le pag argta calitáiIe
§i defectele mâncgrilor preparate
ART. 12. Pentru practica spnatului, alcatului §i scro-
bitului, elevele 41 vor sp61h,, cglch §i scrobi rufele lor In.

www.digibuc.ro
 235

atelierul §cOle'f, sub conducerea maiestreT, desp5gubind Anexe.

§cdla de costul substantelor Intrebuintate.
ART. 13. Dui)/ prima promotiune a §cOlei se va avisa,
la anexarea pe lâng6 §c616 a unuI restaurant femenin, la
care sri. lea- prânzul de la amiazi, In schimbul unei taxe,
studentele, profesórele §i institutórele §i functionarele de
la telegraf §i postä. Ele vor fl servile de cate o grupa de
eleve, care se va perindà, pentru ca acestea sä WI do-
bIndi Indemânarea servirii la mas5,.
ART. 14. Elevele §cóleI de menagiù vor fi divisate In doue
sectlunI : sectiunea I cupringlênd elevele anulul I §i sec-
tiunea II pe cele din anul II. Practica lor In cele treI ate-
liere se va face conform oraruluI tri-sOpt6manal anexat
la regulamentul de fatA.
ART. 15. Personalul §c6leI de menagig se compune din-
tr'o directóre, care va predà §i lectiile de economie casnia.,
calcul, etc., §i maiestrele atelierelor §cilet Maiestrele vor
fi externe.
ART. 16. Anul §colar Incepe la 25 August §i durózg panN,
la 1 Iulie. Vacante §i grbAtor1 vor fi cele fixate In regu-
lamentul §cOlelor profesionale inferiOre de fete. Sâmbâta
dupa amiazi olovele nu vor face lectiuni.
ART. 17. Fie-care eleva va avO cârtile necesare §i douiS
§orturi albe spre a acoperì Imbräcâmintea, ferind-o de stri-
cilciune In timpul lucruluI In ateliere. Ele I§I vor maI pro-
curà fórfecI, ace, atâ', hârtie de tipare, coafâ, cutita§ de
bucAtárie §i. gOna de rufe.
ART. 18. Elevele ortodoxe vor fi datOre s'l mOrga la bise-
rica In -Vote Duminecile §i sOrbâtorile mail ; iar la Cr6ciun
§i la PascI se vor Impgra§i. Spre a probA di nu aü ne-
gligiat ac6stit datorie cre§tinOscg, ele vor aduce o dovadti,
de la confesor sag de la pArinti.
ART. 19. CurAtenia In ateliere, clase, refector, cancelarie,
etc., se va fase cu rindul, pe grupe de eleve, de doue orI pe
gi, sub Ingrijirea §i controlul maiestrelor, imediat dupI
servirea dejunului §i dup6 terminarea cursurilor de dupa
amiazI.

www.digibuc.ro
 236

Anexe. ART. 20. Absentele nemotivate atrag dupri dinsele o pe-

d6psh uOrh. In cas de a se mai repetl, se vor Incuno-
sciinth phrintii spre a luh mhsuri de Indreptare. Dach ab-
sentele continuh, eleva se va dephrth din §c615, definitiv.
ART. 21. In fie-care s6r1 se va stabili de direct6re me-
niul de a doua i pentru dejunul elevelor. Maiestra de bu-
chthrie va dicta diminéta retetele, indichnd cantithtile ne-
cesare, In proportiune cu numaul pers6nelor i durata
cht tine preparatjunea fie-cdrui fel aproximativ. Töte me-
niurile vor fi trecute In registrul de presenth, iar retelele
lor Intr'un registru special.
ART. 22. Penalithtile ce se vor aplich elevelor sunt: mu-
strarea In particular, mustrarea In fata elevelor, Incuno-
sciintarea phrintilor, eliminarea provisorie §i eliminarea de-
finitivä.
ART. 23. Eliminarea din §c6lh se va aprobh de minister
§i se va comunich imediat phrintilor.
ART. 24. Maiestrele sunt datOre a ven1 regulat la §c6lä,
a intr.& In atelier cu 5 minute Inainte de ora regulamen-
Ele vor subscrie In registrul de presentA notând ora
intrgriï.
ART. 25. Maiestrele sunt dat6re sh Inv* pe eleve, In
mod metodic, curat §i eftin, tot ce se atinge de speciali-
tatea lor, conform programului respectiv. Ele se vor purtà
cu blândete catre eleve §i se vor exprimh cu bunä-cuviinth.
ART. 26. In cas de rea purtare din partea vre-uneia
din maiestre, sail de neaptitudine a vre-uneia din ele,
directórea, care are Intréga rOspundere a bunului mers al
§c61ei, IT va face observArile cuvenite. De nu se va corige,
va raporth ministerului ca s hothrasch.
ART. 27. Maiestrele sunt datóre a tin6 ordinea §i curl-
tenia In atelierele respective §i a face sh se respecte de
eleve, insufiându-le dragostea de munch, rInduialh §i cu-
rätenie.
ART. 28. Maiestrele sunt r6spunOtóre de materialul ce
li se va da pentru lucru In ateliere. Stricându-1, ele vor

www.digibuc.ro
 237

fi raportate ministerulta, spre a li se retin6 din 16f6 pre- Anexe.

tul materialuluT stricat.
. ART. 29. cifola de menagiti externä avênd de scop, pe längä
Inv6tätura elevelor, sä produca un venit §c6leI din co-
mandele particulare, maiestrele atelierelor se vor sill a sa-
tisface cerintele §i gustul clientele §c6le, fäcênd tot po-
sibilul spre a o multami.
Produsul net al comandelor se va repartisa conform re-
gulamentuluI §c61elor profesionale de fete gr. I.
ART. 30. Examenele se vor tin6 anual de la 10-20 Iu-
nie, atät teoretic cât §i practic. Direct6rea, impreunä cu
cornitetul de patronagiii al §c61e, va elabora un proiect
de programä de lilele §i orele In cari se vor tin6 exame-
nele la studiti §i la specialitätI, §i care se va afi§à dupa
aprobarea prealabilä a ministeruluI.
Cu ocasiunea distribuiriI premiilor, care va av6 loc la
23 Iunie, se va face §i o expositiune a lucrärilor elevelor.
ART. 31. Absolventele §c6lei, cari vor fi obtinut nota
medie 7 la fie-care specialitate, §i nota 6 la lectiunile te-
oretice, vor cäpäth un brevet de aptitudine semnat de
directórea §c6leI §i de comitetul de patronagia.
ART. 32. Acest regulament se va pune In aplicare de la
data promulgáril luI prin Monitorul Oficial".

Aexa No. 85.

Decisiunea din 14 Martie 1903, pentru Infiintarea

orfelinatului corpului didactic (pag. 335).
ART. 1. Se va Infiintà pe giva de 1 Septemvrie 1903 un
orfelinat al corpululi didactic.
ART. 2. Acest orfelinat se va Intretin6 din fondurile de
ajutóre ale cassei de econemie, credit §i ajutor a corpuluI
didactic, prevNute la art. 25 din legea sa.

www.digibuc.ro
 238

Anexe. ART. 3. Orfelinatul se va instala 1n clgdirile mangstiril

Bistrita din judetul Valcea, coil se pun IntregI la disposi-
tiune, cu exceptiune de Incgperile necesare pentru perso-
nalul deservent al bisericil.
De asemenea se pune la dispositiunea orfelinatuluI tot
terenul dependent de mangstire, cu grgdinile, plantatiu-
nile §i clgdirile ce sunt pe dInsul.
ART. 4. Orfelinatul va cuprinde o divisiune pentru bgetl:
§i alta pentru fete.
Divisiunea bäetilor va cuprinde :
a) o sectiune elemental*
b) o sectiune primarg;
c) o sectiune agricalg §i de meserli.
Divisiunea fetelor va cuprinde :
a) o sectiune elementarg ;
b) o sectiune primarg ;
c o sectiune de gospodgrie ruralg §i de industrie casnicg.
ART. 5. Se vor primi In orfelinat copil de la 5 pang la
15 anl, cari se vor distribui In una din sectiunile prece-
dente, potrivit cunoscintelor ce vor fi posedand In momen-
tul admiteriI lor.
ART. 6. Sectiunile primare, atat pentru bgetI cat §i pen-
tru fete, vor fi organisate dupg tipul §c61eI primare urbane.
ART. 7. Sectiunea agricolg §1 de meseal pentru 1)641
va fi organisatg In a§a fel In cat bgetiI ceri vor urma-o
sä, Oa cgpaa cunoscintele practice de agriculturk grä-
dingrie, pomologle, Ingrijirea vitelor, apiculturä §i serici-
culturg, carI sunt necesare unuI bun gospodar rnral, pre-
cum §i cunoscinta practica a uneI meserii din acele carI
se Intrebuintéza sail pot fi utile la térg.
ART. 8. Sectiunea de gospodärie ruralg §i de industrie
casnicg pentru fete va procura elevelor cunoscintele prac-
tice de Ingrijirea copiilor, a caseI, a vitelor, de grädingrie,
läparie, tes6torie §i cele-lalte IndeletnicirI, call trebue sä
fie nedespärtite de buna Ingrijire a uneI gospodgra sgtesci.
ART. 9. Regulamentele §i programele orfelinatuluI vor
fixa cletaliile de organisare a sectiunilor agricole §i de go-

www.digibuc.ro
 239

spodärie, numOrul anilor de studig, orarele, modul cum se Anexe.

vor alege absolve/AB cursulul primar cari vor urmh aceste
sectiuni sari alte §coli, precum §colile secundare, semina-
rifle, §colile normale sag profesionale, limita de vIrsta la
earl elevii vor trebui sa paräsésca §cOla, mijlócele de a se
forma un mic capital pentru absolventii sectiunilor agri-
cole §i de gospodarie, care sa, li se libereze In momentul
e§irii lor, etc.
ART. 10. Absolventil cursuluI primar, cali vor fi lipsitl
de mijlóce 0 carl se vor gasì ca ag aptitudinile necesare,
vor putó fi Intretinutl ca solventi In licee, §coli secun-
dare de fete, seminarii, §colI normale sail profesionale, In
comptul orfelinatului §i potrivit cu mij16cele sale.
ART. 11. De o cam data, se vor Infiinth numaI sectiu-
nile elementara §i primal% de baetl, iar num6rol copiilor
admi§I la 1 Septemvrie 1903 nu va trece peste 50.
Ace§tI copiI se vor luh In prima linie dintre orfaniI de
ambiI parintl al membrilor corpului didactic, carI sunt
lipsitl de mijlóce de Intretinere §i carI nu ag nicI pensiune
ma,'" mare de 5 lei pe lima de fie-care copil, pentru orfa-
nil de Inv 41011, de 10 lei pe hull, pentru ceI de institu-
torI, 0 de 15 lei pe luna pentru ceI-lalti; iar In a doua li-
nie, dintre orfanii numaT de unul din parint,i, cu conditiune
ca parintele decedat sa fi fost membru al corpuluI didactic,
sag cel rOmas In viéta sa fie lipsit de mijlóce pentru In-
tretinerea copiilor sili'.
ART. 12. Personalul orfelinatuluI va cuprinde de o cam
data dol* InvOtatorI barbati, dintre cari unul diriginte, even-
tual o InvètatOre pentru gradina de copiI §i personalul de
servichl necesar.
Tot personalul va avé dreptul la locuinta §i la Incahlit;
personalul de serviciii va avé §i Intretinerea.
ART. 13. Orfelinatul va fi pus sub autoritatea §i privi-
gherea cassei de economie, credit §i ajntor a corpului di-
dactic.
ART. 14. Un regulament special va fixh bite detaliile de
administratiune.

www.digibuc.ro
 240

Anexe. Anexa No. 86.

Circulara din 16 Noemvrie 1898, catre inspectoriI

si inspectórele primari, secundari $ i aI scólelor pri-
vate $ i catre revisorif scolarI, relativä la InvètämIn-
tul istorieI nationale $ i al religiuniI In scolile private
(pag. 351).

In diverse ocasiuni s'a semnalat ministeruldi modul cu

totul defectuos cum se preda In fOrte multe scoli private
religiunea si istoria nationala.
Sunt scoff, unde religiunea mai ca nu se preda. Abih figu-
róza, numai de forma, cu cate o oil pe s6pt6mana. Marl
de acésta, cu predarea acestui curs de cele mai multe ori
se InsarcinOza, In mod cu totul accesoria, ale un peda-
gog sag alta pers6nä necompetenta si care face cursul
numai ca sâ nu se (pa ca nu se face.
Pentru istoria nationala, observatiunea privesce mai ales
pe scolile secundare, unde acest curs nu face parte din
cursul de istoria universala, ci se preda numai deosebit
si fara nici o legaturä cu acela. Causa este ca profesorii
de istoria universala se multumesc, de cele mai multe ori,
a urma dupa un text frances, In care istoria tiSrii nu ocupa
nici un loc, far/ sail dea osten6la de a-I completà sag
corige In acésta parte, care este de up. interes capital pen-
tru buna Intelegere a istoriei nOstre.
Am onórea a vo5 atrage atentiunea asupra acestor lu-
cruel, pe caff nu le putem lash nebagate In sénai si a ye
rugh ca, In inspectiunile ce yeti face pe la sdklele private,
O. nu lipsiti a ye preocuph de aceste cestiuni. Vetio pune
In vederea directorilor ca ministerul a luat másuri ca co-
misiunile cari -or av6 a examinh, pe scolarii preparatl In
institutele private sag In famine sä fie cu deosebire ob-
servati asupra religiunil si istoriei nationale, pentru ca

www.digibuc.ro
 241

ministerul, cunoscênd cu sigurantä scolile In earl' aceste Anexe

cursurT sunt cu deosebire negligiate, sä pótä lua mäsurile
cuvenite.
In acelasT timp v6 maT atrag atentiunea asupra abusuluT
de vacante si sOrhätorI ce se face In fórte multe scolT pri-
vate. Deja In anul trecut ministerul s'a preocupat de acOstä
cestiune; cu bite acestea scim cg, si. acum sunt scoff., call
Incep cursurile cu o lung si maT mult dupä 1 Septemvrie,
call dart ate cincT s6pUimani de vacantä la CrAciun si la
Pasci si carI inventézä' sabätorT nou6, neprevMute In nicT
un regulament, de multe orI sub pretextele cele maI
neasteptate.
Veti pune In vederea directorilor cä continuarea acestuT
sistem IT p6te expune la urmärI grave, &ad art. 410 din
legea de la 5 Decemvrie 1864, care este Incä In putere
pentru scólele private, prevede pedépsa InchideriT scólelor
private unde se perde timpul copiilor, si cum se póte gice
cä. nu se perde timpul copiilor Intr'o institutiune uncle, din
12 lunI ale anulut nu se lucrdzä, une-ori cleat patru sail
tinci?

Anexa No. 87.

Circulara din 8 August 1903, relativä la educatiunea

nationalã In scolile private (pag. 351).

Domnule,
Din constahrile flcute resultä, cá In scólele unora din
comunitätile straine, ce sunt frecuentate si de copiiI coil.-
-tenilor romanT, educatiunea national/ e cu totul neingrijitä.
Ast-fel, In cursul anuluT, scolaril nu Invata nicT un can-
tee national sag patriotic, iar la distribuirea premiilor nu
Raport adresat M. S. RegelutAnexe.--Spiru Haret. 16

www.digibuc.ro
 242

Anexe. se Intonézh nici macar imnul regal. Apoi In shine de

clash lipsesc portretele MM. LL. Regele si Regina, pre-
cum si ori-ce tablouri istorice earl sh amintesch datele
remarcabile din trecutul glorios al patriei romane. .

Veti cum5sce ch viS oblighm a avd in clash, portretele Su-

veranilor si tablourï istorice sag nationale, apoi de a In-
vgth copiii cântece românesci cu cuprins didactic si patrio-
tic, mai cu s6mh imnul regal, cu care trebue sh se Inaph
tOte solemnitAile scolare, ca anivershrï, distribuiri de
premil, etc.
In primul rind veti Ingriji ca scolaril sh Invete imnul
regal, ash ca la ocasiuni sh fie pus la locul de onOre, pu-
n6ndu-vh In vedere, eh de se va mai constath lipsa ace-
stui imn din vre-o scálh, acésta ne-ar decide a luà mhsu-
rile cele mai severe contra directiunilor respective.

Anexa No. 88.

Circulara din 29 Ianuarie 1903 catre
directiunile scôlelor private, cu privire la Ingrijirea
educatiuniI In scólä (pag. 351).

Domnule Director,
qcóla
4 este menith sh dea elevilor nu numal instructiunea
necesarh, dar si educatiunea moralh si fisich,_ prin care se
'Ate asigura sänitatea sufletului si a corpului. Cu ant mat
mult revine acéstä sarcing, scOlei nOstre, cu cat la nol edu-
catiunea familiarl lipsesce prea adese-ori.
In scOlele private numhrul elevilor fiind mai mic si e
mare parte dintryinsil fiind interni, influenta educativh, pOte
fi mai Insemnath, si mai rodnich decât In scOlele publice.
Cu tOte acestea, adesea-ori autoritatea superi6r1 scolarh

www.digibuc.ro
 243

a avut prilegiul sg constate cu Were de r6ii, ca unele din Anexe.

directiunile scaelor private flail o prea mica atentiune ro-
lului educativ ce trebue sg lndep1in6sca. Fie din lipsa unui
personal de supraveghere Indestulator si pregatit, fie din
nepasarea vinovata a directiuniï, elevii trec prin unele
so:51e private ¡Ara a deprinde nimic din ceea ce ajutg la
formarea caracteruluï moral.
0 asemenea stare de lucruri reclarna Insa o grabnica
Indreptare, si de aceea ministerul spera ca tOte directiu-
nile scOlelor private se vor convinge de imperiOsa nece-
sitate a unei mai intense actiuni morale asupra elevilor
si ca vor starui In exercitarea acestei salutare actiunï.
Mijlócele, prin carI se va putd atinge telul dorit, r6man,
se lntelege, la cumpairea si cliscernamintul directiunilor,
cad directorul until asezamInt de educatiune nu este si
nu trebue sa fie un simplu administrator si primitor de
ordine ministeriale, ci o persOna care, In materie de
educatiune, sa aiba nu numai tag pregatirea necesarg,
dar si putinta unei gândiri personale.
Pe lama, actiunea ce trebue exercitata asupra elevilor
Inlauntrul scOleï, ar fi de dorit ca, pe cat este posibil, sg
se exercite Ore-care supraveghere asupra lor si In afara
de scOlg. Multe din localurile publice si adese-ori nu cele
mai onorabile stint frecuentate de catre elevi de-al scb-
lelor private, cate odata sub chiar ochii persónelor puse
sag' supravegheze. Impunerea uniformei ar remedià In
parte acest r65 si ar mai avr5 si folosul de a-I obicinui pe
elevi cu o Imbracaminte modestg si putin costisitóre. Se
Intelege de la sine ca uniformele car! nasc In copiï lubi-
rea luxuluï, deprinderea cochetariel si a fatuitatiï, tre-
buesc evitate ca pagubitóre unel educatiurri seriöse.
Ceea ce ce se recomanda pentru Imbracaminte, se cuvine
sa se observe pentru tot felul de a se Infatish si de a fi
al elevului. Pieptengturile pretentióse, inelele si tOte po-
dóbele zadarnice, car! efeminoza caracterele si destópta
presumtiunile, vor fi (led riguros interdise, reducOndu-se
totul la trebuintele unei vieti sanatose si modeste.

www.digibuc.ro
 244

Anexe. Educatiunea fisicA nu trebue sA formeze nriaI putin obiec-

tele preocupära directlunilor §cOlelor private. In unele
din aceste §col1, gimnastica figur6z5. In orar numal de
forml, cAcT chiar daca maiestrul respectiv ar vré s6,41 Lea
datoria In consciintá, elevil 11 ieail zelul In deridere, iar
directlunea stä indiferentá. Trebue Insrt ca predarea gim-
nasticeI sá (loving, efectiv5, §i ca, prin töte mijlócele, direc-
tiunile §c(5lelor private s5. Ingrij4scl de desvoltarea fisicá
a elevilor. Efectele moralisatóre §i resultatele, pe earl'
educatiunea fisicá le produce din punctul de vedere al
formáril personalitätiI, sunt astác,11 In deob§to 1ndestul de
cunoscute, pentru ca sh nu ma fie nevoe a se insistà
asupra lor.
In sperantA deci, cl töte directiunile se vor sill sá r6-
spundá la necesitAile uneI adevOrate educatiuni morale §i
fisice, v6 rog sá ne comunicatI de urgentä másurile ce ati
luat sail \Teti luA, cu privire la satisfacerea acestor ne-
cesitätt

Anexa No. 89.

Circulara din 22 Aprilie 1897, cAtre tÖte scOlele se-

cundare si speciale de ambe sexe, cum si cAtre uni-
versitätI, relativä la serbarea scolará de 10 Maiii
(pag. 355).
Cea dintaill datorie a §cóleI, care trece Inaintea oil-
clrei alteia, este de a formA buni cetätenI, qi cea dintaiti
conditiune pentru a fi cine-và bun oetltén este de all iubl
töra, Ma reservá, si de a av6 o Incredere nemárginitá
IntrInsa §i In viitorul et T6tá activitatea, OM Ingrijirea
celor InsärcinatI cu educarea tinerimiI, acolo trebue sg,
-Linn,.
Nu m6 Indoesc ca corpul didactic, In generalitatea lui,

www.digibuc.ro
 245

Intelege acésta datorie a 14 si se silesce a si-o Indeplinl. Anexe.

Totusl, cred ca este Inca mult de facut, din partea nóstra
a luturor, in ac6sta directiune, si ea nu trebue negligiat nicI
un mijloc, care ar fi propritl pentru desteptarea si Inta-
rirea In inima tinerimil a patriotismului celul maI nettir-
murit.
Printre aceste mijlóce, cred ca, unul, destul de eficace,
este si acela de a se stabill serbarI scolare cu caracter
patriotic. Scim toti el In alte tOrI asemenea serbärI sunt
intrate adlnc In obiceiurile poporulut si ca exercita o in-
fluentä' puternick asupra desvolta'riI sentimentului national.
Doresc dar, ca, chiar cu Incepere din anul acesta, sa sta-
bilim si la noI obiceial serbarilor patriotice pentru scolt
In acéstä privintä, pia de 10 Maiti este cea mai po-
trivitä din tOte punctele de vedere. In adevOr, ace5sta gi
este deja, recunoscuta ca 4i de serbare nationala. Eve-
nimentele a caror aniversare este ea: Intronarea Maiestatii
Sale Regelut proclamarea independentei OHL urmaritä timp
de patru secole, stabilirea regatulut sunt fapte de o In-
semnatate capital/ 1n istoria n6stra, si justifica, pe deplin
alegerea cjilei dé 10 Maiti ca 4i de serbare nationala. Tot
din causa acelor evenimente, alegerea ei se impune ca 41
de serbare scolara. Niel o alai cji de peste an nu este le-
gata cu realisarea unor aspiratiuni mai mail si mai no-
bile ale neamuluiromanesc, urmarite cu atata energie timp
de vécurI Intregi si Indeplinite cu atata fericire si In mod
ash, de complet. Va fi dar usor ca, In acdsta 41, sa se
vorbésca tinerimii despre faptele mall din trecut, despre
cele realisate In qilele nOstre, si despre destinele stralu-
cite ale tkril si ale neamuluI nostru In viitor.
Mai este si un alt motiv de o ordine mal secundara, dar
avênd si el importanta lui : momentul favorabil al anului,
atat din punctul de vedere al temperaturit cat si al stu-
diilor, cari atunci sunt pe sfIrsit.
Hotárlm dar 4iva de 10 Maiti ca qi de serbare scolarä
In Oa Ora, si vom Incepe a o serbä chiar de anul acesta.
In capitall, am luat deja m6suri In acest sons. Serba-

www.digibuc.ro
 246

Anexe, rea va consta din conferinte asupra unor subiecte patrio -

tice, precedate de imnul regal, si urmate de alte cantece
patriotice executate de coruri.
Pentru orasele din judete, mti adresez d-vóstre, corpu-
lui didactic secundar si superior, si 11 rog sä dea concur-
sul sa pentrú realisarea demna de dInsul si de Ora, a
serbarii scolare.
Nu impun, niel nu recomand niel o programa.
Conferinte, cantece patriotice, pelerinagii la locuri isto-
rice, cari ar fi la Indemana, ori-ce mijloc va fi bine venit,
data va contribui la ajungerea tintei n6stre.
Pentru acésta, cautati a face pe copii sa pretuiasca e-
venimentele marl' ale istoriel nóstre mai mull- &cat pe
acele din istoria altor popóre; sa se convinga ca stramosil
lor ail fost eroii ce ail luptat si si- att v6rsat singele ca sa
conserve t6ra, care II adapostesce astacrf; redesteptatl: In
inima lor aceeasT aprinsä iubire de Ora, pe care si ei trebue
O. o ail* ca urmasi ai acelor mail eroi. Siliti-v6 a-I con-
vinge a téra lor este cea mai buna tOra, ca neamul lor
este cel mai vitéz, cel mai nobil, cel mai energic din tOte
neamurile. Nu vti temeti ca veti cadó In exces pe calea
acésta; ori cat de departe yeti merge, cu ant mai bine
va fi. Cautati Inca a face sa intro adine In mintea tine-
rilor ca epoca In care traim este una din cele mai marI
din istoria nóstra; ca. Suveranul nostru este unul din cel
mai mari din cap' ail ocupat 'Ana acum tronul t6rii; ca
nici odatä poporul roman nu a avut mai bine consciinta
exacta a valorii sOle; a nici odata nu a dat, Intr'un timp
ash de scurt, mai multe si mai mail dovecli de vitalitate
si de pricepere; cà nici odata nu a avut o positiune mai
Inalta intre popórele Europei, decat acea pe care si-a cas-
tigat-o In acésta din urma jumatate de secol, prin vitejia
si Intelepciunea lui. Luptati pentru a nu rasa sa princla
rädacina la dansii deprinderea de a gasi Art tot ce vOd
si tot ce-I Inconjóra In tha lor.
CombatetI din tóte puterile tendintele unei scóle neno-
rocite, care lucrOza pentru a distruge In sufletul lor ori-

www.digibuc.ro
 247

ce avInt generos §i ori-ce Incredere In 6menil §i In in- Anexe.

stitutiunile Orii; iarbl veninósä, care paraliskä tocmai
ceea ce face puterea §i bucuria tinereteT: credinta In bine.
Precum vedeti, rolul corpului didactic este mare, §i nu
m6 Indoesc c6 patriotismul profesorilor de t6te gradele
le va Inlesnl Implinirea lui. In particular, serbarea §colarä
va fi un puternic mijloc de actiune, pe care ei vor sci sä-1
utiliseze. De aceea v6 rog sä v6 punetI In lntelegere, ant
cu profesorii §c6lei pe care o dirigeti, cat §i cu directorii
celor-lalte §coli din ora§ul d-vóstre, pentru a organisa
serbarea, prin 1ntelegere comunä.
Pentru anul acesta nu m6 adresez Inca membrilor cor-
pultil didactic primar. Am socotit a se cuvine la Inceput
a organisa lucrul pe o scarä mai restrInsä, panä IT vom
cunósce bine t6te fetele. Dar e bine Inte les a voill fi Mae
multumit, clack mai ales In ormele unde nu sunt §coli
secundare, directoril §c6lelor primare vor intra chiar de
acum In vederile acestei circulare §i vor organisa §i ei
serbarea §colarä de la 10 Maiil. .

V6 rog sä faceti cunoscute §i ministerului mäsurile ce

yeti Ilia.

Anexa No. 90.

Circulara din 15 August 1902 adresatá revisorilor

scolari cu privire la activitatea corpulul
didactic primar (pag. 357).

Doninule Revisor, ,

Anul §colar 1901-1902 se va numi5ra printre eel mai

Insemnati In istoria Inv6tämIntu1ui nostru primar, pe de o
parte pentru-cá Intr'Insul s'a pus Inceput temeinic nouel
Indrumäri a acestui Inv6tImInt, iar pe de alta, pentru-cä

www.digibuc.ro
 248

Anne. corpul didactic primar a dovedit cA Intelege §i este de-

stoinic sA Implindscä rolul s6il In acdstA Insemnatl operg.
Este adev6rat, cl lucrarea va fi vastA §i grea; dar nici
un sacrificiti nu va fi prea mare pentru a o duce la bun
cap6t, pentru-cA Insu0 viitorul tali atIrnA de (rinse..
De alt-fel trebue sA fie bine lute les, cA ministerul Insu0
nu voesce sA. impunA institutorilor §i Inv6tAtorilor sarcini
mai presus de puterile lor. Acdsta ar fi In prima linie con-
tra chiar a interesului Intreprinderil sale. Noi ne multa-
mim, ca fie-care sl r6spundä, mAcar la una din chemArile
nOstre, cerem ca fie-care sA facA ce-vk cat pone §i cum
Vote; dar sA facA bine. DacA, spre exemplu, un InvdtAtor
a reu0t sA fundeze o band. popularA ,§i sA o facA sA pro-
spereze, el deja a rOspuns dorintelor nOstre, cAci s'a %cut
util consAtenilor gi 0 earl de §cOlii. Altul va putd face alt-
ceva. Trebue Insl ca fie-care sä lea parte, In limita pute-
rilor sale, In lupta IntreprinsA pentru ridicare sAtdnului,
pentru Indrumarea practicA a Inv6tAmintului primar, pentru
instruirea claselor de jos ale poporultil. Lucrand cu zel
In directiunea acdsta, institutorii §i InvdtAtorii nu numai
10 vor crea drepturI la recunoscinta Orii, dar 10 vor ri-
dica propriul lor prestigiii : cAci nimic nu InaltA pe orn
mai mult deal serviciile pe earl' le face.
Chiar greutAtile, nedespärtite de o intreprindere ca a
nOstrA, pot fi dese-ori InlAturate prin pricepere §i Inde-
manare.
AO, multi InvdtAtori ail obiectat, cA nu pot face cu destul
succes Invi5tAmIntul practic agricol, pentru-cA nu ail unelte,
vite, seminte, etc. Casa Scólelor s'a silit sA fach fatA, pe
cat se 'Ate, acestor nevoi ; dar este evident, el ea nu va
putd nici odatA Implinl bite trebuintele. Inv6tAtorii In00
trebue sA gasdsc5, mijlocul de a e0 din dificultate, fie-care
dup./ ImprejurArile pe earl le are la IndemanA. SA nu uite,
cA o gospodIrie este ce-va care produce venit, a§a cA a-
coperA ea InsA0 cheltuiala, ce s'a fAcut pentru Injghebarea ei.
SA fad, 0 el ceea ce face ori-ce sAtén tIn6r, care 10 In-
cepe apzarea easel. Si mai cu sémA, cA un InvZitAtor di-

www.digibuc.ro
 249

spune de o Inlesnire pe care simplul sAtén nu o are: Inv6- An exe.

tAtorul este cel putdn asigurat de traiul oilnic, In multe
pArtl el are si pAmlntul In conditiunI avantagióse, ceea ce
sAt6nul nu are. Pe urmA bAncile populare form6zA aqi o
resursI puternicA, care pftnA mai anul trecut
UniI ad gdsit i alte mij16ce pentru a ocoli greutAtile.
Ast-fel Uil harnic i un priceput Inv6tAtor din judetul
Buz6d a organisat o tovArAsie cu scolariI s6I i cu prin-
ii pentru cultivarea pAmIntului scorn. La beneficii ieatt
parte cu totiI; dar cultura se face dupa regule rationale,
sub conducerea Inv6tAtoru1ui, ash cA se folosesc de Inv6-
tAmIntul practic nu numaI copiiI, ci i pArintil lor ; iar be-
neficiul bAnesc se Imparte Intre totI, potrivit dispositiu-
nilor ministeriale.
Sistemul acesta va put6 fi Intrebuintat peste tot.
Directdunea practicA, pe care voim sA o irnprimAm In-
v6tAmIntului primar, nu ne face s'A perdem din vedere
alte lucruri importante.
Ne multumim In ac6stA circular% sA ne ocupAm numaI
de cloud din ele.
Cel este invOtámIntul istoriet
Prea adesea-ori am observat cl acest InvOtAmInt este
redus la un simplu exercitiii de memorie. Cu acésta se
alter6zA cA totul scopul i caracterul acestuI Insemnat In-
v6tAmInt. Studiul istoriei trebue sA fie un mijloc de a infiltrh.
In sufletul copiilor consciinta nationalA ; de a-I face sA
Intel6gA rostul chemArff In lume a poporuldf din care
fac parte; de a le insufl& Incredere Intr'Insul, iubire de
térA i dorinta de a se devoth pentru dinsa. Istoria trebue
sA le arate suferintele trecute ale poporului romftn, venite
t6te din neunirea din nAuntru sal' din vrAjmAsia celor din
afarl; ea trebue facA sA IntelégA deosebirea dintre ai
si ieri, virtutea i intelepclunea natiunii, care a sciut sg.
se Inalte acolo unde este, numaI prin Intelepciunea i vi-
tejia eI si a conduatorilor
Ast-fel privit, studitil istorieI nu mai este numaI un

www.digibuc.ro
 250

Anexe. exercitig obositor si inutil, ci devine unul din cele mai

puternice mijlóce educative.
A doua observatiune, ce avem de fäcut, este asupra unor
rele exemple, pe earl' mai ales unele InviStät6re dag säte-
nilor, prin Imbrädmintea lor. Deprinderile luxóse, gätelile
costisitöre nu se potrivesc nici. cu mijlócele, dar nicT mai
cu sémä cu rolul pe care trebue sä-1 jóce Inv6tätórea In
sat. Inv6tätbrea are datoria de a servi de model In tote;
si luxul nu e un lucru pe care trebue sä-1 am de model
sätenilor nostri.
Exemplul Inv6tAtórelor este de via., di sätencele Isi pä-
räsesc costumul lor traditional, pentru a luh. costumul ora-
selor. AcOsta este un rn nu nurnal din punctul de vedere
estetic si al conservärii deprinderilor nationale, dar si din
punctul de vedere igienic si economic. Imbräcämintea cum-
ptirath la oras este mai urItä, masi nesänätósä, mai próstä
si mai scumpá, cleat acea facut5, In casa t6ranulut

Anexa No. 91.

Decisiunea din 2 Septembre 1902 prin care se
impune scolarilor sä salute drapelul si sà. asculte
'in picióre imnul regal (pag. 357)
ART. I. ToST scolariI sunt datorI ca, atunci cand Intal-
nesc drapelul, sä-1 salute, fie chi s'ar aflh In corp, fie a ar
fi isolatl".
ART. 2. Toti scolarfl sunt datori A' asculte imnul regal
stând In picióre si cu capul descoperit, In ori-ce loc s'ar
aflh.
ART. 3. Abaterile de la aceste datorii se vor consider&
ca necuviinte grave si se vor pedepsi ca atare.
ART. 4. Acéstä decisiune va fi citatä In Mote scolile si
In fie-care clasA de &are directorii si profesorii diriginti.

www.digibuc.ro
 251

Anexa No. 92. Anexe.

Adresa din 19 Aprilie 1903 atre directorii scolilor

de bele-arte, prin care se impune scolarilor ca
s'a faca còpii si reproduceH de pe monumentele
nationale (pag. 363).

Domnule Director,
Monumentele n6stre artistice amenintA a se perde.
Insuficienta mijlócelor pentru repararea §i Intretinerea lor
face cá pe fie-care t;li dispar, una ate una, lucrIrl archi-
tecturale, picturale i sculpturale, earl' represintá o mi--
care artisticá Insemnatá din trecut, §i care ar trebui sg,
fie elementele cele mai Insemnate pentru constituirea unel
arte nationale, fárg care o civilisatiune nationalá ar fi un
lucru neisprävit.
Ministerul a decis, Ina de acum doi ani, Infiintarea until
mus6t1 de arte nationale, cu scopul de a reuni Intr'Insul
at mai multe, mai alese §i mai caracteristice productiuni
artistice române, din present i din trecut, din töte Or-
tile locuite de RomSni; ,i chiar productiunl cari, fárá a
fi fost fácute de Romani, ar fi Ins5, de naturá a Inlesnl cu-
n6scerea istorieT artei românesci, prin punerea In evidentá
a influentelor la earl a putut fi supusá In trecut formarea
acestei arte.
Pe de o parte, pentru a ajutA, la formarea acestui mus6iI,
dar mai cu sémá pentru a permite conservarea resturilor
nóstre de arte din trecut, este indispensabil ca colile nOstre
de bele-arte sá fac5, sg, intro cestiunea acOsta printre prin-
cipalele lor preocupatiuni.
Pentru acest motiv, v6 rog, domnule director, sg, con-
vocati consiliul profesoral al §colii, pentru a chibzui asupra
modulul §i forme.' sub care va trebul s5, se introducá, In
regulamentul §colii, urmát6rea dispositiune :

www.digibuc.ro
 252

Anexe. Printre luerärile obligatoril pe earl studentii architecti,

pietori §i sculptori sunt datori sä le fad, pentru obtinerea di-
plomei de absolvire a §colii, sâ se introducä §i un num.:Sr de
reproduceri de pe monumente nationale românesci, sag In
leaturä intimä ca arta românóscä, fie din Oa, fie din strä-
inätate. Se va hotärt num6rul reproducerilor, pe care fie-
care §colar va trebui sà le presinte, epoca când sä le pre-
sinte, importanta fie-cäreia, etc. Se vor face reproducerl de
planurt sectduni de clädirl, studil de detalii, cbpii de picturi,
sculpturi, etc.
Cele mai bune din aceste reproducerl se vor depune la
mus6u1 de arte natdonale.

Anexa No. 93.

Lista principalelor lucrari ale ministerulul de la

1 Octomvrie 1895 pánä la 31 August 1903
(pag. 385).

6 Februarie 1896. Regulament pentru stabilirea rela-

tiunilor dintre epitropia generalä a
easel Sf. Spirdon §i .clinicile facul-
tätii de medicinä din Iasi%
3 Martie 1896. Regulament pentru trecerea elevilor
din §cólele fiilor de militafi In gimna-
siile §i liceele reale ale Statului §i
acordarea dreptului de a se present&
la examenul de bacalaureat real ab-
solventilor ultimei clase a acestor
scOle militare.
10 Martie 1896. Lege pentru facerea clädirilor Folare
primare §i Infiintarea Cast:A' Sc6lelor.
30 Aprilie 1896. Lege prin care societatea institutori-
lor §i institutórelor, cu sediul In

www.digibuc.ro
 253

Bucuresci, se reounósce ca pers6n6 Anexe.

moral/.
30 Apri lie 1896. Lego asupra InviStämintuluï primar §i
normal primar.
29 Maiti 1896. Regulament pentru examenele de In-
v6tAmInt primar ale copiilor preg/-
CV In familie sad In institute private
recunoscute de Stat.
2 Iu lie 1896. Regulament pentru punerea In apli-
care a legiI pentru facerea clIdiri-
lor §colare primare §i Infiintarea
Casei $c6lelor.
4 lulie 1896. Regulament pentru §cedele private.
31 August 1896. Regulament pentru scólele secundare.
1 Septembrie 1896.Regulament pentra aplicarea legiI a-
supra Inv6tAmIntuluI primar §i nor-
mal primar.
10 Ianuarie 1897. Lege pentru recun6scerea SocietätiI
Ajutorul elevilor sgracI" din ca-
pital/ ca pers6n/ juridic/.
19 Ianuarie 1897. Regulament pentru facultAtile de me-
dicinä.
19 lanuarie 1897. Decisiune relativä la tinerea concur-
surilor de capacitate pentru posturi
de directorI la §c6lele primare ur-
bane.
25 Februarie 1897.Lege prin care Societatea geografica
românA" se recun6sce persón/ mo-
ral/ §i juridic/.
23 Aprilie 1897. Circular/ cAtre tóte §colile secundare
§i. speciale de ambe sexe din t6r/,
afar/ de Bucuresci, cum §i univer-
sitätfl din Ia§i, relativä la sorb/rile
§colare de 10 Maiti.
27 Aprilie 1897. Lege pentru recunóscerea societ/V1
studentilor In mediciná din Bucu-

www.digibuc.ro
 254

Anexe. resd calitatea de L'persóna moral/

si juridic/.
29 Matti 1897. Decret regal pentru instituirea gilel
de 10 Maiil ca s6rb/tÓre scolarA.
22 Iunie 1897. Decret regal cu modificarea alin, ul-
tim al art. 116 din regulamentul
scifdelor secundare.
10 Iu lie 1897. Regulament al serviciuluT registratu-
ril si al archivelor din administra-
tiunea central/.
3 Septemvrie 1897. Regulament pentru organisarea sc6-
lelor primare superiOre cu aplica-
tiuni practice de viticulturä.
3 Septemvrie 1897.Programa studiilor din scólele pri-
mare superiOre cu aplicatiunT prac-
tice de viticultura.
7 Septemvrie 1897. RegulamentuI faculátilor de filosofie
si litere de la universitAile din Bu-
curesd si IasT.
10 Octomvrie 1897.Circulara catre directiunile lic eel or
gimnasiilor si externatelor secun-
dare de fete, relativA la inscrierea
In clasa I. .
25 Decemvrie 1897.Decisiune in privinta vacantelor la
scOlele primare superiOre cu apli-
catiunI practice de viticulturl.
15 Ianuarie 1898. Circular/ &are revisoriT scolarT, prin
care se propun maT multe mAsuri
pentru a se pub:5 aplica maT cu fo-
los frecuentarea regulat5, a scola-
rilor din scOlele rurale, cum de ex.
Infiintare de cantine scolare, etc.
18 Ianuarie 1898. Regulament pentru admiterea ele-
vilor In scOlele normale primare ale
Statulul.
22 lanuarie 1898. Programa studiilor din scolile primare
urbane.

www.digibuc.ro
 255

22 Ianuarie 1898. Programa studiilor din §cólile pri- Anexe.

mare rurale.
Ianuarie 1898. Orariile §cOlelor primare urbane §i
rurale.
14 Martie 1898.-- Circular.% catre institutori §i InvOt5,-
toil, prin carI sunt invitap sg. iea
masurI pentru ca sA nu fie pu0 pe
listele de jurap.
24 Martie 1898. Lege asupra Inv6tAmIntuluI secundar
§i superior.
25 Martie 1898. Lege prin care a trela clinia chirur-
gicall a facultAtii de medicing din
Bucuresci iea numele de clinicá gi-
necologia.
15 Aprilie 1898. Decisiune prin care se institue con-
cursuri anuale de jocul oina pen-
tru top §colaril din §c(5le1e secun-
dare, normale 0 primare din Ora.
23 Aprilie 1898. Regulament al serviciuldi registratu-
riI §i al archivelor din administra-
tiunea centralá ..
3 Maiil 1898. Circular% cAtre revisoril colarI, prin
carI li se dá instructiuni relative
la aplicarea nouelor programe de
§c(51e primare.
24 MaiA 1898. Decret regal cu .modificarea art. 72
din regulamentul §c(5lelor private.
24 Maur! 1898. Decret regal cu modificarea art. 118
din regulamentul §c(51e1or secundare
din 1896.
6 Iunie 1898. Regulament pentru organisarea ser-
viciulul statelor personale ale mem-
brilor corpului didactic 0 al can-
celarieI consiliuluI permanent de
instructiune.
7 Iunie 1898. Regulamentul §c6lei de menagirt.

www.digibuc.ro
 256

Anexe. 14 Iunie 1898. Programa sciilelor profesionale de gra-

dul I.
26 lulie 1898. Regulament pentru administratiunea
interióra a scOlelor primare rurale.
30 Iulie 1898. -- Regulament pentru administratiunea
interlórä a scólelor primare urbane.
1 August 1898. -- Conditiunile de admitere spre a face
cursurI libere la universit541, con-
form art. 55 din lege.
1 August 1898. Circular% catre directiunile sadelor
secundare (licee, gimnasiI si exter-
nate secundare de fete), relativä la
Inscrierile elevilor, conform legiI
asupra InvAnnIntuluI secundar si
superior.
12 August 1698. Regulamentul scOlelor secundare (gim-
nasiI, licee si scede secundare de
fete).
25 August 1898. Decisiune re1ativ6 la Inscrierea ele-
vilor sträinI In scólele primare.
5 Septemvrie 1898.Regulament pentru functionarea bi-
bliotecilor populare.
10 Septemvrie 1898.Jurnalul consiliuluI de ministri cu
modificarea art. 28 din regulamen-
tul pentru administratiunea scóle-
lor primare urbane,
17 Sepremvrie 1898.Regulament de organisare si functio-
nare a scOleI de architecturá din
BucurescI.
26 Septemvrie 1898.Circularä cgtre primaril din comunele
urbane, relati v5. la c16dirile de lo-
calurI de sc(51ä.
8 Octomvrie 1898. Circu1ar5. catre scálele secundare, re-
Iativg la aplicarea legil si regula-
mentuluI.
9 Octomvrie 1898. Decret regal prin care se institue me-

www.digibuc.ro
 257

dalia R6splata muncil" pentru In- Anexe.

v6t6mIntul primar.
10 Octomvrie 1898.Regulament pentru administrarea fun-
datiuniI universitare Carol I."
11 Octomvrie 1898.Decret regal cu modificarea art. 132,
154, 170 si 171 din regulamentul
pentru punerea In aplicare a legiI
Inv6tAmIntuluI primar si normal
din 1896.
14 Octomvrie 1898.Decisiune prin care se hotärasce mo-
delul de uniformg de lam/ pentru
elevii din scOlele secundare.
27 Noemvrie 1898.Decisiune relativa la acordarea ajub5-
relor, pentru deschidere de ateliere,
la absolventelescOlelorprofesionale.
2 Decemvrie 1898.Regulament pentru comisiunea de ju-
decatrt a corpuluI didactic secundar
si superior.
15 Decemvrie 1898.Regulament pentru numirea profeso-
rilor si maiestrilor secundarl si a-
supra art. 46 din lege.
24 Decemvrie 1898.Insciintare si prograrnul relativ la exa-
menul de capacitate pentru cate -
drele secundare.
3 lanuarie 1899. Circulara atre prefectI si revisoriI
scolarï, relativä la cantinele scolare
pe lângA scOlele rurale.
10 Ianuarie 1899. Decisiune prin care se install() con-
ferintele didactice pentru profesoril
si maiestra de licee, gimnasiI, se-
minaril, scoff normale primare, scoff
secundare de fete si scoll profes io-
nale de fete.
15 Ianuarie 1899. Notarea cu predicate (aplicarea art. 314
din regulamentul scólelor secun dare .
S'a introdus acest sistem In cursul
anuluI scolar 1898-99 la liceele din
Report adresat M. S. RegeluT.Anexe.Spiru Haret. 17

www.digibuc.ro
 258

Anexe. Boto§ani, internatele din Ia§i, liceele-

din T.-Severin, Mateirt-Basarab §i
Michaid-Vitézul din BucurescI §i la
gimnasille din R.-Sgrat §i Vasluill.
15 Ianuarie 1899. Regulamentarea tineriI concursurilor
joculuI de oin6 Intro diferite §coli.
15 Ianuarie 1899. CircularA Care prefect)." In privinta
supravegherel §colarilor din licee §i
gimnasiI ca sA nu frecuenteze cafe-
nelele, balurile publice, etc.
20 Ianuarie 1899 Decret regal cu adgogarea until arti--
col Intre art. 8 §i. 9 din regulamen-
tul de aplicare a legiI asupra In-
v6tAmIntuluT primar din 1896 §i mo-
dificarea altor articole.
20 Ianuarie 1899. Decret regal cu introducerea unor
modificAri la regulamentele de ad-
ministratiune interiórá a §cólelor
primare, urbane §i rurale.
21 Ianuarie 1899. Decisiune prin care se stabilesce ca
haine §i cártI sá nu se procure la
eleviI §c6lelor normale, dead la ceI
carI se constatá a, sunt cu desá-
vlr§ire lipsitl de mijlóce.
2 Februarie 1899. Programa de geografie pentru exa-
menele de capacitate ca specialitate
principalá.
10 Februarie 1899.Lege prin care societatea sciintifia, li-
terará Tinerimea romana" se recu-
nósce de persón5. mora15. §i juridia
10 Februarie 1899.Regulament pentru numirea docenti-
lor, agregatilor §i profesorilor uni-
versitari §i pentru aplicarea art. 45,
78, 79 §i 80 din lege.
10 Februarie 1899.Regulament de ordine §i disciplina
pentru studentli universitart
14 Februarie 1899. CircularA. cátre directdunile §c(5le1or

www.digibuc.ro
 259

secundare de bä'eVi §i fete, prin can Anexe.

sunt invitate a pune In vederea
maie§trilor de desemn ca sI facA o
org pe s6ptOmânä numaT dictando
pe anume caiete.
19 Februarie 1899.Decret regal cu adilugarea until' articol
In regulamentul intern al semina-
riilor.
24 Februarie 1899.Regulamentul facultätilor de filosofie
§i litere de la universität,ile din Bu-
curescI §i Ia§i.
26 Februarie 1899.Regulament pentru examenele de ab-
solvire a cursuluI primar.
16 Martie 1899. Insciintare prin care se aduce la cu-
noscin0 generalA situaVunea creata
tinerilor românl, carI voesc srt se
inscrie In facultAile §i §c6lele su-
periOre francese In urma desfiin-
OriI bacalaureatuhiI prin legea In-
v6t6mIntu1uI secundar §i superior
din 23 Martie 1898.
18 Martie 1899. Decisiune prin care se stabilesce uni-
forma de varA la eleviI din licee §i
gimn asiI.
27 Martie 1899. Decret regal uu introducerea unor
modificgrI In regulamentele semi-
nariilor.
31 Martie 1899. Decisiune prin care se stabilesce uni-
forma de varA la elevele din §c6lele
secundare §i profesionale de fete.
31 Martie 1899. Lege asupra lnvëtAmêntului profe-
sional.
1 Aprilie 1899. Programa de studiI pentru §c1:51e1e se-
cundare (licee).
8 Julie 1899. Decisiune prin care se fixéz5, taxele
ce trebuesc s5, plgtéscg studentii
stráinI cart frecuentézI università-

www.digibuc.ro
 260

Anexe. tile, conform art. 2 din legea asu-

pra Inv6tAmAntului secundar §i su-
perior.
4 Septemvrie 1899.Decisiune, idem, pentru elevii sträini
cari urm6z6 Invgtilmintul profesio-
nal In §cólele Statului.
6 Octomvrie 1899. Regulament pentru facultatea de teo-
logie din Bucuresci.
12 Octomvrie 1899.Regulamentul Inv6tAmIntului farma-
ceutic.
15 Noemvrie 1899. Decisiune prin care se hotgresce pro-
grama de geografie pentru exame-
nele de capacitate ca specialitate
principalL
25 Noemvrie 1899.Regularnent pentru facultItile de me-

25 Ianuarie 1900. Decisiune prin care se hotgresce ca,

cu Incepere de la 1 Ianuarie 1900,
administratia Casei cólelor stt func-
tioneze cu registratura i archiva
el separate.
7 Februarie 1900.-- Decisiune prin care se hotAresce cá
la §c6lele profesionale pot urmA
eleve i numai la lucru, cu dispensá
de studil.
18 Februarie 1900.Circulará adresat5 revisorilor §colari,
prin earl sunt obligati sá fat/ cu-
noscut ministerului orl-ce schim-
bare s'ar produce In starea civiltt
a institutorilor, institutórelor, In-
vOtatorilor §i InvKAtÓrelor, pentru
serviciul statelor personale.
23 Februarie 1900.Decret regal cu modificarea alin. c de
sub art. 2 din regulamentul cOlei
de menagiti.
5 Martie 1900.-- Decisiune prin care se hotAresce
lele de 24 Ianuarie §i 10 Maiil pen-

www.digibuc.ro
 261

tru distribuirea medaliilor, ordine- Anexe.

lor sail ori-ce alte distinctiunT s'ar
da la institutori §i InvgAtorT.
19 Martie 1900 Decisiune prin care se hotgresce ca
sub nicT un cuvint sä nu se maT
permita permutarea unei §cóle exis-
tente dintr'un local, precum nicI
inchirierea unuT local pentru vre-o
§c6l6 ce se infiintéz5, din noil fdrá
aprobarea.revisoruluT §colar in unire
cu medicul de plasg.
22 Martie 1900. Decret regal cu modificarea art. 134
din regulamentul §c6le1or secundare.
7 Aprilie 1900. Lege pentru suprimarea §i Infiintarea
de catedre la universitAtile din Bu-
curesci §i la§I.
7 Aprile 1900. Lege pentru modificarea unor articole
din legea administratjuniT centrale
a ministeruluT de la 31 August 1892,
din legea clerulul mirón i semina-
riilor, din legea Inv6t6mIntului pri-
mar de la 29 Aprile 1896, din legea
InvkämIntuluT secundar §i superior
din 23 Martie 1898 §i legea Inv6tg-
mIntultfl profesional din 31 Martie
1899, precum §i pentru adilugarea
unor noue articole.
8 Aprile 1900. Lege pentru trecerea institutuluI cen-
tral de chimie din Bucurescl de la
ministerul de interne la ministerul
cultelor.
8 Aprilie 1900. , Lege pentru infiintarea catedrei de a-
natomie topografia, la facultatea de
medicing, din IaA separarea catedreT
de geologie §i mineralogie de facul-
tatea de sciinte din Ta0, etc.
13 Aprilie 1900. Lege prin care societatea institutori-

www.digibuc.ro
 262

Anexe. lor §i institutórelor, cu sediul In Bu-

curesci, se recunósce ca persOna mo-
ralg.
25 Aprilie 1900. Decisiune In privinta procuräriI obiec-
telor de Imbräcäminte la eleveje §i
elevii säraci cu desävigire.
4 Maid 1900. Circular% adresatA. tuturor §cólelor se-
cundare din tér%, In privinta modu-
luI cum sà procedeze la aplicarea
pedepsei de eliminare din §c615,.
3 Iunie 1900. Decisiune prin care se hotilresce ca
autorff cari cer aprobarea cärtilor
lor de curs primar, pentru a fi_ in-
troduse In §cOle, trebue sä pliitóscä
100 lei de carte pentru examinare.
7 lunie 1900. Lege prin care societatea Reuniunea
profesorilor români." din Craiova se
recunósce calitatea de persOna mo-
rahl §i jurididi.
1 lulie 1900. Lege asupra InvOtilmIntului secundar
5,i superior
2 lulie 1900. Lege asupra clerului mirén 0 semi-
nariilor.
5 lulie 1900. Decret regal prin care se institue
medalia R6splata muncH" 0 pen-
tru Inv6tilmIntul secundar §i supe-
rior.
5 lulie 1900. Lege asupraInv6t6mIntului primar-pro-
fesional, primar-superior §i normal-
primar.
8 Iulie 1900. Regulamentul facultAilor de sciinte
de la universiatile din Bucuresci 0
Ia0.
9 Iulie 1900. Lege asupra Inv60mIntulul profesio-
nal.
13 Iulie 1900. Lege pentru organisarea administra-

www.digibuc.ro
 263

tiuniI centrale a ministeruluI in- Anexe.

structiunil publice.
14 Septemvrie 1900. Circular% adresatA tuturor §c6le1or
secundare din tér% In privinta obli-
gativiatiI uniformeI elevilor.
15 Decemvrie 1900.Regulament pentru facultatea de teo-
logie din Bucuresci.
9 lanuarie 1901. Decisiune In privinta echivalgril di-
plomelor vechilor §c6le comerciale
cu 5 clase, cu diplomele de absol-
vire a §c6lelor comerciale de gradul
al II-lea.
23 Ianuarie 1901. Lege pentru recunóscerea socieaitil
cleruluI mira FrAtia" din judetul
Arge§ ca pers6ná moralá.
24 Februarie 1901. Lege prin care ministerul agriculturil
cedéza un teren pentru Infiintarea
grádinfl botanice din Ia§I.
28 Februarie l 90J . Lege pentru recunóscerea societatiI
cleruluIroman din Ia§1 Binefacerea"
ca pers6ná moralá.
21 Martie 1901. Lego pentru modificarea alin. 8 de sub
art. 21 §i alin. 6 de sub art. 6 din
legea Inv6trtmIntuluI secundar §i su-
perior In privinta taxeI solventilor.
1 Aprilie 1901. Circular% cátre revisoriI §colari. privi-
t6re la practica agricolá In §c6le.
1 Aprilie 1901. Circular% catre Inv6tAtorI In privinta
necesit4iI desvoltáriI practiciI agri-
cole In §c6le.
13 Aprilie 1901. -- Circulará cátre directoril §i direct&
rele de §coll din Ora prin care li
se interqice abaterea de la orare.
17 Aprilie 1901. Lege pentru alipirea Bibliotecil Cen-
trale din Bucuresci la Academia
Româná.
19 Aprilie 1901. Lege pentru modificarea alin. H de la

www.digibuc.ro
 264

Anexe. art. 27 din legea de organisare a

ministerulut
21 Aprilie 1901. Regulament prin care eleviI claselor
de canto de la conservatorul de mu-
sich din BucurescI sunt obligati a
urma i clasa de cant oral.
26 Aprilie 1901. Circular% Care prefecti relativa la In-
fiintarea InvètamIntului profesional.
4 MaiA 1901. - Circulara catre revisoriI scolarl rela-
tiva la arendarea de paminturi pen-
tru gradinile scolare.
6 Maitt 1901. Circular% care revisorfl scoiari rela-
tiva la modificarea oraruluI sc6le1or
primare urbane si rurale.
17 Maiti 1901. Decret regal cu modificarea alin. II
de sub art. 130 din regulamentul
scólelor secundare.
19 Main 1901. Decisiune relativa la Impartirea Intre
parochll i filiale a pamintului bi-
sericesc.
26 Maiù 1901. Decret regal cu introducerea mai
multor modificarI In regulamentul
scOlelor secundare.
26 Maitt 1901. Decisiune relativa la introducerea or-
tografiei Academiel In manualele
didactice presentate spre aprobare.
26 Maiti 1901. Decisiune relativa la introducerea unui
singur abecedar si a uneI sigure
eart1 de lectura In scedele primare.
1 Tunic) 1901. Circular% catre revisoril scolaJI rela-
till la conditiunile ce trebue sa In-
deplim5sca persónele cari conduc
asilurile confesionale.
12 Iunie 1901. Decret regal cu aprobarea statutelor
societatiI de binefacere, «Regina Eli-
sabeta
12 Iulie 1101. Lege pentru stabilirea, cu óre.cari

www.digibuc.ro
 265

modificgrI, a legiI Invt3t6mIntuluI Anexe.

primar si normal primar din 29
Aprilie 1896, a legil. Inv6t6mIntu1uI
secundar si superior din 23 Martie
1898, a legiI Inv6t6mIntuluI profe-
sional din 31 Martie 1899, cum si
pentru introducerea chtor-vh mo-
dificä'rI In legea administratiuniI
centrale a Ininisterului din 31 Au-
gust 1892 si In legea clerulul mi-
rén si a seminariilor din 29 Malt"'
1893.
19 Iu lie 1901. Decisiune relativa la taxa ce trebue
depusg, de autorI pentru cercetarea
manualelor lor.
29 Julie 1901. Decisiune relativ4 la InfiinOrea mai
multor scoff profesionale elemen-
tare si inferiOre.
5 August 1901. Regulament pentru taxele elevilor
de la conservatoriile de musicá din
Bucuresci si Iasi'.
11 August 1901. Decret regal pentru taxele studenti-
lor universitari
25 August 1901. Lege asupra InvaAmIntulul secundar
si superior din '23 Martie 1898, cu
modificárile introduse prin legea
din 12 Iu lie 1901.
26 August 1po1. Regulamentul scólelor secundare (Ii-
cee, gimnasiI si scolI secundare de
fete).
28 August 1901. Lege asupra Inv6támIntulul primar
.5,i normal primar din 29 Aprilie, cu
modificArile introduse prin legea
din 12 Iu lie 1901.
29 August 1901. Lege asupra InvKamIntuldi profesio-
nal din 31 Martie 1899, cu modifi-

www.digibuc.ro
 266

A nexe. arile introdus/ prin legea din 12

Tulle 1901. .

31 August 1901. Lege asupra organisArii administra-

tiunii centrale a ministerului din
31 August 1892, cu modificgrile in-
troduse prin legea din 12 Julie 1901.
1 Septemvrie 1901. Circular/ Care directorii si directórele
sc6lelor secundare de ambe sexe cu
privire la inceperea cursurilor In
Septemvrie.
2 Septemvrie 1901.Decisiune prin care revisoriT scolari
sunt autorisati a experimentà In
soMele rurale noul orar.
22 Septemvrie 1901.Regulament pentru fixarea vacantelor
In scOlele primare rurale In vederea
art. 23 din lege.
3 Octomvrie 1901. Decisiune relativA la regularea situa-
tiunii elevilor claselor suplementare
suprimate de la conservatorul de
music/ din Bucuresci.
14 Octomvrie 1901.Decret regal prin care tOte cládirile si
terenul fostei hergheliT de la Nucet
se tree ministerului cultelor pentru
a instal/ In ele o scólá inferiórá de
agriçulturá.
30 Octomvrie 1901 .Decret regal cu introducerea mai mul-
tor modificárT In regulamentul pen-
tru numirea profesorilor si maiestri-
lor secundarl.
25 Noemvrie 1901 .Conditiunile dui)/ earl se va tiné
concursul de cártl didactice pentru
cursul primar.
25 Noemvrie 1901. Anteproectul de regulament pentru
functionarea cantinelor scolare.
19 Decemvrie 1901 .Regulamentur seminariilor.
19 Decemvrie 1901 .Regulamentul interior al serninariilor.

www.digibuc.ro
 267

19 Decernvrie 1901.Regulament pentru facultatea de teo- Anexe.

logie din Bucuresci.
6 lanuarie 1902. Lege pentru recunóscerea de pers6nA
moralA a societAtii Furnica".
16 Ianuarie 1902. Decisiune relativ la sectiunea pregAti-
Ore de maiestri de gimnasticA pen-
tru Inv6tdmIntu1 secundar pe lAngA
societatea de gimnasticA Turn-Ve-
rein" din last
23 Ianuarie 1902. Lege pentru Infiintarea si organisarea
easel sf. biseric1 autocefale ortodoxe
romane.
29 Ianuarie 1902. Decret regal relativ la alcAtuirea pe
viitor a budgetulul scólelor si bi-
sericilor romfine din strAinAtate.
1 Februarie 1902. CircularA dare directoriIsi d1rectórele
scólelor secundare din téril, prin
care li se atrage atentiunea asupra
r6uluI ce se aduce scóleior secun-
dare prin neobservarea aplicArri re-
gularnentuldi programelor i ordi-
nelor ministeriale.
I Februarie 1902. CircularA care scólele de agriculturA
elementare din Strehaia, Poiana,
DrAghiceni, Lehliu-SApunarI, Brani--
tea, Belcescl i cÓleI inferiOre de
agriculturA din Nucet, relativa la
culturile ce trebuesc fAcute pe pA-
mInturile scólelor.
1 Februarie 1902. --CircularA cAtre revisoriT scolarI
cAtre directorff i diriginií scólelor
primare urbane si rurale, prin care
se intergice 1ntroducerea In scOle
de cArtT, caiete i alte rechisite ne-
prevOclute nicl de programe, niel
de regulamente.
9 Februarie 1902. Decret i egal cu modificArile aduse re-

www.digibuc.ro
 268

Anexe. gulamentului pentru numirea do-

centilor, agregatilor §i profesorilor
universitart
9 Februarie 1902 Decisiune relativA la recompensele ce
trebuesc date invi5tAtorilor §i preo-
tilor car! contribuesc la Imbunag-
tirea sturii materiale §i morale a
satelor.
9 Februarie 1902. Circular% care revisoriT §colari In
privinta Inv6tatorilor ambulant!.
10 Februarie 1902.Apel care proprietaril rurali spre a da
pamint §cólelor cari n'ail pämInt
pentru InviStämIntul practic agricol.
13 Februarie 1902.Decisiune In privinta instituiril ser-
Wei Sädirea pomilor".
17 Februarie 1902.Lege pentru recunóscerea societätei
Ajutorul" din Pitqti ca persónI
moralä.
22 Februarie 1902.Decret regal cu aprobarea statutelor
institutului Nicolae Sofian" din
Boto§anT.
28 Februarie 1902. Decisiune relativä la Impärtirea §c(5le-
lor rurale In grape §i grupele In cer-
cur! culturale.
2 Martie 1902. Lege pentru recunóscerea societilteT
de binefacere Alinarea" a dómne-
lor din Galati ca persônä moralâ.
17 Martie 1902. Lege pentru recunóscerea societatri
Ospätiiria §colarg' ca pers6a, mo-
rald §i juridicä.
24 Martie 1902. Decisiune relativä la conditdunile ce se
vor cere pentru deschiderea de §coli
primare sail asiluri confesionale In
co mu nele rurale.
27 Martie 1902. Decisiune prin care InvOtAtorii sunt
obligati a da revisorului §colar re-
spectiv, cu ocasiunea conferintelor,

www.digibuc.ro
 269

sciinte asupra cantinelor colare, Anexe.

gradinilor §colare, §c(5lelor de adulti,
cercurilor culturale §i bancilor popu-
lare din comunele lor.
31 Martie 1902. Regulament pentru aplicarea legii ca-
sei sf. biserici autocefale ortodoxe
romane.
2 Aprilie 1902. Decisiune privitóre la instituirea de
premii anuale pentru Inv6tatoril i
preotii rurali, carI vor desvoltà mai
multä pricepere In propagarea cul-
turil cartofului.
14 Aprilie 1902. Circular% catre revisorii §colari pen-
tru Infiintarea unui mus6a de arta
nationala.
27 Aprilie 1902. Regulament pentru Inaintarea pe loc
a Inv6tatorilor §i InvOtatórelor.
7 Main 1902. Decisiune In privinta admiterii elevilor
In §calele comerciale de gradul al
II-lea.
9. Maia 1902. Regulament pentru examenele de In-
v6tamint primar ale copiilor prega-
titI In familie saa In institute pri-
vate recunoscute de Stai.
25 Maia 1902. Decisiune privitare la suma ce va Im-
prumuta Casa c(rIelor Inv6tatori1or
cari se ocupa cu Inv4amIntu1 prac-
tic agricol.
30 Mairi 1902. Decret regal cu desfiintarea alin. IV
din art. 117 din regulamentul §cóle-
lor secundare.
1 Iunie 1903. Decisiune privitóre la interlicerea pm--
taxi): corsetului In §cOle.
14 Iunie 1902. Decisiune cu dispositiunile generale
pentru buna functionare a sanato-
riului din Predeal.
16 Iunie 1902. Circular% catre institutele private din

www.digibuc.ro
 270

Anexe. Oil In privinta aplicAriI disposi-

tiunilor privit6re la obligativitatea
InvëtämIntulta primar pentru fiiT
de ceateril românl.
22 Iunie 1902. Decisiune In privinta incompatibilitátiI
functiuniI de institutor §i Inv6tAtor
cu profesiunea de avocat.
25 Julie 1902. Decisiune In privinta mAsurilor ce tre-
bue sá lea Invgtätoril pentru ca
lucrárile agricole cu §colarif sit se
WA face cu maI mult folos.
26 Julie 1902. Regulament privitor la modalitatea
aprobilriI cártitor didactice pentru
invOVImIntul secundar.
27 Iu lie 1902. Decisiune In privinta moduluI cum tre-
bue sá procedeze Inv6tAtoriI ambu-
lantI pentru constatarea progreselor
Invët 'aura' agricole In §c6le.
17 August 1902. Regulament pentru concursurI de mu-
sieci, corala Intre eleviI §i elevele
§c6lelor secundare din térá.
17 August 1902. Regulament pentru sectiunea supe-
riórá a §c6leI profesionale de fete
de gradul al II-lea din BucurescI.
18 August 1902. Regulamentul §c61elor profesionnle de
fete gradul I.
18 August 1902. Decisiune privitóre la acord area di-
spenselor de taxe §colare elevilor
lipsitl de mijlóce.
21 August 1902. Circulará cátre liceele din Buzgii §i
Piatra N., relativa la introducerea
cursuluI de agriculturä In aceste
§colI.
22 August 1902. Programa §c6lelor secundare de fete
de gradul I, sectiunea comercialá.
31 August 1902. Circular% cátre §c6lele primare urbane
cu privire la taxele elevilor strAinI.

www.digibuc.ro
 271

1 Septemvrie 1902.Programa analiticA pentru seminariT. Anexe.

7 Septemvrie 1902. Decret regal cu introducerea unor
modificari In regulamentul §cólelor
secundare.
7 Septemvrie 1902.Decisiune prin care §colariI sunt
obli¡atI, and IntAlnesc drapelul, sa-1
salute.
11 Septemvrie 1902.Decret regal cu programa de cosmo-
gratie din Heel
11 Septemvrie 1902. Circulurl care revisoriT §colarT cu
privire la activitatea corpulul di-
dactic primar rural.
1 Octomvrie 1902.Decisiune In privinta experimentäriT
metodeI Berlitz pentru Inv6tAtura
limbiI germane.
11 Octomvrie 1902.Circularä c6tre §colile private cu pro-
grama StatuluT, In privinta aplic6-
riT regulamentelor ca §i §colile Sta-
tulul.
19 Noemvrie 1902. Decisiune In privinta InfiintäriT uneI
bibliotecI pe langä Casa Bisericil.
29 Noemvrie 1902. Circular% care prefecti cu privire la
Inmultirea num6ruldi Inv6t6torilor
ambulanti.
5 Decemvrie 1902. Decisiune prin care se hoaräsce ca
In fie-care an sa se facI o serbare
§colad, la CAlugärenT (Vla§ca) In
amintirea bätälieT de la 13 Au-
gust 1595.
13 Decemvrie 1902.Decret regal cu modificarea art. 24
din regulament pentru numirea do-
centilor, agregatilor §i profesorilor
universitari §i art. 54 din regula-
mentul pentru numirea profesorilor
§i maie§trilor secundarl.
25 Decemvrie 1902. Regulament pentru §cÓla de menagiii
de pe IMO asilul Elena 'Minna.

www.digibuc.ro
 4

272

Anexe. 12 Ianuarie 1903. Decisiune In privinta Infiintáril de

cantine scolare pe lang6 sc6lele ele-
mentare de agriculturg §i meseril.
28 Ianuarie 1903. Decret regal cu modificarea art. 89
alin. I §i art 99 alin. I din regula-
mentul scOlelor secundare.
28 Ianuarie 1903. Decret regal cu modificarea art. 11
din regulamentul faculatilor de me-
dicinä.
1 Februarie 1903. Circulara, catre directiunile scOlelor
private cu privire la ingrijirea edu-
catiuniI In scóla.
1 Februarie 1903. Circularl atre prefecti cu privire la
Infiintarea de cantine scolare pe
lâng5, sc(Slele de meserii si agri-
culturà.
2 Februarie 1903. Decisiune In privinta dimensiunelor
sglilor de clase ale scOlelor rurale.
4 Februarie 1903. Lege pentru Infiintarea Cassel de eco-
nomie, credit si ajutor a corpuluI
didactic.
6 Februarie 1903. Circularà care prefectI In privinta
alegerii materialelor duprt localittiti
si pentru reunirea fondurilor nece-
sare clädirelor scolare.
8 Februarie 1903 Decret regal cu modificarea art. 38
din regulamentul seminariilor.
11 Februarie 1903. Regulament pentru ordinea interiôrà
si Intretinerea clAdiril palatuluI fa-
cultAtil de medicinA din Bucurescl.
2 Martie 1903. Decisiune In privinta mAsurilor de
luat pentru o maI bunà organisare
si o mai practicA Indrumare a pre-
aril lucrului manual in sclilele
primare.
4 Martie 1903 Lege pentru recunóscerea de persórià

www.digibuc.ro
 273

moralä si juridia a socieatil cul- Anexe.

turale din jud. Valcea.
8 Martie 1903. Regulament pentru punerea in aplicare
a legiI casseI de economie, credit
si ajutor a corpuluI didactic.
8 Martie 1903. Decisiune pentru numirea comisiunilor
pentru examenele de capacitate a
profesorilor si maiestrilor secundarI
In perióda panä la 1 Octomvrie 1905.
14 Martie 1903. Lege pentru recunóscerea societAtiT
architectilor_romara ca pers(5n5. mo-
ralg.
18 Martie 1903. Decret regal cu introducerea maT
multor modificArl si adaose In re-
gulamentul scÓlelor secundare.
20 Martie 1903. Decret regal cu suprimarea unor cu-
vinte din alin. II, art. 17, din regula-
mentul pentru numirea profesorilor
si maiestrilor secundarT.
27 Martie 1903. Decisiune In privinta Infiintgril unel
bibliotecl populare pe lângt scÓla
primal% de WO' No. 2 din orasul
Tulcea.
28 Martie 1903. Decisiune pentru Infiintarea unuI or-
felinat al corpului didactic In clI-
dirile manAstiriI Bistrita din judetul
Val cea.
16 Apri lie 1903. Decret regal cu introducerea unor
modificArT In regulamentul sc(Slelor
secundare.
19 Aprilie 1903 Regulament pentru scblele superiOre
de co merciti.
23 Aprilie 1903 Lege pentru recunóscerea ca persóng.
moral 5. a institutului surorilor de ca-
ritate Sf. Elisabeta" din BucurescT.
25 Apri lie 1903. Circulara care Inv6t,A,torI In privinta
bAncilor populare sgtescI.
Raport adresat M. S. RegelutAnexe.Spiru Haret. 18

www.digibuc.ro
 274

Anexe. 29 Aprilie 1903 Regulamentul de aplicarea legiI din

9 Iu lie 1901 pentru Inv6tAmIntul
agricol.
1 Maiú 1903. Lege pentru modificarea art. 41 din
legea asupra Inv6tämintu1ui primar
§i normal primar.
6 Main 1903. Decisiune privitóre la Infiintarea can-
tinelor universitare.
3 Iunie 1903. Regtilament pentru perceperea in fo-
losul cassel de economie, credit §i
ajutor a corpuluY didactic a taxeI
de 50 o asupra cArtilor didaqice.
6 Iunie 1903. Programa de studil a §cólelor primare
urbane.
6 Iunie 1903. Programa de studiI a §cólelor primare
rurale.
7 lunie 1903. Program a analiticA a §cOlelor normale
de Invkltori §i Inv6t5tóre.
3 Iu lie 1903. Decret regal cu modificarea art. 4 din
decretul No. 2.984 din 8 August 1901
relativ la taxele studentilor univer-
sitarI.
3 Julie 1903. Decisiune prin care se stabilesc con-
ditiunile de tipärire a cártilor de
curs secundar aprobate de minister,
4 Julie 1903. Programa §cólei normale superiOre
de fete.
8 Iu lie 1903. Decisiune In privinta tolerárii In §colf
paná la 30 lunie 1904 a cártilor a-
probate de la 1899 Incóce §i re-
spinse de comisiunea pentru (Tree-
tarea cártilor de curs secundar.
12 Julie 1903. Decisiune prin care se insárcinézd
Casa Scólelor sl iea sub administra-
tiunea ei fondul donat de Alteta
Sa Regard Principesa Maria, pentru
§cOla de menagirt din Ia§1.

www.digibuc.ro
 275

13 Iu lie 1903. . Decisiune cu privire la destinatiunea Anexe.

localurilor de la mänästirile Bistrita
si Cozia.
20 Iulie 1903. Statutele societätiI institutorilor si
institut6relor cu sediul In Bucuresci.
1 August 1903. Regulamentul scóleI externe de me-
nagiti din Bucuresci.
2 August 1903. Regulament pentru administratiunea
orfelinatuluI corpuluI didactic de la
Bi stri t a.
12 August 1903. Decretul prin care Casa F;icólelor este
autorisatä sä accepte donatiunea AI-
teteI Sale Regale PrincipeseI Maria
pentru sc6la de menagiil din MO.
26 August 1903. Regulament internatelor liceelor si
scólelor secundare de fete.
!neg. nepromulgate : Programa sc6lelor comerciale elemen-
tare.
Programa sc6lelor comerciale supe-
rióre.
Programa --eursurilor de ucenicl.
Regulamentul sc61elor normale pri-
mare.
Programa sc6lelor profesionale de fete.
Programa claseI V comerciale de bäetT.
Regulamentul facultätilor de drept.
Programa sc61elor inferióre de agri-
culturä.

www.digibuc.ro
 276

Anexe. Anexa No. 94.

Regulamentul din 30 Mait 1898, pentru organisarea

serviciuluI statelor personale ale membrilor corpu-
WI didactic si al cancelarieI consiliuluI permanent
de instructiune (pag. 386).

TITLUL I.

Organisarea serviciulut.

ART. 1. Spre a se avd tot-deauna la Indemanä situati-

unea personala civila, didactica, socialá, etc., a tutulor mem-
brilor corpuluI didactic, situatiune In care sA, se oglind6scä
tot ce se referá In ori-ce sens i In oil-co privintá la fie-care
membru din acest corp In partez se Infiintéz1 pe langa
inspectoratele generale ale Inv6tAmintuIu'l primar i al ce-
lul secundar si superior un serviciti special, care sa se
ocupe cu alcdtuirea i inerea In perfecta regula a state-
lor personale.
Tot de acest serviciti se vor Indeplinl i lucrárile nece-
sare cancelarieI consiliuluI permanent de instructiune.
ART. 2. Personalul acestuI serviciO se compune: dintr'un
sef de servicitl, remunerat cu 500 lei pe lung.; dol sub-
seff de biurod si sése copisti, remunerati cu salariile fixate
pentru asemenea functiunI prin legea administratiuniI cen-
trale a ministeruluI cultelor i instructiuniI publice. DoI
din ceI sése copistI vor fi detasati pentru transcrierea lu-
crárilor efectuate de d-nil inspectori al Inv6támintuluI.
eful de serviciil se va alege dintre sefiI de Murat din
minister cu un stagiti de cel putin patru ani In ac6stä
calitate.
ART. 3. Fie-care membru al corpuluI didactic va avé In
acest serviciti dosarul s6i1 deosebit, cuprinc,lênd tótá situa-
tiunea

www.digibuc.ro
 277

Acest dosar individual va constà, dintr'un carton Intoc- Anexe.

mit, pentru Inv 6tAtorI §i institutor!, dupa formularul ane-
xat (A); iar pentru profesorl dupa formularul (A').
In acest closar se vor pästra :
1). FOia cu statul personal, pentru institutor! §i Inv6t5,-
torI formularul B, iar pentru profesor! formularul B ' ;
2). Foile cu extracte din avise, rapôrte, adrese, etc., mà
cum se specificA la art. 6 (formularul C) ;
3). Foile de pedep se (formularul D).
4). Foile de recompense (formnlarul E);
5). Foile de congedii §i de absente motivate §i nemoti-
vate (formularul F);
6). Copiile proceselor-verbale de inspectiunl Intocmite,
pentru Inv6tgtorI §i institutor!, dupá registrele de inspec-
tiunI §col are.
7). Foile lunare de control ale inspectorilor, formularul
G pentru Inv6tAtorI §i institutor!, iar pentru profesorl for-
mularul G'.
8) Tote actele (denunturI, avise, rapórte, orI-ce core-
spondente Inteun cuvInt), cari privese direct pe unul din
membri! corpuluI didactic §i car! vor purta resolutiunea:
S5, se anexeze la statul personal."
ART. 4. Fie-care din cartOne (A §i A') va purtà, In josul
fie-cáreia din primele doue fete sigilul §i semniltura in-
spectorulul general respectiv, precum §i a §efulul de ser-
vicht Tot ce se referá la continut" va fi scris exclusiv
de mana §efuluI de servicil
Fie-care fOie anexatá la dosar va purth. pe prima pa-
gia., la drdpta sus, sigilul, semnátura §efului de servicill
§i numele Inv6tátorulut institutorulul sail profesorultfi,
scris de Insu§I §eful serviciuluI.
ART. 5. Pentru ca statele personale (B i B') sg, pal
fi In ori-ce moment oglinda adev6ratei situatiuni a mem-
brilor corpuluI didactic, fie-care Inv6tAtor, institutor sail
profesor va fi obligat a comunica ierarchic orI-ce shim-
bare In starea sa civilä, precum: trecerea In cäsatorba

www.digibuc.ro
 278

Anexe. decesul sotuldi sail sotieT, divortul, fie-care nascere §i fie-

care deces al unui copil.
ART. 6. Extracte (C) se fac din ori-ce fel de lucrári in-
trate in minister sag la inspectoratele generale ; prin ur-
mare, din avise si rapórte ale directorilor, revisorilor si
inspectorilor, din adrese ale altor autoritátT, din petitiuni,
denuntuff, etc., cuprinend OAT referitóre la un membru
al corpuhil didactic, ori de ate ori aceste lucrári r6man
fall urmárl pentru el, extractele din lucrárile cu urmárI
pentru veri-unul din membrii corpuluI didactic, avênd a
fi trecute In foile de pedepse sag recompense.
ART. 7. In foile de pedepse (D) se vor trece felul pe-
depseT, motivul pentru care a fost dictatá §i num6rul
temeiulut Pentru pedópsa pronuntatá In urma unel jude-
cáti a consiliului permanent sad a comisiuniï de judecatá,
se va trece sentinta in extenso.
In dreptul pedepselor se notézá eventuala lor ridicará
sag prescriere cu num6rul temeiulul.
OrI-ce avertisment dictat de un inspector se va cornu-
nica de acesta imediat ministerului, spre a se trece In
fOia de pedepse.
ART. 8. Sub recompense (E) se vor trece decoratiunile
sail medanile primite, multumirile publice, sporul de 10
la sutá pentru lucrul manual prevOclut pentru InvOtátori,
gratificatiunI acordate tot lor conform art. 79 din lege, etc.
Pe Mg/ felul recompensei se vor noth motivul si num6-
rul temeiului.
ART. 9. In foile de congedil §i de absente motivate §i ne-
motivate (F) se tree:
a) la congedil: durata (de când Ong, când), motivul, de
cine s'a acordat ;
b) absentele motivate §i nemotivate, cu arátarea reti-
nerilor din salarig ce s'ag fácut ; se notézá odatI pentru
Intregul an §colar, dui:4 rapórtele de fine de an ale re-
visorilor, pentru invotatori §i institutori, §i dupá rapórtele
directorilor §i rectorilor sag a decanilor, pentru profesort
ART. 10. Spre a se avé pentru fie-care dosar individual

www.digibuc.ro
 279

al unul inv6tAtor sad institutor copiile proceselor-verbale Anexe.

de inspectiuni, se ieati urm6tórele dispositiuni :
In termin de trei dile dup/ fie-care inspectiune, direc-
torii §c61elor urbane §i dirigintfi §cOlelor rurale sunt da-
tori a Inainta revisorilor §colarI, In trei exemplare, copiile
Intocmai dupa registrul de inspectiune ale proceselor-ver-
bale, fiind rèspuncptorI de exactitatea lor.
Revisorul pAstrézA un exemplar pentru archiva sa
trimite din cele-lalte doue, la finele fie-cAreI luni, unul in-
spectorului de circumscriptie §i altul inspectorului general:
celui odatä cu statul de servicid, celui de-al doilea
odatä cu raportul de Inaintarea statelor pentru plata sa-
lariilor.
Revisoril nu vor mai trece In statele lor de servicid re-
sultatele proceselor-verbale de inspectiuni.
Copiile acestor procese-verbale se anex6zA, de câtre fie-
care organ de control (art. 17) la dosarele individuale ale
institutorilor si Inv6tAtorilor.
OM de cftte ori acela§I proces-verbal Incheiat, fie la o
s,c(516, urbanä, fie la o scOlä ruralá, cuprinde pärti referi-
tOre la mai multi institutori sad Invi5tAtori, copia se a-
nexézI la dosarul directorului sad dirigintelul §cólei; iar
pentru dosarele institutor): sad InvOtätorI, cu-
prinqi In acela0 proces-verbal, se transcriil pe foi separate
pärtile cari Ii privesc, cu arätarea numtirului dosaruluI la
care copia s'a anexat ; aceste fosi se alAturkä la dosarele
respective.
ART. 11. Foile de control ale inspectorilor (G §i G') se
trimit lunar cu nota de servicid, In care va specifich nu-
m6ruI foilor, spre a se anexa, de serviciti la dosarele re-
spective.
Aceste foi, Inainte de a fi clasate la dosarele individuale,
vor trebui sä fie vizate de inspectorul general respectiv.
ART. 12. Dosarul fie-cäruI membru al corpului didactic
va purta acela§1 num6r, atât la fie-care autoritate unde se
vor tim5 asemenea dosare (art. 17), cât §i In registrele
personale din fie-care directiune a ministerului.

www.digibuc.ro
 280

Anexe. Dosarele Inv6tAtorilor, institutorilor si profesorilor se

vor tin6 deosebit pe categoril, Incepênd pentru fie-care
cu No. 1.
Ele se vor rIndui In dulapuri In ordine cresandA a nu-
m6rultff si se va Intocmi pentru fie-care categorie cAte un
repertoriil alfabetic, In tare, In dreptul fie-cAruI nume, se
va notA num6rul dosarultff la care este trecut.
ART. 13. Nici o hArtie relativA la un membru al cor-
puldi didactic nu va put6 fi clasatA si. cusutA la dosarele
archiveì fArA viza serviciuluI statelor personale cA s'a
luat nota.
ART. 14. Dosarele individuale se Intocmesc numaI pentru
InvëtAtoriI, institutorii si profesoril titularl.
ART. 15. Dosarele individuale nu pot esi din serviciti cle-
at numaI spre a fi Incredintate directorilor Inv6tAmIntuluI
primar si al Inv6tAmIntuluI secundar si superior, preçum
si inspectorilor, la casurl de judecAtt
La ori-ce judecatA, fie la consiliul permanent, fie la co-
misia de judecatl, presentarea dosarului individual al in-
culpatuluI este obligatorie.
ART. 16. La cas de excludere definitivi orI de cleces,
dosarele se trimit spre pAstrare la archivA.
ART. 17. Dosare individuale, alcAtuite Intocmai In modul
arAtat, se vor thsul In perfectA regulA si la inspectoratele
de circumscriptiune, earl* nu-sI ail sediul In Bucurescl, si
la t6te revisoratele scolare.

TITLUL II

Atributiunile serviciuhii privitOre la lucrárile de cancelarie

ale consiliului permanent.

ART. 18. Serviciul statelor personale Indeplinesce for-

malitAile investiriI hartiilor cu avisele consiliulia perma-
nent si le trimite prin serviciul archivel la directiunea
respectivA pentru maI departe lucrare.
Tine registrul de intrarea hArtiilor In consiliil cu speci-

www.digibuc.ro
 281

ficarea gnaturiI lor, numOrul de ordine al aviselor §i sem- Anexe.

natura de predare la serviciul archivet
Refera ministruluI sail secretaruluI general necesitatea
convocAra membrilor In §edinte extraordinare, cand lu-
crärile se grämädesc.
Pentru fie-care sedintä va Incheih, Inteo condid, anume,
o scurtä dare de sómä de cestiunile ce s'ail tratat §i. re-
solvit.
Afarä de acestea, serviciul va mal efectua töte lucrärile
ce vor fi necesare pentru functionarea, conform legiI, a
consiliuluI permanent de instructjune, precum §i. a comi-
siuniI de judecatä.
ART. 19. Acest regulament se va pune In aplicare la
1 Iunie 1898.

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL.
Pag.
Consideratiuni generale 5
Obiectul reformel 9
Inviitämintul primer , 14
Obligativitatea. Frecuentarea
Lipsa de personal 15
Lipsa de localurI 18
Activitatea Case! Scólelor: 21
Constructiuni de scoff rurale de la 1901 incóce . 24
Propunerea d-lui N. En5.sescu 31
Fondul comunal 32
Localurile de scoli primare urbane 33
Mobilierul scedelor primare 37
Cheltuelile accesoriI scolare 39
Materialul didactic 41
Mäsuri pentru asigurarea obligativitátii invëtámintului ;
amendile scolare 48
Cärtile de curs primar 56
Cantinele scolare , 65
Ajutóre de ciirti si de haIne la copiii säraci 72
Recensamintul copiilor in etate de sci515. 74
Frecuentarea scolilor primare 76
Simplificarea programeI inv6tdmintu1ul primar . 77
Regulamentele invèldmintuluI primar 82
CreatiunI de scoll primare noue 83
Grädini de copii 86
InvIttämintui primer rural 88
Orarul scolilor primare rurale »

Vacantele regionale 93
Examenele de absolvire a cursuluI primar rural 95
In vétdmintul agricol in sceda primard ruralà 97

www.digibuc.ro
 284

Pag.
cc5la prImará urbaná 123

InvätämIntul lucrului manual la bdet1 in scolile primare,

urbane si rurale 127
Invätamintul lucrului de mând la fete In scolile pri-
mare, urbane si rurale
Invätimintul desemnulul .....
... 133
136
Invätämintul musicel 137
Actiunea scorn' fn afaril de scólä 138
Lupta antialcoolicä 140
Mud populare , 142
Cercurile culturale 147
Sedetorile satesci 153
Scolile de adulti 154
Cursuri complementare 156
Diverse alte moduri de activitate exteriórä a scólei .
Juril de frnpäciuire 158
l3iblioteci, reviste si publicatiunI populare
Serbári scolare ; teatru sätesc 165
Consideratiuni asupra situatiunil corpului didactic primar 167
Scolile normale primare 188

Invötämtntul secundar 197

Legea din 1898
Organisarea liceelor si gimnasiilor
Invetämintul secundar al fetelor 202
Nouele programe ale liceeelor, gimnasiilor si scolilor se-
cundare de fete 203
Carti scolare pentru cursul secundar 214
Regulamentul scolilor secundare ; mäsuri de ordine si
disciplinä 217
Examenele de absolvire de limb., de gimnasil si de scoll
secundare de fete 221
Colonfl de varä; excursiunl; mfisurf de igienk 226
Localuri si mobilier 228
Material didactic 234
Bibliotecile scolilor secundare - 235
Recrutarea personalului didactic dupä legea noud . 236
Mijlóce de perfectionare 241
Cestiunea populärif scolilor secundare 245
Seminarille 253
Invétámfntul profesional 1 comercial 258
Consideratiuni generale

www.digibuc.ro
 285

Pag.
Legea inveTämintulul profesional din 1899 265
*colt profesionale existente Inainte de 1901 ei cele In-
fiintate de atunci Incóce 268
Scoll elementare ei inferióre de agriculturä 276
Scoll elementare, inferióre §i superióre de meserif . 278
Scoll de meseril pentru fete 282
Scoli de rnenagiil pentru fete 295
Alte forme ale inveldmintuluI profesional 299
Invetdmintul comercial al bdetilor. . . , 301
Invétämintul comercial al fetelor 306
Invétamintul superior 308
Organisarea InvétamintultI
Localuri, laboratorii, regulamente .
Studentil
. .... , *
319
325
Situatiunea corpulta didactic In genere 330
Remuneratiuni. Institutiuni de ajutor
Stabilitatea corpului didactic 335
InvStámintuf privet. 348
Obiectivul educatiunii in cóla 353
coll de bele-arte, de musicA si declamallune; teatrul 360
Scoble de bele-arte 363
Conservatoriile de musica i declamatiune 364
Teatrul 367
Biserica ,i clerul 370
Legea din 1893
Casa Bisericil 375
Administratiunea centrala , 381
Conclusiune i resumat 391

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL ANEXELOR.

Pag.
No. 1. Situatiunea cládirilor 1:colare rurale, efectuate din im-
prumuturI fäcute comunelor de catre Casa Scólelor
din fondul de 30.000.000 lei (pag. 21. din raport) . . 2
No. 2. Circulara No. 4.194 din 24 Meiji 1901 catre d-nil pre-
fect! de judete, relativä la modul de construire a lo-
calurilor de sc.511 primare (peg. 26) .... 4
No. 3. Circulara No. 3.764 din 2 Aprilie 1902 catre d-nii pre-
fect! de judete, dându-le instructil in privinta mo-
dului cum sä-s1 formeze comunele fondul pentru con-
structiea localurilor lor scolare, si asupra alegeril
terenurilor pentru scóld (pag. 26) ..... . . . . 6
No. 4. Tabloü de numärul si felul constructiunilor scolare
oprobate a se executà in anil 1902 si 1903 (pag. 27) . 8
No. 5. Decisiunea ministeriald No. 1.729 din 29 Ianuarie 1903,
prin care se fixézd dimensiunile sdlilor de clase in
scolile rurale in vederea nouluI orar (pag. 30) . . . . 9
No. 6. Circulara No. 1.073 din 31 lanuarie 1903 cdtre d-nli pre-
fect! de judete, prin care li se atrage atentiunea asu-
pra usurarif aduse construtiel localurilor scolare ru-
rale prin noul orar (pag. 30). 10
No. 7. Circulara din 25 August 1898 cAtre d-nil primari al co-
munelor urbane pentru a le cere ca comunele sä lea
mäsurl energice pentru clädirea localurilor lor de scólà
(peg. 34) 12
No. 8. Tabloul wölelor urbane construite de la anul 4896 in-
awe (pag. 34) 19
No. 9. Circulara No. 6.288 din 16 Maid 1903, cätre primarii co-
munelor urbane, pentru a le cere sä iea mäsuri ener-
gice pentru construirea localurilor de sceild pag. 36). 21
No. 10. Lista subiectelor tablourilor murale pentru istoria pa-
triel (pag. 45) 25
No. 41. Raportul No. 190 din 28 Ianuarie 1902 al d-lui inspec-

www.digibuc.ro
 288

Pag.
tor S. Halite., cätre d-1 ministru al cultelor si instrue-
tiunil publice in cestiunea cArtilor si rechisitelor sco-
lare (pag. 57) 28
No. 12. Resolupunea pusA de d-1 ministru pe raportul d-lul ins-
pector al invétAmintului primar si normal cu No. 190
din 28 Ianuarle 1902, in cestiunea cArtilor si rechi-
sitelor scolare (pag. 58) 34
No. 13. Decisiunea .din 24 Mehl 1901, prin care se decide in-
troducerea unui singur abecedar si unel singure carp
de lecturd in tóte scolile primare publice (pag. 61) . 35
No. 14. rondipunile concursului de cdrp didactice de curs
primar (pag. 61) 37
No. 15. Circulara No. 21.287 din 14 Ianuarie 1898, cAtre revi-
sorii scolari, pentru infiintarea cantinelor scolare
(pag. 66) 43
No. 16. Situapunea Cantinelor scolare in anul 1901-1902 (pag. 69) 48
No. 17. Situatiunea cantinelor scolare in anu11902-19C3 (pag. 69) 58
No. 18. Circulara cu No. 85.561 din Ianuarie 1899 cätre d-niI
prefecp de judete si revisoriI scolarl, in cestiun ea
cantinelor scolare (pag. 70) 59
No. 19. Regulamentul din 26 Februarie 1899, pentru examenele
de absolvire a cursuluI prim ar (pag. 95) 60
No. 20. Apelul din Februarie 1902 cätre proprietaril rurali, ca
sä procure scolilor pämintul necesar pentru practice
agricola (pag. 99). 62
No. 21. Circulara din 25 Aprilie 1901 cdtre revisoriI scolari,
prin care se regulézA modul de arendare a pämintu-
rilor scolilor cAtre invétätorI (pag. 101) 63
No. 22. Decisiunea din 17 Iulie 1902, prin care in vätätorii sunt
autorisati a suspend-a cursurile, in cas de nevoe, in
vederea invétamintului agricol (pag. 102) . . . . 68
No.23. Circulara din 5 Februarie 1902 ctitre revisorii scolari,
prin care se organisézä invätAmintul practic agricol
in scolile rurale si se InfiintézA invätätoriI ambulanti
(pag. 103) , 69
No. 24. Resolupa ministerialA din 26 Decemvrie ins, pentru
organisarea invétämintului practic agricol in scolile
normale si a grAdinilor de pe längä scohle primare
rurale (pag. 107) 75
No. 25. AcIresa diti 13 Noembrie 1898 cätre directoriI semina-
riilor in cestiunea invetämintulul practic agricol in
seminarii (pag. 112) 78
No. 26. Circulara din 12 Aprilie 1901 cätre revisoril scolarl,

www.digibuc.ro
 289

Pag.
relativa la infiintarea grädinilor la scolile rurale si a
premiilor pentru cele mal bune gradinl scolare (pag. 113). 80
No. 27. Circulara din 12 Aprilie 1901 eatre invétatorl, rela-
tivä la infiintarea grädinilor pe Iângä colile rurale
(pag. 113) 82
No. 28. Circulara No. 37.695 din 28 Julie 1902, chtre revisorit
scolari, prin care se prescrie ca scolariI din scolile
rurale sa aibä si la ei acasä câte o grading, pentru
care sä li se dea notä (pag. 114). 85
No. 29. Regulamentul din 12 August 1902, pentru expositiunea
produselor grädinilor scólelor rurale si pretniarea in-
vatatorilor cari se disting in cultivarea lor (pag. 114) 86
No. 30 Circulara din 10 Ianuarie 1903 catre revisoril scolari
pentra a recomanda sistemul de a se cultiva gradina
pämintul scolii de invetätor in tovaräsie cu sco-
laril ì cu parintil scolarilor (pag. 116) 88
No. 31. Decisiunea din 10 Aprilie 1902, prin care se institue
premii pentru invaptoril i preotil rurall, carl vor
contribul la propagarea culturil cartofului (pag. 119) 90
No. 32. Extract din decisiunea de la 8 Februarie 1902, prin
care se institue serbarea sädifril pomilor (pag. 119). 91
No. 33. Decisiunea din 22 Maiii 1902, pentru ca Casa Scólelor
sä punà pe fie-care an câte o sumg de 10.000 lel la
dispositiunea inväTätorilor pentru a-I ajuta sa-si alca-
tuiaseä gospodaria ruralä (pag. 120) 93
No. 34. Resolutiunea din 22 Decernvrie 1901 a d-lui ministru
al cultelor si instructiunii publice, pusa pe raportul
No. 532 al revisorului scolar de Roman, prin care
inaintézg memoriul d-lui Anton Mureqénu, invglätor
la scóla din Bâra, relativ la lucrul manual in scolile
rurale (pag. 131). 94
No. 35. Raportul No. 3.306 din Februarie 1903 al d-lul admi-
nistrator al Casel Scólelor relative la lucrul manual
in scale primare (pag. 133). 95
No.'35 b. Decisiunea din 18 Februarie 1903, relativa la lucrul
manual in colile primare (pag. 133) 100
No. 36. Circulara din Septemvrie 1898 catre revisoril scolarl
ca sä indemne pe invétätori sà facä conferinte con-
tra alcoolismului (pag. 140) 103
No. 37. Circulara din 18 Aprilie 1903 cätre invätätoriI rurall,
prin care ji indemnäm sä lumineze pe säteni asupra
intrigilor ce se Os contra bancilor populare (pag. 145) 104
No. 38. Circulara din 13 Iunie 1902, prin care se indémnä In-
Rapor adresat M. S. Regeltd.Anexe.Spiru Ilaret 19

www.digibuc.ro
 290

Pag.
v'éptoril sd nu lase ca bdncile populare sd facá intre-
prinderi in earl se póte compromite capitalul lor.
(pag 146). 107
No. 39. Decisiunea din 21 Februarie 1902 pentru organisarea
cercurilor culturale (pag. 148) 108
No. 40. Decisiunea din 4 Februarie 1902 pentru organisarea
cercurilor culturale (pag. 148). 112
No. 41. Tabeld de cercurile culturale in fiintil la lunie 1903
(pag. 148) 113
No. 42. Adresa din 28 Octomyrie 1902 a administratiunii Ca-
se! Scólelor cdtre d-nii G. Cosbuc si Al. Vlahutd, pen-
tru a-i rugh sd iea parte la intrunirile cercurilor cul-
turale (pag. ' 51) 114
No. 43. Adresa din 20 Februarie 1902 cdtre P. S. Mitropolip
si Episcopi, prin care il rugam ca preotii sd co-
laboreze cu invkátoril, in activitatea lor culturald
(pag. 152) 115
No 44. Tabeld de seOtorile seolare in fiintd. la Iunie 1903
(pag. 154) 117
No. 45. Circulara din 31 August 1902 catre d-nil prefectl de
judete, pentru infiintarea cursurilor de adulti (pag.
155) 118
No. 46. Tabeld de scólele de adulti cari ail functionat in cur-
sul anului scolar 1902 1903 (pag. 155) 120
No. 47. Adresa No. 15 520 din 4902 cAtre d-1 revisor scolar de
Muscel, in cestiunea juriilor de impficiuire (pag. 458) 121.
No. 48. Decisiunea din 16 Octomvrie 1898, pentru infiintarea
bibliotecilor rurale (pag. 160) 121
No. 49. Lista artilor cu earl ail fost inzestrate cele 320 bi-
blioteci populare, infintate de Casa Scolilor in 1898
(pag. 161) 124
No. 50. Lista artilor cu earl' s'ail inzestrat cele 320 biblioteci
populare infiintate in anul 1903 de Casa Scólelor (pag.
161). . 125
No. 61. Regulamentul din 26 August 1898, pentru functiona-
rea bibliotecilor populare (pag. 161) 128
No. 62. Listä de cártile cu carl s'aii inzestrat 145 biblioteci
infiintate din initiativa privatä pe Iângd 143 scoff pri-
mare rurale si urbane si pe lângä doué parochii ru-
rale din judetul Romanap (pag. 161). 131
No. 53. Referatul d-ltil profesor C. Meissner, inregistrat la No.
13.954 din 1903, in cestiunea formdril unei biblioteci
pedagogice si resolutiunea ministeriald (pag. 176). . 133

www.digibuc.ro
 291

Pag.
No. 54. Extract din proiectul de lege pentru inaintarea pe loc
a invetätorilor depus la Camera deputatilor in Ianua-
rie 1899 (pag. 178). 143
No. 55 Extract din raportul din 28 Februarie 1903 al d-lul
S. Halite, inspector al inveldmintuldi primar, asu-
pra resultatului examenului din 1902-1903 pentru Ina-
intarea pe loc a invätätorilor (comisiunea din Bucu-
rescl) (pag. 180) 143
No. 56. Extract din raportul din 6 Martie 1903 al d-lui C. Meis-
sner, fost inspector general al invétämintulul pri-
mar, asupra resultatului examenulul din 1902-1903
pentru inaintarea pe loc a invetatorilor (comisiunea
din Iasi) (pag. 180). ...... . . . ...... 145
No. 57. Raportul din 30 Octomvrie 1898 al minstrului in-
structiunil publice si al cultelor cätre Maiestatea Sa
Regele, pentru infiintarea medaliel Resplata muncH
pentru invétämintul primal.» (pag. 182) 148
No. 58. Regulamentul din 3 Octomvrie 1898, pentru institui-
rea medaliel Rèsplata muncii pentru invétamintul
primar (pag. 182) 149
No. 59. Art. 3 si 4 din legea invétámintului secundar si supe-
rior de la 23 Martie 1898 (pag. 199) ..... . . 151
No. 60. Orarele pentru gimnasil si licee, dupa programele din
1 Aprilie 1899 (pag. 199) 152
No. 61. Art. 5 si 6 din legea invétdmintulul secundar si su-
perior de la 26 Martie 1898 (pag 202) 153
No. 62. Orarele colilor secundare de fete, dupä programele
din 1 Aprilie 1899 (.pag 202) . 155
No. 63. Circulara din 28 August 1902, cdtre maiestril i maie-
strele de musica din tóte colile dependinte de mi-
nister (pag. 211) 156
No. 64. Decisiunea din 13 Aprilie 1898, prin care se institue
concursurì anuale de jocul oina pentru toti scolaril
din scólele primare, normale i secundare (pag. 212). 157
No 65. Ordinul No. 9.016 din 16 August 1902 cAtre d-nii di-
rectori al liceelor din Buzkil si din Piatra, relativ la
infintarea cursulul de agriculturä la acele licee (pag
214) 158
No. 66. Extract din raportul d-lui I. Bianu, presedintele co-
misiunil exarnenului de absolvire a cursului secundar
superior de la liceul Michaiii-Vitézul din Bucuresci, ca-
tre d-1 ministru al cultelor si instructiunil publice
(pag. 226) 164

www.digibuc.ro
 292

Pag.
No. 67. Lista subiectelor propuse pentru examenul de absol-
vire de clasa VIII din Iunie 1903 la liceul
(pag. 226) 165
No. 68. Circulara din 9 Ianuarie 1903 atre directoril de li-
cee (nu si gimnasii), seminaril, scoll normale i coll
comerciale de gradul II, pentru organisarea excursiuni-
lor scolare in vacantä (pag. 228) 169
No. 69. Regulamentul din 22 August 1885, pentru inscrierea
in clasa I secundarä a absolventilor cursului primar
din scolile publice (pag. 248) 170
No. 70. Creatiunile si adaosel e in invétämintul secundar de
la 1888 piinä la 1898 (pag. 248) 172
No. 71. Circulara din 8 Octomvrie 1897, cátre directoril licee-
lor, gimnasiilor i directórele externatelor secundare
de fete, relativil la inscrierea in clasa I (pag. 249) . . 175
No. 72. Circulara din 8 Octombre 1898 adresata scolilor se-
cundare, relativä la aplicarea legii i regulamentulur
nou (pag. 249) 184
No. 73. Extracte din legea invëtämintului profesional de la
1901 (pag. 267 si 268) 193
No. 74. Circulara din 11 Aprilie 1901 catre d-nh prefecti de
judete, pentru a le cere pärerea asupra infiintarii de
scoli profesionale (pag. 269) 201
No. 75. Decisiunea din 11 lulie 1901, pentru infiintarea de
scoli prufesionale (pag. 269) 204
No. 76. Scoff i clase profesionale de ori-ce categorie, exis-
tente la 16 Septemvrie 1903 (pag. 269) 217
No. 77. Decisiunea din 23 Decemvrie 1902, relativä la infiintarea
de cantine pe lfingti tóte scolile elementare i inferióre
de meserli si de agricultura (pag. 274) 219
No 78. Ordin circular din 3 Ianuarie 1903, cfitre d-nii prefectl
ar judetblor Braila, Botosani, Buzéú, Fàlciú, Gorj, Ilfov,
Mehedinti, Némtu, Putna, Romanati, Roman, R.-Särat,
Sucéva, Tulcea, Tecuciii, Vasluifi, Vâlcea,
Dolj, Iasi, Ialornita si Dâmbovita, relativ la infiinta-
rea de cantine pe lângä scolile de meseril si de agri-
culturä (pag. 274) . 220
No 79. Ordin circular din 8 Ianuarie 1903, adresat d-lor re-
visori scolari ai judetelor Bräila, Botosani,
Gorj, Ilfov, Mehedinti, Némtu, Putna, Romanati, Ro-
man, R -Sarat, Sucéva, Tulcea, Tecuciú, Vaslum, VA.1-
cea, Covurluiu, Dolj, Iai, Ialornita, Dâmbovita
Buzèii, relativ la infiintarea de cantine pe lângä sco-
lile de meserii si de agricultura (pag. 275) . . . . 222

www.digibuc.ro
 293

Pag.
No. 80. Circulara din 11 Aprilie 1902 cätre d-nil revisori
cu privire la infiintarea mus'éuluI de artä natio-
nalä (pag. 287). 223
No. 81. Regulament pentru sectiunea superiórä a cf:Slel pro-
fesionale de fete de gradul II din Bucurescl (pag. 288). . 224
No. 82. Decisiunea din 17 Noemvrie 1898, relativä la acor-
darea ajutórelor pentru deschidere de ateliere la ab-
solventele §cMelor profesionale (pag. 294) 228
No. 83. Regulamentul din 18 Decemvrie 1902 pentru §cóla de
menagid de pe langd asilul Elena-Dómna (pag. 296) . 229
No. 84. Regulamentul din 25 Iulie 1903 al c(51eI de menagiii
externä din capitalä (pag. 296) 238
No. 85. Decisiunea din 14 Martie 1903, pentru infiintarea or-
felinatului corpului didactic (pag. 335) 237
No. 86. Circulara din 16 Noeinvrie 1898, eätre inspectoriI
inspectórele, primari, secundarl §i al §c(51elor private,
§i catre revisoril eolari, relativd la invèldmintul
istoriei nationale 0 al religiunii In colile private
(pag. 351) 240
No. 87. Circulara din 8 August 1903, relativil la educatiunea
national& In colile private (pag. 351) 241
'No. 88. Circulara din 29 Ianuarie 1903 cätre directiunile co-
lilor private, cu privire la ingrijirea educatiunii In
§c(Wri (pag. 351) . 242
No. 89. Circulara din 22 Aprilie 1897 eätre tóte cóle1e secun-
dare i speciale de ambe sexe, cuin i cátre univer-
sitätI, relativä la serbarea colard de 10 Maiii (pag.355) . 244
No. 90. Circulara din 15 August 1902.adresatä revisorilor
cu privire la activitatea corpului didactic primar
(pag. 357). 247
No. 91. Decisiunea din 2 Septemvrie 1902, prin care se im-
pune qcolarilor sä salute drapelul §i sä asculte in pi-
cióre imnul regal (pag. 357). 250
No 92. Adresa din 19 Aprilie 103 cätre directoril §colilor de
bele-arte, prin care se impune §colarilor ea sä facA
ebpii §i reproduceri de pe monumentele nationale
(pag. 363) 251
No. 93 Lista principalelor lucräri ale ministerulul de la 1 Oc-
tom vrie 1895 pänd la 31 August 1903 (pag. 385). . . 252
No. 94. Regulamentul din 30 Maiii 1898, pentru organisarea
serviciulul statelor personale ale membrilor corpuluI
didactic §i al eancelariei corisiliuluI permanent de
instructiune (pag. 386). . 276

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro